Tag: BNR

  • La semaine du 3 au 9 août

    La semaine du 3 au 9 août

    Trois scénarios possibles pour la rentrée scolaire

    La rentrée scolaire était placée jusqu’à mercredi sous le signe de l’incertitude. Obligés de suivre depuis le mois de mars une formation à distance, les élèves roumains, leurs parents et les professeurs attendaient de voir la décision gouvernementale sur la reprise des cours. Finalement, la décision est tombée mercredi quand le chef de l’Etat, Klaus Iohannis, a annoncé que les cours seraient organisés selon trois scénarios possibles – vert, jaune ou rouge -, mis en œuvre par zones, en fonction du nombre d’infections au nouveau coronavirus par millier d’habitants. Après des consultations avec le gouvernement libéral, le président Klaus Iohannis a annoncé mercredi que la décision sur une éventuelle fermeture totale ou partielle des établissements d’enseignement serait prise par les autorités locales. La plupart des enfants devront être présents physiquement dans les salles de classe. En revanche, là où la situation épidémiologique est grave, les classes seront en ligne. Les sociaux-démocrates de l’opposition se sont félicités de l’annonce de l’ouverture de la nouvelle année scolaire en septembre, mais soulignent que, jusqu’à présent, les enfants et les enseignants ne sont pas entrés en possession des tablettes et des ordinateurs promis par le gouvernement pour une formation à distance. A son tour, l’ONG Sauvez les enfants a appelé les autorités à élaborer un guide censé permettre aux écoles de prendre la meilleure décision quant à la rentrée scolaire, en fonction non seulement du nombre de cas d’infection, mais aussi de la possibilité de mettre en place les mesures appropriées de distanciation et d’hygiène que l’actuel contexte pandémique impose. L’organisation souligne que près de la moitié des élèves roumains, soit 47%, ont eu un accès limité à l’éducation pendant la période de confinement, n’ayant disposé ni de tablette, ni d’ordinateur. En réplique, la ministre de l’Éducation a déclaré que le gouvernement avait alloué les fonds nécessaires à l’achat de 250.000 tablettes pour les enfants de milieux défavorisés et qu’il s’apprêtait à faire l’acquisition de 74.000 ordinateurs portables. Pendant l’état d’urgence, le même ministère a lancé un appel à l’Eglise orthodoxe roumaine pour lui demander d’aider les enfants dont les parents ne se permettent pas de faire un tel investissement.


    La BNR et l’économie roumaine

    Le Conseil d’administration de la Banque centrale de Roumanie a décidé de réduire le taux directeur de 1,75% à 1,5% par an, à compter du 6 août. Parallèlement, la même institution a baissé les taux d’intérêt sur les dépôts et les crédits dont les banques commerciales peuvent bénéficier dans leurs relations avec elle. La Banque centrale a également décidé de plafonner les sommes que les institutions financières sont obligées de garder dans leurs comptes auprès de la BNR. Aux dires des banquiers roumains, l’économie mondiale et européenne ont connu un léger redressement au mois de mai, dans le contexte du relâchement des restrictions, mais elles restent bien en dessous de leur niveau antérieur à la crise. La croissance économique demeure incertaine à court terme, puisqu’elle dépend de l’évolution pandémique, des mesures fiscales adoptées par les autorités et des politiques monétaires des banques centrales. Pour ce qui est de l’économie roumaine, la BNR parle d’une contraction au premier trimestre de l’année quand la croissance a chuté de 4,3 à 2,4, parallèlement à une hausse du déficit commercial en raison de la baisse des exportations de biens et de services. Au deuxième trimestre de l’année, dans les conditions d’un fort déclin en avril, associé aux mesures de restriction, la contraction économique a été particulièrement sévère. La situation a commencé à s’améliorer à compter du mois de mai, une fois que l’état d’urgence a été remplacé par celui d’alerte. Le rapport leu-euro est resté quasiment stable, tandis que le gramme d’or a atteint des valeurs record, signe d’une grande difficulté économique, selon les analystes.


    Le prince Charles recommande la Roumanie comme destination de vacances

    Dans un message adressé aux Roumains, le prince Charles de Galles fait l’éloge des « richesses incroyables » que la Roumanie peut offrir aux vacanciers. Dans une vidéo de 5 minutes présentée mardi, à sa résidence de Valea Zălanului, au cœur de la Transylvanie, le prince Charles caractérise la Roumanie comme « un pays admirable et d’une diversité éblouissante ». Réalisé par le journaliste britannique Charlie Ottley, producteur de la série documentaire Wild Carpathia – le pays sauvage des Carpates, la vidéo se propose de donner un coup de pouce au tourisme en Roumanie. Le prince Charles, qui commente ce film, rappelle avoir découvert ce pays étonnant il y a une vingtaine d’années et depuis, il occupe une place privilégiée dans son cœur. Son Altesse Royale regrette que l’actuel contexte pandémique l’a empêché de voyager cette année en Roumanie, mais il affirme continuer à faire la promotion touristique des trésors naturels et culturels de ce pays tels la Réserve de la biosphère du delta du Danube, la plus grande zone humide d’Europe, les collections des musées bucarestois, la beauté sauvage du défilé des Portes de fer ou encore les châteaux, les montagnes et les villages saxons de Transylvanie.

    Le club CFR Cluj, champion de football

    Le club roumain CFR Cluj a obtenu lundi dernier son troisième titre consécutif de champion de Roumanie de football après avoir vaincu l’équipe Universitatea Craiova, score 3-1, dans un match décisif de la Ligue 1. C’est, en tout, la sixième fois que le club de Cluj remporte le championnat. Quant à Universitatea Craiova, l’équipe a raté lundi sa chance de regagner son titre au bout de 29 ans. Malgré cela, les joueurs de Craiova ont réussi leur meilleur classement depuis leur retour dans la Ligue 1. (trad. Ioana Stancescu)

  • La semaine du 3 au 9 août

    La semaine du 3 au 9 août

    Trois scénarios possibles pour la rentrée scolaire

    La rentrée scolaire était placée jusqu’à mercredi sous le signe de l’incertitude. Obligés de suivre depuis le mois de mars une formation à distance, les élèves roumains, leurs parents et les professeurs attendaient de voir la décision gouvernementale sur la reprise des cours. Finalement, la décision est tombée mercredi quand le chef de l’Etat, Klaus Iohannis, a annoncé que les cours seraient organisés selon trois scénarios possibles – vert, jaune ou rouge -, mis en œuvre par zones, en fonction du nombre d’infections au nouveau coronavirus par millier d’habitants. Après des consultations avec le gouvernement libéral, le président Klaus Iohannis a annoncé mercredi que la décision sur une éventuelle fermeture totale ou partielle des établissements d’enseignement serait prise par les autorités locales. La plupart des enfants devront être présents physiquement dans les salles de classe. En revanche, là où la situation épidémiologique est grave, les classes seront en ligne. Les sociaux-démocrates de l’opposition se sont félicités de l’annonce de l’ouverture de la nouvelle année scolaire en septembre, mais soulignent que, jusqu’à présent, les enfants et les enseignants ne sont pas entrés en possession des tablettes et des ordinateurs promis par le gouvernement pour une formation à distance. A son tour, l’ONG Sauvez les enfants a appelé les autorités à élaborer un guide censé permettre aux écoles de prendre la meilleure décision quant à la rentrée scolaire, en fonction non seulement du nombre de cas d’infection, mais aussi de la possibilité de mettre en place les mesures appropriées de distanciation et d’hygiène que l’actuel contexte pandémique impose. L’organisation souligne que près de la moitié des élèves roumains, soit 47%, ont eu un accès limité à l’éducation pendant la période de confinement, n’ayant disposé ni de tablette, ni d’ordinateur. En réplique, la ministre de l’Éducation a déclaré que le gouvernement avait alloué les fonds nécessaires à l’achat de 250.000 tablettes pour les enfants de milieux défavorisés et qu’il s’apprêtait à faire l’acquisition de 74.000 ordinateurs portables. Pendant l’état d’urgence, le même ministère a lancé un appel à l’Eglise orthodoxe roumaine pour lui demander d’aider les enfants dont les parents ne se permettent pas de faire un tel investissement.


