Tag: Bucureşti

  • Avem un râu, creăm o poveste!

    Avem un râu, creăm o poveste!

    Astăzi vă spunem povestea râului Dâmbovița,
    ca arteră verde a Bucureștiului, un spațiu public vibrant în care oamenii se
    pot bucura de apă, de faună, floră și de comunitate. Acesta a fost punctul de
    pornire a unui proiect de valorificare a râului ca element de legătură între
    cartiere, între oameni, între idei.


    L-am invitat pe Valentin Talabă, Manager
    de comunicare la Nod Makerspace, asociaţia organizatoare a evenimentului, să ne
    spună de unde a venit ideea acestui eveniment
    Dâmboviţa Delivery

    Dacă
    ne uităm la marile orașe din Europa precum Berlinul care are râul Spree, Parisul
    care are Sena și Canalul Saint Martin, Londra cu Tamisa, și Bucureștiul are un
    râu, dar potențialul râului nu este folosit. Mulți bucureșteni nici nu observă
    că avem un râu în oraș. Şi atunci ne-a venit ideea: OK, hai să conectăm cele două
    sectoare între care trece, Sectorul trei și cu Sectorul patru și să ne folosim de
    această oportunitate pe care ne oferă apa, să aducem împreună comunități și să
    creăm acum niște activități culturale educative pentru cei mici, pentru cei
    mari și să ne strângem cu toții într-un loc foarte fain și foarte plăcut.



    Ce s-a întâmplat la Dâmboviţa Delivery? Valentin
    Talabă: Am avut peste 30
    de activități, începând cu ateliere pentru copii, apoi activități culturale,
    discuții despre literatură și, pe lângă concerte de muzică, evenimente de food-coart.
    Şi pe lângă aceasta, cea mai importantă a fost plimbarea cu barca de la de la
    Unirii, de la Biblioteca Națională către Mihai Bravu și am arătat cât de
    important este ca un râu să fie circulabil într-un oraș, cu acele stăvilare
    care există și de unde am creat niște pontoane pe care oamenii pot traversa de
    pe o parte pe cealaltă a râului. Pe lângă acestea am avut și activități de artă
    colaborativă, prin care oamenii au lucrat cu cei prezenţi, au un meşteşugit, au
    creat un curcubeu din aţă care este deasupra râului. Am reamenajat podul
    Abatorului și, de asemenea, am lucrat și pe cuva râului pentru a-i da mai multă
    culoare, mai multă prospețime. Și cel mai important mi se pare faptul că
    oamenii am înțeles că se pot bucura și altfel de oraș, se pot bucura într-un
    mod în care nu trebuie neapărat să consume bani și, pur și simplu, participă la
    activități, s-au reconectat cu ei înşişi, s-au reconectat cu comunitățile din
    care fac parte.



    Dacă ai o idee de proiect care poate
    transforma Dâmbovița, povestește-ne despre ea! Căutăm intervenții artistice,
    inițiative civice, proiecte educaționale și ateliere interactive care să
    readucă la viață spațiul din jurul râului
    spunea anunţul evenimentului, prin
    care cei interesaţi erau invitaţi să înscrie proiecte participante.


    Alina Tofan, eco-performer, a fost prezentă cu instalaţia Plastic
    Womb, despre care ne-a povestit:

    Noi, Plastic Art Performance collective, adică eu și Georgiana Vlahbei,
    am participat la ediția de anul acesta Dâmbovița delivery cu o instalație
    eco-performativă și de obiecte cu care ne-am dorit să tragem un semnal de
    alarmă asupra poluării cu plastic a apelor curgătoare și asupra efectelor pe
    care plasticul le are asupra ecosistemelor fluviale. Feedback-ul a fost foarte
    bun, în special din partea organizatorilor, pentru că ne-au dat ocazia de a ne
    prezenta lucrarea aceasta. Oamenii
    au fost curioși, am avut un QR cod prin care au putut asculta povestea
    instalației noastre. A fost o lucrare realizată cu sau de designer-ul Teo
    Rădulescu. Instalația noastră a purtat numele de Plastic Womb, adică pântece
    de plastic, pentru că, din păcate, cam asta este imaginea pe care ecosistemele
    fluviale o lasă în mintea noastră. Așadar, lucrarea noastră a fost un manifest
    și o încercare de a ridica atenția și implicarea societății civile.



    Ce alte planuri sunt pentru a consolida
    relaţia dintre oamenii din oraş şi râul ce îl străbate, ne-a spus tot Valentin
    Talabă:

    Vom continua să organizăm
    și pe viitor evenimentul Dâmboviţa Delivery și, în același timp, încep și
    niște discuții privind calitatea râului și privind direcția pe care poate să aibă un oraș
    folosindu-se de această resursă importantă.


    Au fost vizate atât soluţii temporare – activarea zonei prin spectacole, discuţii,
    expoziţii şi intervenţii artistice, cât şi permanente – propuneri de
    reconfigurare a spaţiului, care pot fi propuse autorităţilor. Se caută în
    continuare, proiecte de activare urbană, adică proiecte de reconversie sau
    reabilitare de mobilier urban; proiecte de intervenţie artistică, ce readuc la
    viaţă spaţiul public din jurul râului; sau proiecte de apropiere comunitară, proiecte
    sociale care sprijină comunităţi şi construiesc punţi între oameni. Toate în ideea
    unei mai bune conştientizări a faptului că a avea un râu ce traversează orașul
    este un privilegiu pentru locuitorii acestuia.


  • ”FIORI E COLORI”

    ”FIORI E COLORI”

    Asociația pentru
    Muzică, Artă și Cultură a organizat un turneu național susținut de soprana
    Rodica Vică și harpista Maria Bâldea la București, Brașov și Cluj-Napoca. Ultimul
    concert, de la Cluj, a fost în
    beneficiul copiilor cu sindromul autism.


  • Jurnal Românesc – 16.09.2022

    Jurnal Românesc – 16.09.2022

    Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Ucraina, Serbia şi
    Bulgaria au solicitat sprijinul statului român pentru păstrarea identităţii
    naţionale şi au reclamat dezinteresul administraţiei de la Bucureşti faţă de problemele
    cu care se confruntă. Prezent la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului,
    preşedintele Asociaţiei Basarabia a românilor din regiunea
    ucraineană Odesa, Anatol Popescu, a vorbit despre situaţia dificilă a
    învăţământului în limba română din zonă. El a arătat că scăderea numărului de
    clase cu predare în limba maternă este şi o consecinţă directă a faptului că
    Guvernul de la Bucureşti nu a mai acordat burse elevilor din clasele 1-7 în
    ultimii doi anii şcolari. Preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor
    Ariadne Filum din Timoc, Zavişa Jurj, a aminti de cei 300.000 de
    români din zonă care duc o luptă permanentă pentru păstrarea identităţii,
    ţinând cont că nu dispun de învăţământ în limba maternă, instituţii culturale
    sau mass-media în limba română.

