Radio România Internațional

Tag: BNR

  • Retrospectiva săptămânii 06.02.- 12.02.2022

    Retrospectiva săptămânii 06.02.- 12.02.2022

    Pandemia bate în retragere?


    În
    următoarele 3-4 săptămâni, numărul îmbolnăvirilor de Covid va scădea în România,
    iar incidenţa va fi apropiată de un caz la mia de locuitori, a estimat,
    săptămâna aceasta, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila. El a spus că în acel
    moment se va discuta despre relaxarea etapizată a măsurilor sanitare şi chiar
    la renunţarea la unele dintre ele, cum ar fi certificatul digital. În schimb, purtarea
    măştii în spaţiile închise ar urma să rămână în vigoare. Un punct de referinţă
    este data de 7 martie, când expiră prelungirea stării de alertă și când se va
    lua o decizie în funcţie de evoluţia indicatorilor pandemici. După 1 februarie,
    în plin val 5, când s-a înregistrat un record de infectări – peste 40 de mii -
    numărul acestora a scăzut constant. Ministrul Rafila a amintit şi de importanţa
    vaccinării, mai ales în cazul persoanelor vulnerabile.De
    la debutul campaniei, pe 27 decembrie 2020, aproape 8,1 milioane de români au
    primit cel puţin o doză de vaccin, adică aproximativ 50,5% din populaţia
    adultă, iar din populaţia generală circa 42%.



    Mișcări de trupe în
    sud-estul Europei


    România beneficiază, ca
    membru al NATO şi ca partener strategic al SUA, de toate garanţiile de
    securitate de care are nevoie, în contextul celei mai grave crize de după
    căderea Cortinei de Fier – a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care
    a vizitat, vineri, împreună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg,
    Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, din sud-estul României. Acolo, în cursul săptămânii, au
    ajuns elemente de tehnică militară ale detaşamentului pe care SUA l-a trimis ca
    parte a sprijinului pentru aliaţii NATO din Europa de Est, date fiind
    tensiunile dintre Rusia și Ucraina. Aproximativ 1.000 de militari americani sunt
    dislocaţi în România. Ei se alătură colegilor lor, peste 900, aflați, deja, pe
    teritoriul românesc. Pe întregul
    flancul estic, de la Marea Neagră până în zona baltică, NATO lansează trupe și
    capacităţi militare suplimentare – a spus Jens Stoltenberg, care, în numele
    Alianței, a cerut Rusiei să dezescaladeze situația şi să aibă un dialog în bună
    credinţă. Noi rămânem pregătiţi pentru o soluţie politică. În acelaşi timp,
    suntem puternici, vigilenţi şi uniţi. – a întărit șeful NATO. Joi,
    președintele Klaus Iohannis a vizitat și sediul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est
    de la Craiova (sud),menită să întărească postura de
    descurajare şi apărare a NATO în regiunea Mării Negre şi pe flancul estic.
    Ocazie pentru șeful statului să salute hotărârile de dată recentă ale SUA şi
    Franţei privind prezenţa lor militară în România. Klaus Iohannis a lansat
    invitaţia și către alte ţări aliate de a lua în considerare să contribuie cu
    forţe la structurile multinaţionale de pe teritoriul României.



    BNR intervine pentru a stopa
    inflația


    România
    va avea o creştere economică de 4,2% anul acesta şi de 4,5 în 2023, potrivit
    previziunilor economice de iarnă ale Comisiei Europene. Oamenii de rând se
    confruntă, însă, cu cea mai mare inflație din 2005, iar tendința ei este de
    creștere. Cele mai mari scumpiri sunt la gaz (peste 50%) și la energie
    electrică (28%). Cum, potrivit estimărilor Băncii Centrale, inflația ar urma să
    ajungă la un număr cu două cifre în curând, în încercarea de a o tempera, BNR a
    majorat până la 2,5% pe an dobânda de politică monetară, prima consecinţă fiind
    că vor creşte dobânzile la creditele în lei, se va diminua consumul, iar
    creşterea economică va încetini. Aceste costuri sunt, însă, acceptabile, spun
    specialişti economici, pentru stoparea inflației, inamicul public numărul 1 al primei
    jumătăţi a anului.



    Ministrul Energiei scapă de
    moțiune


    Aspru
    criticat pentru modul în care a gestionat actuala situație din Energie, ministrul
    liberal Virgil Popescu ar fi trebuit să facă față, săptămâna aceasta, unei
    moțiuni simple pe care Uniunea Salvați România, în opoziție, a depus-o în
    Camera Deputaților. Pe scurt, USR califică drept dezastruoasă gestionarea crizei
    facturilor la energie, deciziile ministrului Popescu periclitând, în opinia Uniunii,
    securitatea energetică a României. Dezbaterea moţiunii simple, programată
    pentru luni, a fost, însă, suspendată după ce liderul deputaţilor naționaliști
    din AUR, George Simion, l-a bruscat pe ministrul Energiei în timp ce oficialul vorbea
    de la tribuna Camerei. Ședinţa a fost reluată, dar dezbaterile s-au desfăşurat
    doar cu deputaţii USR, AUR şi neafiliaţi, în absenţa, în semn de protest, a lui
    Virgil Popescu și a reprezentanţilor PSD, PNL și UDMR, la putere. Moțiunea nu a
    trecut. În schimb, reprezentanţii partidelor aflate la guvernare au modificat
    regulamentul Camerei Deputaților, astfel încât parlamentarii care au un
    comportament agresiv în timpul şedinţelor de plen să poată fi sancţionaţi mai
    dur. AUR şi USR au anunţat că vor sesiza Curtea Constituțională, pe motiv că
    modificările afectează transparenţa activităţii parlamentare.



    Sprijin românesc pentru
    Republica Moldova românofonă


    Ședinţă
    comună, vineri, la Chișinău, a Guvernelor României şi al Republicii Moldova,
    ocazie pentru semnarea mai multor acorduri de cooperare în domenii precum
    energie, educaţie sau infrastructură!
    Vedem la Chişinău cea mai mare deschidere înregistrată vreodată în relaţia cu
    Bucureștiul – a remarcat premierul român, Nicolae Ciucă. La rândul său, șefa Executivului moldovean
    pro-european, Natalia Gavriliță, a văzut în şedinţa comună un simbol, prin
    agenda ei extrem de ambiţioasă în beneficiul cetăţenilor din ambele state.Bucureștiul va oferi Chişinăului
    fonduri de 100 de milioane de euro asistenţă financiară nerambursabilă. Între
    altele, vor fi construite reţele de apă şi canalizare şi vor fi reabilitate
    instituţii de învăţământ şi de cultură. Va fi construit și un nou pod peste râul
    Prut, care se va integra în viitorul sistem de autostrăzi din România. Totodată,
    cele două părţi vor colabora pentru a evalua, preveni şi gestiona situaţiile de
    criză în aprovizionarea cu energie şi gaze naturale.

  • Inflationseindämmung: Nationalbank erhöht Kreditzinsen und Interbankensatz

    Inflationseindämmung: Nationalbank erhöht Kreditzinsen und Interbankensatz


    Der Zinssatz für Anleihen wurde konkret von 2 % auf 2,5 % im Jahr erhöht. Auch für kommerzielle Banken, die Anleihen von der Zentralbank nehmen oder aber Geldbeträge bei derselben anlegen, wurde der Zins um 0,5 % erhöht. Der sogenannte Robor-Index, der Interbankensatz, nachdem die Kosten der Konsumkredite mit variablem Zins jeden dritten Monat berechnet wird, wurde auf 3,29 % erhöht, während der sechsmonatige Interbankensatz für Hypotheken auf 3,43 % erhört wurde.