    La BNR et l’économie roumaine

    Le Conseil d’administration de la Banque centrale de Roumanie a décidé de réduire le taux directeur de 1,75% à 1,5% par an, à compter du 6 août. Parallèlement, la même institution a baissé les taux d’intérêt sur les dépôts et les crédits dont les banques commerciales peuvent bénéficier dans leurs relations avec elle. La Banque centrale a également décidé de plafonner les sommes que les institutions financières sont obligées de garder dans leurs comptes auprès de la BNR. Aux dires des banquiers roumains, l’économie mondiale et européenne ont connu un léger redressement au mois de mai, dans le contexte du relâchement des restrictions, mais elles restent bien en dessous de leur niveau antérieur à la crise. La croissance économique demeure incertaine à court terme, puisqu’elle dépend de l’évolution pandémique, des mesures fiscales adoptées par les autorités et des politiques monétaires des banques centrales. Pour ce qui est de l’économie roumaine, la BNR parle d’une contraction au premier trimestre de l’année quand la croissance a chuté de 4,3 à 2,4, parallèlement à une hausse du déficit commercial en raison de la baisse des exportations de biens et de services. Au deuxième trimestre de l’année, dans les conditions d’un fort déclin en avril, associé aux mesures de restriction, la contraction économique a été particulièrement sévère. La situation a commencé à s’améliorer à compter du mois de mai, une fois que l’état d’urgence a été remplacé par celui d’alerte. Le rapport leu-euro est resté quasiment stable, tandis que le gramme d’or a atteint des valeurs record, signe d’une grande difficulté économique, selon les analystes.


    Le prince Charles recommande la Roumanie comme destination de vacances

    Dans un message adressé aux Roumains, le prince Charles de Galles fait l’éloge des « richesses incroyables » que la Roumanie peut offrir aux vacanciers. Dans une vidéo de 5 minutes présentée mardi, à sa résidence de Valea Zălanului, au cœur de la Transylvanie, le prince Charles caractérise la Roumanie comme « un pays admirable et d’une diversité éblouissante ». Réalisé par le journaliste britannique Charlie Ottley, producteur de la série documentaire Wild Carpathia – le pays sauvage des Carpates, la vidéo se propose de donner un coup de pouce au tourisme en Roumanie. Le prince Charles, qui commente ce film, rappelle avoir découvert ce pays étonnant il y a une vingtaine d’années et depuis, il occupe une place privilégiée dans son cœur. Son Altesse Royale regrette que l’actuel contexte pandémique l’a empêché de voyager cette année en Roumanie, mais il affirme continuer à faire la promotion touristique des trésors naturels et culturels de ce pays tels la Réserve de la biosphère du delta du Danube, la plus grande zone humide d’Europe, les collections des musées bucarestois, la beauté sauvage du défilé des Portes de fer ou encore les châteaux, les montagnes et les villages saxons de Transylvanie.

    Le club CFR Cluj, champion de football

    Le club roumain CFR Cluj a obtenu lundi dernier son troisième titre consécutif de champion de Roumanie de football après avoir vaincu l’équipe Universitatea Craiova, score 3-1, dans un match décisif de la Ligue 1. C’est, en tout, la sixième fois que le club de Cluj remporte le championnat. Quant à Universitatea Craiova, l’équipe a raté lundi sa chance de regagner son titre au bout de 29 ans. Malgré cela, les joueurs de Craiova ont réussi leur meilleur classement depuis leur retour dans la Ligue 1. (trad. Ioana Stancescu)

  • Retrospectiva săptămânii 02.08 – 08.08.2020

    Retrospectiva săptămânii 02.08 – 08.08.2020

    Trei scenarii pentru noul an școlar românesc


    Soarta noului an școlar preuniveritar din România
    era, până miercuri, incertă. Acasă din luna martie din cauza crizei generate de
    noul coronavirus, copiii erau debusolați, iar părinții și profesorii
    îngrijorați. Invitat în numeroase rânduri să anunțe ce viitor apropiat le
    rezervă copiilor de la grădiniță până la ultima clasă de liceu, guvernul
    minoritar liberal de la București lăsase să se înțeleagă că, în noul an școlar,
    vor fi combinate prezența fizică la cursuri cu orele online. Mult așteptata
    explicație oficială a venit miercuri, prin vocea președintelui țării, Klaus
    Iohannis, care a precizat că grădinițele și școlile se vor deschide, conform
    tradiției, pe 14 septembrie. Că orele de curs vor fi organizate după trei
    scenarii – verde, galben și roșu – ce vor fi puse în practică zonal, în funcţie
    de numărul de infecţii.

    Mai precis, decizia privind o eventuală deschidere,
    respectiv închidere totală sau parţială a unităţilor de învăţământ va fi luată
    de autorităţile locale. Cei mai mulţi copii vor fi prezenţi fizic în sălile de
    clasă. Acolo unde, însă, situaţia epidemiologică o va impune, orele se vor
    desfășura online. Social-democraţii, în opoziție, au atras atenţia că, până
    acum, copiii şi profesorii nu au primit tabletele şi calculatoarele promise de
    guvern pentru învăţământul la distanță.

    La rândul ei, organizaţia Salvaţi Copiii România a solicitat
    autorităţilor să elaboreze un ghid care să ajute şcolile să decidă asupra soluţiilor
    optime de începere a anului şcolar în funcţie de mai mulţi factori, nu numai de
    Covid-19, adică și de spaţiile disponibile, de distanţa parcursă şi modul în
    care elevii şi cadrele didactice ajung la şcoală sau de condiţiile igienice din
    unităţile de învăţământ. ONG-ul a mai punctat că 47% dintre elevii români au
    avut acces limitat la educaţie în timpul măsurilor de izolare impuse de
    pandemie, neavând la dispoziţie o tabletă, un computer ori acces la internet.
    Ministerul Educației spune, acum, că Guvernul a alocat banii necesari pentru
    achiziţionarea a 250.000 de tablete și a 74.000 de laptopuri. În perioada
    stării de urgență, același minister făcuse apel la Biserica Ortodoxă să
    contribuie la dotarea copiilor care nu au un computer sau ai căror părinți nu
    își permit să facă o astfel de investiție.



    BNR, despre economia României


    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a
    României a decis să reducă,din 6 august, rata dobânzii de politică
    monetară de la 1,75% la 1,50% pe an, dar şi să scadă
    dobânzile pentru facilităţile de depozit şi de creditare de care pot beneficia
    băncile comerciale în relaţia cu BNR. Totodată, Banca centrală a hotărât să
    păstreze la nivelul actual acele sume pe care instituțiile bancare sunt
    obligate să le păstreze în conturile BNR. Bancherii români sunt de părere că
    economia globală şi cea europeană au început să se redreseze în luna mai pe
    fondul relaxării treptate a restricţiilor de mobilitate fizică, dar sunt cu
    mult sub nivelul anterior crizei sanitare. Revenirea economică rămâne incertă
    pe termen scurt, fiind dependentă de evoluţia pandemiei şi a măsurilor
    asociate, de măsurile fiscale ale autorităţilor și de politicile monetare ale
    băncilor centrale din economiile avansate şi emergente.

    În privința economiei românești,
    BNR spune că, în trimestrul întâi al anului, aceasta a descrescut de la 4,3 la
    2,4%, iar deficitul balanţei comerciale a crescut semnificativ, pe fondul
    scăderii pronunţate a exporturilor de bunuri şi servicii. În trimestrul al
    doilea, contracția a fost severă, în condiţiile unui declin puternic
    înregistrat în aprilie – lună marcată integral de restricţiile impuse pentru
    limitarea extinderii pandemiei. Declinul a început să fie ușor recuperat
    începând din mai, odată cu înlocuirea stării de urgenţă cu cea de alertă.
    Cursul de schimb leu/euro a rămas cvasi-stabil. Gramul de aur, în schimb, s-a
    scumpit, atingând valori record, semn pentru unii analiști că economia este în
    mare dificultate.



    Prinţul Charles recomandă România


    Prinţul Charles de Wales, moştenitorul coroanei
    britanice, îi îndeamnă pe români să îşi petreacă vacanţele în țară şi să
    descopere bogăţiile de necrezut ale acesteia, într-un film realizat recent şi
    prezentat, marţi, la reşedinţa sa din localitatea Valea Zălanului, din centrul
    României. Filmul de cinci minute a fost realizat de jurnalistul britanic
    Charlie Ottley, producătorul seriei de documentare Wild Carpathia, cu scopul de a sprijini industria turismului din
    România.