    Din păcate, copiii noştri învaţă că sunt
    slavi vechi şi învaţă toată istoria neamului sârb (…) Dacă într-un viitor nu
    se schimbă nimic, cred că vom dispărea. (…) Dacă Ţara Mamă nu face nimic şi
    dacă nu spune ferm că drumul Serbiei spre Uniunea Europeană trebuie să treacă
    prin Valea Timocului, noi nu avem nicio şansă, a spus Jurj. Şi
    reprezentantul românilor din Bulgaria, Ivo Gheorghiev, a vorbit despre faptul
    că statul bulgar nu oferă drepturi minorităţii române şi a deplâns lipsa de sprijin
    din partea administraţiei de la Bucureşti. La rândul său, şeful Comisiei
    senatoriale pentru românii de pretutindeni, Claudiu Târziu, a subliniat
    importanţa elaborării unei strategii pentru românii din afara graniţelor.
    Este absolut obligatoriu ca aceste concluzii să fie însuşite de statul
    român şi în baza lor să se articuleze o politică pentru românii din afara
    graniţelor şi mai ales pentru românii din jurul României, care sunt supuşi unui
    proces tot mai agresiv de asimilare, de deznaţionalizare, a afirmat
    acesta. Lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului se vor încheia
    la 18 septembrie.




    Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a lansat un program
    pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din străinătate în
    activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare. În valoare de 168 milioane de
    euro, programul face parte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi le
    va permite cercetătorilor din străinătate, inclusiv românilor din diaspora, să
    desfăşoare proiecte în instituţii sau unităţi de cercetare-dezvoltare din
    România. Domeniile pentru care pot fi depuse proiecte sunt: Ştiinţele Exacte şi
    Inginerie, Ştiinţele Vieţii şi Ştiinţele Sociale şi Umaniste. Finanţarea maximă
    acordată pentru fiecare proiect cu o durată de 36 de luni este de maximum 7
    milioane de lei, iar contractarea proiectelor aprobate spre finanţare se va realiza
    în iunie 2023. Cheltuielile eligibile sunt cele cu personalul, cu logistica, de
    deplasare şi de regie. Este cel mai ambiţios program de repatriere a
    cercetătorilor români cu performanţe deosebite şi ne propunem să deschidem
    direcţii de cercetare noi sau să aducem un plus de performanţă celor
    existente, a declarat ministrul Cercetării, Sebastian Burduja. Proiectele
    pot fi depuse pe platforma on-line proiecte.pnrr.gov.ro.




    Soprana de origine română, Hariclea Darclée, supranumită
    privighetoarea Carpaților, va avea o placă comemorativă la Milano,
    oraş unde a trăit timp de aproape patru decenii. Placa va fi amplasată pe
    fațada clădirii din Via Cernaia numărul 2, locuință situată în vechiul cartier
    Brera, unde a locuit marea soprană. Iniţiativa i-a aparţinut directoarei
    Centrului Cultural Italo-Român din Milano, Violeta Popescu, şi a fost inclusă
    de Consiliul Primăriei capitalei lombarde în proiectul Milano è
    Memoria. Hariclea Darclée a trăit între anii 1860 şi 1939. A fost prima
    soprană care a interpretat rolul Floriei Tosca, din opera Tosca de
    Giacomo Puccini, a cărei premieră a avut loc la 14 ianuarie 1900 la Roma. În
    perioada 1890-1914, marea soprană avea, deja, în jur de 136 de apariții la
    Scala din Milano. Repertoriul ei a inclus 58 de roluri în 56 opere compuse de
    31 de compozitori. Spre sfârșitul vieții, Hariclea Darclée s-a reîntors
    definitiv în România, unde îşi dorea să înfiinţeze o şcoală românească de
    canto. S-a stins la 10 ianuarie 1939, la Bucureşti şi este înmormântată la
    cimitirul Bellu.


  • Tarifele pentru parcarea în București

    Tarifele pentru parcarea în București

    Începând
    de pe 15 august, șoferii care parchează pe locurile gestionate de Primăria Bucureşti
    și nu achită tarifele aferente riscă amenzi de 200 de lei (circa 40 de euro) pe
    zi și blocarea autovehiculelor. Este vorba despre un regulament aprobat de
    Consiliul General al Capitalei în 2019, dar pus în aplicare de abia acum, care
    vizează locurile de parcare marcate cu vopsea albastră pe domeniul public.


    Compania
    Municipală Parking București informează că parcarea poate fi achitată
    anticipat, prin aplicația Parking București, care poate fi descărcată gratuit
    din AppStore sau GooglePlay. Mai există varianta achitării prin SMS, la numărul
    7458 sau cash la parcajele gestionate de companie. Aplicaţia este utilă şi
    pentru găsirea în cel mai scurt timp a locurilor de parcare din apropierea
    destinaţiei alese şi a locurilor libere.


    Tarifele
    practicate pentru intervalul 7.00 – 23.00, de luni până vineri inclusiv, sunt: 10
    lei/oră (circa 2 euro), în zona 0; 5 lei/oră (circa 1 euro) în zona 1; 2,5
    lei/oră (circa 50 de eurocenţi) în zona 2. Zona Zero este zona ultracentrală a
    Bucureștiului, Zona 1 este un perimetru larg din centrul Bucureştiului, iar
    Zona 2 este perimetrul dintre Zona 1 și limita administrativă a Capitalei.


    Există şi abonamente. Riveranii pot beneficia de abonamente, cu sau fără
    rezervarea locului de parcare.
    Persoanele
    fizice pot alege abonamente de o zi, o săptămână, un an, un semestru sau un an.
    În Zona 0 abonamentul este 75 de lei/zi (circa 15 euro), în Zona 1 – 38 de lei/zi
    (circa 7,5 euro), iar zona 2 – 15 lei/zi (circa 3 euro). Abonamentele pe o săptămână
    costă 300 de lei (circa 60 de euro) pentru Zona 0, 150 de lei (circa 30 de
    euro) petru Zona 1 şi 60 lei (circa 12 euro) pentru Zona 2. Abonamentele pentru
    o lună costă 1.050 de lei (circa 210 de euro) pentru Zona 0, 525 de lei (circa
    105 euro) petru Zona 1 şi 210 lei (circa 42 euro) pentru Zona 2. Persoanele
    juridice vor achita tarife cu curca 33% mai mari decât cele fizice.


    Primarul Capitalei estimează
    că aceste taxe vor aduce la bugetul Primăriei 10 milioane de lei (circa două
    milioane de euro) în primul an. Primarul spune, însă, că scopul nu este de a
    strânge bani, ci de a elibera zone foarte aglomerate din Bucureşti, de a
    stimula oamenii să folosească transportul public, de a avea, implicit, un mediu
    mai curat. Nu vor exista modificări la ‘parcările albe’, parcări de reşedinţă
    care ţin de Primăriile de sector din Bucureşti şi se supun altui regim, nici
    pentru locurile de parcare nemarcate (de exemplu parcările de la marginea
    bordurii).


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    UCRAINA Secretarlu general al ONU, Antonio Guterres, căftă luni izini ti inspectorlli internaționali s’intră la centrala nucleară ditu Zaporizhzhia, după ţi Ucraina și Rusia arcară căbatea unualantu mutrinda atea ditu soni bombardari a naima marillei instalații nucleară ditu Europa ţi easti tru ună zonă acătată di askerili aruseşti tru sudul ali Ucraină. Instalația fu bombardată di dauă ori tru dzălili ditu soni, ama nu ditectată niţi ună curari radioactivă. Autoritățli ucrainene nu exclud piriclliulu a unlui fănico nuclear tru regiune și feaţiră un apel tră andridzearea a unei zone dimilitarizate anvărliga ali centrală. Tru arada a llei, Rusia ari nădie că născănti ditu văsiliili occidintale cu ună mare influență ti Ucraina va s’ufilisească aestă influență tra s’nu s’facă ma largu bombardarea a aliştei instalații nucleară di cătră armata ucraineană, diclară Dmitri Peskov, purtătorlu di zboru a Kremlinului.