    Die Zentralbank begründet diese Ma‎ßnahmen mit dem Versuch, die Inflation einzudämmen; einer der Hebel, die man hierfür ansetzen kann, sei eben die Konsumdrosselung durch höhere Kosten für Kredite. Vor dem Hintergrund einer zu erwartenden Inflation im zweistelligen Bereich erachten die BNR-Experten diese Ma‎ßnahmen als notwendig. Allein im vergangenen Jahr habe die Inflation um 6,13 % zugenommen. Zum Vergleich: Im Dezember 2020 hatte die Inflation noch 2,06 % betragen. Der Wirtschaftsanalyst Constantin Rudniţchi nimmt die Situation unter die Lupe:



    Die Erhöhung der Zinssätze war zu erwarten. Einigerma‎ßen überraschend ist allerdings der Prozentsatz — 0,5 % ist relativ hoch. Doch die Ma‎ßnahme wird sehr klar begründet, man erwartet eine weitere Steigerung der Inflation, und unter den Umständen, dass die Heizkostenzuschüsse für die Bevölkerung, aber auch die Unterstützungsma‎ßnahmen für KMU nicht wirklich greifen, wird die Inflation tatsächlich zum Staatsfeind Nummer eins in der ersten Jahreshälfte sein.“




    Experten erwarten eine beschleunigte Zunahme der Inflation im zweiten Trimester des Jahres 2022 — Grund dafür solle in erster Linie die unerwartet hohe Steigerung der Preise für Gas und Strom sein, die bald noch heftiger ins Gewicht fallen wird, weil die staatlichen Heizkostenzuschüsse für Endverbraucher beginnend mit April entfallen.



    Für die zweite Jahreshälfte wird eine graduelle Abnahme der Inflationsrate erwartet, und für Anfang 2023 rechnet die Zentralbank mit einer abrupten Korrektur nach unten, so dass das anvisierte Inflationsziel in Höhe von 1,5–3,5 % erst im letzten Trimester des kommenden Jahres erreicht werden könnte. Dem Europäischen Statistikamt Eurostat zufolge belegte Rumänien in puncto Inflationsrate Ende 2021 den 6. Platz unter allen EU-Staaten.

  • La BNR augmente le coût des crédits

    La BNR augmente le coût des crédits

    Le
    Conseil d’administration de la Banque centrale de Roumanie a décidé
    d’élever le taux directeur de 2 à 2,5% par an et de majorer de
    0,5% les intérêts à payer par les banques sur les prêts accordés
    par la BNR, ainsi que les intérêts attachés aux sommes d’argent
    placées par les établissements de crédit dans les comptes de la
    Banque centrale. L’indice Robor sur trois mois, sur lequel repose
    le calcul du coût des crédits à la consommation en monnaie
    nationale et de ceux au taux d’intérêt variable, a augmenté à
    3,29% par an, son niveau le plus élevé depuis trois ans.

    En même
    temps, l’indice Robor sur 6 mois, pris en compte pour le calcul des
    intérêts pour les crédits hypothécaires en monnaie nationale et
    au taux d’intérêt variable, est arrivé à 3,43%. Ces décisions,
    qui devraient tempérer l’inflation, un des leviers utilisés en
    ce sens par la BNR étant d’augmenter le coût de l’accès à
    l’argent pour faire baisser la consommation, sont justifiées par
    les prévisions des spécialistes de la Banque centrale. Ceux-ci
    estiment l’arrivée, prochainement, d’une inflation à deux
    chiffres, après une hausse du taux annuel de 6,13% sur l’ensemble
    de l’année dernière, alors qu’en décembre 2020, l’inflation
    était de 2,06%.

    L’analyste économique Constantin
    Rudniţchi
    explique la situation actuelle: (track)
    « On
    s’attendait à cette majoration. Ce qui surprend, tout de même,
    c’est la décision de la Banque nationale d’opérer une
    augmentation de 0,5%, ce qui est relativement beaucoup. Et le
    communiqué dit encore plus clairement que l’on s’attend à une
    hausse constante de l’inflation. Alors, les mesures d’aide à la
    population et aux compagnies, dans le sens de la réduction des
    factures d’électricité et de gaz ne sont plus convaincantes et
    l’inflation devient tout naturellement le principal ennemi de la
    première moitié de cette année. »


    Selon
    les estimations, l’inflation annuelle augmentera de manière
    significative au deuxième trimestre de 2022, notamment en raison de
    hausses des prix du gaz naturel et de l’électricité bien plus
    importantes que prévu et qui seront visibles après la suspension,
    au mois d’avril, des schémas d’aide aux consommateurs
    domestiques. Le taux d’inflation annuel devrait baisser
    graduellement durant la seconde moitié de cette année, avant de
    connaître un ajustement vers le bas relativement abrupte au cours de
    la première partie de l’année prochaine et de réussir à
    retrouver la fourchette cible, entre 1,5 et 3,5%, de la BNR, à
    peine au dernier trimestre de 2023. Conformément à Eurostat, la
    Roumanie occupe la sixième place parmi les États membres de l’Union
    européenne, compte tenu du taux d’inflation annuel enregistré à
    la fin de l’année passée.

  • BNR scumpeşte creditele

    BNR scumpeşte creditele

    În România, rata
    dobânzii de politică monetară a fost majorată de la 2 la 2,5% pe an. În același
    timp, Consiliul de Administraţie al Băncii
    Centrale de la București a decis creșterea
    cu 0,5% a dobânzilor la care se împrumută băncile de la BNR, precum și pe cea
    pentru sumele pe care instituțiile de credit le păstrează în conturile Băncii
    Centrale. Indicele Robor la trei luni, în funcţie de care
    se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat
    la 3,29% pe an – cea mai ridicată valoare înregistrată în ultimii trei ani, iar
    indicele Robor la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele
    ipotecare în lei cu dobândă variabilă, la 3,43%.

    Deciziile
    sunt menite să tempereze inflația – una din pârghiile prin care BNR poate să
    intervină în acest sens fiind scăderea consumului prin creșterea costului
    accesului la bani – și sunt justificate de prognozele specialiștilor de la BNR,
    potrivit cărora rata inflaţiei ar urma să ajungă la un număr cu două cifre în
    curând. Aceasta după ce, pe ansamblul anului trecut, rata anuală a inflaţiei
    s-a mărit cu 6,13 puncte procentuale, de la 2,06% în decembrie 2020.


    Analistul economic Constantin Rudniţchi: Această creştere era aşteptată. Oarecum
    surprinzător este că, de data aceasta, Banca Naţională a crescut cu 0,5 puncte
    procentuale, ceea ce înseamnă relativ mult. Și, ceea ce este şi mai clar, se
    spune în comunicat, adică aşteptările sunt de creştere în continuare a
    inflaţiei, măsurile de sprijin pentru populaţie şi pentru companii pentru
    reducerea facturilor la energie electrică şi la gaze naturale nu sunt
    convingătoare şi, atunci, sigur că inflaţia devine inamicul numărul unu al
    primei jumătăţi a anului.


    Estimările sunt că rata anuală a inflaţiei îşi
    va accentua semnificativ creşterea în trimestrul al doilea 2022, în principal
    ca efect al unor majorări mult mai ample decât se anticipa ale preţurilor
    gazelor naturale şi energiei electrice, care vor ieşi în evidenţă semnificativ
    după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru
    consumatorii casnici. În a doua jumătate a lui 2022, rata anuală a inflaţiei ar
    urma să descrească gradual, apoi să cunoască o ajustare în jos relativ abruptă
    în prima parte a anului viitor, pentru a reuși să reintre în intervalul ţintit
    de BNR, adică 1,5-3,5%, abia în ultimul trimestru din 2023.


    Potrivit datelor
    Eurostat, România se clasează pe locul 6 între statele membre în ceea ce
    priveşte mărimea ratei anuale a inflaţiei la finalul anului trecut.