    Prinţul Charles, care narează acest film, spune că a venit pentru
    prima dată în România acum 20 de ani şi că a descoperit o ţară uimitoare, care
    ocupă un loc deosebit în inima sa. Moștenitorul coroanei britanice regretă că,
    din cauza pandemiei, anul acesta nu a putut călători în România, dar spune că
    va continua să pledeze pentru protejarea comorilor ei unice. Prinţul Charles
    vorbește de Delta Dunării, cea mai mare şi mai sălbatică zonă umedă a Europei,
    de colecţiile din muzeele Bucureştiului, de frumuseţea sălbatică a defileului
    Porţile de Fier, de castelele, munţii sau de satele săseşti ale Transilvaniei.



    Campioana României la fotbal


    CFR Cluj a obţinut al treilea titlu
    consecutiv de campioană a României la fotbal, după ce a învins-o, luni seară,
    în deplasare, pe Universitatea Craiova, cu 3-1, într-un meci decisiv
    pentru câştigarea Ligii I. Astfel, CFR îşi trece în palmares al şaselea titlu
    de campioană. Cât despre Universitatea, aceasta a ratat şansa unui titlu după o
    pauză de 29 de ani. A reuşit, însă, cea mai bună clasare a sa după revenirea în
    Liga I, o performanţă mai mult decât onorabilă.

  • României îi vor reveni de la Uniunea Europeana 80 de miliarde de euro

    României îi vor reveni de la Uniunea Europeana 80 de miliarde de euro

    Noul Mecanism pentru redresare și reziliență, în valoare de 675 de miliarde de euro, va oferi sprijin financiar pentru investițiile și reformele ce vor viza, în special, tranziția către o societate digitală și verde și reziliența economiilor naționale; aceste investiții și reforme vor fi corelate cu obiectivele incluse în semestrul european.

    Acest mecanism va fi integrat în semestrul european și va avea o facilitate de finanțare de până la 310 miliarde de euro și va putea să ofere până la 250 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Sprijinul va fi pus la dispoziția tuturor statelor membre, dar va fi concentrat în zonele cele mai afectate și acolo unde nevoile în materie de reziliență sunt cele mai mari.


  • BNR și criza economică

    BNR și criza economică

    Scenariul
    de bază al Băncii Naţionale a României presupune reducerea graduală, treptată,
    a dobânzilor, fără a destabiliza cursul, a declarat joi unul din membrii
    Consiliului de Administraţie al instituției, Cristian
    Popa. El a vorbit la o dezbatere pe teme financiare organizată de Asociaţia
    pentru Relaţii cu Investitorii la Bursă din România (ARIR). Cristian Popa a arătat că BNR
    acţionează pentru asigurarea stabilităţii preţurilor şi a stabilităţii
    financiare, iar cursul valutar este perceput de către români că un indicator de
    stabilitate, motiv pentru care i se acordă o atenţie specială. De regulă, o
    reducere a dobânzii este urmată aproape imediat de o depreciere a monedei.

    Alte
    state, în care euro este mai puţin folosit, nu au probleme în a-şi deprecia
    moneda, în România, însă, chiar şi o depreciere de 1 ban constituie ‘breaking
    news’, astfel că banca centrală este nevoită să cântărească cu mare atenţie
    orice decizie de reducere a dobânzii’, a explicat oficialul de la
    București. El a menţionat că este importantă şi economisirea internă, în moneda
    locală, pe care BNR nu vrea să o descurajeze, economia reală dar şi Guvernul
    bazându-și finanţarile pe depozitele bancare constituite de populaţie şi
    companii. Cântărim bine orice decizie, nu vrem să luăm decizii pripite, de aici
    şi gradualitatea măsurilor. Cu toate acestea, şi fără implicaţii negative
    asupra cursului sau economisirii, Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât
    reducerea în două rânduri a dobânzilor, scăzând rata dobânzii de politică
    monetară de la 2,5% la 1,75%, în ultimele luni. Ca urmare, rata ROBOR a coborât
    de la 2,8% la 1,9%, deci costul de finanţare pentru economia reală s-a redus
    destul de consistent, a mai afirmat Cristian Popa.

    La rândul său, președinta
    ARIR, Daniela Şerban, a declarat că pentru a păstra încrederea investitorilor
    şi a încuraja investiţiile inclusiv în piaţa de capital este importantă
    păstrarea echilibrelor macroeconomice.’Totul va depinde de planurile fiscale de
    viitor şi de temperarea cheltuielilor de pensii şi salarii. Orientarea
    programului de guvernare lansat recent către investiţii va permite relansarea
    economică
    ‘, a estimat Daniela Şerban.

    Rezervele valutare la Banca Naţională a
    României au înregistrat la finalul lunii trecute o scădere cu 1,8% comparativ
    cu luna precedentă, în timp ce nivelul rezervei de aur s-a menţinut la peste
    103 tone. Rezervele valutare sunt de aproximativ 35 de miliarde de euro, ceea
    ce, spun experții, în condiții normale, este arhisuficient. Creşterea
    incertitudinii la nivel global şi scăderea rapidă a încrederii investitorilor
    în economiile emergente sunt cele mai importante riscuri pentru stabilitatea
    financiară a României, indentificate într-un raport recent al BNR. Un alt
    element de risc sever se referă la deteriorarea echilibrelor macroeconomice
    interne, din perspectiva majorării deficitelor bugetare, în contextul pandemiei
    de COVID-19. Estimările organismelor europene şi internaţionale privind
    evoluţia economică a României indică pentru acest an o scădere de până la 6%,
    urmată însă de o revenire a dinamicii PIB în 2021.

  • Hörerpostsendung 31.5.2020

    Hörerpostsendung 31.5.2020

    Liebe Freunde, herzlich willkommen zur Hörerpostsendung von RRI!



    Gleich zu Beginn habe ich eine halbwegs erfreuliche Ankündigung: Wir haben auch dieses Jahr eine QSL-Serie, allerdings vorerst nur in virtueller Form, denn momentan wissen wir noch nicht, wann uns das Budget für Anfertigung und Porto zugewiesen wird. Letztes Jahr hat es ja bis Mitte Juni gedauert, bis wir endlich QSL-Karten zuschicken konnten.



    Trotzdem können Sie die Karten mittlerweile auf unserer Webseite betrachten, für die Hörer ohne Internetzugang möchte ich sie kurz beschreiben. Die QSL-Serie 2020 ist alten rumänischen Münzen und Banknoten gewidmet, die ab 1867 bis Anfang der 1930er geprägt bzw. herausgegeben wurden. Die offizielle Landeswährung Rumäniens ist der Leu (Mehrzahl: Lei), unterteilt in 100 Bani (ban, pl. bani, bedeutet im Rumänischen auch Münze“ oder Geld“ schlechthin). Im 17. Jahrhundert waren in den historischen rumänischen Provinzen niederländische Löwentaler (nl. Leeuwendaalder) im Umlauf — deren Besonderheit war das geprägte Bild eines Löwen, der sich auf seinen Hinterpfoten aufrichtet. Auf dieser Grundlage wurde diese Münze Löwentaler“ (rum. taler-leu) und im modernen Rumänien einfach nur noch Leu“ (Löwe) genannt. Auch nachdem die niederländischen Taler aus dem Verkehr zurückgezogen wurden, blieb der Name Leu“ (Plural: Lei“) als allgemeiner Begriff für Münzen und Geld erhalten.



    1867 wurde der Leu die offizielle Währung der Vereinigten Donaufürstentümer Moldau und Walachei.



    Und jetzt noch eine detaillierte Vorstellung der QSL-Karte für Januar, in den folgenden Wochen werde ich auch die anderen Karten vorstellen. Auf der QSL-Karte für Januar 2020 ist die Münze im Wert von 1 Ban (aus dem Jahr 1867) abgebildet. Die 1-Ban-Münze hat einen Durchmesser von 15 mm, wiegt 1 Gramm, und die Legierung besteht zu 95% aus Kupfer, 4% Zinn und 1% Zink. Der Au‎ßenrand ist glatt, der Randkreis geperlt. Die Prägung des Nennwertes 1 BANU“ und des Auflagenjahrs 1867“ ist von einem Lorbeerzweig auf der linken und einem Eichenzweig auf der rechten Seite gesäumt. Unter der Schleife, die beide Zweige verbindet, ist der Name der Prägungsanstalt zu sehen. Auf dem Revers ist das Wappen des rumänischen Königshauses zu erblicken, der Randkreis auf der Rückseite ist ebenfalls geperlt.



