Dorin Creţu, pictor român originar din Braşov, care trăieşte la Paris.
Tag: Bucureşti
-
Bucureștiul va găzdui o reuniune NATO
O reuniune a miniştrilor de Externe din ţările membre ale
NATO va avea loc pentru prima oară la Bucureşti, săptămâna viitoare. Și tot în
premieră, acestora li se va alătura șeful diplomației Republicii Moldova. Din
capitala României nu vor lipsi nici miniştrii de Externe din Georgia,
Bosnia-Herţegovina şi Ucraina. De altfel, situaţia din Ucraina va fi un punct important
pe agenda discuţiilor – spune purtătoarea de cuvânt a NATO, românca Oana
Lungescu: ʺMiniştrii de externe ai NATO
se vor reuni la Bucureşti la aproape nouă luni de când Ucraina a fost invadată
ilegal de Rusia. Aşadar, situaţia din Ucraina, dar, de asemenea, situaţia
globală din zona Mării Negre, preocupările pe care le avem legate de
securitatea din întreaga regiune euroatlantică vor fi priorităţile agendei de
la Bucureşti.ʺLa rândul său, secretarul general adjunct al NATO, Mircea
Geoană, precizează că reuniunea șefilor diplomațiilor din țările NATO de
săptămâna viitoare, de la Bucureşti, este o punte între summit-ul din vara
trecută, de la Madrid, şi următorul, de la Vilnius, şi menţionează că reuniunea
este o contribuţie a României la gândirea strategică a Alianţei şi la răspunsul
NATO la situaţia prezentă, foarte complexă, de pe continent.Mircea Geoană: ʺSunt aproape 50 de naţiuni care contribuie nu direct la NATO, dar
într-un proces condus de Statele Unite, în grupul de contact pentru Ucraina.
Vedem, în continuare, dorinţa activă a aliaţilor şi a partenerilor să ajutăm
Ucraina din punct de vedere militar. În acelaşi timp, trebuie să spunem că din
punct de vedere politic, de această dată, nu vedem condiţii pentru o negociere
între cele două părţi în viitorul apropiat, dintr-un motiv care este evident. Poziţiile
sunt atât de diferite şi atât de masiv îndepărtate una de alta, încât, astăzi,
nu vedem condiţii pentru un minimum de teren unde să se poată ajunge la un
început de negociere.ʺDe altfel, la nivel politic, NATO nu are contacte cu
Rusia. În plus, nimeni din cadrul Alianţei nu negociază ceva
în numele Ucrainei – mai precizează secretarul general adjunct al NATO, Mircea
Geoană. Potrivit unor oficiali din Alianță, în prima zi a reuniunii din
capitala României, pe 29 noiembrie, va fi organizată o sesiune destinată
războiului dintre Rusia şi Ucraina, urmată de o cină informală, unde este
invitat ministrul de Externe de la Kiev, care va detalia situaţia din ţara sa. Pe 30 noiembrie este programată o discuţie a miniştrilor
aliaţi cu reprezentanţii Finlandei şi Suediei. De asemenea, va exista o sesiune
dedicată Bosniei-Herţegovina, Georgiei şi Republicii Moldova, ocazie pentru
ţările NATO să-și ia angajamente suplimentare faţă de aceşti parteneri, sub
formă de pachete adaptate de ajutor.
-
Oferte la Târgul de Turism al României, ediția de toamnă
Ediția de toamnă
a Târgului de Turism al României s-a desfășurat la București, în perioada 10-13
noiembrie. Vizitatorii au găsit cele mai noi și mai interesante oferte
turistice. Au participat agenții de turism, unități de cazare și de agrement,
dar și autorități de turism locale, naționale și internaționale. Pe lângă
promoțiile oferite cu ocazia sărbătorilor de iarnă, pasionații de călătorii au
putut cumpăra pachete turistice cu reduceri de până la 50%. Evenimentul a fost
organizat de centrul expozițional Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerț
și Industrie din România și cu asociația patronală a agențiilor de turism din
România.
Amalia
Dumbravă, biolog în cadrul Administrației Parcului Natural Porțile de Fier, ne
invită să explorăm o arie protejată de interes național, din sud-vestul
României, cu o diversitate etnică și biologică deosebită.Prezentăm
un proiect transfrontalier prin care promovăm atât obiective de patrimoniu
natural, dar și de patrimoniu cultural din România și din Bulgaria. Vor fi
realizate niște tururi virtuale ca o invitație, ca oamenii să fie conștienți de
frumusețea locurilor și pentru a-i invita să exploreze arealul parcurilor
naturale, al ariilor protejate. Proiectul a fost demarat. Obiectivele incluse
au fost deja scanate în format 3D cu ajutorul tehnologiei specifice și a
fotogrametriei. Turiștii vor putea simula un zbor deasupra teritoriului nostru.
Acolo unde îi va interesa ceva se vor putea opri la obiectivele 3D.
Techirghiol este
o stațiune balneoclimaterică permanentă pe litoralul românesc al Mării Negre,
situată la 16 km de municipiul Constanța, pe malul lacului cu același nume.