    COVID 19. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, diclară luni că numirul total di infecții săptămânale cu Covid-19 fu ñicuratu tru kirolu ditu soni cu ţinţi ñilli tru România. Uidisitu cu oficialu, aestă scădiari easti probabil s’hibă idyea după ună săptămână ică dauă. Autoritățli ditu România dimăndară luni aproximativ 4.700 di năi infecții, majoritatea tru capitala București, tru Hunedoara, tru vest, Cluj tru nord-vest și Brașov tru ţentrul ali Românie. Aproapea 430 di persoane sunt yitripsiti tru spitale, ditu care 274 tru TI. Tru 24 săhăţ ditu soni fură raportate și 14 dicese asociate.



    AGRICULTURA Uidisitu cu ministurlu ali Agricultură, Petre Daea, până tru 2027 România lipseaşti s’aibă aproximativ 2,6 milioane di ictări di teren irigabil tră cari va s’hibă ahărdziţ 1,5 miliardi di euro di la bugetlu național. Ministurlu angrăpsi pi un singiru di socializare că implementarea a programlui guvernamental di modirnizare a sistemlui di irigații lipseaşti s’hibă faptă cathi dzuuă, fără dănăseari. Uidisitu cu datili oficiale fapti public, aproapea 243.000 di ictări ditu 30 di giudiţe ditu România avură znie di itia a xerillei tru aestu an.






    RATĂ Rata di politică monetară fu majorată di luni cu 0,75%, până la 5,5% tru an. Easte a șasea creaștire a ratei clleaie tru aestu an, instrument pritu care Banca Centrală Română cilăstăseaşti s’ţănă la distanță inflația. Ninti di apofasea dimăndată vineri di Banca Centrală, indicele ROBOR la ​​3 mesi alină di la 8,11% la 8,12% pe an, agiungânda luni la 8,14% pi an. Experții financiari s’așteaptă ca aestu indice s’crească cabaia, atea ţi va s’crească ratele variabile a dobândzălor la împrumuturi. Ratele a dobândzălor la creditele ipotecare criscură cu piste 50% di la ahurhita a anului și aproapea s’dublară andicra di aoa şi șase ani. Inflația tru alunaru nÂstricu 15% și s’asteaptă s’armănă pi aestu livelu tru al treilea trimestru. Banca Centrală va s’prezenta marță un nou raport trimestrial mutrinda inflația.


    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Tramvaiul Bookurești

    Tramvaiul Bookurești

    În perioada iulie-august, în capitală, tramvaiul clasic se reinventează cultural și artistic prin proiectul Tramvaiul Bookurești – un proiect realizat de ARCUB (Centrul Cultural al Bucureștiului) și inițiat de Asociația Arta nu mușcă. Călătorii în care urbanul se împletește cu arta, dus-întors pe ruta reactivată a tramvaiului de pe linia 1 – tramvaiul de epocă din baza serviciului de transport public din capitală. Despre Tramvaiul Bookurești, despre cum a luat naștere proiectul și despre experiența călătoriei în sine, am stat de vorbă cu Loredana Munteanu, inițiatoarea proiectului și fondatoarea ONG-ului Arta nu mușcă:


    Pentru cinci săptămâni, în perioada 23 iulie – 20 august, în fiecare sâmbătă, în intervalul 19.00-21.00, sunt organizate cinci călătorii urban-poetice pe traseul 1 din Capitală, cu plecare din Depoul Dudești, Bulevardul Banu Manta și retur, cu un program axat pe poezie contemporană, muzică și poveștile orașului. Prima ediție a proiectului a fost în 2019, cu finanțare primită de la Administraţia Fondului Cultural Naţional, când am insistat ca poezia să vină către publicul larg în drumurile lor cotidiene. În schimb, pentru ediția a doua am schimbat conceptul: oamenii vin spre poezie cu responsabilitate, plătesc un bilet și își dau voie cumva să redescopere în tihnă orașul în care trăiesc dintr-o altă perspectivă.


    Am aplicat la bursele de idei Bucureștiul RE:imaginat, program lansat de ARCUB, ocazie cu care numele Tramvaiul poeziei a devenit Tramvaiul Bookurești, drept aluzie și încurajare asupra importanței lecturii, în contextul în care 46% dintre bucureșteni au declarat că nu au citit nicio carte. Doar 9% citesc constant, conform Barometrului de Consum Cultural. Proiectul este inițiat de Asociația Arta nu mușcă, sprijinit și finanțat de ARCUB. Tramvaiul este, cu alte cuvinte, un pretext de a ne întâlni și de a experimenta împreună un mijloc de transport în comun și artistic, de a ne apropia de poezie, de muzică, de istoria traseului 1. Amintesc aici de povestea Depoului Dudești, zona Obor, Moara lui Assan, Spitalul Colentina, Circul Globus sau zona Banu Manta.



    Poezie contemporană, discuții cu poeții, muzică jazz, clasică și interbelică. Am continuat interviul despre artiștii participanți, despre poeți și muzicieni și despre ghizii călătoriei pe istorica linie 1 din capitală cu Loredana Munteanu:


    Printre poeții invitați sunt Simona Popescu, marea câștigătoare la premiile Observator Cultural, cu volumul Cartea plantelor și animalelor, doamna Nora Iuga, Anastasia Gavrilovici, Dan Sociu și cea mai tânără prezență, Cătălina Stanislav, cu un debut foarte bine primit. Pe partea de muzică îi avem pe Paulo Profeti la saxofon, Mihail Grigore violoncel, Corina Sîrghi voce și chitară, Mircea Lazăr vioară. Dialogurile vor fi moderate de Raisa Beicu, Anca Vancu și Elena Vlădăreanu.


    Poveștile orașului vor fi susținute de ghizi-istorici de la Universitatea București. În final, costul unui bilet este de 25 de lei (circa 5 euro), dar toate cele cinci călătorii sunt deja sold out, ceea ce ne bucură foarte mult pe o parte și ne pare rău pe altă parte, dar e posibil să suplimentăm câteva locuri, așa că invit să urmăriți paginile de Facebook și Instagram Arta nu mușcă, dar și site-ul arcub.ro pentru noi informații utile.


  • România, în topul intențiilor de investiții

    România, în topul intențiilor de investiții

    La nivel european, România se situează pe locul patru în privința intențiilor de investiții pentru anul următor. Țara noastră vine după Portugalia, Marea Britanie și Lituania, fie că e vorba de înființarea unei afaceri sau de extinderea unora déjà existente. Este concluzia unui studiu de atractivitate realizat de una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global. Mai mult de jumătate (56%) dintre companiile străine intenţionează să înfiinţeze sau să îşi extindă operaţiunile din România în acest an, ceea ce plasează ţara noastră pe locul al patrulea în Europa, la egalitate cu Franţa şi în urma Portugaliei, Lituaniei şi Regatului Unit.



