Radio România Internațional

Tag: chisinau

  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Reuniunea
    teatrelor naționale românești de la Chișinău se desfășoară în perioada 15 – 28
    septembrie 2022 și reunește teatre de pe ambele maluri ale Prutului.

    Interviu
    cu regizorul Petru Hadârcă, director al Teatrului Național Mihai Eminescu din
    Chișinău, organizator al evenimentului, realizat și cu sprijinul Ministerului
    Culturii, Educației și Cercetării din Republica Moldova, al Ministerului
    Culturii și Identității Naționale din România, al Institutului Cultural Român
    din București și Chișinău și al Biroului de Cooperare al Elveției în Republica
    Moldova.


  • Jurnal românesc – 09.09.2022

    Jurnal românesc – 09.09.2022

    Guvernul are ca
    prioritate şi îşi propune prin măsurile adoptate să faciliteze reîntoarcerea în
    ţară a cât mai multor români aflaţi la muncă în străinătate, a declarat
    prim-ministrul Nicolae Ciucă, la Gala RePatriot.     Este un obiectiv, este o
    acţiune pe care trebuie să o facem împreună (…) este datoria noastră şi
    menirea noastră să facem ceea ce trebuie aici pentru a-i convinge că România
    s-a schimbat, România s-a transformat şi România este locul unde s-au născut şi
    este locul unde trebuie să se întoarcă, unde trebuie să muncească, unde avem
    atât de mare nevoie de ei    , a afirmat premierul. El a arătat că Executivul
    de la Bucureşti a iniţiat deja programe pentru a da un semn, cât se poate de
    consistent, de sprijin în beneficiul celor care doresc să revină în ţară.
    (…) finanţăm inovaţia şi le oferim posibilitatea românilor din
    străinătate, minţilor luminate care au pasiune, să inventeze (…). Sunt bani
    de la bugetul de stat. Cred că această alternativă a proiectelor guvernamentale
    cu cele oferite de mediul de afaceri, de societatea civilă, pot într-adevăr să
    arate deschiderea şi să arate preocuparea întregii societăţi româneşti pentru
    a-i determina pe români să vină acasă,     a precizat Ciucă. Lansat de
    fundaţia Romanian Business Leaders, care reuneşte antreprenori şi lideri din
    mediul de afaceri românesc, proiectul RePatriot este adresat românilor din
    diaspora care doresc să se conecteze cu ţara şi le oferă acestora sprijin
    pentru a investi în România.




    Peste 2.600 de
    români afectaţi de suspendarea zborurilor companiei Blue Air au solicitat
    ajutorul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României din
    străinătate, a anunţat Guvernul de la Bucureşti.     Ministerul de Externe a pus la
    dispoziţia cetăţenilor blocaţi în aeroporturi două numere de telefon la care
    aceştia îşi pot notifica situaţia, pentru a solicita sprijin în vederea
    repatrierii. Acestea sunt 021 431 18 69 şi 0751 08 45 37. De asemenea,
    conaţionalii au la dispoziţie şi adresa de email callcenter@mae.ro. MAE recomandă,
    în cazul grupurilor de turişti, ca o singură persoană să contacteze personalul
    consular, informaţiile obţinute de aceasta urmând a fi diseminate şi celorlalţi
    membri ai grupului. Operatorul aerian naţional TAROM a anunţat că a început
    operaţiunile de repatriere şi că acestea se derulează în măsura
    capacităţilor reale de care dispune. Ministrul Transporturilor, Sorin
    Grindeanu, a transmis că Blue Air este un operator privat şi va trebui să
    plătească atât despăgubiri către pasagerii pe care i-a abandonat, cât şi
    costurile curselor TAROM, care au adus deja în ţară sute de români. Blue Air
    Aviation a anunţat la, 6 septembrie, că suspendă toate cursele programate a
    pleca de pe aeroporturile din România până la 12 septembrie, din cauza blocării
    conturilor companiei de către Ministerul Mediului.




    Teatrul Naţional
    I. L. Caragiale din Bucureşti va participa la a 7-a ediţie a
    Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti de la Chişinău, care va avea loc în
    perioada 15-28 septembrie.     În zilele de 23 şi 24 septembrie, teatrul
    bucureştean va prezenta trei producţii recente: D-ale carnavalului,
    Noaptea lui Helver şi Casa de la ţară. Alături de gazda
    evenimentului, Teatrul Naţional Mihai Eminescu din capitala
    moldoveană, la actuala ediţie a Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti
    participă 17 teatre de pe ambele maluri ale Prutului. În semn de solidaritate
    cu cetăţenii Ucrainei şi de afirmare a unor idealuri comune, la manifestare a
    fost invitat şi Teatrul Naţional Dramatic Academic Ivan Franko din
    Kiev. Evenimentul, organizat sub genericul Artiştii pentru pace,
    libertate, speranţă, este organizat sub Înaltul Patronaj al preşedinţilor
    României şi Republicii Moldova, Klaus Iohannis şi respectiv Maia Sandu.




    Expoziția
    Thinking on Art, Nature, Society, a artistului vizual Marilena
    Preda Sânc, este inaugurată la 9 septembrie la sediul Institutului Român de
    Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.     Manifestarea reuneşte lucrări de
    pictură, fotografie și artă video care prezintă convingerile sociale și
    politice ale autoarei. Marilena
    Preda Sânc este profesor la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Din
    1980, creaţiile sale au fost prezentate internaţional în muzee, la conferinţe,
    simpozioane, în galerii şi în media. Arta sa explorează problematicile feministe de gen, bătrâneţe şi femeia ca
    leader. Este autoarea unor scrieri de specialitate centrate pe Arta în Spaţiul
    Public, Feminism şi Noile Media. Expoziţia de la Veneţia va putea fi vizitată
    până la 17 septembrie.


  • Teatrul Național Radiofonic -Radio România la Reuniunea Teatrelor Naționale Românești de la Chișinău

    Teatrul Național Radiofonic -Radio România la Reuniunea Teatrelor Naționale Românești de la Chișinău

    Teatrul Național Radiofonic participă, în perioada 15 – 25 septembrie 2022, la a VII-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești – eveniment organizat de Teatrul Național Mihai Eminescu din Chișinău, cu sprijinul Ministerului Culturii, Educației și Cercetării din Republica Moldova, al Ministerului Culturii și Identității Naționale din România, al Institutului Cultural Român din București și Chișinău și al Biroului de Cooperare al Elveției în Republica Moldova.

    Al doilea an consecutiv, Reuniunea Teatrelor Naționale se bucură de onoarea Înaltului Patronaj Prezidențial acordat de Președinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, și de Președintele României, domnul Klaus Iohannis – susținere prin care se recunoaște prioritatea instrumentelor pașnice, conciliatoare și creatoare.