  • Museum der Nationalbank erwartet wieder Besucher

    Museum der Nationalbank erwartet wieder Besucher


    Das Gebäude der Nationalbank in der Altstadt von Bukarest lässt sich auch von au‎ßen bewundern — es ist eines der imposantesten Bauten der Neoklassik in der rumänischen Hauptstadt. Über seine Entstehung und die Gründung der Nationalbank gibt die Museographin Ruxandra Onofrei Auskunft:



    Die Nationalbank Rumäniens wurde im Jahr 1880 gegründet — übrigens als 16. Zentralbank eines Staates weltweit. Sie war somit eine entscheidende Institution, die zur Modernisierung des damals noch jungen rumänischen Staates beitrug. Die ersten 10 Jahre war die Nationalbank in einem anderen Gebäude untergebracht, doch 1882 wird ein Grundstück unter den Ruinen einer ehemaligen Karawanserei (Raststätte für Karawanen) erworben, wo später das heutige Gebäude errichtet werden sollte. Mit der Planung des Repräsentativbaus werden die in der Epoche recht gefragten französischen Architekten Cassien Bernard und Albert Galleron im Jahr 1884 beauftragt; sie entwerfen ein Gebäude, das Neoklassik mit eklektizistischen Elementen der französischen Architektur der Jahrhundertwende vereint. Unser Museum ist in einem der wichtigsten Säle des Bankgebäudes untergebracht, den wir den Marmorsaal nennen. Hier ist zurzeit eine temporäre Ausstellung untergebracht, die dem König Michael I. gewidmet ist. Die Nationalbank zieht 1890 in das neu errichtete Gebäude ein, und der Marmorsaal wurde damals Schaltersaal genannt, denn dafür wurde er ursprünglich konzipiert. Hier empfing man Kunden und man konnte Banküberweisungen veranlassen oder Ein- und Auszahlungen in Bargeld erwirken. Unter jeder Arkade des Saals befand sich ein Schalter mit dem entsprechenden Büro des Bankangestellten, und in der Mitte stand ein langer Tisch mit Stühlen, wo man sich setzen und standardisierte Formulare ausfüllen konnte. Der Saal hat auch eine besondere Akustik, das hei‎ßt, der Widerhall erfährt eine Schallbrechung, so dass ein Kunde nicht genau verstehen konnte, was am Schalter nebenan gesprochen wurde. In den Büros hinter den Schaltern hatte jeder Bankkassierer einen Tresor unter seiner Obhut, und in unserer ständigen Ausstellung sind alle zwölf Panzerschränke von damals zu sehen. Unsere Besucher können au‎ßerdem alte Münzen, Banknoten und andere interessante Wertgegenstände aus unserer Sammlung bewundern.“



    Was gibt es noch in der ständigen Ausstellung des Museums zu sehen? Die Museographin Ruxandra Onofrei zählt einige Highlights auf:



    Unsere ständige Ausstellung umfasst zunächst die wunderbar gestalteten Innenräume des Alten Bankpalastes selbst. Dort präsentieren wir eine Dokumentation über den historischen Umlauf von Münzen auf dem Gebiet des heutigen Rumänien; sie beginnt im 5 . Jh. v. Chr. mit den in der antiken Siedlung Histria geprägten Münzen, lässt die darauffolgenden Epochen Revue passieren und endet 1867, als ein eigenes rumänisches Währungssystem eingeführt wurde. In einem weiteren Saal dokumentieren wir die Geschichte des Leu, der nationalen Währung, vom Gründungsjahr 1867 bis zu den heutigen Münzen und Banknoten.“



    Im Marmorsaal ist aktuell eine temporäre Ausstellung zu sehen, die dem rumänischen König Michael I. gewidmet ist. Unter den Stichworten 100 Jahre seit der Geburt des Königs Michael I. (1921–2017)“ werden einzelne Stationen im Leben des Monarchen beleuchtet. Zum Schluss kommt erneut die Museographin Ruxandra Onofrei mit Einzelheiten zu Wort:



    Diese Ausstellung ist in Zusammenarbeit mit dem rumänischen Königshaus, dem Nationalen Archiv, dem Dorfmuseum »Dimitrie Gusti« und dem Museum für Militärgeschichte »Ferdinand I.« entstanden. Die Ausstellung ist dem 100. Jahrestag der Geburt des Souveräns gewidmet, wurde am 25. Oktober 2021 eingeweiht und läuft noch bis Ende Mai 2022. Unser Konzept war, wichtige Lebensabschnitte des letzten Monarchen Rumäniens zu dokumentieren, beginnend mit der Kindheit bis hin ins hohe Alter. Denn das Leben des Königs Michael I. überschneidet sich mit wichtigen Ereignissen der jüngsten Geschichte Rumäniens und ist daher eine Dokumentation wert. Darüber hinaus haben wir auch weniger konventionelle Artefakte in unserer Ausstellung — etwa die Geburtsurkunde des Monarchen, die zum ersten Mal öffentlich ausgestellt wird. Auch Fotos gehören dazu, die das Leben des Königs in gewöhnlichen Alltagssituationen zeigt, oder Klassenarbeiten aus seiner Schulzeit. Die Ausstellung endet mit der Jubiläumsprägung der Nationalbank zu diesem Anlass, darunter eine Goldmünze mit einem Nennwert von 500 Lei und einer Reinheit von 999,9.“

  • Réouverture du Musée de la Banque nationale de Roumanie

    Réouverture du Musée de la Banque nationale de Roumanie

    Cest à la fin de lannée dernière que le Musée de la Banque nationale de Roumanie a rouvert ses portes aux visiteurs, qui peuvent y admirer de nombreuses nouveautés, dont un lingot dor de la réserve de la banque centrale. Les expositions, aussi bien la permanente que les temporaires, sont le résultat dapproches muséales modernes, mais le public a aussi loccasion dadmirer le très beau bâtiment néoclassique du Vieux Centre de Bucarest qui les abritent.



    Ruxandra Onofrei, experte dans le cadre de la Direction « Musée et éducation financière » de la BNR, rappelle lhistoire de lédifice et de la banque centrale. « La Banque nationale a été fondée en 1880, en tant quélément constitutif dune grande modernité de lÉtat roumain de lépoque. Elle était aussi la seizième banque centrale créée dans le monde. Durant sa première décennie dexistence, elle avait fonctionné dans un bâtiment différent, mais en 1882 linstitution achète à lÉtat un terrain ayant appartenu à une ancienne auberge, lAuberge Șerban Vodă, sur les ruines de laquelle allait être érigé lédifice actuel. En 1884, la Banque nationale fait appel à deux architectes français particulièrement appréciés à lépoque, Cassien Bernard și Albert Galleron, qui proposent ce style néoclassique avec des éléments éclectiques, inspiré par larchitecture française de la fin du XIXe siècle et de la première partie du XXe. Notre musée occupe une des plus importantes salles de la Banque nationale, la « Salle de marbre », qui accueille dailleurs en ce moment une exposition temporaire dédiée au roi Michel I. En 1890, lorsque linstitution a emménagé dans ce bâtiment, on lappelait la « Salle des guichets », car, à cette époque-là, la banque avait aussi des Relations avec les clients. Sous chaque arcade, on apercevait un fonctionnaire assis derrière un pupitre, le milieu de la salle était occupé par une longue table entourée de chaises, sur laquelle des formulaires étaient mis à la disposition de la clientèle. La salle a une acoustique assez spéciale, produisant un écho qui empêche une personne dentendre ou de comprendre une conversation en train de se dérouler à côté. Chaque fonctionnaire avait son propre coffre-fort, où il gardait largent et les valeurs avec lesquels il travaillait dans la journée. Ces douze coffres-forts sont exposés dans notre exposition permanente, avec des pièces de monnaie, des coupures et dautres objets précieux et très intéressants de la collection de notre musée. »



    Ruxandra Onofrei a également parlé de lexposition permanente du Musée de la Banque nationale de Roumanie: « Notre exposition permanente inclut, outre les salles spectaculaires de lAncien Palais de la Banque nationale, lhistoire de la circulation monétaire sur le territoire actuel de la Roumanie, depuis le Ve siècle av. JC et les monnaies frappées dans la Citadelle Histria, jusquà lintroduction du système monétaire roumain en 1867. Une autre section de lexposition permanente est consacrée à lhistoire du leu, notre monnaie nationale, depuis 1867 jusquaux pièces et billets de banque daujourdhui. Et nous avons aussi une sélection de monnaies ayant circulé sur le territoire de notre pays. »



    Lexposition temporaire « Cent ans depuis la naissance du Roi Michel I (1921-2017) » attire les visiteurs vers lespace central de la Salle de marbre ». Ruxandra Onofrei nous en parle: « Cette exposition a été réalisée en collaboration avec la Maison royale de Roumanie, avec les Archives nationales, le musée du village « Dimitrie Gusti » et le Musée militaire « Ferdinand I ». Dédiée au centenaire de la naissance du roi Michel I, elle a été inaugurée le 25 octobre 2021 et restera en place jusquau 31 mai 2022. Nous nous sommes proposé de faire une incursion dans la vie du dernier souverain de notre pays, depuis la première enfance jusquau grand âge. La vie du roi Michel et de très nombreux moments importants de notre histoire nationale se superposent, pratiquement. Nous avons évoqué ces moments dans cette exposition, où nous présentons aussi des objets moins conventionnels, comme par exemple lextrait de naissance du roi, exposé en public pour la première fois. Nous avons des photos inédites, des épreuves scolaires du roi Michel. Le point final de notre incursion est lémission spéciale de la Banque nationale à loccasion du centenaire, une pièce de monnaie de 500 lei, frappée en or dune pureté de 999,9, ainsi quune réplique de la médaille « Ardealul Nostru/Notre Transylvanie », frappée en 1945, dont le nom populaire est « Cocoșel/Le coquelet ». Par cette médaille, le gouvernement de lépoque essayait de protéger les épargnes de la population, mais aussi de calmer linflation, qui a accompagné tout naturellement la fin de la guerre. », a conclu sa présentation Ruxandra Onofrei, experte dans le cadre de la Direction Musée et éducation financière de la BNR.