    Geprägt wurden im Jahr 1867 insgesamt 4 Münzen-Auflagen bei zwei unterschiedlichen Anstalten: Heaton bzw. Watt & Co. (beide in Birmingham). Somit gab es zwei Auflagen, die sich nur durch dieses kleine Detail unterscheiden: Im unteren Teil des Averses ist dementsprechend entweder HEATON oder WATT & Co. eingraviert. Die Münzen wurden am 1. Januar 1868 in Umlauf gesetzt.



    Anlässlich der 140. Jahresfeier seit Verabschiedung des Gesetzes zur Gründung eines neuen Währungswesens und der Prägung nationaler Münzen“ gab die Nationalbank Rumäniens (BNR) im Jahr 2007 ein Serie von Replikaten der Münzen von 1867 in Wert von 1 BAN(U), 2 BANI, 5 BANI und 10 BANI heraus. Die Replikate sind aus Gold (Reinheit: 99,9%) und haben denselben Durchmesser wie die Originale (aufgrund des Edelmetalls wiegen sie allerdings schwerer). Jedes einzelne der insgesamt vier Sets wurde in 250 Exemplaren geprägt. Unter der Schleife, die die beiden Zweige verbindet, wurde der Name der ursprünglichen Prägungsanstalt durch den Buchstaben R“ (für Replikat“) ersetzt.



    Und jetzt zu Hörerzuschriften. Herbert Jörger (aus Bühl, Baden-Württemberg) meldete sich unlängst per E-Mail:



    Ihre Sendung war sehr spannend und unterhaltsam. Gerade in der Zeit der Corona-Pandemie muss man viele Abstriche machen. Grö‎ßere Volksfeste fallen 2020 fast in allen Staaten aus. Wie es mit Reisen in andere Länder aussieht, ist noch nicht geklärt. Besonders die Einzelhändler und die Gastronomie hat es hart getroffen. Auch Kirchenbesuche mit viel Abstand wurden genehmigt, 5 Personen dürfen nun zusammen wieder laufen. Auch der Schulbetrieb für Abschlussklassen ist nun genehmigt, Kosmetik- oder Fitnessstudios sowie die Kitas, Bars und Gaststätten müssen noch warten. Vereine wie Sport, Musik- und Gesangvereine konnten nicht proben.


    Viele Firmen und Betriebe schlossen oder meldeten Kurzarbeit an. Beim Einkaufen ist in Baden-Württemberg und elf weiteren Bundesländern eine Nasen- und Mundbereichsmaske vorgeschrieben. Die Chinesen machten es uns ja vor. Allmählich kehrt das normale Leben zurück. Auch wann die Bäder wieder benutzt werden können, ist nicht geklärt. Fu‎ßballspiele und Autorennen oder Wanderungen fallen auch aus. Eine Frage hätte ich noch, welche Fläche nimmt das Donaudelta ein?



    Vielen Dank für das Feedback. lieber Herr Jörger. Inzwischen ist ja in Deutschland und Österreich der Gastronomie-Bereich unter bestimmten Auflagen wieder offen. Auch in Rumänien ist das der Fall — ab morgen, dem 1. Juni. Es gelten Auflagen wie einen Mindestabstand zwischen den Tischen und die seltsam anmutende Empfehlung, dass nicht mehr als drei Personen aus demselben Haushalt oder derselben Familie an einem Tisch sitzen dürfen. Wie das zu kontrollieren ist, steht in den Sternen, ich kann mir kaum vorstellen, dass etwa ein Barbesitzer allen Kunden die Personalien abnimmt, wie das z.B. in Deutschland verpflichtend ist. Dann hie‎ß es noch, dass Privatpartys mit bis zu 8 Personen erlaubt sein werden. Wieso gerade 8, und nicht 5 oder 10 Personen, wurde auch nicht begründet. Kirchenmessen sind ebenfalls nur im Freien, also vor der Kirche, wieder erlaubt, Fitness-Studios müssen noch bis 15. Juni warten, Schwimmbäder und Saunas bleiben allerdings auch weiterhin geschlossen. In Innenräumen wie Läden und öffentliche Einrichtungen sowie in öffentlichen Verkehrsmitteln gilt nach wie vor eine Maskenpflicht, allerdings habe ich nicht selten gesehen, dass sich viele daran nicht halten oder die Maske lässig unter der Nase oder dem Kinn tragen, als wäre sie ein modisches Accessoire. Na ja, wir werden sehen, ob es nicht auch in Rumänien in den nächsten Wochen zu neuen Infektionsherden kommt.



    Das Donaudelta stellt nach dem Wolgadelta das zweitgrö‎ßte Delta Europas dar und umfasst ein Gebiet von 5800 km², wovon 72% mit einer Fläche von knapp 4200 km² unter Naturschutz stehen. Diese Fläche liegt zu 82,5% im rumänischen Teil der Landschaft Dobrudscha sowie zu 17,5% in der Ukraine.



    Herzliche Grü‎ße nach Baden-Württemberg, lieber Herr Jörger, und bleiben Sie gesund!



    Peter Vaegler aus Stralsund schrieb uns gleich mehrere Mal im Monat Mai, Anfang des Monats hatte er noch Schwierigkeiten mit dem Empfang, dann wurde es wieder besser, und schlie‎ßlich machte er auch einen Umzug durch. Hier einige Auszüge aus seiner vorletzten E-Mail:



    Liebe Freunde in Bukarest!



    Wieder ist eine Woche vergangen und zwischenzeitlich sind die Verbote wieder weiter gelockert worden. Ab morgen dürfen auch wieder Touristen aus anderen Bundesländern hier ihren Urlaub verbringen. In den Restaurants der Stadt war zu sehen, dass durch die fehlenden Tagestouristen viele Plätze frei blieben. Es war sowieso empfohlen, vorher Plätze zu reservieren, denn gerade in den beliebten Lokalen waren die genehmigten Tische schnell besetzt.



    Am Donnerstag war ja in Deutschland ein Feiertag und wir hatten endlich die Gelegenheit, meinem 90-jährigen Schwiegervater mit seiner Frau unsere neue Wohnung zu zeigen. Da konnte ich auch gleich unseren neuen Grill einweihen. Es war auch der einzige Tag, an dem das Wetter mitspielte, denn ansonsten war nur Regen und Sturm.



    Ab Montag sind auch wieder die Kinos und Fitnesscenter geöffnet. Langsam normalisiert sich also bei uns das Leben, wobei es für mich immer noch ungewohnt ist, mit einer Maske einkaufen zu gehen.



    Aus Ihrer Sendung wei‎ß ich, dass sich auch die geschlossenen Museen auf die neue Situation eingestellt haben und jetzt virtuelle Ausstellungen anbieten.



    Ich hoffe nur, dass die Lockerungen nicht zu einem erneuten Aufflammen der Pandemie führen.



    Ich grü‎ße alle Mitarbeiterinnen und Mitarbeiter und wünsche Gesundheit!



    Vielen Dank für das Feedback, lieber Herr Vaegler, und bleiben Sie gesund!



    Aus Luxemburg erhielten wir unlängst folgendes Feedback im Internetformular:



    Guten Tag, nach 16 Jahren Funkstille“ freue ich mich, Ihnen wieder zu schreiben. Die Sendung vom 10. Mai 2020 gefiel mir sehr gut; besonders die zwei Jazzstücke von Berti Barbera waren hervorragend. Ich werde in der Zukunft wieder öfters RRI hören! Wäre es möglich, mir eine schöne QSL-Karte per Post zu schicken? Ich danke Ihnen im Voraus und bleiben Sie gesund!



    Serge Thill



    Vielen Dank für das Feedback, lieber Herr Thill! Wie Sie bereits erfahren haben, dürfte es mit der Zusendung von QSL-Karten noch einige Wochen dauern. Herzliche Grü‎ße nach Luxemburg und bleiben auch Sie gesund!