Acesta este cunoscut pentru calitățile apei sărate, mineralizate, și a
nămolului sapropelic, folosit în tratarea mai multor afecțiuni severe sau mai
ușoare. Melisa Regep, inspector în cadrul departamentului de proiecte al
Primăriei din Techirghiol.Sunt prezentă la Târgul de Turism
în cadrul unui proiect. Proiectul se numește Creșterea atractivității
turistice în stațiunea balneară Techirghiol și se desfășoară prin programul
operațional-regional. Promovăm orașul, care s-a dezvoltat foarte frumos, cu
faleza și pontonul, cu piste de biciclete, cu ofertele de tratament cu nămolul
nostru renumit. Suntem stațiunea balneară din România pe primul loc în acest
moment, cu foarte multe premii. Bazele noastre de tratament sunt deschise
non-stop. Cel mai renumit este Sanatoriul Techirghiol. Urmează mănăstirea
Sfânta Maria, care e foarte renumită și care are și ea bază de tratament.
În cadrul Târgului
de Turism al României, ediția de toamnă, au fost prezenți și mulți meșteri
populari. Nicolas Leș este fiul lui Dan Leș, olar, și promovează tradiția
olăritului, învățată în familie.Am preluat meseria de la tata
și de la bunicul. Lucrăm ceramică. Ne inspirăm din ceramica tradițională din
Maramureș, pe care o aducem în contemporan, fie prin formă, fie prin culoare.
În mare parte, ne vizitează turiștii străini din Germania, Belgia, Franța,
Marea Britanie, Statele Unite ale Americii. Turiștii străini parcă văd mai bine
potențialul tradițional din zona noastră. Pleacă foarte mulțumiți. Ne recomandă
și duc cu ei mai departe, dincolo de granițe, povestea noastră, a
Maramureșului.
Claudiu Dobrican,
consilier principal la Consiliul Județean Maramureș, spune că Maramureșul în
sine este un brand.Este recunoscut datorită oamenilor noștri
simpli, care-și deschid sufletul în fața oaspeților. Când veniți la noi, o să
vă pună cea mai bună mâncare și cea mai bună pălincă pe masă. Pe lângă asta,
avem multe atracții turistice. La Borșa, avem cea mai modernă pârtie de schi
din Maramureș, care s-a deschis anul trecut. Are 3,6 km. Avem vârfurile semețe
tot din regiunea Borșa. Maramureșul e împărțit în patru regiuni: Țara
Lăpușului, Țara Chioarului, Țara Codrului și Țara Maramureșului Istoric. În
Maramureșul Istoric puteți vedea o sumedenie de porți tradiționale maramureșene,
mănăstiri. Avem cea mai înaltă biserică din lemn din Europa, monument UNESCO.
De asemenea, și mănăstirea Bârsana e recunoscută pentru frumusețea ei. La
Săpânța, atracția e Cimitirul Vesel. Avem oferte de Crăciun și de Revelion.
Cele de Revelion s-au cam epuizat, dar mai avem câteva locuri libere de
Crăciun. În acea perioadă, veți putea vedea o sumedenie de tradiții, puteți
auzi colinde autentice. Vă așteptăm cu drag în Maramureș, un loc mirific.
Georgiana
Ungureanu, din partea Complexului Muzeal Curtea Domnească Târgoviște, a
prezentat la târg județul Dâmbovița, care dispune de o gamă largă de atracții
turistice.Avem o zonă montană frumoasă, unde găsim Peștera
Ialomiței – Bucegi, dar și un oraș deosebit, Târgoviște, cu Turnul Chindiei,
iar, în apropierea Bucureștiului, la doar 30 de km, găsim Palatul Brâncovenesc
de la Potlogi. I-aș invita pe turiști să vadă zona montană din Munții Bucegi.
Pe lângă Peștera Ialomiței, ei pot vedea Lacul Bolboci. Pe de altă parte, în
interiorul Peșterii Ialomița, turiștii vor descoperi o cascadă superbă și un
traseu amenajat la standarde europene, cu platforme și podețe. În perioada
asta, de iarnă, ei vor vedea stalagmite și stalactite din gheață.
Niculai Barbă,
vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, a declarat în premieră pentru
Radio România Internațional că anul 2023 va fi Anul Ciprian Porumbescu în
Bucovina. Astfel, vor fi organizate numeroase evenimente dedicate renumitului
compozitor român ale cărui piese au fost alese imnul României, dar și imnul
Albaniei.În acest an, deși Bucovina înseamnă tradiție, am
venit și cu lucruri noi. Este pentru prima dată când Consiliul Județean și
Centrul Național de Informare și Promovare Turistică când venim cu alte
instituții implicate în turism. Este vorba de o serie de primării care vor face
parte din viitoare organizație a Managementului de Turism Bucovina. Va avea
anvergură regională și va fi, practic, prima organizație de acest tip,
înființată la nivel național. La acest târg, pe lângă promovarea turistică a
județului Suceava, găsiți și meșteșugari, gastronomia locală, cu referire în
special la sărbătorile de iarnă. Toate acestea sunt completate de spectacole
ale ansamblului artistic profesionist Ciprian Porumbescu. Este modul nostru
consacrat de promovare a Bucovinei. La târg, ne axăm în special pe promovarea
sărbătorii Crăciunului. În acest an, le transmit celor care ne ascultă, că
sărbătoarea Crăciunului în Bucovina va însemna Crăciun în familie. Suntem
pregătiți astfel încât să primim oaspeții cu întreaga lor familie.
Tot în cadrul târgului de turism, Ministerul
Antreprenorialului și Turismului a lansat Ruta Cultural-Turistică Meșteri
populari și meșteșuguri tradiționale din România.