  • The National Bank Museum reopens

    The National Bank Museum reopens

    The Museum of the National Bank of Romania has reopened starting the end of last year. Guests can discover the new galleries of the museum, whereas temporary exhibitions observe modern presentation concepts, according to European standards. Apart from the exhibits themselves, guests will also have the opportunity of admiring the beautiful neoclassical building in the old part of Bucharest.



    Speaking about the building and the National Bank of Romania is Ruxandra Onofrei, an expert with the National Bank Museum: “The National Bank was founded in 1880. It was an element of modernity for the Romanian state at the time, as it was the 16th central bank established at global level. During its first years, the National Bank operated in a different building. In 1882, it purchased the building of the former Șerban Vodă inn from the Romanian state, on the ruins of which it started raising the current building. In 1884, the National Bank invited two well-established French architects, Cassien Berard and Albert Galleron, who suggested a mix of the neoclassical style with French-inspired eclectic elements of 19th–century and early 20th-century architecture. Our museum was set up in one of the most important halls in the building, which we call “the Marble Hall. It is currently hosting the temporary exhibition devoted to King Michael I. It used to be called “the Counter Hall in 1890, since in its early days, the National Bank also had public relations operations. Under every arch of this hall there used to be a desk, behind which a bank clerk would work. A long table was laid out in the middle of the hall, where clients could find the standard forms. The acoustics of the hall is special, allowing for the absorption of echo and thus preventing people from hearing what others are talking about close-by. Every clerk had his own safe box where he stored cash and valuables at the end of the day. Our temporary exhibition contains twelve such safe boxes. Guests can also admire various items such as coins, bills or other objects of special value and interest in our museum collection.



    Ruxandra Onofrei also talked about the permanent exhibition of the museum: “The permanent exhibition also includes, alongside the spectacular halls in the Old Palace of the National Bank which venues our museum, the history of currency circulation in Romania. The collection is made up of coins displayed chronologically, starting with some from the 5th century BC, minted at Histria Fortress, and going through all other historical periods until 186, when the Romanian monetary system was introduced. Another section of the museums permanent numismatic exhibition is the history of the Romanian Leu, the domestic currency, from 1867 until today. Also on display is a selection of the most relevant coins that have circulated on Romania’s territory.



    One of the temporary exhibitions of the National Bank Museum, entitled “100 years since the birth of King Michael (1921-2017) is displayed at the center of the Marble Hall. Ruxandra Onofrei tells us more about it: “This exhibition was put together in collaboration with the Royal House of Romania, the National Archives, the Dimitrie Gusti Village Museum and the Ferdinand I Military Museum. The exhibition dedicated to King Michael I, marking 100 years since his birth, was opened on October 25, 2021 and can be visited until May 31, 2022. Its purpose is to take visitors through the life of Romanias last monarch. His life overlaps, in fact, with many important moments in our national history, which we have included in this exhibition. There are also less conventional objects on display, such as King Michael’s birthday certificate, which has been exhibited for the first time, a number of photos of the monarch and some of his school tests. The last section of the exhibition is represented by the 500 lei gold coin, occasioned by the anniversary of 100 years since the birth of King Michael I and a proof replica of the commemorative medal “Ardealul Nostru, that has been issued in the early 1945 and is better known to the public as “Cocoșel. By putting this coin into circulation in 1945, the government was trying to protect peoples’ savings and play down the effects of inflation which everyone was anticipating once the war was over. (VP & EE)


  • Ridişcllidearea tră public a Muzeului BNR

    Ridişcllidearea tră public a Muzeului BNR

    Muzeulu a Băncăllei Naționale a Româniillei (BNR) năpoi s’dişcllisi tră public, ahurhinda cu bitisita a anlui tricut. Vizitatorlli pot s’veadă năili znueri a muzeului, inclusiv un lingou di malămă ditu rezerva BNR. Expoziția permanentă a muzeului și expozițiile temporari suntu părăstisiti după conţepti moderne, la standardi muzeale europene. Anaparti di exponati, publiclu va s’aibă ucazea să s’hărsească cu muşeata casă neoclasică ditu Centrul Vechi ali capitală.


    Ti clădire și ti BNR, ti ună şcurtă istorie a aluştoru şidzumu di zboru cu Ruxandra Onofrei, expertu a Muzeului BNR:


    “Banca Națională, ca instituție, fu thimilliusită tru anlu 1880. Fu un elementu di mari modernitate a statlui român tru epocă, ditu videala-a cronologiillei thimilliusearillei, banca noastră fu a 16-a bancă centrală ditu lume. Proţlli dzaţi añi Banca Națională lucră tru ună altă clădire, ama tru 1882 ancupără di la stat terenlu a unăllei fostă hani, Hanea Șerban Vodă, pi armăsăturli a curi practic lipsea tra s’analtă aestu edificiu. Tru 1884 Banca Națională îlli călisi doi arhitecță francezi multu ghini cotaț tru epocă, Cassien Bernard și Albert Galleron, iara elli pripun aestu stil neoclasic cu elemente eclectiţi cari easti inspirat ditu arhitectura franceză di la bitisita a secolui XIX și prima parti a secolui XX.


    Muzeulu a nostru lucreadză tru una ditu nai ma importante saloni ditu Banca Națională pi cari noi u număsim “Sala di Marmuru”. Aesta apănghiseaşti tru aestu kiro și expoziția temporară ahărdzită ti Văsillelu Mihai I. Și aestă sală, tru 1890, cându Banca Națională practic s-mută tru aestu sediu, eara număsită “Sala Ghișeelor” tră atea că tu ahurhiturli a llei, Banca Națională avea, pi ningă borgili specifice ţi li cunoaștem, și Relații cu Clienții, opearațiuni. Sum cathi arcadă a sălălleii avea câte un birou, dinăpoia a aluştui lucra un funcționar bancar, tru mesea di sală avea ună measă lungă cu scamnuri, pi cari muştiradzlli afla formulare tipizate. Acustica a sălăllei easti ma specială, și dimi easti aspartă, s’creeadză un tadi turlie di ecou, cari nu da izini ca un muştiră s’avdă ică s’aleagă cu exactitate ţi să zburaşti deadunu cu elu. Cathi unu funcționar bancar avea seiflu a lui iu tănea paradz și valori cu cari lucra pisti dzuuă, noi băgămu aesti dauăsprădzaţi seifuri tru expoziția a noastră permanentă, iara vizitatorllii a noștri va s’poată să s’hărsească cu aesti vitrine iu va s’veadă diferite obiecte, monede, bancnote ică alte elemente di valoare și extrem di interesante ditu colecția muzeului nostru.”