    România se situează deasupra mediei europene, care este de 53%. Majoritatea celor care iau în considerare oportunitatea de a investi în România se gândesc în mod special la sectorul lanţurilor de aprovizionare şi cel logistic. Mai mult, printre alte domenii importante preferate de investitori, respectiv 23% din ei, se află crearea de centre de suport pentru business-uri. Din această perspectivă, suntem pe locul 2 la nivel european din perspectiva intenţiilor de investiţie în anul următor.



    O parte a investitorilor, 33% consideră că atractivitatea României în anii următori va creşte. Conform opiniei investitorilor, sectoarele viitorului în România sunt: tehnologia informaţională media şi telecomunicaţii; industria bunurilor de consum, incluzând agribusiness; industria auto cu ramurile conexe. La nivel european, studiul menţionat plasează Bucureştiul pe locul al 25-lea din 44 de oraşe, depăşind capitale precum Budapesta, Vilnius, Riga, dar şi importante oraşe europene, precum Munchen, Porto, Rotterdam, Geneva, Valencia. În 2021, Bucureşti a fost în mod clar cel mai vizat oraş din România pentru investiţii străine directe (ISD), conducând clasamentul cu circa 39%, în timp ce regiunea vestică a însumat 19,5% din investiţiile străine directe, singurii reprezentanţi fiind judeţele Arad şi Timiş.



    Aproape un sfert din viitoarele investiţii în România (24%) va fi atras de regiunea Vest, principalul judeţ din această zonă fiind Sălaj, cu 9%, urmat de Arad, Timiş şi Bihor, toate cu câte 5%. Muntenia (sud) se situează pe locul al treilea, Argeş şi Prahova fiind singurele reprezentante, fiecare cu câte 3,5% din investiţiile totale. Interesant este că judeţe foarte dezvoltate economic, precum Sibiu, Braşov sau Ilfov, nu reprezintă destinaţii pentru investiţii în opinia investitorilor inclus în studiu.



    Conform predicţiilor, România devine un centru al operaţiunilor de logistică şi producţie tot mai mare în Europa de Est, datorită competitivităţii sale în materie de costuri şi a ofertei de forţă de muncă, evenimentele din Ucraina acţionând ca un catalizator în acest sens. În prezent, România este cea mai dorită destinaţie pentru investiţii în 2022 în ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare şi logistică.






  • Franz Liszt, în turneu în țările române

    Franz Liszt, în turneu în țările române


    În 1846, pianistul și compozitorul Franz Liszt – deja o celebritate internațională în acel moment – și-a început ultimul său mare turneu european în partea sud-estică a continentului. Cu acest prilej, a susținut recitaluri, printre alte orașe, și la Viena, Sibiu, București, Iași, Cernăuți, Constantinopol, Odessa, așadar încheindu-și turneul în Rusia țaristă. În decembrie 1846, poposea la București, în capitala Țării Românești, unde a fost găzduit de marele boier Mihai Ghica și unde, în ianuarie 1847, avea să concerteze în palatul domnitorului Gheorghe Bibescu. În capitala Țării Românești, cosmopolitul muzician a găsit o societate aparte, ospitalieră și curioasă, care încă naviga între orientul predominant până atunci și occidentul care începea să fie primit în casele elitei, mai întâi. Iar elita – adică boierimea și burghezia de-abia în formare – a început să se modernizeze, mai ales, prin copii care deja primeau o educație occidentală și începeau să fie văzuți ca entități individualizate, nu doar ca moștenitorii miniaturali ai tradiției întruchipate de părinți. Nicoleta Roman, istoric specializat pe secolul XIX, punctează modul în care s-au schimbat gusturile artistice și educația copiilor în Moldova și Țara Românească, în prima parte a secolului XIX.


    Nicoleta Roman. În secolul XVIII îi vedem pe acești copii reprezentați în tablourile votive purtând oarecum aceeași vestimentație ca și părinții lor, dar în format mai mic ca să zic așa. De aceea tablourile votive reprezintă o sursă extraordinară pentru a studia aparența copiilor din elită. Apoi modul în care ei erau educați: mai mult acasă cu profesori care, la final de secol XVIII, provin în special din mediul grecesc, datorită prezenței domniilor fanariote, dar pe măsură ce trecem în secolul XIX, profesorii sunt francezi, puțini din ei germani și mai puțini englezi. Practiv acești profesori aduc cultura occidentală către spațiul sud-est european și către țările române, iar părinții încearcă să găsească un echilibru între aceste influențe. Avem apoi burghezia în formare care are ca motor în special negustorii care încearcă foarte mult să imite ceea ce văd la familiile princiare sau la boieri. Și atunci investesc în copii, în educația lor sau în aparența educației. Și asta diferențiază această copilărie a elitei și a burgheziei față de copii de la sat.



    Schimbarea paradigmei educaționale denotă, evident, și o schimbare a gusturilor estetice. De aceea, un reprezentant prin excelență al muzicii occidentale precum Franz Liszt s-a bucurat de mult succes la București și Iași. În capitala Moldovei, spre care pleacă în ianuarie 1847, a locuit în casa vistiernicului Alecu Balș unde a dat și un recital pentru care i s-a adus chiar de la Paris un pian Erard. Instrumentele profesioniste de acest tip se pare că încă lipseau în țările române, pe atunci. Publicațiile vremii, unde scriau tinerii intelectualii care aveau să participle la revoluția din 1848 și să lupte pentru modernizarea țării, găzduiau articole laudative despre Liszt. La rândul său, artistul “profita” de pe urma turneului său interesându-se de folclorul românesc și stabilind contacte cu compozitorii autohtoni, cum ar fi cu cel care a scris muzica pentru Hora Unirii, devenit imnul primei uniri din 1859. Nicoleta Roman:



    Lizst mi-a plăcut foarte mult pentru că el chiar a parcurs întreaga Europă de Sud-Est și a avut forța de a rezista unui program de concerte foarte încărcat. E ceva de admirat în epoca respectivă, la vârsta aceea, căci avea aproape 40 de ani. Această serie de concerte în Sud-Estul Europei este ultima pe care o va mai face cu această forță și eu îl văd drept personajul care încorporează cel mai bine întâlnirea dintre Vest și Est. El este un produs într-adevăr al culturii occidentale, dar are o origine care îl ajută să înțeleagă Europa de Sud-Est. Totodată în concertele sale nu exclude elementul local și-l vedem colaborând cu compozitorul Alexandru Flechtenmachersau alte personalități de la noi.



    Fiind un mare culegător de folclor sud-est european, pe care l-a și prelucrat în compozițiile sale, Franz Liszt i-a audiat, se pare, în Țările Române și pe unii dintre rapsozii populari celebri în epocă, precum Barbu Lăutarul. De altfel, conștient de faima sa și nefiind preocupat de bani, Liszt știa să atragă și publicul mai puțin avut. Nicoleta Roman. Am putea spune că avea comportamentul unui star. Știa cine este și de ce are nevoie ca să aibă succes. Tocmai grație stilului său și modului în care cânta putea să ajungă la sensibilitatea oricărui boier sau a sultanului, pentru că a fost și la Constantinopol. Dar reușea să emoționeze și persoanele mai puțin avute. Tocmai pentru asta era atât de solicitat, căci știa să facă spectacol în perioada 1846-1847 când a fost aici. Peste tot a avut răsunet, a fost aclamat și sălile au fost pline. Ar trebui totuși să spunem că el a cântat atât pentru elită, dar a făcut concerte și pentru persoane care au venit gratuit sau au intrat fără să plătească un anumit cost.