    Nouri Streichert (aus Hildesheim, Niedersachsen) scheint dieselbe Sendung über den rumänischen Jazzmusiker Berti Barbera gehört zu haben, denn dazu stellte er uns auch eine Frage:



    Wisst ihr, ob der Künstler schon mal bei der Hildesheimer Jazztime dabei war? Die Jazztime ist in Hildesheim seit 1971 an Pfingsten das gro‎ße Jazzereignis unserer Stadt. Zahlreiche Künstler präsentieren sich Open Air an drei Tagen den Fans unter freiem Himmel bei freiem Eintritt. Am Sonntagabend gibt es eine Galaveranstaltung mit jährlich wechselnden Gaststars. Die Karten für die Gala sind natürlich nicht kostenlos. Dieses Jahr sollte Ute Lemper auftreten. Leider ist die Veranstaltung 2020 abgesagt. Die Künstlerin tritt im nächsten Jahr auf. Die Eintrittskarten behalten Gültigkeit.



    Vielen Dank für das Feedback. Ihre Frage kann ich leider nicht beantworten. In den Biographien des Künstlers, die man im Internet findet, steht leider nicht, ob er jemals in Hildesheim aufgetreten ist. Da hilft nur, ihn persönlich zu fragen, ich habe aber leider keinen persönlichen Draht zu ihm. Viele Grü‎ße nach Hildesheim, lieber Herr Streichert!



    Musikalisch geht es auch in der letzten Zuschrift zu. Ralf Urbanczyk (aus Eisleben, Sachsen-Anhalt) gab uns folgendes Feedback per E-Mail:



    Spannend war das Gespräch mit dem rumänischstämmigen Komponisten Vladimir Cosma in Ihrer heutigen Reihe Gäste am Mikrofon“. Ich fand es zunächst erst einmal gut, dass dieser äu‎ßerst produktive und erfolgreiche Komponist, den besonders seine zahlreichen Filmmusiken bekannt gemacht haben, Zeit für ein Interview mit dem Rumänischen Rundfunk fand. Und dann, dass Sie es bei Radio

    Rumänien International aufgegriffen haben und für die Zuhörer in aller Welt bereitstellten. Unvergessen ist für mich seine Filmmusik zu der französischen Agentenkomödie, die bei uns unter dem Titel Der gro‎ße Blonde mit dem schwarzen Schuh“ lief, in welcher er der Vielseitigkeit der rumänischen Panflöte mit ihrem Meister Gheorghe Zamfir eine gro‎ße Bühne gab. Vladimir Cosma scheint an seiner früheren Heimat, welche er schon in jungen Jahren verlie‎ß, immer noch zu hängen, was ich auch aus dem heutigen Interview entnehmen konnte. Er ist halt ein gro‎ßartiger Künstler und gleichzeitig eine gro‎ßartige Persönlichkeit.



    Vielen Dank für Ihre Zeilen, lieber Herr Urbanczyk, und herzliche Grü‎ße nach Eisleben!



    Damit Zeit für die Postliste. Neue Briefe gab es vorerst nicht, auf elektronischem Wege erreichte uns Feedback von Martina Pohl, Stefan Druschke, Willi Seiser, Peter Vaegler, Michael Willruth, Herbert Jörger, Erich Bergmann, Ralf Urbanczyk, Dieter Feltes und Norbert Reiner (D), Paul Gager (A), Manfred Lepp (PH), Teruhiko Kachi (JPN), Siddhartha Battacharjee (IND) sowie von jemandem, der sich nur Andy aus Moskau“ nannte.



    Audiobeitrag hören:




  • QSL-Serie 2020: historische rumänische Münzen und Banknoten

    QSL-Serie 2020: historische rumänische Münzen und Banknoten

    Die offizielle Landeswährung Rumäniens ist der Leu (Mehrzahl: Lei), unterteilt in 100 Bani (ban, pl. bani bedeutet im Rumänischen auch Münze“ oder Geld“ schlechthin). Im 17. Jahrhundert waren in den historischen rumänischen Provinzen niederländische Löwentaler (nl. Leeuwendaalder) im Umlauf, deren Besonderheit das geprägte Bild eines Löwen war, der sich auf seinen Hinterpfoten aufrichtend dargestellt war. Auf dieser Grundlage wurde diese Münze Löwentaler“ (rum. taler-leu) und im modernen Rumänien einfach nur noch Leu“ (Löwe) genannt. Auch nachdem die niederländischen Taler aus dem Verkehr zurückgezogen wurden, blieb der Name Leu“ (Plural: Lei“) als allgemeiner Begriff für Münzen und Geld erhalten.



    1867 wurde der Leu die offizielle Währung der Vereinigten Donaufürstentümer Moldau und Walachei. Der allererste Leu entsprach 5 g Silber oder 0,3226 g Gold und war in 100 Bani unterteilt.



    Die QSL-Serie 2020 ist alten Münzen und Banknoten aus der Zeit von 1867 bis zur Zwischenkriegszeit gewidmet. Alle Bilder lassen sich per Mausklick in Gro‎ßansicht öffnen.



























    QSL 1/2020


    1-Ban-Münze (1867)

    QSL 2/2020


    2-Bani-Münze (1867)


    QSL 3/2020


    5-Bani-Münze (1867)

    QSL4/2020


    10-Bani-Münze (1867)


    QSL 5/2020


    10-Bani-Banknote (1917)

    QSL 6/2020


    25-Bani-Banknote (1917)


    QSL 7/2020


    50-Bani-Banknote (1917)

    QSL 8/2020


    20-Lei-Banknote (1882)


    QSL 9/2020


    20-Lei-Banknote (1896)

    QSL 10/2020


    500-Lei-Banknote (1933)


    QSL 11/2020


    1000-Lei-Banknote (1936)

    QSL 12/2020


    5000-Lei-Banknote (1931)


    Wie in den vergangenen Jahren haben wir auch diesmal eine Bonus-QSL-Karte, auf der der Gründer der Rumänischen Nationalbank abgebildet ist: qsl-bonus-eugeniu-carada-1836-1910-the-founder-of-the-national-bank-of-romania-fata.png

    QSL 13/2020


    Eugeniu Carada (1836–1910)




    Dieser Artikel wird durch weitere ergänzt, die Einzelheiten zu den auf den jeweiligen QSL-Karten abgebildeten Münzen und Banknoten enthalten werden.

  • 140 ans d’existence de la Banque Nationale de Roumanie

    140 ans d’existence de la Banque Nationale de Roumanie

    A commencer par la seconde moitié du 19e siècle, l’Etat roumain moderne s’est construit tous les attributs pour devenir un Etat souverain. En 1859, par l’union des principautés de Valachie et de Moldavie, la Roumanie voyait le jour. En 1877 – 1878, par voie de guerre, ce jeune Etat obtenait son indépendance face à l’Empire ottoman et élargissait son territoire en récupérant la province de Dobroudja. Le 3e pas fut la création de sa banque centrale, élément indispensable pour la souveraineté d’un Etat.

    C’était en 1880. Une année plus tard, en 1881, la Roumanie devenait royaume et l’Etat roumain acquérait désormais la personnalité morale sur la carte du monde. La Banque centrale, appelée la Banque nationale de Roumaine, voyait le jour grâce à la « Loi pour la création d’une banque d’escompte et de circulation », document publié au Journal officiel le 17 avril 1880. Son capital initial était de 30 millions de lei, dont un tiers était capital d’Etat, alors que le reste était du capital privé. Sa principale attribution était l’émission de billets qui soient acceptés dans des transactions. Les premières émissions monétaires furent des billets de 20, 50, 100, 500 et 1000 lei. Son premier directeur fut Eugeniu Carada. Son nom est étroitement lié aux débuts de l’institution, à son élargissement à l’ensemble du pays et aux premières émissions de billets et de pièces. Le siège de la Banque allait être érigé sur un terrain situé actuellement au centre-ville de Bucarest, la zone du centre historique connue sous le nom de Lipscani.

    Les travaux de construction ont démarré en 1884, surveillés par deux architectes français : Albert Galleron et Charles Garnier. Depuis sa création et jusqu’à la Première Guerre mondiale, la Banque nationale de Roumanie a offert des crédits et une taxe d’escompte réduite. Dans les années 1890-92, elle a décidé de renoncer au bimétallisme or-argent, en faveur de l’or. Toutefois, au moment où éclata la Première Guerre mondiale, la société roumaine fut bouleversée, à l’instar de l’ensemble du Vieux continent. La Banque nationale de Roumanie a soutenu l’effort de guerre. En 1916, aux côtés de toutes les institutions de l’Etat roumain, elle a dû déménager à Iasi, alors que son trésor a été transféré à Moscou pour y être gardé, mais il n’est plus jamais revenu.