    Ruxandra Onofrei nă spusi și ndauă lucre minuţişu ti expoziția permanentă a muzeului:


    “Expoziția a noastră permanentă ari pi ningă sălile spectaculoase ditu Pălatea Veaclle a Băncălleii Naționale, iu funcționează muzeul a nostru, istoria circulațiilei monetare pi teritoriul di adză a României nkisinda ditu secolul V ninti di Hristolu, cu monedele bătute la Cetatea Histria, și tricânda cronologic pritu tuti alanti perioade istoriţi până tru anlu 186, cându fu băgatu sistemlu monetar românesc. Avem ună altă secțiune a expozițiillei permanente cari acaţă tu isapi istoria a leului, moneda naţională, ditu momentul 1867 și până la monedili și bancnotele di adză. Aveam și ună selecțiune cu nai yilipsitoari monede cari urdinară pi teritoriul a văsiliillei a noastre.”



    Una ditu expozițiile temporare ale Muzeului BNR, expoziția “100 di ani di la amintarea a Regelui Mihai I (1921-2017)”, atradzi vizitatorlu tru mesea “Sălii di Marmuru”.


    Ti expoziție nă zbură Ruxandra Onofrei: “Aestă expoziție fu adrată tru colaborare cu Casa Regală a Româniillei, cu Arhivili Naționale, cu Muzeul a Hoarăllei “Dimitrie Gusti” și cu Muzeulu Militar Român “Ferdinand I”. Expoziția a noastră dedicată a Regelui Mihai I, dedicată ti 100 di ani di la amintarea a lui, fu dişcllisă tu 25 di sumedru a anlui 2021 și va s’ţănă până tu bitisita a meslui mai, dimi până la 31 mai 2022. Nă pripusimu ună incursiune tru bana a atilui ditu soni suvearan al văsiliillei a noastre, ahurhinda ditu prima ficiurami și bitisinda cu ilikia a senectutillei. Practic bana a Regelui Mihai I s’dipluseaşti cu multi momente importante tru istoria noastră națională pe cari li bagămu tru aestă expoziție, ama avem și niscănti artefacte ma puțăn convenționale pi cari li prezentăm aoa: cum va s’hibă ti exemplu certificatlu di amintari a Regelui Mihai, cari easti expus tră prima oară publicului.


    Avem ndauă caduri cari lu spunu vasillelu Mihai tru ipostaze inedite. Avem lucrări di control a regelui ditu perioada școlarizarillei și prezentăm evident, bitisimu practic incursiunea noastră, cu emisiunea jubiliară realizată de Banca Națională cu ucazea aliştei aniversari, iu avem ună monedă ditu malămă di 500 de lei, cu un titlu cu ună puritate di 999,9 și avem și ună replică a monedăllei “Ardealul Nostru”, cari fu emisă tru ahurhita-a anlui 1945 și cari easti cunuscută a publiclui ma mutu sumu paranuma “Cocoșel”. Tru oara a emisiunillei aliştei monede, tu ahurhita a anlui 1945, guvernul cilăstăsea, di u băgă tru vindeari, s’protejeadză economiile a populațiillei și tru idyiulu kiro s’tempereadză inflația di la cari tută lumea s’aștipta unăoară cu bitisita a polimlui.”


    Autoru: Ion Puican


    Armânipsearea: Taşcu Lala














  • Redeschiderea pentru public a Muzeului BNR

    Redeschiderea pentru public a Muzeului BNR

    Muzeul Băncii Naționale a României (BNR) s-a
    redeschis pentru public, începând cu sfârșitul anului trecut. Vizitatorii pot
    descoperi noile amenajări ale muzeului, inclusiv un lingou de aur din rezerva
    BNR. Expoziția permanentă a muzeului și expozițiile temporare sunt prezentate
    după concepte moderne, la standarde muzeale europene. Dincolo de exponate,
    publicul va avea ocazia să admire frumoasa clădire neoclasică din Centrul Vechi
    al capitalei.

    Despre clădire și despre BNR, despre o scurtă istorie a acestora
    am stat de vorbă cu Ruxandra Onofrei, expert Muzeu BNR:


    Banca Națională, ca instituție, a
    fost fondată în anul 1880. A fost un element de mare modernitate a statului român
    în epocă, din punct de vedere al cronologiei înființării, banca noastră a fost
    a 16-a bancă centrală din lume. Primii zece ani Banca Națională a funcționat
    într-o altă clădire, dar în 1882 cumpără
    de la stat terenul unui fost han, Hanul Șerban Vodă, pe ruinele căruia practic
    urma să se ridice acest edificiu. În 1884 Banca Națională îi invită pe doi
    arhitecți francezi extrem de bine cotați în epocă, Cassien Bernard și Albert
    Galleron, iar ei propun acest stil neoclasic cu elemente eclectice care este
    inspirat din arhitectura franceză de la sfârșitul secolului XIX și prima parte
    a secolului XX.

    Muzeul nostru funcționează într-una din cele mai importante
    săli din Banca Națională pe care noi o numim Sala de Marmură. Aceasta
    găzduiește în prezent și expoziția temporară dedicată Regelui Mihai I. Și
    această sală, în 1890, când Banca Națională practic s-a mutat în acest sediu,
    era denumită Sala Ghișeelor pentru că la începuturile sale, Banca Națională
    avea, pe lângă atribuțiunile specifice pe care le cunoaștem, și Relații cu
    Clienții, operațiuni. Sub fiecare arcadă a sălii se afla câte un birou, în
    spatele acestuia lucra un funcționar bancar, în mijlocul sălii exista o masă
    lungă cu scaune, pe care clienții găseau formulare tipizate. Acustica sălii e
    mai specială, și anume este spartă, se creează un anumit tip de ecou, care nu
    permite ca un client să audă sau să distingă cu exactitate ce se vorbește
    alături de el. Fiecare funcționar bancar avea propriul său seif unde păstra
    bani și valori cu care lucra peste zi, noi am inclus aceste douăsprezece
    seifuri în expoziția noastră permanentă, iar vizitatorii noștri vor putea
    admira în aceste vitrine diferite obiecte, monede, bancnote sau alte elemente
    de valoare și extrem de interesante din colecția muzeului nostru.


    Ruxandra Onofrei ne-a oferit și câteva detalii
    despre expoziția permanentă a muzeului:


    Expoziția noastră permanentă
    cuprinde pe lângă sălile spectaculoase din Palatul Vechi al Băncii Naționale,
    unde funcționează muzeul nostru, istoria circulației monetare pe teritoriul de
    astăzi al României pornind din secolul V înainte de Hristos, cu monedele bătute
    la Cetatea Histria, și trecând cronologic prin toate celelalte perioade
    istorice până în anul 186, când a fost
    introdus sistemul monetar românesc. Avem o altă secțiune a expoziției permanente
    care cuprinde istoria leului, moneda naţională, din momentul 1867 și până la
    monedele și bancnotele de astăzi. Mai avem și o selecțiune cu cele mai
    relevante monede care au circulat pe teritoriul țării noastre.


    Una dintre expozițiile temporare ale Muzeului
    BNR, expoziția 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I (1921-2017), atrage
    vizitatorul în mijlocul Sălii de Marmură.

    Despre expoziție ne-a vorbit
    Ruxandra Onofrei: Această expoziție a fost realizată
    în colaborare cu Casa Regală a României, cu Arhivele Naționale, cu Muzeul
    Satului Dimitrie Gusti și cu Muzeul Militar Român Ferdinand I. Expoziția
    noastră dedicată Regelui Mihai I, dedicată a 100 de ani de la nașterea sa, a
    fost deschisă pe 25 octombrie a anului 2021 și va dura până la sfârșitul lui
    mai, deci până la 31 mai 2022. Ne-am propus o incursiune în viața ultimului
    suveran al țării noastre, începând din prima copilărie și sfârșind cu vârsta
    senectuții. Practic viața Regelui Mihai I se suprapune cu foarte multe momente
    importante în istoria noastră națională pe care le-am inclus în această
    expoziție, dar avem și niște artefacte mai puțin convenționale pe care le
    prezentăm aici: cum ar fi de exemplu certificatul de naștere al Regelui Mihai,
    care este expus pentru prima dată publicului.