    Reuniunea Teatrelor Naționale Românești, Chișinău, 2022, nu este doar un festival teatral. Este un spațiu al contactelor între oameni de cultură și spectatori, este un flux de energii artistice ce vine dinspre lumea occidentului, ca o alternativă la propaganda războiului, este un generator de idei și creativitate, în care sunt încurajate dezbaterile libere, diversitatea de opinii, de forme și de limbaje – ne informează organizatorul acestui eveniment desfășurat sub genericul – Artiștii pentru pace, libertate, speranță.

    Publicul din Chişinău va avea ocazia să vizioneze spectacole prezentate de teatrul gazdă și de alte 17 teatre de pe ambele maluri ale Prutului: Teatrul Național I.L. Caragiale București, Teatrul Național Radu Stanca Sibiu, Teatrul Național Vasile Alecsandri Iași, Teatrul Național Marin Sorescu Craiova, Teatrul Naţional Lucian Blaga Cluj-Napoca, Teatrul Naţional Mihai Eminescu Timişoara, Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania Liviu Rebreanu, Teatrul Național Radiofonic din București – Radio România, Teatrul de Stat Constanța, Teatrul Național Vasile Alecsandri Bălți, Teatrul Bogdan Petriceicu Hasdeu Cahul, Teatrul Naţional Eugène Ionesco Chișinău, Teatrul Național Satiricus I.L. Caragiale Chișinău, Teatrul Luceafărul Chișinău, Teatrul Alexei Mateevici Chișinău, Teatrul Fără Nume din Chișinău. În semn de solidaritate cu cetățenii Ucrainei și pentru afirmarea unor idealuri comune, în cadrul Reuniunii Teatrelor Naționale, va participa Teatrul Național Dramatic Academic Ivan Franko din Kiev.

    Chiar de la prima ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, desfășurată în septembrie 2015, o secțiune aparte a fost dedicată Teatrului Național Radiofonic din București – Radio România, care s-a remarcat ca o prezență inedită, cu un program de audiții cu public și dezbateri, derulat pe întreaga perioadă a Reuniunii. De șapte ani, construim împreună cu Teatrul Național Mihai Eminescu, sărbătoarea teatrului românesc la Chișinău! Cu emoția și bucuria de a prezenta în fața participanților la Reuniune și a publicului din Chișinău, creațiile noastre radiofonice, care vorbesc despre evenimente și personalități ale neamului românesc. Concepte precum pacea, libertatea, speranța, au fost în centrul construcției spectacolelor pe care le aducem acum, depășind spațiul românesc și rezonând în cel european, ca o premoniție a acestei ediții desfășurate în împrejurări deosebite.

    Audițiile cu public pe care le organizăm, vor avea loc în Sala Antract a Teatrului Național Mihai Eminescu, începând cu ora 14:00 și se vor desfășura după următorul program:

    Vineri, 16 septembrie – Grădina de sticlă de Tatiana Țîbuleac. Dramatizarea și adaptarea radiofonică: Magda Duțu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În distribuție: Diana Decuseară, Rodica Mandache, Coca Bloos, Mircea Rusu, Petru Hadârcă, Angela Ciobanu, Mircea Constantinescu, Ghenadie Gâlcă, Aliona Triboi, Alexandru Pleșca, Annemary Ziegler, Cristina Constantinescu, Daniel Tudorică, Violeta Berbiuc. Interpretarea la chitară: Alexandru Pleșca. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Ion-Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duțu.

    Sâmbătă, 17 septembrie – Premieră – Dionisie Erhan – Vlădica cel Sfânt al Unirii. Întruparea şi Împărtăşirea Sfinţeniei. Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În distribuție: Valentin Zorilă, Diana Decuseară, Anatol Durbală, Dan Melnic, Ghenadie Gâlcă, Mircea Constantinescu, Marcelo Cobzariu, Daniel Tudorică, Adrian Păduraru, Petru Hadârcă, Constantin Florescu, Alexandru Nedelcu, Alexandru Pleșca, Ana Tkacenko, Ioan Pavel, Ion-Costin Manoliu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor și coordonator de proiect: Magda Duțu.

    Duminică, 18 septembrie – Dora D’Istria sau Prințesa Elena Ghica. Libertate și Destin. Scenariu de Raisa Radu. Adaptarea radiofonică: Magda Duțu. Regia artistică: Maria Agnesa Pușcașu. În distribuție: Gabriela Popescu, Ioana Calotă, Adrian Păduraru, Coca Bloos, Mircea Constantinescu, Constantin Florescu, Damian Victor Oancea, Pătru Gavril, Annemary Ziegler, Eduard Adam, Marcelo Cobzariu, Cristina Constantinescu, Magda Duțu, Daniel Tudorică, Daniel Pușcașu, Ion-Costin Manoliu, Patricia Prundea, Mirela Georgescu, Stelică Muscalu, Milica Creiniceanu. Rostirea în limba greacă și înregistrarea fragmentului din Iliada: Alexia Brigita Radu și Robert Benedict Radu. Muzica și interpretarea la pian: Stelică Muscalu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea și Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Ion-Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duțu.

    Marți, 20 septembrie – Cazul Tudor Vladimirescu. Scenariul radiofonic și regia artistică: Gavriil Pinte. Muzica: Andi Dumitrescu. Versuri de Lucian Vasilescu și Gavriil Pinte. Spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Dramatic Elvira Godeanu Târgu Jiu. În distribuție: Mihai Rădulea, Oana Marinescu, Cosmin Brehuță, Eugen Titu, Mădălina Ciobănuc, Monica Sfetcu, Georgiana Enache, Cornelia Diaconu, Adelina Puzdrea, Luminița Șorop, Lulu Trăsnea, Simona Urs, Ion Alexandrescu, Dan Calotă, Pompiliu Ciochia, Bogdan Constantin, Cristinel Dobran, Dan Dobroiu, George Drăghescu, Vlad Fiu, Sorin Giurcă, Iulian Marinescu, Tedi Popescu,Vlad Rădulea, Adrian Șerban. Asistența tehnică: Nicolae Subotin și Ciprian Ion. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor și coordonator de proiect: Magda Duțu.

    Vineri, 23 septembrie – Chipul lui Dumnezeu de Ion Costin Manoliu. Adaptarea radiofonică și regia artistică: Claudiu Goga. În distribuție: Constantin Codrescu, Mitică Popescu, Gheorghe Visu, Mircea Rusu, Florin Zamfirescu, Alexandru Repan, Mihai Bica, Dan Condurache, Vlad Zamfirescu, Dorin Andone, Ana Ioana Macaria. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu. Redactor şi coordonator de proiect: Magda Duţu.