    Plecând din Iași, după un scurt popas în orașul-port la Dunăre, Galați, Franz Liszt a pornit mai departe spre Constantinopol (Istanbul) și Odessa.




  • Lacul Morii

    Lacul Morii


    În vestul Bucureștiului, în cartierul Crângași, se întinde cel mai mare lac artificial din capitala României. Luciul de apă are o istorie nouă, el apărând în urmă cu 36 de ani, în 1986. Este vorba despre lacul Morii, lacul Ciurel sau lacul Dâmbovița, cum mai este el cunoscut. Impresionanta întindere de apă a fost parte din vastul proiect de amenajare a râului Dâmbovița care taie Bucureștiul în două, dinspre nord-vest către est.



    Ghidul nostru în istoria lacului Morii este istoricul Cezar Buiumaci de la Muzeul Municipiului București. El a arătat când începe povestea celui mai nou și mai întins lac din București. “Lacul Morii este parte a amenajării hidrografice a râului Dâmbovița și apare ca idee odată cu demararea lucrărilor de sistematizare a Bucureștiului din debutul deceniului al 9-lea al secolului 20. Era parte din marele proiect al lui Nicolae Ceaușescu de schimbare la față a orașului. Liderul de la București relua o idee apărută anterior, de realizare a unui canal București-Dunăre, care să se facă pe cursurile râurilor Dâmbovița și Argeș. Din analiza situației debitului Dâmboviței, se vedea că vechea albie nu făcea față unui transport fluvial. Pentru creșterea debitului, au fost construite două mari lacuri de acumulare: Ciurel, cunoscut și sub numele de Lacul Morii sau Lacul Dâmbovița, și Văcărești.”



    Amplul proiect de regândire a Dâmboviței de la jumătatea anilor 1980 avea o componentă politică, însă și una urbanistică. Cezar Buiumaci. “Pe 5 iulie 1985 a avut loc ședința Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român care a scos în evidență necesitatea amenajării Dâmboviței ca parte integrantă în proiectul noului Centru Civic. Proiectul cuprindea realizarea unui mare lac de acumulare în vestul orașului, cu menirea stocării unui important volum de apă necesar alimentării cu apă curată a Dâmboviței. El era gândit și ca sistem de protecție în cazul inundațiilor, fiind în același timp și un lac de agrement. Prin amenajarea cursului râului se avea în vedere igienizarea Dâmboviței în trecerea prin București, ameliorarea climatului, crearea condițiilor de navigație și efectuarea lucrărilor pentru canalul București-Dunăre. Lucrările demarau în urma aprobării lor prin Decretul nr. 201 din 12 iulie 1985.”



    Însă ideea navigabilității Dâmboviței avea să fie abandonată în urma consultărilor cu specialiștii. Pe 28 septembrie 1985 se deschidea șantierul în mod festiv, iar aproape un an mai târziu, în august 1986, se închidea poarta barajului de la Ciurel. Cezar buiumaci. “Pe 21 august 1986 era finalizată marea lucrare a lacului de acumulare de la Ciurel, cel mai mare lac artificial din București, întins pe 240 de hectare, având o capacitate totală de 20 de milioane de metri cubi, menit să asigure alimentarea cu apă potabilă, irigații și necesarul industrial. Această acumulare avea și scopul de a aduna apa provenită din viituri. Lucrarea presupunea și îndiguirea și amenajarea Dâmboviței în amonte de lac, până la Dragomirești-Deal, pe aproximativ 5 kilometri. Se proteja o suprafață de peste 1100 hectare de teren agricol și a altor investiții aflate în proximitatea albiei râului. Pentru evacuarea apei din lac a fost construit un stăvilar fluvial în apropierea podului Ciurel, executat din beton armat cu 3 stavile de câte 6 metri deschidere. “Marea” din Crângași are o adâncime de 5-10 metri și este îndiguită de un baraj din argilă compactă ce provine din săpătura văii acestui lac.”



    Amplul proiect a însemnat însă dislocarea unor comunități umane care locuiau în zonă și a unui cimitir. Legendele urbane afirmau că pe apă pluteau uneori corpuri omenești, lacul primind supranumele de “lacul Morții” printr-un joc de cuvinte și de imaginație. Cezar Buiumaci. “Aici, pe lângă alte obiective, a fost un cimitir în jurul bisericii Crângași și a fost luată decizia desființării acestuia și mutării rămășițelor pământești în cimitirul Giulești-sârbi. La începutul anului 1985 au început deshumările. Pentru că timpul alocat acestui demers era scurt, angajații cimitirului nu putau finaliza la timp, iar groparii de la alte cimitire au refuzat să ajute la desființare și au fost aduși lucrători de la salubritate. Construirea lacului pe locul fostului cimitir este subiect de legende urbane.”



    Un alt obiectiv al apariției lacului Morii a fost cel de agrement și de practicare a sportului. Cezar Buiumaci: “Construit într-o zonă dens populată, lacul Dâmbovița trebuia să asigure și o componentă cultural-sportivă. Fiind o zonă în care accesul din alte cartiere se putea face prin intermediul magistralei de metrou și a mijloacelor de transport în comun de suprafață, au fost precopnizate amenajări pentru activități sportive terestre și nautice: debarcadere de pescuit sportiv și o insulă de aproximativ 5 hectare. Ea a fost construită în mare parte prin muna patriotică a muncitorilor de la câteva întreprinderi, care au prestat până la 2 septembrie 1987 peste 70.000 de ore de muncă.”



    Lacul Morii din nord-vestul Bucureștiului este deja un reper important al orașului. Dezvoltarea din ultimele trei decenii, evenimentele organizate acolo, precum și climatul natural dezvoltat între timp îl fac din ce în ce mai atractiv.




  • “Pentru pace în Ucraina”

    “Pentru pace în Ucraina”

    Fotografii
    artistice de război cu un mare impact emoțional
    expuse la Sala Palatului din București. Ele fac parte dintr-un proiect
    umanitar pentru sprijinirea victimelor agresiunii ruse în Ucraina. Detalii, de
    la Ina Paladi (Iași) și Ruslana
    Panfilova (Odesa).



  • Traducătorlu Sean Cotter

    Traducătorlu Sean Cotter

    Anlu trecut a apărut tru America varianta tru limba engleză a romanluui Craii di Curtea-Veche, semnată di traducătorlu Sean Cotter. Sean Cotter prida literatură comparată și traductologie la Universitatea Texas ditu Dallas. Easti specializat tru modirnism, teoria și istoria traduţearillei și tru literatura Europei di Est. Craii di Curtea-Veche, romanlu al Mateiu Caragiale, alăncitu tru 1929, easti lugursitu unu di nai ma importante ditu literatura română, adună anvărliga a lui mulţă fani și fu aleptu, tru un top realizat di revista Observator Cultural tu ahurhita a anilor 2000, nai ma bun roman al literaturăllei române.



    Siddzum di zboru cu Sean Cotter ti procesul di apriduteari a romanlui Craii di Curtea-Veche (Rakes of the Old Court), cari ţănu unsprădzaţi ani, ti ateali ditu soni apriduteri pe cari li feaţi şi ti aprukearea a lui di literatura română.



