Astăzi vă spunem povestea râului Dâmbovița,
ca arteră verde a Bucureștiului, un spațiu public vibrant în care oamenii se
pot bucura de apă, de faună, floră și de comunitate. Acesta a fost punctul de
pornire a unui proiect de valorificare a râului ca element de legătură între
cartiere, între oameni, între idei.
L-am invitat pe Valentin Talabă, Manager
de comunicare la Nod Makerspace, asociaţia organizatoare a evenimentului, să ne
spună de unde a venit ideea acestui eveniment
Dâmboviţa Delivery
Dacă
ne uităm la marile orașe din Europa precum Berlinul care are râul Spree, Parisul
care are Sena și Canalul Saint Martin, Londra cu Tamisa, și Bucureștiul are un
râu, dar potențialul râului nu este folosit. Mulți bucureșteni nici nu observă
că avem un râu în oraș. Şi atunci ne-a venit ideea: OK, hai să conectăm cele două
sectoare între care trece, Sectorul trei și cu Sectorul patru și să ne folosim de
această oportunitate pe care ne oferă apa, să aducem împreună comunități și să
creăm acum niște activități culturale educative pentru cei mici, pentru cei
mari și să ne strângem cu toții într-un loc foarte fain și foarte plăcut.
Ce s-a întâmplat la Dâmboviţa Delivery? Valentin
Talabă: Am avut peste 30
de activități, începând cu ateliere pentru copii, apoi activități culturale,
discuții despre literatură și, pe lângă concerte de muzică, evenimente de food-coart.
Şi pe lângă aceasta, cea mai importantă a fost plimbarea cu barca de la de la
Unirii, de la Biblioteca Națională către Mihai Bravu și am arătat cât de
important este ca un râu să fie circulabil într-un oraș, cu acele stăvilare
care există și de unde am creat niște pontoane pe care oamenii pot traversa de
pe o parte pe cealaltă a râului. Pe lângă acestea am avut și activități de artă
colaborativă, prin care oamenii au lucrat cu cei prezenţi, au un meşteşugit, au
creat un curcubeu din aţă care este deasupra râului. Am reamenajat podul
Abatorului și, de asemenea, am lucrat și pe cuva râului pentru a-i da mai multă
culoare, mai multă prospețime. Și cel mai important mi se pare faptul că
oamenii am înțeles că se pot bucura și altfel de oraș, se pot bucura într-un
mod în care nu trebuie neapărat să consume bani și, pur și simplu, participă la
activități, s-au reconectat cu ei înşişi, s-au reconectat cu comunitățile din
care fac parte.
Dacă ai o idee de proiect care poate
transforma Dâmbovița, povestește-ne despre ea! Căutăm intervenții artistice,
inițiative civice, proiecte educaționale și ateliere interactive care să
readucă la viață spațiul din jurul râului spunea anunţul evenimentului, prin
care cei interesaţi erau invitaţi să înscrie proiecte participante.
Alina Tofan, eco-performer, a fost prezentă cu instalaţia Plastic
Womb, despre care ne-a povestit:
Noi, Plastic Art Performance collective, adică eu și Georgiana Vlahbei,
am participat la ediția de anul acesta Dâmbovița delivery cu o instalație
eco-performativă și de obiecte cu care ne-am dorit să tragem un semnal de
alarmă asupra poluării cu plastic a apelor curgătoare și asupra efectelor pe
care plasticul le are asupra ecosistemelor fluviale. Feedback-ul a fost foarte
bun, în special din partea organizatorilor, pentru că ne-au dat ocazia de a ne
prezenta lucrarea aceasta. Oamenii
au fost curioși, am avut un QR cod prin care au putut asculta povestea
instalației noastre. A fost o lucrare realizată cu sau de designer-ul Teo
Rădulescu. Instalația noastră a purtat numele de Plastic Womb, adică pântece
de plastic, pentru că, din păcate, cam asta este imaginea pe care ecosistemele
fluviale o lasă în mintea noastră. Așadar, lucrarea noastră a fost un manifest
și o încercare de a ridica atenția și implicarea societății civile.
Ce alte planuri sunt pentru a consolida
relaţia dintre oamenii din oraş şi râul ce îl străbate, ne-a spus tot Valentin
Talabă:
Vom continua să organizăm
și pe viitor evenimentul Dâmboviţa Delivery și, în același timp, încep și
niște discuții privind calitatea râului și privind direcția pe care poate să aibă un oraș
folosindu-se de această resursă importantă.
Au fost vizate atât soluţii temporare – activarea zonei prin spectacole, discuţii,
expoziţii şi intervenţii artistice, cât şi permanente – propuneri de
reconfigurare a spaţiului, care pot fi propuse autorităţilor. Se caută în
continuare, proiecte de activare urbană, adică proiecte de reconversie sau
reabilitare de mobilier urban; proiecte de intervenţie artistică, ce readuc la
viaţă spaţiul public din jurul râului; sau proiecte de apropiere comunitară, proiecte
sociale care sprijină comunităţi şi construiesc punţi între oameni. Toate în ideea
unei mai bune conştientizări a faptului că a avea un râu ce traversează orașul
este un privilegiu pentru locuitorii acestuia.