    A la fin de la Grande Guerre, ce fut la mission de la Banque nationale de Roumanie d’intégrer l’économie du nouvel Etat formé à ce moment-là du Royaume de Roumanie d’auparavant rejoint par des provinces roumaines ayant fait partie de l’ancien Empire russe et de celui d’Autriche-Hongrie, à savoir la Bessarabie et respectivement la Transylvanie. Sur toile de fond de la perte du Trésor envoyé en Russie et les pertes causées par la guerre, la Banque centrale a dû aussi stabiliser la monnaie nationale et le rendre convertible. Puis, dans les années 1929-1933, l’institution a dû relever un autre grand défi : stabiliser la monnaie et le système des crédits dans le contexte de la Grande dépression. Arriva ensuite la Seconde Guerre mondiale, une période extrêmement difficile pour la Banque et pour l’ensemble du pays. Cette fois-ci, le Trésor de la Roumanie fut caché sur le territoire national, au monastère de Tismana (sud-ouest), pour ne pas répéter le scénario de la première conflagration mondiale.

    Pour connaître davantage sur l’odyssée du Trésor de la Banque nationale de Roumanie dans les années 1940, nous avons invité au micro Ioan Lesenciuc, muséographe au Musée du trésor de la Banque nationale de Roumanie qui a précisé que Pendant l’entre-deux guerres, la Roumanie refait sa quantité d’or. Mais une autre année néfaste arrive : 1944. Après la bataille de Stalingrad, le front de l’est était extrêmement faible. Par conséquent, l’armée allemande qui se retirait était poursuivie par l’armée soviétique et le trésor de la Banque était en danger. En avril 1944, les alliés ont bombardé les champs pétrolifères de Ploiesti et Campina ainsi que la capitale, Bucarest, ce qui mettait encore plus en danger le siège de la Banque nationale. A ce moment-là, on décide de transférer le Trésor dans une zone sûre. Le gouvernement a fait des démarches auprès de deux pays : la Turquie, qui a répondu que les lois turques ne lui permettaient pas de recevoir le Trésor, et la Suisse, qui aurait pu accepter, mais le convoi transportant le Trésor aurait dû traverser l’Europe centrale qui était contrôlée par l’armée allemande, ce qui était un grand risque. Alors, le maréchal Antonescu a insisté que le Trésor reste sur le territoire national, de manière compacte, sans être divisé. Il a donné à la Banque nationale la liberté de cacher ses valeurs là où elle estimait que c’était l’endroit le plus sûr. »

    Une fois la Seconde Guerre mondiale terminée, une nouvelle ère commençait dans l’histoire de la Roumanie : la période communiste. Le régime politique communiste a opéré des changements importants au niveau de l’économie nationale, qui allait être contrôlée par l’Etat. La Banque nationale devenait propriété de l’Etat, alors que le système des crédits était réformé d’après le modèle soviétique. Jusqu’en 1970, les taxes et les intérêts perçus et payés à la Banque étaient fixés par le gouvernement. Après cette date, la décision a entièrement appartenu à la direction de la banque. Quant à son siège, la construction du nouveau Palais de la Banque nationale de Roumanie démarrait en 1940, alors que l’inauguration a eu lieu 10 ans plus tard, en 1950. Après la chute du communisme en Roumanie, dans les années 1990, la Banque nationale de Roumanie a repris les attributions qu’elle avait perdues entre 1945 et 1989, pour redevenir la banque centrale qu’elle avait été initialement. (Trad. Valentina Beleavski)

  • Măsuri economice de criză

    Măsuri economice de criză

    În România, angajatorii pot cere fonduri guvernamentale, începând de
    miercuri, pentru a-și plăti angajații, sub forma șomajului tehnic. Solicitările
    pot fi depuse online la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă. De
    asemenea, pe lângă firmele cu angajați, pot cere șomaj tehnic și persoanele
    care obțin venituri din alte tipuri de contracte, așa cum este cazul
    persoanelor fizice autorizate (PFA). Pentru a accesa aceste fonduri alocate de
    Guvern, angajatorii trebuie să transmită agențiilor județene o cerere, o
    declarație pe proprie răspundere și lista angajaților pentru care se solicită
    șomaj tehnic. Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a dat asigurări că toate
    solicitările vor fi procesate cât mai repede. Suma maximă la care poate ajunge
    șomajul tehnic este de puțin peste patru mii de lei pe lună (circa 800 euro),
    din care se vor scădea contribuţiile la sănătate şi pensii, precum şi impozitul
    aferent.

    Cele mai noi date arată că peste 500.000 de angajaţi din România au
    intrat deja în şomaj tehnic din cauza crizei generate de noul coronavirus.
    Consultanţii fiscali atrag, însă, atenţia că ajutorul de maximum 75% din
    câştigul salarial mediu brut va fi impozitat la fel ca şi salariul. Pe de altă
    parte, vârful tensiunilor generate de criza noului coronavirus în domeniul
    monetar, bancar şi financiar a fost depăşit, dă asigurări guvernatorul Băncii
    Naționale a României, Mugur Isărescu. Oficialul a explicat, într-un comunicat,
    că după ce timp de mai multe zile retragerile de numerar au fost consistente,
    lucrurile s-au stabilizat. Isărescu a explicat că au existat blocaje temporare
    şi punctuale imediat după declararea stării de urgenţă. În perioada 11-20
    martie 2020, băncile au retras în numerar 4,4 miliarde de lei (circa 900
    milioane de euro) de la Banca Centrală, pentru a acoperi cererea populaţiei şi
    a întreprinderilor. Nivelul a fost dublu faţă de decembrie 2019 în perioada
    sărbătorilor de iarnă.

    În ultimele zile, însă, precizează BNR, retragerile s-au
    redus substanţial, iar în prezent, instituţiile de credit îşi pot acoperi din
    interior necesarul de numerar pentru efectuarea plăţilor şi alimentarea fluentă
    a bancomatelor (ATM-urilor). Totodată, fondul de rezervă în numerar al BNR a
    rămas în limitele de prudenţă şi a crescut uşor în ultimele zile. Potrivit
    Băncii Centrale, nu există blocaje în asigurarea cererii de numerar în monedă
    națională. BNR recomandă, totuşi, ca în această perioadă întreprinderile şi
    populaţia să folosească pe cât posibil instrumentele de plată fără numerar.
    După anunţarea deciziilor privind politica monetară a BNR, ratele de dobândă
    s-au redus considerabil, iar cursul de schimb al leului s-a stabilizat într-un
    interval de 1%, cu uşoară tendinţă de creştere în ultimele zile – se mai
    precizează în comunicatul Băncii Naționale.

  • Contracte de muncă suspendate

    Contracte de muncă suspendate

    În contextul
    epidemiei de coronavirus, numărul contractelor de muncă suspendate în România a
    crescut la aproximativ 250.000
    .

    Anunțul a fost făcut de ministrul de resort,
    Violeta Alexandru, care a subliniat că Executivul este pregătit să adopte noi
    măsuri în funcţie de evoluția situaţiei. Este vorba despre o creștere cu 50.000
    în câteva zile, dar ministrul muncii spune că se așteaptă ca acest număr să nu
    evolueze radical, după ce Guvernul a luat decizia ca angajații ale căror
    contracte se suspendă temporar să poată primi 75% din salariu din fondul de
    asigurări pentru șomaj, pe perioada stării de urgență.


    Violeta Alexandru a dat
    asigurări că orice tip de sprijin pe care oamenii îl cer este analizat, astfel
    încât sectoarele care au nevoie de un ajutor suplimentar faţă de ceea ce s-a
    decis deja să poată beneficia de acest lucru. Potrivit datelor de la Inspecţia
    Muncii, numărul salariaţilor activi în România era de 5,6 milioane la finele
    lunii februarie.


    Cu măsuri în sprijinul bunei funcționari a piețelor, în
    această perioada de criză, a venit și Banca Națională, care a decis, într-o
    şedinţă de politică monetară de urgenţă, reducerea dobânzii cheie cu 0,5 puncte
    procentuale, de la 2,5%, la 2%.


    Am făcut acest lucru pentru a fi în pas cu
    toate deciziile la nivel european şi în acelaşi timp cu deciziile la nivelul
    Guvernului
    , a subliniat purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu. El a subliniat
    că obiectivul este crearea condiţiilor pentru o mai bună finanţare a economiei.
    De asemenea, credem că va fi o uşurare în termeni neţi a poverii de plată a
    companiilor şi a populaţiei în ceea ce înseamnă rate și stabilitatea cursului,
    a mai spus Suciu.