    Sâmbătă, 24 septembrie – Premieră – Maria Cebotari – Stea rătăcitoare. Scenariu radiofonic de Magda Duțu, după cartea -album, cu același titlu, de Aurelian Dănilă. Regia artistică: Petru Hadârcă. În distribuție: Aliona Triboi, Mircea Rusu, Anatol Durbală, Ana Tkacenko, Petru Hadârcă, Coca Bloos, Mircea Constantinescu, Diana Decuseară, Ghenadie Gâlcă, Adrian Păduraru, Annemary Ziegler, Marcelo Cobzariu, Alexandru Pleșca, Cristina Constantinescu, Valentin Zorilă, Dan Melnic, Daniel Tudorică. La pian: Andrei Miricescu. La chitară: Valentin Zorilă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu și Andrei Miricescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Ion-Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duţu.

    În cadrul proiectului MoldArte, programul Spații Europene de Cultură, organizat de Institutul Cultural Român în colaborare cu Goethe-Institut București, sunt prevăzute trei vizite profesionale, cu experți din domeniile politicilor culturale – arte vizuale, artele spectacolului, muzică, film și teatru: la Soroca (19-20 septembrie), Bălți (21-22 septembrie) și Chișinău (26-27 septembrie). La Soroca, spectatorii se vor întâlni cu colegul nostru, Ion Costin Manoliu, dramaturg și jurnalist la Teatrul Național Radiofonic – Radio România.

    Programul Reuniunii este dens, variat și, sperăm, interesant – ne asigură organizatorii festivalului, recomandând cele 24 de spectacole în sălile de teatru, 9 audiții ale spectacolelor radiofonice (6 ale Teatrului Național Radiofonic – Radio România și 3 ale Teatrului Radiofonic – Radio Moldova), lansări de carte, proiecții de film, expoziții de fotografie, ateliere, evenimente on-line, discuții, conferințe, întâlniri cu regizorii, actorii și echipele de creație invitate.

  • 11.07.2022

    11.07.2022

    Déficit
    –     Le déficit commercial de la Roumanie a progressé à 12,7 milliards d’euros
    durant les cinq premiers mois de l’année, soit une progression de pas moins de 40%
    par rapport à la période similaire de l’année dernière, selon les chiffres de
    l’Institut national de la statistique. Durant cet intervalle, les exportations
    ont progressé de 28,1% à 49,6 milliards d’euros. Au mois de mai 2022, les
    exportations se sont élevées à 7,9 milliards d’euros et les importations à 10,7
    milliards d’euros, d’où un déficit de 2,7 milliards d’euros.


    Partenariat – Le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, a salué le 25ème anniversaire du Partenariat stratégique roumano-américain. C’est un des documents fondamentaux de la politique étrangère et de sécurité de notre pays, a fait savoir l’Administration présidentielle dans un communiqué. Selon Klaus Iohannis, un des objectifs communs des deux pays est l’adhésion de la Roumanie au programme d’exemption de visa, Visa Waiver. Pour sa part, le premier ministre Nicolae Ciuca a affirmé que le Partenariat stratégique avec les Etats-Unis était une priorité pour la Roumanie, de tous les points de vue. La Roumanie poursuivra ses efforts pour renforcer ses capacités de défense et de résilience afin qu’elle se conduise comme un allié important et de confiance de Washington dans la région, véritable pilier de stabilité sur le flanc Est de l’Alliance, a conclu le chef du cabinet de Bucarest.

    Kovesi à Chisinau – La cheffe du Parquet européen, la Roumaine, Laura Codruta Kovesi, était attendue ce lundi à Chisinau pour une visite de trois jours consacrée à une série d’entretiens avec les responsables moldaves dont la présidente, Maia Sandu. En janvier 2021, lors d’une entrevue à Bruxelles, avec Laura Codruta Kovesi, la numéro 1 moldave se disait désireuse de collaborer avec l’institution européenne afin de donner un coup de pouce aux réformes de la justice dans son pays, rappelle Radio Chisinau. Par ailleurs, une délégation du Ministère moldave des Affaires Intérieures participera en première au Conseil Justice et Affaires Intérieures de l’UE qui se déroule aujourd’hui, à Prague. Dans un commentaire sur Facebook, la ministre Ana Revenco précise que les pourparlers porteront aussi sur l’élargissement de l’espace de sécurité européenne qui comportera aussi la République de Moldova.

    Covid – La Roumanie se confronte à une recrudescence des cas de Covid. Le ministre de la Santé, Alexandru Rafila, estime que le nombre de cas de contamination quotidiens pourrait se monter à 10.000 d’ici fin août. Heureusement, les nouvelles souches s’avèrent moins sévères en termes de symptômes, a-t-il rassuré. Du coup, le ministre recommande aux Roumains de se faire vacciner d’une nouvelle dose à partir du septembre quand les nouveaux sérums seront disponibles en Roumanie aussi. A l’heure où l’on parle, le pays dispose d’un stock de 8,5 millions de doses auxquelles s’ajouteront 8 millions de doses supplémentaires d’ici la fin de l’année. Entre-temps, les autorités appellent les médecins à retrousser leurs manches et à se préparer pour une nouvelle vague pandémique.

    Festivals – Le rideau est tombé sur la quatrième édition du festival Neversea, le plus grand événement de musique d’Europe, déroulé sur une plage. Quatre jours et nuits, plus de 150 artistes de plus de 20 pays se sont succédés sur la scène spécialement aménagée pour l’occasion. Et puis dimanche encore, ce fut la fin de la XXVIème édition du Festival international de jazz de Gărâna, dans le département de Caraș Severin, dans l’ouest du pays. Il s’agit d’un des festivals les plus importants de jazz de cette partie de l’Europe.

    Ukraine – Les forces russes ont continué à bombarder l’est de l’Ukraine et ont tué au moins 15 personnes dimanche dans une frappe contre un immeuble résidentiel à Tchassiv, dans la région de Donetsk. Cinq attaques à missiles et quatre bombardements « massifs » à l’artillerie ont eu lieu contre les régions peuplées à la frontière entre les régions de Lougansk et Donetsk, a déclaré le gouverneur du Lougansk. Les forces russes ont bombardé aussi des cibles civiles de la région et continuent à faire des petits progrès, selon les spécialistes britanniques. Le ministère russe de la Défense a accusé les forces Ukrainiennes d’installer des soldats et de l’armement dans les écoles et les immeubles civils de plusieurs localités de Donetsk et Kharkiv. Selon les analystes, le rapport des forces dans l’est de l’Ukraine semble être toujours favorable à l’armée russe qui a réussi à déployer sur le terrain beaucoup plus de moyens de combat que celle ukrainienne. Mais cette situation pourrait changer suite à une contre-offensive de Kiev, menée avec l’aide de l’armement moderne que l’Occident à fourni à l’Ukraine. Les Etats Unis ont annoncé une aide de 400 millions de dollars. Quatre nouveaux lance – missiles HIMARS s’ajouteront aux huit qui existent déjà et les obusiers de 155 mm munis de munitions intelligents ont déjà été déployés sur le terrain. Le défi des forces ukrainiennes est de transporter et de déployer les nouveaux systèmes d’armement.