    Avem câteva fotografii care îl
    arată pe regele Mihai în ipostaze inedite. Avem lucrări de control ale regelui
    din perioada școlarizării și prezentăm evident, încheiem practic incursiunea
    noastră, cu emisiunea jubiliară realizată de Banca Națională cu ocazia acestei
    aniversări, unde avem o monedă din aur de 500 de lei, cu un titlu cu o puritate
    de 999,9 și avem și o replică a monedei Ardealul Nostru, care a fost emisă la
    începutul anului 1945 și care este cunoscută publicului mai degrabă sub porecla
    Cocoșel. În momentul emisiunii acestei monede, la începutul anului 1945,
    guvernul încearca, punând-o în vânzare, să protejeze economiile populației și
    în același timp să tempereze inflația de la care toată lumea se aștepta odată
    cu sfârșitul războiului.


  • BNR va ta s’u-apridună inflația

    BNR va ta s’u-apridună inflația

    Banca Naţională a Românillei u criscu rata a toclui di politică monetară la 2% tru an, di la 1,75% tru an, şi apufusi s’ţănă sumu controlu lichiditatea di pi păzarea monetară. Easti treia andamusi arada a cumăndusearillei BNR tru cari easti criscutu toclu-clleaie, tru s’u aibă sumu control inflaţia, cari creaşti cama iruşi andicra di cumu s’minduea.



    Specialiştilli a băncăllei estimeadză că tru yinitoarea perioadă va s’crească şi tocurli practicati di bănţă la mpărmuturli ţi li da ti populaţie şi companii, ama şi la depozite, aflate nica la un nivel multu ñicuratu. Tutunăoară, BNR apufusi s’li ţănă nivelurli actuale a ratelor rezervelor minime obligatorii tră pasivili tru lei şi tru valută a instituţiilor di mpărmutu. Dan Suciu, purtătorlu di zboru a băncăllei, declară la postul național di radio:



    “Ti amărtie, inflaţia easti prinţipala găilipseari, tră aţea că vidzumu tru kirolu ditu soni crişteri a aluştui indiţi. Nu easti maş tru România aestă catandisi, easti ună catandisi tu plan mondial, di itia prota ş-prota a păhadzloru la energie. Vidzumu tuţ evoluţia a păhadzloru la energie – energie electrică, gaze, combustibili. Tuti aestea zñiipsescu ahănda aestu indiţi şi, aestă indiţi la criştearea di păhadz şi tru alti tipologii di păhadz – aeasta nsimneadză neise inflaţie, cându avem ună creaştire generalizată a păhadzloru.


    Ti amărtie indiţili a nostru di inflaţie, pisti 70% ditu componența a lui easti faptă di itia a păhadzloru la energie, ti cari apofasili di politică monetară, pi cari li llia Banca Centrală di crişteari a toclui, au efecti relativ ñicurati, aşi că prinţipala a noastră armată, cari easti aestu tocu di politică monetară, nu easti multu hăirlătică contra a păhadzloru la energie. Ama aţea ţi minduimu s’adrămu, şi pistipsimu că tru partea a dauă a anlui va si s’veadă limbidu aestu lucru, easti ta s’ligămu aştiptărli inflaţioniste, s’ayălisimu criştearea di păhadz la alanti componenti.”



    Simfunu cu BNR, activitatea economică ş’agălisi cabaia criştearea tru trimestrul III 2021, la 0,4%, di la 1,5% tru trimestrul lI, alliumtrea di aştiptări. Tru idyiulu kiro, dinamica anuală a PIB cundille ună scădeari vizibil ma pronunţată tru trimestrul III andicra di aţea antiţipată, ama armasi ma largu analtă ditu videala istorică, cu aportul majoritar a consumlui privat, cum şi cu atelu multu mari adus, şi tru aestu interval, di variaţia a stocurlor.



    Tutunăoară, rata a şomajului ş-corectă maş aoa şi aclo tru yismăciuni crişterli semnificativi consemnati tru doilli meşi di ma ninti, iara tru sumedru armasi constantă, di armasi vizibil pisti valorli pre-pandemiţi. Apofasili BNR mutrescu aduţearea diznău şi ţănearea a ratăllei anuală a inflaţiillei tru linie cu ţinta staţionară di 2,5% plus / minus 1 punct proţentual, tru ună turlie cari s’aibă contributu ti realizarea a unei creaştiri economică sustenabilă, nica să spuni tru comunicatlu ali instituție.




    Autor: Eugen Coroianu

    Armânipsearia: Taşcu Lala










  • BNR hebt Leitzins erneut an

    BNR hebt Leitzins erneut an

    Die rumänische Zentralbank BNR hat ihren geldpolitischen Zinssatz von 1,75 % p.a. auf 2 % p.a. angehoben und beschlossen, die Liquidität auf dem Geldmarkt fest im Griff zu behalten. Experten gehen davon aus, dass die Banken in der kommenden Zeit die Kosten für Kredite an Haushalte und Unternehmen, aber auch die für Spareinlagen immer noch niedrigen Zinsen anheben werden. Gleichzeitig haben die Zentralbanker beschlossen, das derzeitige Mindestniveau der Reserverücklagen der Banken für Verbindlichkeiten in Lei und Fremdwährung beizubehalten. Dan Suciu, der Sprecher der Zentralbank, erklärte bei Radio Rumänien die Hintergründe der Entscheidung: “Leider ist die Inflation die Hauptsorge; wir haben ja in letzter Zeit einen Anstieg erlebt.” Das sei nicht nur in Rumänien so, sondern weltweit, vor allem wegen der Energiepreise, fügte Suciu hinzu. Die Entwicklung der Preise für Energieprodukte – Strom, Gas, Kraftstoffe – wirke sich stark auf die Inflation aus, und die höheren Energiepreise werden implizit auf andere Preisarten übertragen – die eigentliche Inflation sei, wenn man einen allgemeinen Preisanstieg hat, so Suciu. Leider wird die Zusammensetzung des Inflationsindexes in Rumänien zu mehr als 70 % von den Energiepreisen bestimmt, auf die die geldpolitischen Entscheidungen der Zentralbank zur Erhöhung der Zinsen relativ wenig Einfluss haben – die Hauptwaffe der Zentralbank, nämlich die geldpolitischen Zinsen, sei gegen die Energiepreise nicht sehr wirksam, gab der Sprecher zu bedenken. Man versuche jedoch, die Inflationserwartungen und den Preisanstieg bei den anderen Komponenten zu dämpfen, was sich in der zweiten Jahreshälfte deutlich zeigen werde, fügte Dan Suciu hinzu.

    Auch eine andere Entwicklung ist problematisch. Nach Angaben der BNR drosselte die Wirtschaftsleistung im dritten Quartal 2021 anders als erwartet deutlich auf 0,4 % gegenüber 1,5 % im ersten Quartal. Gleichzeitig verzeichnete die Jahresdynamik des BIP im dritten Quartal einen deutlich ausgeprägteren Rückgang als erwartet. Das Wachstum blieb jedoch im historischen Vergleich immer noch hoch, wobei der private Verbrauch den grö‎ßten Beitrag leistete, aber auch die in diesem Zeitraum ungewöhnlich hohe Bestandsanhäufung eine gewisse Rolle spielte. Gleichzeitig holte die Beschäftigung im September den in den beiden vorangegangenen Monaten verzeichneten deutlichen Anstieg der Arbeitslosigkeit nur teilweise auf und blieb im Oktober konstant, so dass die Arbeitslosigkeit weiterhin deutlich über den Werten vor der Pandemie lag. Die Entscheidungen der Zentralbank zielen darauf ab, die jährliche Inflationsrate in Einklang mit dem Stabilitätsziel von ideal 2,%% auf einer Schiene von 1,5 % bis 3,5% zu bringen und dort zu halten, und zwar in einer Weise, die zu einem nachhaltigen Wirtschaftswachstum beiträgt, hei‎ßt es in der Pressemitteilung der Institution weiter.

  • Central Bank tries to keep inflation in check

    Central Bank tries to keep inflation in check

    The National Bank of Romania (BNR) has raised its benchmark interest rate to 2% per year from 1.75%, and decided to further retain firm control over money market liquidity. This is the third consecutive meeting of the Central Bank Board, which focused on raising the benchmark interest rate, in an attempt to keep inflation in check, which followed a higher-than-expected upward path. Experts have estimated that interest rates on bank loans for individuals and companies will go up, just like the interest rates on deposits, which are still at a very low level. BNR has also decided to maintain the present levels of the minimum reserves interest rates.