    Sean Cottter: ”Tru SUA, literatura română nu easti cunuscută. Northweastirn University Press ari ună serie didicată ti literatura universală și editorllii avură sinferu s’publică aestă carte, di ună mari năutate tră ghivăsitorlli americani. Mini lă spuş că easti ună carte multu importantă, di ună muşuteaţă ţi nu ş-ari preaclle, și că easti amărtie ca cititorii americani s-nu u cunoască. Specialitatea a mea, ca profesor universitar di literatură comparată, easti modirnismul european, angrăpsiiu ti Lucian Blaga, T.S.Eliot și ti altă scriitori ditu perioada respectivă. Voi să spun că eara hirescu s’agiung și la cartea al Mateiu Caragiale și pricunosc că tră mine fu ună provocari, ună ambiție apridutearia aluştui text ti cari să spune că easti tru mare parte intraductibil. Tru ţi mi mutreaşti, acaţu salami iţi zboru, nu pot s’alasu ici ţiva nanăparti. Ași că pot să spun că fu ună ligătură multu streasă cu textul al Mateiu Caragiale, un om ici di arada. Mi agiută multu documentarea ţi u feciu, ghivăsinda cata tut ţi s’ngrăpsi ti Mateiu Caragiale, ahurhinda cu G. Călinescu și Șerban Cioculescu și bitisinda cu Nicolae Manolescu și Cosmin Ciotloș. Șerban Cioculescu adră nica şi un dicționar di zboară ufilisiti di Mateiu Caragiale și aestu lucru ñi-agiută multu di multu.


    Ama, esențial tră s’agiungu tru universul alustui scriitor, fu să-ñi lu imaginez ca pe un personaj, s’akicăsescu cum minduea și cum angrăpsi aestă carte, avui ananghi di aesta imagine tra s’adaru una apunti anamisa di mine și textul original. Ti aţea spun că documentarea, tru cazul apridutearillei a Crailor di Curtea-Veche, fu esențială, ñiă ghivăsiiu tut ţi s’ngrăpsi ti opera a lui, ama și biografia al Mateiu Caragiale. Pi Mateiu Caragiale va-lu zuyrăpsescu, prota ti prota ca hiinda un dandy. Tru literatura di limbă engleză ari aestă turlie di personaj/ autor, Oscar Wildi și Edgar Allan Poe sunut dauă ditu exemple. Aestă turlie di litearatură, literatura toradioară di limbă engleză mi agiută multu tra s’lu akicăsescu şi s’lu apriducu pi Matei Caragiale.”



    Sean Cotter agiumsi prima oară tru Bucureşti tru 1994, di itia a unei ștampile băgată alătusitu. Avea 23 di ani și lucra ca voluntar tră ună organizație guvernamentală:


    Așa s-feaţi, lipsea s’agiung tru Kazahstan, earam voluntar trutr-o organizație guvernamentală, Corpul Păcii. Și am fost foarte fericit că am ajuns tru România, diși nu știam mai nimic dispre această țară, o spun cu toată sinceritatea. Știam maş că da” eara da” și că nu” eara nu”, ama li alătuseamu cătivărăoară și zboarăli aestea. Feciu un curs di limba română, cari eara organizat tru clădirea a unei școli generale ditu Piața Amzei, aclo anviţaiu intensiv româna, patru oari ndzuuă. Ni aduc aminti că la aţel cursu profesoara nă provocă s’făţemu ună apriduţeari a Poemului di Nichita Stănescu, a aţillei poezii şcurtă: Spuni-ñi, cara va ti acaţu ună dzuuă şi va ţă başu talpa a ciciorului, nu-i aşi că va să şkioapiţ niheamă, diapoa cu asparizma s-nu ñi kisedz băşearea?


    Cum predau traductologie la Universitate, lă pripun și mini cându ş’cându a studinților mei s’traducă aestu poem. Așa că probabil maş tru un an fu tradus di pisti 400 di studinți, putem să spunem că easti nai ma apridusă poezie ditu limba română. Litearatura română easti multu aproapea di suflitlu a meu. Mirakea a mea tră litearatura română s’dipluseaşti, pă tru soni cu bana a mea.”



    Sean Cotter apridusi tru limba engleză mulţă scriitori români: Mircea Cărtărescu (Orbitor, Aripa stângă/“Blinditug — The Left Wing”), Nichita Stănescu (“Roata cu o singură spiţă”/ “Wheel with a single Spoke”), T.O.Bobe (“Bucla”/Curl”), Nichita Danilov Suflete la second-hand”/”Second-hand Souls”), Liliana Ursu (Zidul di lumină”/ Lightwall”), Magda Cârneci (“FEM”). Anlu acesta, tot tru apridutearia lui Sean Cotter, va apărea tru America Solenoid, romanlu di Mircea Cărtărescu distins cu importante premii internaționale. Sean Cotter easti și autorul cărții Litearary Translation and the Idia of a Minor Romania (Rocheastir University Press, 2014), cari amintă Premiul Bianual tră Carte acordat di Society for Romanian Studies. tardu


    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala
























  • Traducătorul Sean Cotter

    Traducătorul Sean Cotter

    Anul trecut a apărut în America varianta în limba engleză a romanului Craii de Curtea-Veche, semnată de traducătorul Sean Cotter. Sean Cotter predă literatură comparată și traductologie la Universitatea Texas din Dallas. Este specializat în modernism, teoria și istoria traducerii și în literatura Europei de Est. Craii de Curtea-Veche, romanul lui Mateiu Caragiale, apărut în 1929, este considerat unul dintre cele mai importante din literatura română, a strâns în jurul lui numeroși fani și a fost desemnat, într-un top realizat de revista Observator Cultural la începutul anilor 2000, cel mai bun roman al literaturii române.

    Am vorbit cu Sean Cotter despre procesul de traducere al romanului Craii de Curtea-Veche (Rakes of the Old Court), care a durat unsprezece ani, despre cele mai recente traduceri pe care le-a făcut și despre apropierea lui de literatura română.



    Sean Cottter: În SUA, literatura română nu este cunoscută. Northwestern University Press are o serie dedicată literaturii universale și editorii au fost interesați să publice această carte, de o mare noutate pentru cititorii americani. Eu le-am spus că este o carte foarte importantă, de o frumusețe nemaipomenită, și că ar fi păcat ca cititorii americani să nu o cunoască. Specialitatea mea, ca profesor universitar de literatură comparată, este modernismul european, am scris despre Lucian Blaga, T.S.Eliot și despre alti scriitori din perioada respectivă. Vreau să spun că era cumva firesc să ajung și la cartea lui Mateiu Caragiale și recunosc că pentru mine a fost o provocare, o ambiție traducerea acestui text despre care se spune că este în mare parte intraductibil. În ceea ce mă privește, iau în serios orice cuvânt, nu pot lăsa nimic deoparte. Așa că pot spune că a fost o legătură foarte strânsă cu textul lui Mateiu Caragiale, un om deloc obișnuit. M-a ajutat foarte mult documentarea pe care am făcut-o, citind cam tot ce s-a scris despre Mateiu Caragiale, începând cu G. Călinescu și Șerban Cioculescu și terminând cu Nicolae Manolescu și Cosmin Ciotloș. Șerban Cioculescu a alcătuit chiar un dicționar de cuvinte folosite de Mateiu Caragiale și acest lucru m-a ajutat destul de mult.