    Pachetul de măsuri adoptat de BNR mai cuprinde furnizarea de
    lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor reversibile
    cu titluri de stat, în vederea asigurării funcţionării fluente a pieţei
    monetare.


    O altă decizie vizează cumpărarea de titluri de stat în lei de pe
    piaţa secundară, în vederea consolidării lichidităţii structurale din sistemul
    bancar, care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi
    a sectorului public. BNR mai spune, într-un comunicat, că ar putea reduce rată
    rezervelor minime obligatorii, pentru pasivele în lei şi valută ale
    instituţiilor de credit, dacă situaţia o impune.


    Președintele Consiliului
    Fiscal, Daniel Dăianu, afirmă că BNR a adoptat măsuri adaptate la condiţiile de
    mare vitregie actuale, în pas cu ce se practică în alte state din Uniunea
    Europeană. El a arătat că România şi alte ţări care nu fac parte din zona euro
    este bine să beneficieze de aranjamente speciale cu Banca Centrală Europeană,
    care au existat şi în 2009 pentru unele state. Dăianu a mai subliniat că
    sistemul bancar trebuie să fie alături de statul român în stăvilirea ieşirilor
    de bani.

  • Leul, un nou minim istoric

    Leul, un nou minim istoric

    Încă de la finalul anului trecut, asociaţia CFA
    România – ai cărei membri deţin cele mai prestigioase certificări în domeniul
    analizei financiare şi al investiţiilor – anticipau o depreciere a leului în
    următoarele 12 luni şi o majorare a ratelor de dobândă atât pentru scadenţele
    scurte cât şi pentru cele lungi. Evoluţiile par să confirme estimările. După ce,
    în ianuarie, rata de schimb a leului a rămas stabilă – în condiţiile relativei
    calmări a îngrijorărilor investitorilor legate de deteriorarea poziţiei fiscale
    şi ca urmare a persistenţei sentimentului favorabil pe piaţa financiară
    internaţională, în ultima perioadă, moneda românească este în depreciere în
    raport cu principalele valute. Este o cădere anticipată, spun economiştii.


    Preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari, Adrian Codirlaşu, a
    precizat într-o intervenţie la Radio România: Ultimul sondaj al CFA România, cel realizat în decembrie 2019, arată
    un curs anticipat pentru decembrie 2020 la 4,88 de lei pentru un euro.
    Premisele de la care se porneşte în această anticipaţie sunt deficitele gemene.
    România are cel mai mare deficit de cont curent din regiune, în jur de 5%, 5%
    fiind un nivel considerat de avertizare pentru o ţară mică şi deschisă. De
    asemenea, are unul dintre cele mai mari deficite bugetare şi va intra acum în
    procedura de deficit excesiv. Aceste deficite necesită finanţare, inclusiv
    finanţare externă. Mai mult, deficitul de cont curent ce înseamnă? Ieşiri de
    valută. De aici, presiunea pe curs.


    Preşedintele Asociaţiei Analiştilor
    Financiar-Bancari consideră, în acelaşi timp, că deprecierea monedei naţionale
    nu se va opri. În opinia analistului economic Dragoş Cabat, în evoluţia slabă a leului un rol
    este jucat de instabilitatea politică. În plus, la nivel internaţional, cu
    China şi coronavirusul, toată lumea este speriată. Iar în situaţiile acestea,
    monedele mai vulnerabile, din ţări unde dezechilibrele macroeconomice există
    clar în sistem, sunt atacate. Leul nu beneficiază de atenţie chiar aşa mare din
    partea investitorilor internaţionali. În caz contrar, ar fi fost atacat şi mai
    puternic
    , spune analistul, adăugând că, dacă nu ar fi intervenit Banca
    Naţională în ultima lună pentru a reversa tendinţa de depreciere a leului, euro
    ar fi ajuns la un nivel de 4,8 – 4,85 lei.


    Deprecierea uşoară a leului este corelată cu deprecierile din regiune, în
    condiţiile în care zlotul şi forintul s-au depreciat în urma unor mişcări de
    fluxuri internaţionale, spune ministrul interimar al Finanţelor, Florin Cîţu. În
    opinia sa, dobânzile vor continua să scadă şi încrederea investitorilor să
    crească.


    Premierul în exerciţiu Ludovic Orban spune, de asemenea, că nu există
    niciun motiv de neîncredere sau de panică şi dă asigurări că situaţia economică
    a ţării este foarte stabilă.

  • Prévisions d’inflation

    Prévisions d’inflation

    Le gouverneur de la Banque nationale de
    Roumanie, Mugur Isărescu, a annoncé ce mardi une baisse de 0,1% du taux
    d’inflation estimé pour 2020, de 3,1 à 3%. Pour l’année prochaine, l’institution
    prévoit une inflation de 3,2%. Selon les experts de la Banque une baisse
    sensible de l’inflation est attendue jusqu’en avril, lorsque le taux
    d’inflation pourrait même atteindre les 2,8%. Par la suite, l’inflation
    s’accélérera à nouveau, mais devrait se maintenir sous le seuil de 3,5% d’ici
    la fin de l’année.

    Mugur Isărescu a précisé que la Banque centrale pourra agir
    de manière plus efficace durant la période à venir, car les facteurs qui se
    trouvent en dehors de la zone d’influence de l’institution devraient diminuer
    leur impact sur l’économie roumaine. Mugur Isărescu : « Pour
    2020 et 2021, nous n’avons pas des données indiquant des hausses importantes
    des prix du tabac et de l’alcool. L’année électorale y est aussi pour quelque
    chose. Le marché des carburants est calme et il est probable que la demande de
    pétrole reste faible en raison de l’épidémie en Chine. Cela pourrait même nous
    être favorable. Nous ne nous attendons pas à des surprises non plus pour les
    fruits, légumes ou œufs. Les hausses de prix prévues sont contrôlées et ça ne
    devrait pas changer. »


    Le gouverneur de la Banque nationale a une
    fois de plus signalé l’ampleur du déficit budgétaire et du déficit de compte
    courant. Il a précisé qu’il fallait résoudre la situation graduellement :
    d’abord arrêter la tendance négative, pour ensuite intervenir afin de réduire progressivement
    ces déficits. Mugur Isărescu : « Les
    corrections n’ont pas été faites à temps, voyons alors comment seront gérés à
    l’avenir les domaines fiscal et budgétaire. La position de la Banque centrale
    est d’éviter d’opérer des corrections brutales qui risquent d’empirer davantage
    la situation. Nous voulons lancer un avertissement, un seul, par rapport à la
    situation présente : nous sortirons difficilement de cette politique
    fiscale et budgétaire procyclique, qui a duré plus de trois-quatre ans. »


    Le numéro un de la Banque centrale roumaine a
    néanmoins précisé que la situation actuelle était meilleure que celle d’avant
    la crise financière mondiale, car le déficit public est aujourd’hui plus réduit
    par rapport au PIB. Mugur Isărescu a fini en évoquant la nécessité d’un
    débat sérieux sur les déficits enregistrés par la Roumanie, tout en soulignant
    que la politique fiscale et budgétaire est entièrement du ressort de la classe
    politique. (Trad. Elena Diaconu)

  • Corecţii bugetare la sfârşit de an

    Corecţii bugetare la sfârşit de an

    A doua rectificare bugetară din acest an, aprobată, joi, de noul Guvern
    liberal de la Bucureşti, majorează deficitul bugetar la 4,4% din Produsul
    Intern Brut, faţă de 4,3, cât era prevăzut în documentul supus iniţial dezbaterii
    publice. Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a explicat că, în ultimele două
    zile, au fost decoperite cheltuieli pentru care fostul cabinet social-democrat
    nu prevăzuse fonduri. El a anunţat că a fost suplimentată cu 2 miliarde de lei
    (echivalentul a circa 400 de milioane de euro) plata până la sfârşitul anului a
    drepturilor de asistenţă socială. Este vorba de pensii, de alocaţii de stat
    pentru copii, indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele. Florin Cîţu
    a mai spus că au fost alocaţi bani în plus şi pentru plata majorată a
    salariilor din unităţile sanitare publice şi pentru medicamente.