    Dan Suciu, the Central Bank s spokesman, said on Radio Romania: “Unfortunately, inflation is worrisome, because we have witnessed increases of this indicator lately. This is not an issue only in Romania, but all over the world, being triggered mostly by the energy prices. We have all seen how the price of power, natural gas and fuels went up. This has a huge impact on the inflation index and it generates increases in other price categories. This is what inflation is, a general rise in prices. Unfortunately, the energy price accounts for more than 70% of our inflation index. The monetary policy decisions, taken by the Central Bank, such as the interest rate increase, have little effect on energy prices. However, what we are trying to do, which will be more visible in the second half of the year, is to anchor inflationist expectations, to alleviate the increase in the prices of other components. “



    According to the BNR, the economic activity slowed down its growth considerably in the third quarter of 2021 to 0.4%, from 1.5% in the second quarter. At the same time, the GDP went down more than expected in the third quarter, but was still high due to private consumption and the unusual high stock fluctuation. Moreover, the inflation rate in September only partially corrected its strong increase in the previous two months, and was stabile in October, thus keeping its level above the pre-pandemic one. According to a Central Bank communiqué, the recent decisions are aimed at decreasing and keeping the annual inflation rate in line with the stationary target of 2.5% (+/- 1%), in a manner likely to contribute to sustainable economic growth. (EE)


  • BNR vrea să calmeze inflația

    BNR vrea să calmeze inflația

    Banca Naţională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară la 2% pe an, de la 1,75% pe an, şi a decis să păstreze controlul ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. Este a treia şedinţă consecutivă a conducerii BNR în care se măreşte dobânda-cheie, în încercarea de a ţine sub control inflaţia, care creşte mai rapid decât se anticipa.



    Specialiştii băncii estimează că în următoarea perioadă se vor mări şi dobânzile practicate de bănci la creditele acordate populaţiei şi companiilor, dar şi la depozite, aflate încă la un nivel foarte redus. Totodată, BNR a hotărât să mențină nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii, a declarat la postul național de radio:



    “Din păcate, inflaţia este principala îngrijorare, pentru că am văzut în ultima perioadă creşteri ale acestui indice. Nu este doar în România această situație, este o situaţie pe plan mondial, cauzată în principal de preţurile la energie. Am văzut cu toţii evoluţia preţurilor la energie – energie electrică, gaze, combustibili. Toate acestea afectează profund acest indice şi, implicit, se duce creşterea de preţuri şi în alte tipologii de preţuri – asta înseamnă de fapt inflaţie, când avem o creştere generalizată a preţurilor.


    Din păcate, în indicele nostru de inflaţie, peste 70% din componența lui este determinată de preţurile la energie, asupra cărora deciziile de politică monetară, pe care le ia Banca Centrală de majorare a dobânzii, au efecte relativ reduse, aşa că principala noastră armă, care este această dobândă de politică monetară, nu e foarte eficientă împotriva preţurilor la energie. Dar ceea ce încercăm să facem, şi credem că în partea a două a anului se va vedea în mod explicit acest lucru, este de a ancora aşteptările inflaţioniste, de a tempera creşterea de preţuri la celelalte componente.”



    Conform BNR, activitatea economică şi-a încetinit considerabil creşterea în trimestrul III 2021, la 0,4%, de la 1,5% în trimestrul lI, contrar aşteptărilor. În acelaşi timp, dinamică anuală a PIB a consemnat o scădere vizibil mai pronunţată în trimestrul III decât cea anticipată, dar a rămas totuşi înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum şi cu cel neobişnuit de mare adus, şi în acest interval, de variaţia stocurilor.



    Totodată, rata şomajului şi-a corectat doar parţial în septembrie creşterile semnificative consemnate în precedentele două luni, iar în octombrie a rămas constantă, menţinându-se astfel vizibil peste valorile pre-pandemice. Deciziile BNR vizează readucerea şi menţinerea ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% plus / minus 1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile, se mai arată în comunicatul instituției.






  • Simboluri feminini ditu istoria ali Românie

    Simboluri feminini ditu istoria ali Românie

    Tu 1 di andreu 2021, Banca Națională a Româniillei feaţi s’alăncească ună bancnotă cu valoarea di 20 lei, aproapea 4 euro, cu prosuplu a sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, eroină cădzută pi frontul a protlui polimu mondial. Tu idyiulu mesu a anlui 2021, guvenul ali Românie pripusi unu nomu pritu cari anlu 2022 s’hibă ahărdzitu ti Smaranda Brăescu, prota mulleari parașutistă ditu România. Aţeali dauă figuri reprezintă ună scuteari tu videală a patrimoniului istoric feminin românesc și a tributlui pi cari mullerle lu păltiră pi ningă bărbaț tru kirolu di ma ninti. Ecaterina Teodoroiu și Smaranda Brăescu fură dauă mulleri ţi tricură unu greu kiro, ama eali nu ș-alăsară mirakea și vocația.



    Ecaterina Teodoroiu fu, pritu exemplu a curbanillei personală, eroina-simbol a primlui polimu mondial. Fu mullearea-askirlă cari nu vru s-ărmână dinăpoia a liniilor iu s-dădea alumtili, ama aleapsi s’hibă aclo iu eara ma zori tu alumtă. Amintată tru1894 tru giudeţlu Gorj tu ună familie di huryeaţ, Ecaterina Teodoroiu fu ună elevă silitoare şi, ninti s’agiungă la liceu Bucureşti ta s’agiungă dascaliţă, fu eleva a şcolăllei germană di Târgu Jiu. Feaţi şi ună sculie ti surări medicale. Intrarea ali Românie tru polimu tru agustu 1916 fu aprukeată cu harauă di populaţie şi mulţă tiniri intrară voluntari. Ecaterina Teodoroiu fu şi ea una ditu aţelli tiniri şi aleapsi varianta sertă a experienţăllei a polimlui. Ti participarea a llei la alumti, Ecaterina i Cătălina va s’hibă decorată şi va-lli si da gradlu di sublocotenentu. Pi 22 agust 1917, la oara 21.15, regimentul a llei easti atacat di armata germană, româñilli hiinda anănghisiţ să s-tragă năpoi. Sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu fu agudită tru zona a caplui di dauă găgoaşi di mitralieră cari u vătămară.


    Istoriclu Ioan Scurtu spuni că ea agiumsi nica di atumtea nai ma vărtoslu simbol feminin a Marilui Polimu:


    “Niă ditu 1917-1918 Ecaterina Teodoroiu agiumsi ună legendă, aţelli cari eara ningă ea şi alumtară tru idyili unităţi yilipsiră purtaticlu, curayilu şi eroismul a llei. Di itia că ună feată, ună mulleari, s-arcă susto tu alumtă agiumsi s’hibă ună valoare di simbol. După ţi işi ditu spital, ea fu plăcărsită s’armână s-lucreadză la Cruţea Aroşe deadunu cu alti doamne, ncapu cu văsiloañea Maria, ama ea nu apruke. Spusi că loclu a llei eara pi frontu, s-alumtă au arma tru mână. Tru1921, cându s-umplea 100 di ani di la revoluţia al Tudor Vladimirescu, s-organiză purtarea a oasiloru a llei ditu murmintul a alumtelor di la Mărăşeşti la Târgu Jiu iu s-adră şi un sarcofag ti ea di sculptoarea Miliţa Pătraşcu. Şi văsillelu Ferdinand, şi văsiloañea Maria, şi istoriclu Nicolae Iorga, şi mareşalu Alexandru Averescu cum şi tuţ atelli cari avea un rol tru cumăndusearea-a Româniillei tru construirea a simbolui ostaşilor români, a aţiloru 800.000 di ostaşi români morţ tru polimu căftară să scoată tu videală personalitatea a Ecaterinăllei Teodoroiu.”