-
Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, încapsulat într-un muzeu de buzunar
Recent la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din
București, Asociația Da’ De ce a lansat o trusă educațională intitulată Muzeul
de buzunar. Organizație dedicată de mulți ani educației despre patrimoniu,
Asociația Da’ De ce și-a propus ca prin acest kit să îmbine jocul cu
învățătura, ne spune Iulia Iordan, coordonatoarea muzeului de buzunar.Acest proiect și-a dorit să creeze două astfel de kituri de explorare
creativă a muzeelor, atât aici la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi
din București, dar și la Muzeul de Artă din Baia Mare. Kiturile pe care noi
l-am produs în cadrul acestui proiect sunt inspirate de un alt produs al
asociației, realizat anul trecut de mare succes kituri de explorare a centrelor
vechi din orașele București și Timișoara. Ne-am dat seama în timpul pandemiei
că este nevoie de astfel de jocuri pentru că nu există suficienți educatori
muzeal în muzee sau educatori culturali care să creeze contexte și întâlniri cu
publicul în jurul patrimoniului, iar aceste kituri, de fapt, reprezintă un
educator de buzunar.
Kitul cuprinde obiecte cu ajutorul căror copiii pot face
diverse activități de-a lungul unui traseu tematic prin Muzeul Hărților și
Cărții Vechi, obiectele fiind în cutia care constituie trusa propriu-zisă.
Kitul se adreseasă celor de peste 10 ani, iar copiii care vizitează muzeul îl
pot lua gratuit de la casa de bilete. Iulia Iordan.Avem o temă, un
subiect care unește toate activitățile și toate obiectele, adică în cazul
nostru, toate hărțile într-o singură poveste cu început și cu final. Fiecare
componentă are un anumit rol. O să încep cu elementele simple pe care copiii le
pot folosi acasă, și anume o carte poștală pe care o pot trimite chiar din
muzeu cuiva drag. Este o hartă, una dintre cele mai prețioase hărți ale
muzeului, pliată în interior, pe care copiii și-o pot pune pe perete acasă. Și
apoi sunt cele două componente educaționale: un carnet de explorator în care ei
își pot nota sau desena anumite lucruri și cardurile, ca un fel de cărți de joc
care te invită să faci aceste activități în muzeu. Cardurile și carnetul sunt
în legătură, ele se completează una pe alta și încearcă să prezinte toată
informația stufoasă din acest muzeu într-o manieră cât mai jucăușă și cât mai
interactivă. De fiecare dată, cardul apelează la imaginația copiilor, la experiența
lor de a se orienta cu o hartă, la cultura lor generală și sporește toate
aceste lucruri prin ceea ce le propunem să facă.
Dacă muzeul de buzunar se dovedește a fi un succes, Asociația Da’ De ce
intenționează să-l replice în cât mai multe instituții din țară pentru a-i
apropia pe copii de muzee, de patrimoniu și pentru a le spori cultura generală
prin joc.
-
Clădirea Școlii Centrale de Fete din București, monument de patrimoniu
Printre liceele vechi din București, Școala Centrală de Fete ocupă un loc
aparte, nu doar prin tradiția unei educații de calitate, dar și datorită
clădirii care o găzduiește, clădire reprezentativă pentru primele manifesctări
ale stilului arhitectural așa-numit național sau neoromânesc. Gândit în liniile sale principale de
arhitectul Ion Mincu, proiectantul Școlii Centrale, stilul neoromânesc a fost
dezvoltat ulterior de alți arhitecți și a ajuns la apogeu în interbelic când a
devenit maniera predilectă de construcție a clădirilor publice și private din
România Mare. Însă, indiferent de schimbările petrecute în timp, începuturile sale se regăsesc în stilul cu
totul aparte ale Școlii Centrale de Fete din București. Înființată în 1852, în
timpul domnitorului Țării Românești, Barbu Știerbey, școala avea un local
impropriu în anii de după proclamarea Regatului României în 1881. De altfel,
imediat după înființarea regatului, Parlamentul a adoptat un amplu program de
construcție de clădiri publice, printre care și școli, alocând fonduri
consistente pentru asta, aflăm de la Nicolae Șt. Noica, autorul volumului
Istoria clădirii Școlii Centrale de Fete din București.Se promovează un proiect de lege pentru
școli și instituții culturale de învățământ pentru care se alocă o sumă foarte
importantă de bani, reprezenta cam 10% din bugetul țării de atunci. (…) între
10% și 12% doar pentru construcții de clădiri. În anul 1885 se face primul pas.
Se încheie un contract cu arhitectul Ion Mincu pentru a întocmi proiectul
Școlii Centrale de Fete. În programul de construcție erau precizate toate
funcțiunile pe care trebuia să le îndeplinească. Clasele trebuiau să aibă un
volum ( suprafață și înălțime), astfel încât să fie 7 metri cubi de aer pentru
fiecare elevă. Iar în bibliotecă unde ședeau poate mai mult, inclusiv în
recreații, trebuia să fie nouă metri cubi de aer pentru fiecare elevă.
Arhitectul Ion Mincu a respectat acest program. A făcut școala în forma unui
dreptunghi. Ea a fost gândită să aibă subsol, parter și un etaj. Școala avea la
vremea respectivă, în afară de clase, și internat. Fetele veneau, ședeau la
internat, mâncau, căci aveau și o cantină.