    Şi ministerul
    Dezvoltării Regionale primeşte bani în plus pentru Programul Naţional de
    Dezvoltare Locală (PNDL). Vor fi, de asemenea, suplimentate şi fondurile
    destinate programului Start-Up Nation. Cresc şi bugetele SRI, SIE şi SPP,
    pentru care rectificarea bugetară a fost avizată, miercuri, în cadrul şedinţei
    CSAT. Potrivit proiectului de rectificare, vor pierde bani ministerele
    Educaţiei, de Interne şi Transporturilor. Cu această rectificare, punem
    punct unei practici prin care banii care trebuiau să ajungă către cheltuieli
    sociale erau folosiţi pentru baronii locali, iar la sfârşit de an deficitul era
    artificial redus prin amânarea unor plăţi pentru anul următor. Respectăm legea
    şi prin această rectificare vom arăta ce s-a furat, unde s-a furat şi unde s-a
    supraestimat
    – a declarat ministrul Cîţu, un adversar ireductibil al fostului
    Executiv PSD condus de Viorica Dăncilă.

    Deficitul bugetar putea fi ţinut în jurul a 3% din PIB, susţine,
    în replică, economistul Cristian Socol, unul dintre creatorii programului de
    guvernare al PSD. El consideră că la rectificarea propusă de Cabinetul Ludovic Orban
    se face risipă din banul public, pentru a se da vina mai târziu pe greaua
    moştenire lăsată de social-democraţi. În opinia sa, unele dintre cheltuielile
    incluse în proiectul de rectificare bugetară puteau fi eşalonate, cum ar fi
    cele peste 6 miliarde de lei pentru PNDL, rambursări de TVA, despăgubiri la
    Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor sau ceea ce numeşte cheltuieli
    discreţionare. Cristian Socol consideră, de asemenea, că veniturile ar fi putut
    creşte dacă Fiscul ar fi făcut un efort de colectare până la sfârşitul anului. Dincolo
    de disputele politice, economistul şef al BNR, Valentin Lazea, atrage atenţia
    asupra riscurilor bugetare pe care le implică majorarea pensiilor, conform noii
    legislaţii în vigoare. El avertizează că impactul negativ, care se resimte deja,
    se va traduce prin adâncirea deficitului bugetar şi consideră oportună o amânare
    a aplicării noii legi a pensiilor, lege adoptată de fosta majoritate PSD.

  • Le crédit, sous la loupe de la banque centrale.

    Le crédit, sous la loupe de la banque centrale.

    Dans le cadre d’une conférence annuelle du Centre de résolution des litiges dans le secteur bancaire, qui a eu lieu récemment à Bucarest, le gouverneur de la Banque nationale de Roumanie, Mugur Isarescu a proposé de nouvelles solutions censées assurer une poursuite la croissance économique de la Roumanie. Sachez que la mission du centre est principalement de concilier les intérêts, souvent divergents des clients et des institutions financières. « La banque abuse à chaque reprise de sa position dans la relation avec ses clients », c’est l’expression qui nuit le plus à la confiance des clients dans les banques affirme Mugur Isarescu, le gouverneur de la Banque centrale roumaine. Et c’est justement la mission de ce centre, d’aider les banques à regagner la confiance des clients, explique M Isarescu. A son avis, une alternative saine à l’expansion de la consommation en tant que moteur de la croissance économique pourrait se retrouver dans le crédit.

    Même si à l’heure actuelle les déficits de la Roumanie sont bien inférieurs à ceux des années 2007 – 2008, le système financier roumain possédant suffisamment de liquidités, le pays se confronte à un problème lié aux politiques fiscales promues ces dernières années. Mugur Isarescu : « Qu’est ce qui nous manque pour transformer le crédit en une source alternative de croissance économique ? Eh bien il nous manque justement la confiance, une atmosphère plus calme, plus paisible, un cadre législatif stable dans son entier, et non pas une ou deux innovations, le fruit de bonnes intentions. Mais vous savez ce que disait Dante il y a des centaines années : « le chemin de l’enfer est pavé de bonnes intentions ». »

    Celui-ci a également dit que la croissance économique de la Roumanie reposait actuellement sur la consommation, couverte en grande partie par les importations, ce qui contribue à la création d’emplois dans d’autres pays. Une solution serait d’assurer une croissance économique soutenable reposant sur une compétitivité accrue. Aux dires du chef de la Banque nationale de Roumanie, les banques disposent de suffisamment de fonds pour accorder des crédits et ce rétablissement de la confiance pourrait donner une nouvelle impulsion à cette activité. Ceux qui font appel aux banques pour obtenir des prêts devraient connaitre l’ABC du secteur, soit le fait que l’intérêt primordial des institutions de crédit dans leur relation avec les clients est de récupérer leur argent et non pas de partager le risque commercial avec les bénéficiaires des crédits.

    Au cours des trois années et demie depuis la création du centre de résolution alternative des litiges dans le secteur bancaire, les négociations entre consommateurs et institutions financières bancaires et non-bancaires par le biais de conciliateurs ont produit des bénéfices dépassant les deux millions d’euros. La valeur moyenne d’un dossier visant un contrat de crédit, solutionné par le centre s’élève à environ 2.150 euros. Selon les études réalisées au niveau de la Banque Mondiale, lorsqu’un consommateur dispose de la possibilité de résoudre une doléance, une complainte, un mécontentement d’une manière extrêmement simple et peu couteuse, sa confiance dans le système financier-bancaire dans son entier ne fait qu’augmenter.

  • Creditarea, în atenţia BNR

    Creditarea, în atenţia BNR

    Guvernatorul BNR,
    Mugur Isărescu, a propus noi soluţii pentru creşterea economică a României, la
    conferinţa anuală a Centrului de soluţionare alternativă a litigiilor din
    domeniul bancar, care a avut loc recent la București. Centrul are rolul de a împăca
    interesele, de multe ori divergente, ale consumatorilor şi instituţiilor
    financiare şi poate contribui astfel la reclădirea încrederii în bănci,
    zdruncinată de abordările de tipul banca abuzează de fiecare dată de poziţia
    sa în relaţia cu clienţii
    , consideră Mugur Isărescu.


    În opinia
    guvernatorului BNR,
    prezent la acest eveniment, o alternativă sănătoasă la
    expansiunea consumului, ca motor al creşterii economice, ar putea fi
    activitatea de creditare. Șeful Băncii Centrale a precizat că, deşi România nu
    are deficite la nivelul celor din 2007-2008 şi în sistemul financiar există
    bani, ţara are o problemă legată de politicile fiscale promovate în ultimii
    ani.


    Mugur Isărescu: Ce ne lipseşte să facem din credit o
    alternativă motivală creşterii? Ne lipseşte exact încrederea, o atmosferă mai
    calmă, mai liniştită, un cadru legislativ care să fie stabil, nu una, două cu
    inovaţii promovate, cu intenţii poate bune, dar ştiţi ce spunea Dante acum
    câteva sute de ani, că drumul spre iad e pavat cu intenţii bune.


    Mugur
    Isărescu a mai spus că România şi-a asigurat creşterea PIB pe baza consumului,
    acoperit în mare parte din importuri, deci cu creare de locuri de muncă în alte
    ţări. O soluţie este asigurare unei creşteri economice sustenabile, bazate pe
    competitivitate sporită. Guvernatorul BNR a arătat că băncile au bani
    pentru a acordarea de împrumuturi, iar acestă restabilire a încrederii ar putea
    impulsiona creditarea. El a explicat că cei care apelează la bănci pentru
    obţinerea de împrumuturi trebuie să fie conştienţi că interesul primordial al
    instituţiilor de credit în relaţia cu clienţii este de a-şi recupera banii de
    la debitori şi că nu este rolul acestora de a împărţi riscul comercial cu
    beneficiarii de împrumuturi.


    În cei trei ani şi jumătate de funcţionare a
    Centrului de soluţionare alternativă a litigiilor în domeniul bancar,
    negocierile purtate între consumatori şi instituţii financiare bancare şi
    nebancare, prin intermediul conciliatorilor, au adus beneficii ce depăşesc două
    milioane de euro. Valoarea medie a unui dosar care se referă la contractele de
    credit, soluţionat în cadrul centrului, este de aproximativ 2.150 de euro.


    Potrivit
    studiilor făcute la nivelul Băncii Mondiale, atunci când un consumator are
    posibilitatea să-şi rezolve o doleanţă, o plângere, o nemulţumire de o manieră
    extrem de simplă şi puţin costisitoare, încrederea consumatorului în sistemul
    financiar-bancar creşte.