    Smaranda Brăescu s-amintă tru 1897 tru giudețlu Tecuci, tru estul a Româniillei. Fu prota mulleari-pilot, mulleari-paraşutistu şi prota mulleari-instructor di piloţ militari ditu România. Işi tu migdani cu unu haracteru multu vărtosu şi ş-feaţi mirakea cu ună ascumbuseari extraordinară. Fu campioană europeană la paraşutism tru 1931, la ilikia di 34 di ani, când ansări di la 6000 di metri şi adră un recordu european, şi campioană mondială tru1932, cându ansări di la 7400 di metri tru concursul di la Sacramento ditu SUA şi adră un record mondial cari armasi nu ma puţănu di 20 añi. Fu tiñisită cu Ordinlu Virtutea Aeronautică, clasa Cruţea di malămă. Pi câtu di ascumbusită fu tru hobby-ul a llei, pi ahât di ndilicată eara formarea a llei intelectuală. Smaranda feaţi studii la Academia di Belle-Arte ditu Bucureşti, secţia di artă decorativă şi ceramică.



    Ana Maria Sireteanu, strănipoata a marillei campioană, ş-adusi aminti că tăria di haractiru a Smarandăllei Brăescu nu putu s’hibă curmată niţi di un accidentu multu greu.


    “La Satu Mare, după ună ansăreari, fu traptă di paraşută şi s-accidenta la dauli cicioari. Şi aesta poati s’hibă unu semnu ti aţelli cari vrea s’află oasili a llei. Poati s’hibă vidzutu greulu a llei accident di la cicioari. Sidzu 5 meşi tru spital şi un providenţial yeatru u operă şi s’feaţi bună. După alţă 7 meşi, un om cari fu accidentat ahât greu amintă dauă recorduri, unu european şi alantu mondial, tru1931 şi 1932. Aesta ta s’veadă ţi motivaţie, ţi livindeată şi vreari spusi ta s’aducă performanţă ti regina şi ăsilia a llei.”



    Tru kirolu a polimului, Smaranda fu activă ca pilot tru anămusita “escadrilă albă” di avioane sanitare, pi frontul ditu apirită şi deapoa pi frontul ditu ascăpitată truTransilvania, Ungaria şi Cehoslovacia. Simnă, deadunu cu alti 11 di personalităţ, un memoriu pritu cari s’condamna falsificarea a alidzerloru ditu brumaru 1946. Alăgată di autorităţile comuniste, Smaranda Brăescu s’feaţi nividzută. S’pare că fu apănghisită tu unu mănăstiru di călugăreali cari u ngrupară cu ună altă numă atumţea cându muri, tu 2 di şcurtu 1948, la 51 di añi.



    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Simboluri feminine ale istoriei României

    Simboluri feminine ale istoriei României

    Pe 1 decembrie 2021, Banca Națională
    a României a emis o bancnotă cu valoarea de 20 de lei, aproximativ 4 euro,
    cu chipul sublocotenentului Ecaterinei Teodoroiu, eroină căzută pe frontul
    primului răznoi mondial. În aceeași lună decembrie a anului 2021, guvenul
    României a propus o lege prin care anul 2022 să fie dedicat Smarandei Brăescu,
    prima femeie parașutist din România. Cele două figuri reprezintă o evidențiere a
    patrimoniul istoric feminin românesc și a tributului pe care femeile l-au
    plătit alături de bărbați în trecut. Ecaterina Teodoroiu și Smaranda Brăescu au
    fost două femei greu încercate, dar ele nu și-au abandonat pasiunea și vocația.



    Ecaterina Teodoroiu a fost, prin
    exemplul sacrificiului personal, eroina-simbol a primului război mondial. A
    fost femeia-soldat care nu a dorit să rămână în spatele liniilor unde se dădeau
    luptele, ci a ales să fie acolo unde încleştarea era mai aspră. Născută în 1894
    în judeţul Gorj într-o familie de ţărani, Ecaterina Teodoroiu a fost o elevă
    silitoare şi, înainte de a ajunge la liceu în Bucureşti pentru a deveni
    învăţătoare, a fost eleva şcolii germane din Târgu Jiu. A urmat şi o şcoală
    pentru surori medicale. Intrarea României în război în august 1916 a fost
    primită cu entuziasm de populaţie şi mulţi tineri s-au înrolat voluntari.
    Ecaterina Teodoroiu a fost şi ea una dintre acei tineri şi a ales varianta dură
    a experienţei războiului. Pentru participarea ei la lupte, Ecaterina sau
    Cătălina va fi decorată şi va primi gradul de sublocotenent. Pe 22 august 1917,
    la ora 21.15, regimentul ei este atacat de armata germană, românii fiind
    nevoiţi să se retragă. Sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu a fost lovită în
    zona capului de două gloanţe de mitralieră care au ucis-o.

    Istoricul Ioan
    Scurtu arată că ea a devenit încă de atunci cel mai puternic simbol feminin al
    Marelui Război:

    Încă din
    1917-1918 Ecaterina Teodoroiu a devenit o legendă, cei care au fost alături de
    ea şi au luptat în aceleaşi unităţi au relatat despre comportamentul, curajul
    şi eroismul ei. Faptul că o fată, o femeie, s-a angajat efectiv în luptă a
    constituit o valoare de simbol. După ce a ieşit din spital, ea a fost insistent
    rugată să rămână să lucreze la Crucea Roşie împreună cu alte doamne, în frunte
    cu regina Maria, dar ea a refuzat. A spus că locul ei era pe front, să lupte au
    arma în mână. În 1921, când se împlineau 100 de ani de la revoluţia lui Tudor
    Vladimirescu, s-a organizat transportarea osemintelor ei din mormântul luptelor
    de la Mărăşeşti la Târgu Jiu unde s-a construit şi un sarcofag pentru ea de
    către sculptoarea Miliţa Pătraşcu. Şi regele Ferdinand, şi regina Maria, şi
    istoricul Nicolae Iorga, şi mareşalul Alexandru Averescu precum şi toţi cei
    care aveau un rol în conducerea României în construirea simbolului ostaşilor
    români, a celor 800.000 de ostaşi români morţi în război au căutat să
    evidenţieze personalitatea Ecaterinei Teodoroiu.



    Smaranda Brăescu s-a născut în 1897
    în județul Tecuci, în estul României. A fost prima femeie-pilot,
    femeie-paraşutist şi prima femeie-instructor de piloţi militari din România. A dat
    dovadă de un caracter foarte puternic şi şi-a urmat pasiunea cu o tenacitate
    extraordinară. A fost campioană europeană la paraşutism în 1931, la vârsta de
    34 de ani, când a sărit de la 6000 de metri şi a stabilit un record european,
    şi campioană mondială în 1932, când a sărit de la 7400 de metri în concursul de
    la Sacramento din SUA şi a stabilit un record mondial care a rezistat nu mai
    puţin de 20 de ani. A fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică, clasa
    Crucea de aur. Pe cât de tenace a fost în hobby-ul ei, pe atât de delicată a
    fost formarea ei intelectuală. Smaranda a studiat Academia de Belle-Arte din
    Bucureşti, secţia de artă decorativă şi ceramică.


    Ana Maria
    Sireteanu, strănepoata marii campioane, şi-a adus aminte că tăria de caracter a
    Smarandei Brăescu nu a putut fi frântă nici de un accident foarte grav.

    La Satu Mare, după un salt, a
    fost târâtă de paraşută şi s-a accidentat la ambele picioare. Şi acesta ar
    putea fi un semn pentru cei care ar descoperi osemintele ei. S-ar putea vedea
    foarte gravul accident de la picioare. A stat 5 luni în spital şi un
    providenţial doctor a operat-o şi a reuşit să se refacă. După alte 7 luni, un
    om care a fost accidentat atât de grav a obţinut două recorduri, unul european
    şi altul mondial, în 1931 şi 1932. Asta pentru a vedea ce motivaţie, ce
    extraordinară îndârjire şi dorinţă de a aduce performanţă pentru ţara ei.


    În timpul războiului, Smaranda a fost
    activă ca pilot în celebra escadrilă albă de avioane sanitare, pe
    frontul de răsărit şi apoi pe frontul de vest în Transilvania, Ungaria şi
    Cehoslovacia. A semnat, alături de alte 11 personalităţi, un memoriu prin care
    se condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946. Urmărită de
    autorităţile comuniste, Smaranda Brăescu a dispărut. Se pare că a fost
    adăpostită la o mănăstire de călugăriţe care au înmormântat-o sub un alt nume
    atunci când a murit, pe 2 februarie 1948, la 51 de ani.