După o modificare a
programului inițial propus de Ministeru Educației, după organizarea licitației
pentru antrepriza de construcție, licitați câștigată de firma inginerului
Sicard, lucrările au început în 1888. Iar doi ani mai târziu, în 1890, Școala
Centrală de Fete s-a mutat de la vechea adresă din vecinătatea Spitalului
Colțea, în noua clădire unde se află și azi lângă Grădina Icoanei. Pentru
elevele de aici, arhitectul Ion Mincu și-a adaptat viziunea artistică pentru a
le asigura tot confortul propice studiului.Nicolae Șt. Noica: În interiorul acestui dreptunghi era o
curte, extraordinar de frumoasă și astăzi, după o sută de ani. În această
curte, el a gândit să fie locul de recreere al elevelor. Și ieșeau în curte și
își petreceau timpul din recreație aici. Ceea ce este interesant este că acest
coridor care dădea spre grădină a fost închis cu niște coloane de tipul
coloanelor de la mânăstiri. (…) La un moment dat, el a vrut să le lase
deschise. Totuși, din cauza climei, a hotărât să le închidă și, față de
sistemul de la mânăstiri, aici sunt închise cu un sistem de ferestre foarte
bine construite și care funcționează și azi. Aș mai vrea să vă spun că pentru
prima oară ele au introdus un nou stil în arhitectură.
Noul
stil îmbina arhitectura vernaculară și stilul brâncovenesc cu arhitectura
bisericească autohtonă, dar și cu împrumuturi meditaraneene în privința
ornamentelor. Cel mai bine se vede acest lucru la ornamentele din faianță
colorată din zona cornișelor. Tot acolo, sus, sunt scrise numele celor mai
ilustre soții de voievozi și domnitori, sprijinitoare, de asemenea, a culturii
și educației. Odată cu studierea
arhivelor în vedere descoperii planurilor originale întocmite de Mincu, autorul
Nicoale Șt.Noica a descoperit și alte documente care reflectau interesul pentru
învățământ în acea epocă de reformare a țării.Am găsit ștatele
de plată ale profesoarelor care lucrau pe atunci la școala respectivă. (…) O
profesoară de geografie sau de istorie sau de română era plătită cu 270 de lei
aur. Cu 3 lei puteai să cumperi un gram
de aur, deci 270 împărțit la 3 egal 90, deci 90 de grame de aur. Astăzi, gramul
de aur a ajuns la 200 de lei. 90 înmulțit cu 200 fac 18.000. Azi 18.000 de lei
salariu nu are niciun președinte sau
ministru. Ori afirmația că erau puțini bani pe- atunci nu se susține.
Meseriașii erau respectați, ca și un profesor adevărat. Și rezultatele s-au
văzut de-a lungul timpului.
Azi, la
170 de ani de la înființarea Școlii Centrale de Fete și după 132 de la
inaugurarea sediului actual, clădirea
gândită de Ion Mincu poate fi admirată în forma sa originală.
-
Anca Mureşan din Germania
Artista Anca Mureşan, care trăieşte şi creează atât în Germania, cât şi în România, a participat, în această toamnă, la evenimente artistice la București.
-
Ileana Paşcalău din Germania
Artista română care trăieşte la Berlin, Ileana Paşcalău, expune până pe 13 noiembrie, la Bucureşti, la Mobius Gallery, sub titlul Shaving the Caterpillar”.
-
Luciana Nechifor din Spania
Luciana Nechifor, studentă în ultimul an la medicină la Universidad Rey Juan Carlos din Madrid, președintă a Consiliului Studenților la Medicină din Spania (Consejo Estatal de Estudiantes de Medicina)
Consiliul Studenților la Medicină din Spania (https://www.ceem.org.es/) îi reprezintă pe cei peste 44 000 de studenţi de la facultăţile de medicină din întregul Regat Iberic. O româncă s-a aflat timp de doi la vârful acestei instituţii spaniole. Luciana Nechifor a fost pentru un an vicepreşedintă a Consiliului, după care a fost aleasă chiar preşedintă. Prilej cu care a călătorit foarte mult în Spania, a organizat şi participat la congrese sau conferinţe dedicate studenţilor medicinişti din Peninsula Iberică, a lucrat direct cu ministere, facultăţi ori societăţi ştiinţifice, pe care le-a adus împreună la aceeaşi masă. Ne vorbea despre cele mai importante realizări ale mandatului ei care s-a încheiat în această toamnă, tânăra fiind studentă în an terminal la medicină, la Universidad Rey Juan Carlos din Madrid.
Am avut un rol foarte greu dar şi foarte frumos pentru că am unit cumva două perioade foarte dificile din vieţile noastre, nu doar din viaţa mea. Eu am fost aleasă vicepreşedintă în octombrie 2020, când toţi încă eram închişi în case, era foarte greu atunci şi acum suntem în octombrie 2022, când pandemia pare că nu mai există, dar în spital noi putem vedea că nu e chiar aşa, virusul nu a dispărut încă. Eu am făcut deci un pic unirea între perioada pandemică şi perioada post pandemică de acum. Următoarea echipă poate avea mai multe şanse de a face ce vrea, cum vrea, eu nu am putut face chiar aşa, a trebuit să urmăresc şi să scot lucrurile la suprafaţă din nou când toate erau parcă scufundate în mare şi nu era nimeni să le scoată la suprafaţă.”