    Însă, esențial pentru a pătrunde în universul acestui scriitor, a fost să mi-l imaginez ca pe un personaj, să înțeleg cum gândea și cum a scris această carte, am avut nevoie de această imagine ca să creez un pod între mine și textul original. De aceea spun că documentarea, în cazul traducerii Crailor de Curtea-Veche, a fost esențială, m-a ajutat foarte mult că am citit tot ce s-a scris despre opera lui, dar și biografia lui Mateiu Caragiale. Pe Mateiu Caragiale l-aș caracteriza, în primul rând, ca fiind un dandy. În literatura de limbă engleză există acest tip de personaj/ autor, Oscar Wilde și Edgar Allan Poe sunt două dintre exemple. Acest tip de literatură, literatura decadentă de limbă engleză m-a ajutat foarte mult să-l înțeleg și să-l traduc pe Matei Caragiale.



    Sean Cotter a ajuns prima dată în Bucureşti în 1994, din cauza unei ștampile pusă greșit. Avea 23 de ani și lucra ca voluntar pentru o organizație guvernamentală:

    Așa s-a întâmplat, trebuia să ajung în Kazahstan, eram voluntar într-o organizație guvernamentală, Corpul Păcii. Și am fost foarte fericit că am ajuns în România, deși nu știam mai nimic despre această țară, o spun cu toată sinceritatea. Știam doar că da era da și că nu era nu, dar le confundam câteodată și cuvintele astea. Am urmat un curs de limba română, care era organizat în clădirea unei școli generale din Piața Amzei, acolo am învățat intensiv româna, patru ore pe zi. Îmi amintesc că la acel curs profesoara ne-a provocat să încercăm o traducere a Poemului de Nichita Stănescu, a acelei poezii scurte: Spune-mi, dacă te-aș prinde într-o zi şi ţi-aş săruta talpa piciorului, nu-i aşa că ai şchiopăta puţin, după aceea, de teamă să nu-mi striveşti sărutul?


    Cum predau traductologie la Universitate, le propun și eu din când în când studenților mei să traducă acest poem. Așa că probabil numai într-un an a fost tradus de peste 400 de studenți, putem spune că este cea mai tradusă poezie din limba română. Literatura română este foarte aproape de sufletul meu. Pasiunea mea pentru literatura română se confundă, de fapt, cu viața mea.



    Sean Cotter a tradus în limba engleză numeroși scriitori români: Mircea Cărtărescu (Orbitor, Aripa stângă/“Blinding – The Left Wing), Nichita Stănescu (“Roata cu o singură spiţă/ “Wheel with a single Spoke), T.O.Bobe (“Bucla/Curl), Nichita Danilov Suflete la second-hand/Second-hand Souls), Liliana Ursu (Zidul de lumină/ Lightwall), Magda Cârneci (“FEM). Anul acesta, tot în traducerea lui Sean Cotter, va apărea în America Solenoid, romanul de Mircea Cărtărescu distins cu importante premii internaționale. Sean Cotter este și autorul cărții Literary Translation and the Idea of a Minor Romania (Rochester Univer­sity Press, 2014), care a cîștigat Premiul Bianual pentru Carte acordat de Society for Romanian Studies. tardu


  • Redeschiderea Așezămintelor Brătiene din București

    Redeschiderea Așezămintelor Brătiene din București

    Între 13 și 22 mai, are loc ediția aniversară de 10 ani a celui mai amplu festival de design din România, intitulat Romania Design Week. Reunind creațiile unei dintre cele mai prolifice bresle culturale și creative, festivalul găzduiește o diversitatea de expoziții de design, răspândite în mai multe locuri din București. Dintre acestea, cel mai interesant se află la Așezămintele Brătianu, aflate în zona centrală și istorică a Capitalei. Închise pentru public timp de mai mulți ani, clădirile care constituie acest ansamblu vor fi redeschise temporar înaintea începerii unui amplu proces de restaurare concepută în parteneriat cu filial București a Ordinului Arhitecților. Emil Ivănescu, conducătorul acestei filiale, ne oferă amănunte despre complexul conceput la începutul secolului XX de marele architect Petre Antonescu.

    Este, de fapt, spațiul în care a locuit marele politician liberal. Povestea este frumoasă. Și de asemenea casa e pe măsura poveștilor pentru că ea aparține unui el foarte îndrăgit la începutul secolului al XX-lea, stilul neoromânesc. Și comanditarii, de fapt, și-au dorit foarte mult o casă în acest stil. Soția lui Ionel Brătianu s-a implicat mult, a intervenit aici și, de altfel, micul parc din spatele casei reprezenta grădina casei. Și ea a fost gândită împreună cu specialiștii momentului chiar de către soția lui Ionel Brătianu. De altfel acolo se află și biroul care mai păstrează o urmă a spațiului de lucru al marelui politician. Întreg ansamblul e denumit Așezămintele Brătianu, iar clădirile de-a lungul anilor au cunoscut adaosuri. Doar o parte din ansamblu este casa inițială. Restul e format din anexe și lucruri construite în timp. De altfel politicianul român și-a dorit ca această casă , după moartea proprietarilor, să fie transformată în Biblioteca Națională. Și așa s-a întâmplat practic din anii 1950-60. Până după Revoluție, întreg ansamblul așezămintelor a funcționat ca bibliotecă exact cum și a dorit I.C. Brătianu și ca centru cultural. Și ne dorim foarte mult ca această casă să redevină un centru cultural .




    După ce restaurarea va fi terminată, Biblioteca Națională care deține în continuare aceste așezăminte, împreună cu Ordinul Arhitecților care gestionează lucrările, doresc să creeze aici un centru sau hub cultural. Iar modelul îl constituie tocmai ce se va întâmpla în curând în cadrul Romanin Design Week. Să-l ascultăm iar pe arhitectul Emil Ivănescu.

    Au activat cu un ansamblu foarte valoros chiar în centrul Bucureștiului, un ansamblu care avea nevoie să fie deschis. În plus, centrul Bucureștiului are nevoie de spații de expoziție, are nevoie de zone culturale. Există un public din ce în ce mai mare pentru cultură, pentru activități în această direcție și chiar a fost o descoperire foarte benefică pentru foarte multă lume. (…) Bineînțeles există și alte zone în Capitală, mai periferice, foarte productive din punct de vedere cultural, dar așezămintele sunt chiar în centrul orașului. (…) E este foarte frumos dialogul acesta între contemporan și memoria patrimoniul orașului. Și e cu atât mai interesant, cu cât e un patrimoniu foarte ascuns. De altfel și părculețul I.C. Brătianu este foarte puțin utilizat de oameni și cu această ocazie se va deschide și mai mult publicului. Publicul va avea astfel acces la toate evenimentele acestea de ultimă oră din artă și arhitectură. Deci e o îmbinare foarte foarte inteligentă.



    Având o deschidere dublă, spre Piața Amzei și bulevardul Dacia, în apropierea intersecției cu Calea Victoriei, Așezămintele Brătianu se învecinează cu o altă serie de clădiri istorice, precum Academia Română, Muzeul Colecțiilor de Artă și Casa Monteoru, aflate chiar în inima Bucureștiului istoric.