    Météo – Temps assez frisquet sur la majorité des régions, à l’exception de l’extrémité sud et sud-est, où les maximas tournent autour des moyennes pluriannuelles. Ciel couvert sur le nord, le nord-est et le centre, ainsi qu’en montagne, où des pluies et des orages sont attendues. Ciel variable sur le reste du pays, avec des pluies isolées. Les maxima vont de 20 à 29 degrés.

  • Jurnal Românesc – 11.07.2022

    Jurnal Românesc – 11.07.2022

    Procurorul şef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, efectuează o vizită oficială în Republica Moldova, în perioada 11-14 iulie. Potrivit Delegației Uniunii Europene la Chişinău, Kovesi are programate mai multe întrevederi cu reprezentanți ai guvernului şi cu preşedintele Maia Sandu. Liderul de la Chişinău a declarat, în ianuarie 2021, după o întâlnire la Bruxelles cu şefa Parchetului European, că îşi doreşte să colaboreze cu instituția europeană pentru a impulsiona reformele din domeniul justiției. Fost procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruța Kovesi a fost numită la conducerea Parchetului European, entitate responsabilă cu anchetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor care afectează bugetul Uniunii Europene, în octombrie 2019. Activitatea Parchetului a început la 1 iunie 2021. Republica Moldova a devenit, la 23 iunie, stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Statulul este însă condiţionat de continuarea reformelor structurale şi a luptei împotriva corupţiei.

    Ambasadorul României în Spania, George Bologan, s-a întâlnit cu CEO-ul companiei Duro Felguera, Jaime Argüelles, cu care a discutat despre investiţiile în sectorul energetic din ţara noastră. Reprezentanţa diplomatică transmite că partea spaniolă a prezentat stadiul lucrărilor la noua centrală pe gaze de la Iernut, un obiectiv de interes pentru strategia energetică a României şi o investiţie care va asigura noi locuri de muncă. Construcţia centralei de 430 MW, care aparţine companiei de stat Romgaz, a început în 2016, dar a întâmpinat dificultăţi în perioada 2020-2021 din cauza demobilizării forţei de muncă de pe şantier pe fondul pandemiei de coronavirus. Proiectul, în valoare de 268 de milioane de euro, plus TVA, beneficiază de finanţare nerambursabilă de 321 de milioane de lei prin Planul Național de Investiții. Potrivit executivului de la Bucureşti, centrala de la Iernut ar putea fi gata la finele lui 2023.

    A 11-a ediţie a Târgului Universităților din România s-a desfăşurat, în perioada 7-10 iulie, la Chișinău, Bălți şi Cahul, în Republica Moldova. Evenimentul, organizat de Federația Tinerilor Basarabeni, le-a oferit tinerilor absolvenți de gimnaziu și de liceu din stânga Prutului posibilitatea de a se informa în legătură cu oferta centrelor universitare din România. Acestea din urmă le-au pus la dispoziţie toate informaţiile legate de ofertele academice, procesul de admitere la studiile preuniversitare și universitare şi activitățile de voluntariat în cadrul asociațiilor de studenți și elevi basarabeni din cele mai mari centre universitare din România. Ministerul Educației de la Bucureşti alocă anual 2.550 de locuri pentru studenții din Republica Moldova, din care 950 pentru învățământul preuniversitar, 1.100 pentru învățământul superior, 450 pentru studii universitare de master şi 50 pentru studii de doctorat.

    Ambasada României la Washington organizează, între 11 şi 14 iulie, o serie de evenimente pentru a marca 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii. Astfel, a fost lansat un site dedicat istoriei Parteneriatului Strategic şi relaţiilor bilaterale, începute încă din 1880. La 12 iulie, în Congresul Statelor Unite, va fi organizat un eveniment de celebrare a celor 25 de ani de Parteneriat. Momentul este organizat cu sprijinul Grupului de Prietenie de la Capitoliu condus de membrii Camerei Reprezentanţilor Debbie Dingell şi Michael Turner. De asemenea, în zilele de 13 şi 14 iulie vor avea loc ceremonii de decorare a unor personalităţi care au adus contribuţii semnificative la dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări. Este vorba despre ambasadorul Tony Patrick Hall, fost membru al Congresului, şi scriitorul Dorin Tudoran, care vor primi din partea ambasadorului României la Washington, Andrei Muraru, Ordinul Naţional Steaua României, acordat de preşedintele Klaus Iohannis.

    Expoziția de mix media Timpuri interesante a artistului evreu de origine română, Max Tzinman este găzduită de reprezentanţa la Tel Aviv a Institutului Cultural Român. Max Tzinman s-a născut în România, a trăit în Israel, Canada și Statele Unite ale Americii. Expoziția de la ICR Tel Aviv poate fi vizitată până la 29 iulie.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Elevi de la liceul Da Vinci din Chișinău, în vizită pentru prima oară în România. Interviu cu Lilia Cazacu, profesoară de educație plastică și educație tehnologică, unul dintre coordonatorii grupului.



  • Jurnal românesc – 30.06.2022

    Jurnal românesc – 30.06.2022

    Camera Deputaţilor, în
    calitate de for decizional, a adoptat
    proiectul de lege care anulează amenzile aplicate pentru necompletarea formularului
    digital de intrare în România şi dispune returnarea sumelor încasate de stat din
    plata acestor penalizări.     Proiectul de lege prevede că sumele de bani achitate
    se restituie la cererea contravenientului, care trebuie depusă la organul
    fiscal competent în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a
    ordinului de ministru. Acest ordin al ministrului Dezvoltării, Lucrărilor
    Publice şi Administraţiei urmează să fie făcut public în termen de 15 zile de
    la data intrării în vigoare a legii. Guvernul a impus, începând cu 20 decembrie
    2021, utilizarea formularului digital de intrare în România pentru toate
    persoanele, în contextul apariției și extinderii tulpinii Omicron a Covid-19.
    Amenzile aplicate pentru cei care nu au completat acest document au fost
    cuprinse între 500 şi 3.000 de lei. Obligația completării formularului de
    localizare a fost anulată în luna martie, odată cu ieşirea României din starea
    de alertă sanitară.