Luciana Nechifor s-a născut pe 18 aprilie 1999, în România, la Bucureşti.
M-am mutat în Spania când aveam aproape 5 ani. Îmi şi aduc aminte când am luat avionul şi am venit încoace. Când părinţii mei m-au avut pe mine şi au văzut că situaţia în România pentru mine în viitor nu era cea mai bună, atunci au ales să plece în altă ţară, să caute un viitor mai bun pentru copiii lor. Apoi, în 2006, s-a născut şi sora mea, Sara, şi au ales să rămână în Spania, ei credeau că vor sta mai puţin iniţial, dar până la urmă am rămas aici. Noi mergem în România cam o dată pe an, vara, în general timp de două, trei sau patru săptămâni. Stăm în Bucureşti, dar şi în Botoşani, bunicii mei sunt de pe lângă Botoşani. Părinţii mei s-au născut în Vorona-Teodoru. Mie-mi place întotdeauna când merg în România să stau câteva zile şi în Bucureşti, îmi amintesc la ce şcoală mergeam, pe unde mă duceam în parc, în sectorul 4, la Apărătorii Patriei, întotdeauna când revin merg prin parcurile mai mari, prin Parcul Tineretului sau prin Herăstrău, şi la Muzeul Antipa am fost de foarte multe ori şi acum îmi place să mă familiarizez şi cu viaţa de zi cu zi din Bucureşti, să ies prin restaurante. Îmi place foarte mult şi în Braşov, zona Braşovului e preferata mea din România. În Botoşani, la Vorona-Teodoru, ţin minte când mergeam cu vaca, dimineaţa nu prea mă sculam, dar mă duceam după vacă mai ales pe la opt seara când eram mai mică. Anul acesta am fost la bunici şi lucrurile s-au schimbat foarte mult, înainte eram mai mulţi copii, jucam şi fotbal, mâncam seminţe, acum nu mai există aşa ceva. De-abia dacă am zărit patru vaci şi doi copii, eu am avut parte de o copilărie frumoasă în România, când culegeam roşii şi mă murdăream sau stăteam după sora mea, făceam multe lucruri pe lângă casă, sora mea era foarte mică, sunt şapte ani diferenţă între noi şi aveam grijă de ea. Mi-amintesc cu mare drag de perioada aceea.”
Luciana Nechifor iubeşte să lucreze cu oamenii, să fie încojurată de ei, să îi ajute. În timpul liber face sport, realizează fotografii şi călătoreşte foarte mult, la un moment dat îşi stabilise chiar să viziteze cel puţin trei ţări noi pe an. Pe termen lung vrea să ramână în Spania.
Spania este pentru mine acum casa mea. Am călătorit cât am putut de mult prin lume, nu chiar atât cât mi-aş fi dorit, pentru că resursele sunt limitate, dar deşi am călătorit foarte mult, tot în Spania îmi place să mă întorc. Îmi place cum se trăieşte aici şi cum e lumea aici, lumea e foarte deschisă, te acceptă aşa cum eşti, întotdeauna oamenii de pe stradă te-ar ajuta cu orice, sunt oameni altruişti spaniolii, care te acceptă aşa cum eşti.”
Deocamdată Luciana Nechifor se pregăteşte să-şi sustină în ianuarie 2024 examenul naţional prevăzut în Spania după încheierea studiilor la medicină. Şi vizează o carieră la nivel înalt în medicină.
M-am gândit să rămân în Spania, nu ştiu exact ce specialitate voi alege, ştiu că sunt unele care îmi plac, traumatologia sau domeniul sănătăţii publice, dar depinde şi de nota pe care o voi obţine, e concurenţă mare. Aici (n.r. la conducerea Consiliului Studenților la Medicină din Spania) mi s-au deschis multe porţi să văd multe alte lucruri, să învăţ despre alte lucruri, despre relaţiile cu oamenii, cu instituţiile, cu ministerele, cu instituţii adresate medicilor, cu ingineri, cu oameni de tot felul şi am văzut cum se lucrează în interiorul ministerelor. Mie-mi place foarte mult ce fac ministerele, e exact ce fac eu acum, dar la alt nivel, eu fac acum exact acelaşi lucru dar pentru studenţi. Dar mi-ar plăcea la un moment dat foarte mult să lucrez nu ştiu dacă într-un minister, dar în guvern sau chiar la World Heath Organization.”
Şi pentru că interviul nostru cu Luciana Nechifor, studentă în ultimul an la medicină la Universidad Rey Juan Carlos din Madrid şi președintă a Consiliului Studenților la Medicină din Spania, e difuzat chiar pe 1 noiembrie, zi în care se împlinesc 94 de ani de la înfiinţarea Radio România, am întrebat-o pe tânără dacă ascultă radioul şi am rugat-o să le adreseze câteva cuvinte ascultătorilor Radio România şi celor dragi din familia sa.
Da, ascult, în general mai mult când sunt acasă, sâmbătă după-amiaza sau duminică dimineaţa. Călătoresc foarte mult acum, dar când eram acasă şi făceam curăţenie îmi place să ascult radio sau dimineaţa înainte să plec la spital. Mi-ar plăcea să le urez tuturor care m-ar asculta să fie fericiţi în viaţă, să caute să facă ceea ce îi face fericiţi şi să înveţe de la ceilalţi ce e bine, ce pot aplica în viaţa lor. Iar pentru părinţii mei, mi-ar plăcea să le mulţumesc foarte mult pentru susţinerea de care m-am bucurat din partea lor, susţinere de care sunt sigură că mă voi bucura în continuare şi mi-e tare dor de ei, chiar dacă nu prea ajung pe acasă pentru că nu prea am timp, dar mi-e tare dor de ei.”