  • Curse aeriene suspendate şi noi destinaţii

    Curse aeriene suspendate şi noi destinaţii

    Compania Blue Air a suspendat mai multe curse şi a inaugurat, pe de altă
    parte, noi destinaţii. Dacă aveați drum la Bruxelles, Torino, Barcelona și
    Milano, nu mai puteți zbura înspre aceste orașe în perioada mai – iunie. Cel
    puțin, nu cu Blue Air. Compania românească low-cost a decis
    suspendarea a 17 rute în intervalul 5 mai – 30 iunie, pe diferite perioade, ca
    urmare a cererii scăzute de bilete. Zborurile anulate afectează câteva zeci de
    rute de la bazele din București, Bacău, Cluj-Napoca, Iași și Torino, mai precis
    zborurile de la Bacău la Barcelona, Milano, Paris, Torino, zborurile
    de la Bucureşti către Birmingham, Frankfurt, Köln, Liverpool, Lyon şi München,
    rutele interne de la Bucureşti către Oradea, Suceava şi Timișoara, zborurile Cluj-Napoca – Bruxelles, Iași (nord-est) – Torino, Sibiu – Stuttgart
    și Torino – Napoli. Pe lângă cele complet suspendate,
    alte rute de la Bacău, București, Cluj Napoca, Iași și Torino au parte de o
    reducere a numărului de zboruri săptămânale operate. Pasagerii vor fi informați
    de modificările suvernite și vor primi opțiunile disponibile pentru fiecare
    caz, a declarat operatorul aerian.


    Pe de altă parte, trebuie să știți că Blue Air a inaugurat ruta Bucureşti -
    Alicante, pe care va opera două zboruri pe săptămână. Compania oferă în această
    vară o reţea densă de zboruri din Bucureşti către Spania, introducând 6 noi
    destinaţii – Alicante, Tenerife, Ibiza, Sevilla, Bilbao şi Zaragoza – şi
    ajungând astfel la un număr de 17 servicii directe ultra-low-cost către Spania.


    În altă ordine de idei, Blue Air a inaugurat noile sale servicii directe
    Bucureşti – Funchal (Madeira) şi Bucureşti – Porto, devenind cel mai mare
    transportator între România şi Portugalia. În vara anului 2022, Blue Air va
    opera zboruri săptămânale din Bucureşti Otopeni către Aeroportul Internaţional «Cristiano
    Ronaldo» din Funchal şi până la două servicii săptămânale între Otopeni şi
    Aeroportul Internaţional Porto.


    Amatorii de călătorii din zona Moldovei au la
    dispoziție încă 11 destinații operate de Blue Air. Pe Aeroportul din Iași, compania
    va avea două aeronave, care vor oferi călătorilor 11 rute directe noi şi 12
    zboruri de conexiune. Noile rute vor fi spre Bruxelles, Barcelona, Paris,
    Dublin, Londra, Düsseldorf, München, Roma, Heraklion, Mykonos şi Zakynthos. Oficialii
    companiei spun că de pe noua bază de la Iași se vor efectua, în această vară,
    până la 46 de zboruri pe săptămână.


  • Leçon 222 – Promenade à Bucarest

    Leçon 222 – Promenade à Bucarest

    Lecţia două sute douăzeci şi doi



    Dominique: Bună ziua!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!


    Bun venit, dragi prieteni ! Aujourdhui une leçon pas comme les autres, puisque nous vous invitons à une promenade à Bucarest, histoire de vérifier vos connaissances de roumain. Voici nos deux promeneurs – pas du tout solitaires.


    Alexandru: Bună, Valentina! Bonjour, Valentina.


    Valentina: Bună, Alexandru! Bonjour, Alexandru.


    Alexandru: Ai vrea să ieşim în oraş?


    Aimerais-tu sortir en ville?


    Valentina: Da, este o idee foarte bună.


    Oui. Cest une très bonne idée.


    Alexandru: Unde ai vrea să mergem? Où aimerais-tu aller ?


    Valentina: De exemplu, la Muzeul Satului.


    Par exemple, au Musée du Village.


    Alexandru: Da, îmi place. Este un loc foarte frumos.


    Oui, jaime bien. Cest un très bel endroit.


    Valentina: Putem lua metroul până la staţia Aviatorilor şi de acolo să traversăm Parcul Herăstrău. On peut prendre le métro jusquà la station Aviatorilor et de là, traverser le Parc Herăstrău.


    Alexandru: Da, cu metroul este mai bine. Cu maşina este aproape imposibil de circulat. Oui, le métro, cest mieux. En voiture, il est presque impossible de circuler.


    Valentina: Ne vedem în zece minute. On se voit dans dix minutes. – – –


    Valentina: Nu am întârziat, nu-i aşa?


    Je ne suis pas en retard, nest-ce pas ?


    Alexandru: Nu. Ai venit la timp. Non, tu es arrivée à temps.


    Valentina: Vine metroul. Le métro arrive. – – –


    Alexandru: Am ajuns. Nous sommes arrivés.


    Valentina: Ce frumos este! Que cest beau !


    Alexandru: Da, primăvara parcul este foarte frumos.


    Oui, au printemps le parc est très beau.


    Valentina: Sunt multe flori şi păsările cântă. Aerul este proaspăt. Il y a beaucoup de fleurs et les oiseaux chantent. Lair est frais.


    Alexandru: Uite lacul. Vrei să luăm o barcă?


    Voici le lac. Veux-tu que lon prenne une barque ?


    Valentina: Nu. Aş prefera să stăm undeva.


    Non, je préférerais nous asseoir quelque part.


    Alexandru: Îmi place terasa aceasta. Hai aici !


    Jaime cette terrasse. Allons-y!


    Valentina: Eu aş vrea un suc de portocale şi o îngheţată cu ciocolată. Je voudrais un jus dorange et une glace au chocolat.


    Alexandru: Eu prefer o bere. Moi, je préfère une bière.


    Valentina: A fost foarte bun! Cétait très bon !


    Alexandru: Iată Muzeul Satului. Voici le Musée du Village.


    Valentina: Ador muzeele în aer liber.


    Jadore les musées en plein air.


    Alexandru: Casele au fost transportate aici din toate regiunile României. Les maisons ont été transportées ici depuis toutes les régions de la Roumanie.


    Valentina: Ştiu. Iar mobilierul şi obiectele sunt şi ele autentice. Je le sais. Et le mobilier et les objets sont eux aussi authentiques.


    Nous passons ensemble le seuil dune jolie petite maison blanche. Gică Petrescu est notre guide et La căsuţa albă la jolie chanson de notre petite leçon.


    LA REVEDERE !


    Gică Petrescu – La căsuţa albă



    La căsuţa albă


    Sunt atâtea flori la fereşti,


    Dar cea mai frumoasă floare


    Ce-mi apare tu eşti.



    Cât îmi eşti de dragă


    Ştie numai inima mea.


    Cine să-nţeleagă dorul


    Si fiorul din ea ?


    În zadar aştept


    Cu dor în piept


    Al tău răspuns


    Doar să mă priveşti


    Şi să-mi zâmbeşti


    Mi-ar fi de-ajuns !



    La căsuţa albă


    Sunt atâtea flori la fereşti,


    Dar cea mai frumoasă floare


    Ce-mi apare tu eşti.



    În zadar aştept


    Cu dor în piept


    Al tău răspuns


    Doar să mă priveşti


    Şi să-mi zâmbeşti


    Mi-ar fi de-ajuns !



    La căsuţa albă


    Sunt atâtea flori la fereşti,


    Dar cea mai frumoasă floare


    Ce-mi apare tu eşti.