    Ambasadorul agreat al
    României la Chişinău, Cristian Leon Țurcanu, a fost primit de ministrul
    afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu,
    cu ocazia înmânării copiilor scrisorilor de acreditare.     În cadrul întrevederii
    cei doi oficiali s-au referit la relația specială dintre cele două state bazată
    pe comunitatea de limbă, istorie și cultură, precum și pe parteneriatul
    strategic pentru integrarea europeană. Ministrul moldovean i-a mulţumit
    diplomatului român pentru susținerea fermă acordată de administraţia de la
    Bucureşti în vederea obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară
    candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Cei doi au vorbit şi despre a
    doua ediţie a conferinței donatorilor Platforma de Sprijin a Republicii
    Moldova, o inițiativă a Franței, Germaniei și României, care va avea loc
    la 15 iulie, şi au subliniat necesitatea consolidării rezilienței, securității
    energetice și a continuării proiectelor de infrastructură. Cristian Leon
    Țurcanu a preluat mandatul de ambasador la Chişinău de la Daniel Ioniţă, care a
    condus reprezentanţa diplomatică din 2016.




    Ambasadorul României în
    Italia, Gabriela Dancău, a participat la depunerea jurământului de către cea
    de-a doua generaţie de absolvenţi ai Extensiei de la Roma a Facultăţii de
    Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din Bucureşti.     Evenimentul
    s-a desfăşurat la Centrul Eparhial de la Roma şi a reunit o serie de înalţi
    prelaţi din ţară şi din străinătate. Diplomatul a reamintit contextul global
    actual, marcat de războiul din Ucraina, şi a subliniat rolul Bisericii Ortodoxe
    Române înainte de 1989 de a menţine aprinsă flacăra speranţei în sufletele
    celor oprimaţi de regimul totalitar. Profit de ocazie să amintesc că
    libertatea religioasă este un drept garantat doar în cadrul unei democraţii,
    căci garanţiile pe care le oferă în acest sens regimurile autoritare sunt
    oportuniste, firave sau vremelnice, iar România a cunoscut această experienţă
    timp de patru decenii şi jumătate, a declarat Dancău. Ea le-a mulţumit
    liderilor Bisericii Ortodoxe Române din Italia, episcopul Siluan şi
    arhiereul-vicar Atanasie de Bogdania, pentru sprijinul oferit marii comunităţi
    româneşti din peninsulă. Cursurile Extensiei de la Roma a Facultăţii de
    Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii Bucureşti au început în septembrie
    2017.




    Liga Studenţilor Români din
    Străinătate, filiala Italia, şi Ambasada României la Roma organizează, în
    perioada 1 iulie -1 august, Şcoala de Vară de Limba Română.     Iniţiativa, care
    are loc în colaborare cu Institutul Limbii Române şi Accademia di Romania la
    Roma, doreşte să răspundă nevoii tinerilor români formaţi sau născuţi în Italia
    de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limba română. Potrivit LSRS Italia, Şcoala
    de Vară urmăreşte, totodată, să reunească tineri care împărtăşesc experienţa de
    migraţie în Italia, în special pe cei care au învăţat limba română în primii
    ani de viaţă şi de şcoală în România sau pe cei născuţi în Italia care au
    învăţat limba română în familie. Cursul, susţinut de profesori titulari ai
    catedrelor de limbă română din universităţile din Italia, este gratuit, de tip
    intensiv, abordează regulile structurii gramaticale generale, exprimarea scrisă
    şi orală şi oferă ocazia de a exersa tehnici de folosire a limbajului formal,
    util într-un mediu profesional. Întâlnirile online vor avea loc pe platforma
    Google Meet, de două ori pe săptămână, în zilele de luni de la 17.00 la 18.30
    şi de vineri de la 9.00 la 10.30.


  • Jurnal românesc – 24.06.2022

    Jurnal românesc – 24.06.2022

    O delegaţie a
    Autorităţii Electorale Permanente se află într-o vizită la Chişinău, în
    perioada 24-27 iunie, unde are întrevederi cu reprezentanţi ai Comisiei
    Electorale Centrale a Republicii Moldova. Pe agenda discuţiilor se află teme
    precum comunicarea electorală, asigurarea transparenţei instituţionale şi
    promovarea imaginii organismelor de management electoral atât în timpul
    alegerilor, cât şi în perioada dintre scrutine. Totodată, preşedintele AEP,
    Constantin-Florin Mituleţu Buică, are programată o întâlnire cu omologul
    moldovean Angelica Caraman. Vizita este organizată în baza Acordului de
    colaborare în domeniul electoral încheiat între cele două părţi la 11 noiembrie
    2019 şi are drept scop un schimb de experienţă în vederea aprofundării
    cooperării dintre cele două instituţii. Din cei aproape 2,7 milioane de
    locuitori ai Republicii Moldova, peste 640.000 deţin şi cetăţenia română.
    Aproape 38.000 dintre aceştia au participat la alegerile Parlamentare
    organizate în România în decembrie 2020.




    Executivul a
    aprobat un memorandum referitor la negocierea şi semnarea Acordului între
    Guvernele României şi Republicii Moldova privind controlul coordonat în punctul
    de trecere a frontierei Albiţa rutier, pe sensul de intrare în România. Acordul
    vizează fluidizarea traficului şi reducerea timpului de aşteptare. Guvernul
    român transmite că acest Memorandum reglementează modalităţile concrete de
    realizare a controlului coordonat în acord cu legislaţia Uniunii Europene, care
    prin Codul Frontierelor Schengen permite efectuarea controlului în comun la
    frontiera externă între un stat membru şi un stat terţ. Conform viitoarei
    proceduri de lucru, poliţiştii de frontieră români şi cei moldoveni vor
    desfăşura unul după celălalt controalele la intrare, iar vameşii din Republica
    Moldova vor realiza propriile verificări cu mijloace mobile de control
    conectate la internet, însă fără a fi interconectate cu sistemele gestionate de
    autorităţile din România. Bucureştiul precizează după ce va fi agreat de către
    Comisia Europeană, textul acestui Acord va fi trimis şi partenerilor din
    Republica Moldova în vederea începerii negocierilor şi încheierii noului
    document de cooperare.