-
Eva Pervolovici din Franţa
Regizoarea şi scenarista Eva Pervolovici, care traieste în prezent în Franţa, autoarea documentarelor “Delta Bucurestiului” şi “Topografia hazardului”, organizatoare a rezidenţelor de creaţie audiovizuală de la Slon, din județul Prahova, unde s-a deschis recent şi Muzeul de Artă Contemporană 2 META.
-
Jurnal românesc – 25.10.2022
Poetul, eseistul, publicistul, traducătorul şi scriitorul Ilie Tudor Zegrea s-a stins din viaţă la 24 octombrie, transmite Agenţia BucPress. Acesta a intrat în istoria literaturii române după publicarea culegerii de poezii Crin îngândurat, apărută la Ujgorod în 1986. A mai scris cărţile Navigator în septembrie şi Timpul ierbilor. Născut la 3 iunie 1949 în Sinăuții de Jos, raionul Hliboca, Ilie Zegrea a desfăşurat o activitate amplă în cadrul mișcării de renaștere națională și culturală a românilor din regiunea Cernăuți. A fost angajat al ziarului Zorile Bucovinei şi redactor-șef al Companiei de Stat pentru televiziune și radiodifuziune din Cernăuți, unde a realizat sute de emisiuni în limba română. La începutul anilor ’90 s-a aflat în primul rând al fondatorilor Societății pentru Cultură Românească Mihai Eminescu din Cernăuți, pe care a şi condus-o între 1999 şi 2000. În 1996 a înființat și este ales președinte al Societății scriitorilor români din Cernăuți, poziţie din care a editat revista de literatură și artă Septentrion. A organizat mai multe ediții ale Festivalului Eminescian Internațional de poezie Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi…, concursuri de poezie eminesciană, activități literare în școlile românești din regiune şi mese rotunde privind statutul limbii române în nordul Bucovinei. A primit numeroase distincţii, între care Premiul George Bacovia al revistei Ateneu, Premiul Mihai Eminescu, Premiul U.S. din Moldova, Marele Premiu Nichita Stănescu al serilor de poezie de la Desești şi Premiul Literar Paul Celan.
Proiectul Ora de poveste – Povești românești pentru copiii români din diaspora, organizat de școala online de limba română Proud din New York are loc până pe 26 noiembrie. Ora de poveste se desfăşoară cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni şi presupune organizarea de întâlniri online cu copiii români din diaspora în cadrul cărora actori, scriitori şi jurnaliști le citesc povești românești clasice și actuale. Managerul de proiect, Delia Pavel, a spus că necesitatea acestui demers a apărut în urma constatării faptului că majoritatea cursanților, copii din familii de români care s-au născut în Statele Unite ale Americii, au pierdut contactul cu literatura română, atât din cauza faptului că timpul părinților lor este limitat și nu le permite aprofundarea lecturilor în familie, cât și pentru că operele scriitorilor români nu fac parte din curricula obişnuită. Ne manifestăm convingerea că un astfel de proiect (…) va deschide apetitul și interesul copiilor pentru cultura românească, pentru operele autorilor români clasici și contemporani, pentru lectură și studiu, în general, a apreciat Delia Pavel. Sesiunile de lectură au loc în fiecare sâmbătă şi sunt adaptate la fusurile orare din Europa și Statele Unite. Accesul la Ora de Poveste este gratuit, pe bază de înscriere la adresa de email join@romanianonlineschool.com.
Teatrul Muzical Ambasadorii din Bucureşti va susţine la Chişinău spectacolul pentru copii Cutiuța muzicală în regia Laurei Maria Vlădoiu. Reprezentaţia va avea loc la 26 noiembrie, la Teatrul Naţional Satiricus Ion Luca Caragiale. Piesa este unul dintre cele mai de succes proiecte muzicale din România dedicate copiilor, transmite Institutul Cultural Român Mihai Eminescu de la Chișinău. Cutiuța Muzicală înseamnă peste 1.500.000 de copii vândute, 10 albume şi sute de cântece pentru copii interpretate de unele dintre cele mai cunoscute voci din România, precum Mădălina Manole, Horia Brenciu, Loredana, Anca Țurcașiu, Dan Bittman, Silvia Dumitrescu, Sanda Ladoși, Daniela Nane, Mihaela Rădulescu sau Andreea Marin.
Fotomodelul și actrița Catrinel Menghia, cunoscută drept Marlon, a fost recompensată cu premiul special Rai Cinema pentru regia scurtmetrajului Oase, realizat împreună cu Daniele Testi și prezentat în premieră mondială la a 17-a ediție a Festivalului de Film de la Roma. Pelicula a fost inclusă în secțiunea paralelă Alice nella città, dedicată tinerei generații de cineaști, care s-a desfăşurat în perioada 13 – 23 octombrie. Menghia a fost recent protagonista filmului La Gomera, regizat de Corneliu Porumboiu şi nominalizat la Festivalul de la Cannes, iar în urmă cu câteva luni şi-a lansat cartea autobiografică intitulată Nu aveam ochii albaştri. În prezent, Catrinel își pregătește debutul regizoral în lungmetraj.