    Tradiţiile şi
    portul popular românesc sunt sărbătorite în Italia în cadrul evenimentului
    Ia, simbol, tradiţie, identitate, care se desfăşoară între 24 şi 26
    iunie la Pavona, lângă Roma. Manifestarea este organizată de Asociaţia
    Villaggio Romeno şi Asociaţia culturală româno-italiană Propatria şi are loc cu
    finanţare din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni şi sub
    patronajul reprezentanţei diplomatice a României la Roma. Festivalul cuprinde o
    expoziţie de port popular, o şezătoare cu meşteri români veniţi din ţară,
    laboratoare pentru copii, o conferinţă despre cămăşa cu altiţă
    susţinută de etnologul Adina Hulubaş, cercetător în cadrul Academiei Române, şi
    lansarea cărţii Ia românească, veşmânt, strai, podoabă, a profesorului
    doctor Ion Cherciu. Pe scenă vor urca interpreţii de muzică populară Mihaela şi
    Ciprian Istrate din judeţul Mureş, Andra şi Laura Olteanu din Bucovina şi
    Ansamblul Folcloric Ţara Vrancei, condus de Maria Costin Murgoci.
    La seria de evenimente vor lua parte ambasadorul României în Italia, Gabriela
    Dancău, şi oficialităţi locale. Manifestarea de la Pavona are loc cu prilejul
    Zilei Iei şi sărbătorii Sânzienelor, marcate la 24 iunie.




    Documentarul
    românesc Holy Father de Andrei Dăscălescu participă la a 15-a
    ediție a festivalului Documentarist – Zilele filmului documentar la Istanbul,
    care se va desfășura în perioada 25 – 30 iunie. Filmul va fi proiectat la 25
    iunie, de la ora 16.00, la Institutul Francez din Istanbul, şi la 27 iunie, de
    la ora 19.00 la Cinematograful CineMajestic. Totodată, regizorul român va
    susține două sesiuni de întrebări şi răspunsuri pentru publicul turc.
    Documentarul Holy Father a fost recompensat cu Premiul Publicului
    la Festivalul de Film Astra, cu Premiul Special al Juriului la Festivalul de
    Film de la Sarajevo și cu Premiul pentru Regie la Qara Film Festival din
    Azerbaijan. Producţia este al 3-lea film semnat de Andrei Dăscălescu, după
    Constantin și Elena în 2009 şi Planeta Petrila în 2016.
    Regizorul a lucrat ca asistent de montaj la filmul lui Francis Ford Coppola,
    Tinereţe fără tinereţe, și a fost studio manager la BBC World
    Service România. Din 2015, predă la Facultatea de Teatru și Film a
    Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca.

  • Andamasi parlamentară România – Rep. Moldova

    Andamasi parlamentară România – Rep. Moldova


    Maş dupu ună dzuuă di anda Comisia Europeană feaţi urminie a statelor membre ale Uniuni s’da ali Ucraină şi Ripublică Moldova statutlu di candidat ti aderarea la bloclu comunitar, Chişinău s’ţănu, tru premieră, ună andamasi deadunu a Parlamentilor a Româniillei şi Republicăllei Moldova. Băgămu, besă ma largu, pi, România, cari easti ună boaţi importantă tru instituţiile europene — să spusi Chişinău. Tru dişcllidiarea ali andamasi, prezidentulu moldovean, Maia Sandu, cari simnă nica ditu meslu marţu căftarea di aderare la UE, lugursi că dimandarea Comisiilei Europene easti un momentu important tră yinitorul a statului a llei şi nădia di cari au ananghi tuţ cetăţeañilli. Maia Sandu: România daima fu ningă noi. Ligăturli a noastre sunt adză pi nai ma analtulu livelu tru añilli ditu soni, neise tru aeşţă 30 di ani. Ghini ma, avemu nica multu lucru ti adrari şi experienţa şi expertiza a Româniillei nă fură şi va nă hibă ma largu di mari agiutoru.



    Tu arada a lui, prezidentulu a Legislativului di Chişinău, Igor Grosu, năpoi spusi că Ripublica Moldova avu niacumtinatu agiutoru şi asistenţă nicondiţionată di partea a Româniillei. Igor Grosu: Pi hiotea a kirolui, România fu unu cadealihea andrupămintu ali Republică Moldova. Mănuclliulu a planurloru di lucru deadunu s’teasi multu pisti haractirlu tradiţional a născăntoru ligături di bună viţinată. Igor Grosu spusi, tutunăoară, că angajamentele ţi ş-li lo Republica Moldova mutrinda reforma ali justiţie, combaterea aruşfetillei şi asigurarea independenţăllei energhetiţi suntu limbidz şi va s’hibă băgati tru practico. Chișinăulu lo asiguripseri tră tut andrupămintul a Bucureștiului tră imnaticlu a llei european pritu boaţea a prezidentului a Senatlui, Florin Cîţu: Yinitorlu a Republicăllei Moldova easti tru marea fumealle europeană. Easti un dezidirat di thimelliu cum tră Republica Moldova, idyea şi tră România, pritu simasia a tricutlui, valorilor şi idealurilor cari nă spun că himu ună.



    Şi prezidentulu a Camerăllei a Deputaţlor di București, Marcel Ciolacu, deadi asigurări că România ma largu va s’hibă deadunu cu statlu viţinu. El cundille ti acţiuni comune anamisa di aţeali dauă state, maxus ti hăirea a cetăţeañilor. Marcel Ciolacu: Yinitorul pe cari llu-andridzemu adză lipseaşti s’hibă deadunu. Iara aţelli cari caftă s’nă ţănă nanăparti cadelihea nu lă voru bunlu a cetăţenilor a noştri. Aestă construcţie deadunu ahurheaşti tamam di aoa, di Chişinău.



    Andrupămintul a Româniillei tră imnaticlu european ali Republică Moldova şi anvărtuşearea a colaborarillei bilatearală tru tuti domeniile di activitate năpoi fu spus pritu ună declarație deadunu simnată tru bitisita ali andamasi. Tru document, aţeali dauă stati condamnă, tutunăoară, cu fermitate, fuvirsearea a Fedearaţillei Ruse contra ali Ucraină şi năpoi lu spunu andrupămintulu pănu di mardzină tră independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucraină tru sinurli a llei pricănuscuti internaţional.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Réunion parlementaire entre la Roumanie et la République de Moldova

    Réunion parlementaire entre la Roumanie et la République de Moldova

    La réunion avait lieu un jour seulement après que la Commission européenne a recommandé aux États membres d’accorder à l’Ukraine et à la République de Moldova le statut de candidat à l’adhésion à l’Union. Nous continuons de compter sur la Roumanie, qui est une voix importante au sein des institutions européennes – a-t-il été dit à Chişinău. À l’ouverture de la réunion, la présidente moldave, Maia Sandu, qui a signé la demande d’adhésion à l’UE dès mars dernier, a déclaré que la recommandation de la Commission européenne était un moment important pour l’avenir de son pays, et que cela constituait l’espoir dont tous les citoyens ont besoin. Maia Sandu :



    « La Roumanie a toujours été à nos côtés. Nos relations sont aujourd’hui à leur niveau le plus intense depuis 30 ans. Cependant, nous avons encore beaucoup à faire et l’expérience et l’expertise de la Roumanie nous ont été et continueront de nous être particulièrement utiles. »



    Pour sa part, le président du Parlement de Chişinău, Igor Grosu, a réitéré que la République de Moldova avait constamment bénéficié de l’aide et de l’assistance inconditionnelles de la Roumanie. Igor Grosu :



    « Au fil du temps, la Roumanie a été un véritable supporter de la République de Moldova. L’éventail des domaines de collaboration s’est étendu bien au-delà du caractère traditionnel des relations de bon voisinage. »



    Dans le même temps, Igor Grosu a déclaré que les engagements pris par la République de Moldova en matière de réforme de la justice, de lutte contre la corruption et d’indépendance énergétique étaient clairs et qu’ils seraient respectés. Chişinău a été assuré de tout le soutien de Bucarest pour son parcours européen par la voix du président du Sénat, Florin Cîţu :



    « L’avenir de la République de Moldova est dans la grande famille européenne. C’est un souhait fondamental à la fois pour la République de Moldova, mais aussi pour la Roumanie, en vertu du passé, des valeurs et des idéals qui nous unissent. »



    Le président de la Chambre des députés de Bucarest, Marcel Ciolacu, a également assuré que la Roumanie continuerait de soutenir l’État voisin. Il a plaidé pour des actions conjointes entre les deux pays, notamment au bénéfice des citoyens. Marcel Ciolacu :



    « L’avenir que nous construisons aujourd’hui doit être ensemble. Et ceux qui cherchent à nous séparer ne veulent certainement pas du bien à nos citoyens. Cette construction commune commence ici-même, à Chişinău. »



    Le soutien de la Roumanie au parcours européen de la République de Moldova et à la consolidation de la coopération bilatérale dans tous les domaines d’activité a été réaffirmé par une déclaration commune signée à l’issue de la réunion. Dans ce document, les deux États condamnent aussi, fermement, l’agression de la Fédération de Russie contre l’Ukraine et réaffirment leur plein soutien à l’indépendance, à la souveraineté et à l’intégrité territoriale de ce pays à l’intérieur de ses frontières reconnues internationalement.


    (Trad.: Ligia)






  • Reuniune parlamentară România – Rep. Moldova

    Reuniune parlamentară România – Rep. Moldova

    La
    doar o zi după ce Comisia Europeană a recomandat statelor membre ale Uniunii să
    acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat la aderarea la
    blocul comunitar, la Chişinău a avut loc, în premieră, o şedinţă comună a
    Parlamentelor României şi Republicii Moldova.
    Contăm, în continuare, pe România, care este o voce importantă în instituţiile
    europene – s-a spus la Chişinău. În deschiderea reuniunii, președintele
    moldovean, Maia Sandu, care a semnat încă din luna martie cererea de aderare la
    UE, a apreciat că recomandarea Comisiei Europene este un moment important
    pentru viitorul statului său şi speranţa de care au nevoie toţi cetăţenii. Maia
    Sandu: România a fost mereu alături de noi. Relaţiile noastre sunt astăzi
    la cel mai intens nivel din ultimii 30 de ani. Dar mai avem multe de făcut şi
    experienţa şi expertiza României ne-au fost şi ne vor fi în continuare de mare
    ajutor.


    La rândul său,
    preşedintele Legislativului de la Chişinău, Igor Grosu, a reiterat că Republica
    Moldova a beneficiat constant de ajutor şi asistenţă necondiţionată din partea
    României. Igor Grosu: De-a lungul timpului, România a fost un veritabil
    susţinător al Republicii Moldova. Spectrul ariilor de colaborare s-a extins
    mult peste caracterul tradiţional al unor relaţii de bună vecinătate.     Igor
    Grosu a afirmat, totodată, că angajamentele asumate de Republica Moldova
    privind reforma justiţiei, combaterea corupţiei şi asigurarea independenţei
    energetice sunt clare şi vor fi îndeplinite. Chișinăul a primit asigurări de
    toată susținerea Bucureștiului pentru parcursul său european prin vocea
    preşedintelui Senatului, Florin Cîţu: Viitorul Republicii Moldova este în
    marea familie europeană. Este un deziderat fundamental deopotrivă pentru Republica
    Moldova, dar şi pentru România, în virtutea trecutului, valorilor şi
    idealurilor care ne unesc.

    Şi preşedintele Camerei Deputaţilor de la
    București, Marcel Ciolacu, a dat asigurări că România va continua să fie
    alături de statul vecin. El a pledat pentru acţiuni comune între cele două
    state, în special în beneficiul cetăţenilor. Marcel Ciolacu: Viitorul pe
    care îl construim astăzi trebuie să fie împreună. Iar cei care caută să ne
    separe cu siguranţă nu vor binele cetăţenilor noştri. Această construcţie
    comună începe chiar de aici, de la Chişinău    .

    Sprijinul României pentru
    parcursul european al Republicii Moldova şi consolidarea colaborării bilaterale
    în toate domeniile de activitate a fost reafirmat printr-o declarație comună semnată
    la finalul reuniunii. În document, cele două state condamnă, totodată, cu
    fermitate, agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi îşi reafirmă
    sprijinul deplin pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială
    ale Ucrainei în frontierele sale recunoscute internaţional.


  • Parlamentarische Zusammenarbeit zwischen Rumänien und der Republik Moldau

    Parlamentarische Zusammenarbeit zwischen Rumänien und der Republik Moldau


    Rumänien und die Republik Moldau unterhalten sehr enge Beziehungen, die durch ihre gemeinsame Sprache, Geschichte, Kultur und Traditionen geprägt sind. Die beiden Nachbarländer beschlossen demnächst zum ersten Mal eine gemeinsame Sitzung ihrer Parlamente abzuhalten. Dies kündigte Igor Grosu, Vorsitzender des moldauischen Parlaments, nach einem Treffen in Chisinau mit Marcel Ciolacu, dem Vorsitzenden der Abgeordnetenkammer in Bukarest, an. Igor Grosu zeigte sich erfreut darüber, dass die erste gemeinsame Sitzung der Parlamente beider Länder in Chisinau stattfinden wird. Er deutete dies als ein klares Zeichen der Unterstützung für die derzeitige Regierung. Ferner bezeichnete er die beidseitigen Beziehungen als ausgezeichnet und sagte, Rumänien sei der beste Wirtschaftspartner und engste Freund in Bezug auf die Unterstützung des Beitritts Moldaus zur Europäischen Union. Marcel Ciolacu erklärte, Bukarest sei immer an der Seite Chisinaus gewesen und bekräftigte Rumäniens Engagement, die Integration in die EU zu unterstützen. “Die Republik Moldau gehört in die Europäische Union. Für die Republik Moldau gibt es keinen anderen Entwicklungsweg als den Beitritt zur Europäischen Union”, sagte Ciolacu.