-
Georgeta Ștefănescu din Elveția
Artista română, Georgeta Ștefănescu, cu dublă cetățenie, română și franceză, stabilită în Elveția de la începutul anilor `90, expune, la Galeria Romană din București, până pe 29 octombrie, sub titlul Pictură — digi — Pictură”.
-
Anca Seel-Constantin din Elveţia
Artista elvețiană de origine română, Anca Seel-Constantin, expune, în această toamnă, până pe 16 octombrie, la Bucureşti, la ARCUB Hanul Gabroveni, o selecţie a celor mai importante lucrări de artă realizate în ultimii ani, sub titlul Geografia cuvintelor” (Eugen Cojocariu)
-
Manuela Holban (Ioanid) din Statele Unite ale Americii
Artista română, Manuela Holban (Ioanid), care a trăit peste 30 de ani în Statele Unite ale Americii, stabilită în prezent în Israel, expune, sub titlul Umbre şi şoapte”, la Bucureşti, la Galeria Rotenberg-Uzunov, până pe 15 octombrie
-
Franz Liszt, voltă tru văsiliili române
Tru 1846, pianistul și compozitorlu Franz Liszt — ţi eara ună ţelebritate internațională tru aţelu kiro – ș-ahurhi aţea ditu soni mari voltă a lui europeană tru partea sud-estică a continentului.
Cu aestă furñie, ţănu recitaluri, anamisa di alţă căsăbadz, și tru Viena, Sibiu, București, Iași, Cernăuți, Constantinopol, Odessa, dimecu ş-bitisi volta tru Rusia țaristă. Tru andreu 1846, agiundzea București, tru capitala Țarăllei Românescă, iu fu aştiptatu di marli kihăe Mihai Ghica și iu, tru yinaru 1847, vrea s’concerteadză tru pălatea a domnitorlui Gheorghe Bibescu. Tru capitala Țarăllei Românească, cosmopolitlu muzician s’adună cu ună societati ahoryea, mplină di uspiţălle și ciudioasă, cari nica naviga anamisa di orientul predominantu până atumţea și occidentul cari ahuhrea s’hibă aştiptat tru casili a elităllei, prota ş-prota. A deapoa elita — neise kihăeadzlli și burghezia ţi ghiuşbilea acăţa ñiedzu — agiumsi pi hopa di modernizari, maxus, pritu cilimeañilli ţi avea ahurhită cu ună praxi occidentală și ahurhea s’hibă vidzuţ ca entităț individualizate, nu maş tu harea di clirunomlli miniaturali ali tradiție pi torlu a părințăloru. Nicoleta Roman, istoric specializat ti secolul XIX, cundilleadză turlia tru cari s-alăxiră gusturli artistiţi și praxea a cilimeañiloru tru Moldova și Țara Românească, tru prota parti a secolui XIX.
Nicoleta Roman. Tru secolul XVIII va-lli videmu aeşţă cilimeañi reprezentaț tru tablourli votivi purtânda ună turlie idyili strañe cata cum purta părințălli a lor, ama tru format ma ñic tra să spunu aesta. Ti aţea tablourli votive reprezintă un izvuru extraordinaru tra să studiadză aparența a cilimeañiloru ditu elită. Deapoa turlia tru cari elli eara prăxiţ: cama multu acasă cu profesori cari, tu inşita di secolu XVIII, yinu maxus ditu mediul gărţescu, di itia că eara prezenti dumniili fanariote, ama cu treaţirea cătă secolul XIX, profesorlli suntu francezi, pțăñi ditu elli ghirmañi și nica ma pţăñi englezi. Practic aeșţă profesori aduc cultura occidentală cătră spațiul sud-est european și cătră văsiliili români, iara părințălli cilăstăsescu s’află ună ziyă anamisa di aesti influențe. Avem deapoa burghezia tru formare cari ari ca motor maxus prămătefţălli cari cilăstăsescu multu di multu tra s’cacaţă torlu ti atea ţi vedu tru familiili princiare ică la kihăeadz. Și atumţea investescu tru cilimeañi, tru praxea a lor ică tru aparența ali praxi. Și aesta diferențiadză aestă ficiurami ali elită și ali burghezie andicra di cilimeañilli di la hoară.
Alăxearea a paradigmăllei educaționale cadealihea că aduţi, și ună alăxeari a gusturilor estetiţi. Ti aţea, un reprezentantu pritu excelență ali muzică occidentală cata cum Franz Liszt s-hărsi di multu succes la București și Iași. Tru capitala ali Moldovă, cătă iu ankiseaşti tru yinaru 1847, kinduri tru casa a vistierniclui Alecu Balș iu deadi și un recital tra cari ălli si adusi nica di Paris un pian Erard. Instrumentele profesioniste di aestă turlie s’pari că nica eara cu ixiki tru văsiliili române, tu aţelu kiro. Publicațiile a kirolui, iu angrăpsea tinirlli intelectualii cari vrea s’llia parti la revoluția ditu 1848 și s’alumtă tră modernizarea a văsiliillei, aprukea articoli di alăvdari şi tiñie ti Liszt. Tru arada lui, artistul “profita” cu arastea a turneului a lui di avea şi sinferu ti foclorlu românesc și andreapsi ligături cu compozitorlli autohtoni, cum vrea s’hibă cu aţelu cari angrăpsi muzica tra Hora Unirillei, di agiumsi himnul a protăllei uniri ditu 1859. Nicoleta Roman:
Lizst mi arisi multu di multu di itia că el nkisi volta pritu tută Europă di Sud-Est și avu furteaţa tra s’ţănă keptu dinintea a unlui program di concerte multu ancărcatu. Easti ţiva ti ciuduseari şi tiñiseari tru aţea epocă, pi aţea ilikie, căţe avea aproapea 40 di añi. Aestu şingiru di concerte tru Sud-Estul ali Europă easti aţea ditu soni ţi va u facă cu aestă furteaţă și mini ălu vedu ca hiinda personajlu cari ancurpilleadză nai cama ghini andamasea anamisa di Vestu și Estu. El easti un produs cadealihea a culturăllei occidentală, ama ari ună arăzgă ţi lu-agiută s’akicăsească Europa de Sud-Est. Tutunăoară tru concertele a lui nu alasă nanăparti elementul local și-lu videm colaborânda cu compozitorlu Alexandru Flechtenmacher ili cu alti personalităț di la noi.
Hiinda un mari sinfirisitu ti folclor sud-est european, pi cari lu-ari şi prilucrată tru compozițiile a lui, Franz Liszt lli-ari audiată, s’pari, tru Văsiliili Române și pi niscănţă di rapsozlli populari cu anami tru epocă, cata cum Barbu Lăutarul. A deapoa, dukimăsitu ti anamea a lui și nihiinda cilăstisitoru ti păradz, Liszt ștea s’aproaki și publiclu ma puțănu avut. Nicoleta Roman. Putemu să spunem că avea purtaticlu a unlui star. Ștea cari easti și căte ari ananghi di succesu. Tamam haristusită a stilului a lui și a turliillei tru cari cânta putea s’agiungă la sensibilitatea a iţi kihăe ică a sultanlui, di itia că fu și la Constantinopol. Ama aprăftăsea s’emoționeadză și persoanili ma puțănu avuti. Tamam ti aesta eara ahât căftatu, căte ștea s’facă spectacol tru perioada 1846-1847 cându eara vinitu aoa. Tutu cu tutu, avu vazi, fu aclamat și sălliurli fură mplini. Lipseaşti ama să spunem că el cântă ahât tra elită, ama feaţi concerte și tra persoane cari viniră gratuit ică intrară fără s’păltească un tadi păhă.
Nkisinda di Iași, după un şcurtu popas tru căsăbălu-portu la Dunăre, Galați, Franz Liszt ankisi ma largu cătă Constantinopol (Istanbul) și Odessa.
Autoru: Christine Leşcu
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
Capacitate de cazare turistică în creştere
Capacitatea de cazare în funcţiune a structurilor de primire turistică din România a crescut cu 6,7% în primul
semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2021, a comunicat Institutul
Naţional de Statistică. În primele şase luni din 2022, hotelurile au deţinut
cea mai mare pondere în totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune (peste
58%), urmate de pensiuni agroturistice (peste 15%), pensiuni turistice (peste 11%),
vile turistice (peste 4%), hosteluri (peste 3%) şi moteluri (aproape 3%).
Restul tipurilor de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare
turistică au reprezentat aproape 4% în totalul capacităţii de cazare
turististică.
Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică a fost în semestrul
I de peste 24% din totalul structurilor de primire turistică. Numărul de
turişti români cazaţi a reprezentat aproape 86% din total.
Comparativ cu semestrul I 2021, numărul de turişti a crescut cu peste 35%
pe total, numărul de turişti români înregistrând o creştere cu 23,5%, iar cel
al turiştilor străini o creştere de peste 220%.
Conform unei alte statistici recente, referitoare la trimestrul II din 2022,
hotelurile clasificate cu 3 stele au reprezentat aproape 46% din totalul
capacităţii de cazare turistică a hotelurilor din România, urmate de cele cu 4
stele (peste 35%), cu două stele (aproape 12%), cu 5 stele (aproape 6%), cu o
stea (1,3%) şi de cele neclasificate (0,1%).
Pe judeţe, cea mai mare pondere a capacităţii de cazare turistică o deţin
Constanţa (de la malul Mării Negre), cu 10,5%, şi Braşov (judeţ montan cu
staţiuni turistice de renume), cu 10,3%, şi Bucureşti, cu 9%.
Din numărul total de turişti în trimiestrul II, românii au reprezentat
aproape 85% (circa 2,24 milioane), în creştere cu 30% faţă de 2021, şi turiştii
străini peste 15% (circa 399.000, în creştere cu peste 200% faţă de anul
trecut). Peste 75% din turiştiii au provenit din ţări europene şi s-au cazat în
hoteluri cu 4 şi 3 stele, în proporţie de peste 80%.
Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în trimestrul
II 2022 a fost de 27%, în creştere cu peste 6% faţă de perioada similară din
2021, la hoteluri fiind de peste 34%, la vile turistice peste 20% şi sate de
vacanţă aproape 20%. Hotelurile au înregistrat cel mai mare indice de utilizare
(peste 41%) în staţiunile balneare.
Înnoptările în apartamente şi camere de închiriat au însumat aproape 410.000,
în creştere cu 92% faţă de trimestrul II 2021. Pe judeţe, înnoptările
turiştilor în astfel de spaţii au înregistrat valori mai mari în Braşov,
Bucureşti şi Constanţa.