    Es ist ein historischer Schritt, da er in einem schwierigen regionalen Kontext erfolgte, verursacht durch den russischen Angriffskrieg gegen die benachbarte Ukraine und die Krise der ukrainischen Geflüchteten. Ähnliche Anträge stellten zuvor Georgien und die Ukraine. “Es sieht so aus, als hätten wir es mit einem lang anhaltenden Krieg zu tun, der uns alle betreffen wird”, schätzte Marcel Ciolacu. Er fügte hinzu, es sei offensichtlich, dass Bukarest und Chisinau sich gegenseitig bei der Überwindung der Wirtschaftskrise helfen müssten und dass die Bürgerinnen und Bürger in dieser schwierigen Zeit so gut wie möglich unterstützt werden müssten. Gleichzeitig vertrat der Vorsitzende der Abgeordnetenkammer in Bukarest die Ansicht, dass der Nachbarstaat keine militärische Unterstützung benötigt: “Ich glaube, dass die Republik Moldau keine militärische Hilfe braucht, sondern dass sie ihre Grenzen sichern muss, was für ganz Europa von Vorteil ist, und ich glaube, dass dies ein Bereich ist, in dem sich Rumänien an der Seite der Republik Moldau stärker engagieren sollte. Rumänien ist in der Tat ein Schutzschild für die Republik Moldau, und das muss auch so sein”.




    Marcel Ciolacu kam auch mit Staatspräsidentin Maia Sandu zusammen, die Rumänien für die Unterstützung dankte. Rumänien sicherte der Republik Moldau auf dem gemeinsamen Treffen der Regierungen Chisinaus und Bukarests im Februar 100 Millionen Euro nicht rückzahlbarer Hilfe und 10 Millionen Euro auf der Konferenz in Berlin im April zu. Nach dem Treffen mit Premierministerin Natalia Gavrilița bekräftigte Marcel Ciolacu au‎ßerdem Rumäniens nachdrückliche Unterstützung für die Verlängerung der EU-Finanzhilfe für die Republik Moldau.






  • Cooperare parlamentară România – Republica Moldova

    Cooperare parlamentară România – Republica Moldova

    România și Republica Moldova au ună ligătură multu streasă, di itia a comunitatillei di limbă, istorie, cultură, tradiții. Aţeali dauă văsilii viţini va s’ndreagă, tră prota oară, ună sesiune comună a Parlamentelor a lor, tru yinitorlu aprukeatu, dimăndă prezidentulu a Legislativlui ditu Ripublica Moldova, Igor Grosu, după ună andamasi, Chişinău, cu Marcel Ciolacu, prezidentulu a Camerăllei a Deputaţlor di București. Igor Grosu cundille că s’hărseaşti maca prima andamasi comună a parlamentelor aţiloru dauă văsilii va s’ţănă Chişinău, aestu hiinda un semnu limbidu di andrupari tră actuala guvernare. El declară că ligăturli bilaterale sunt excelente, iara România easti nai ma bunlu partener economic şi soţlu nai ma aprukeatu tu ţi mutreaşti agiutorlu dat tră aderarea a Ripublicăllei Moldova la Uniunea Europeană.



    Tu arada a lui, Marcel Ciolacu declară că Bucureștiul fu, daima, cu andrupari ti Chișinău şi năpoi lu spusi angajamentul a Româniillei ta s’agiută integrarea tru pareia comunitară. “Loclu a Ripublic4llei Moldova easti tru Uniunea Europeană. Nu ari altă cale di dizvoltare tră Republica Moldova neise maş intrarea tru Uniunea Europeanăˮ, spusi Marcel Ciolacu.



    Tu ahurhita a meslui marţu, prezidinta aliştei văsilie, Maia Sandu, simnă căftarea di adirare, ună nkisită lugursită istoric, di itia că vini tru un contextu regional greu, di itia a aputrusearillei arusă tru Ucraina viţină și di criza arifugațlor ucraineni agiumţă și pi teritoriul a Ripublicăllei Moldova. Idyili căftări li feaţiră ma ninti, și Georgia și Ucraina.


    “Pari că avem dininti un polimu pi lungu kiro, cari van ă zñiipsească la tuţ” spusi Marcel Ciolacu. El nica spusi că easti cadialihea că București și Chișinău lipseaşti să s’agiută ta s’năstreacă aesti crize economiţi şi cetăţeañillii lipseaşti s’hibă agiutaţ s’treacă aesttu kiro cât cama ayoñea şi lipseaşti s’hibă andrupăţ di ateali dauă guverne. Tru idyiulu kiro Camera a Diputaţlor di la București mindueaşti că statlu viţinu nu ari ananghi di agiutoru militar.


    “Minduescu că Republica Moldova nu ari ananghi di un agiutoru militar, alliumtrea easti ananghi di securizarea a sinurloru, lucru hăirlăticu ti tută Europă şi, aoa, minduesc că easti ună zonă tru care România lipseaşti s’cil4stăsească nica ma multu diadunu cu Republica Moldova. Cadialihea, România easti un scut tră Republica Moldova şi aşi lipseaşti s’hibăˮ.



    Marcel Ciolacu avu andamasi şi cu şefa a statlui, Maia Sandu, cari haristusi tră agiutorlu ţi lu da România, inclusiv tră agiutorul nirambursabil di 100.000.000 di euro, akicăsitu tru arada a andamasillei comuni a guvernelor di la Chişinău şi Bucureşti ditu şcurtu şi ateali 10.000.000 di euro dim4ndati la conferinţa di la Berlin ditu meslu apriiuru. Tutunăoară, după andamusea cu premierul Natalia Gavriliţa, Marcel Ciolacu dimăndă că România andrupaşti susto extindirea a asistenţăllei financiară a Uniunillei Europeană tră Republica Moldova.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Coopération parlementaire entre la Roumanie et la République de Moldova

    Coopération parlementaire entre la Roumanie et la République de Moldova

    La Roumanie et la République de Moldova entretiennent des relations extrêmement étroites, étant donné leur communauté de langue, d’histoire, de culture et de traditions. Les deux pays voisins organiseront, en première, une session conjointe de leurs parlements dans un proche avenir. L’annonce a été faite par le président du Parlement moldave, Igor Grosu, à l’issue d’une rencontre à Chişinău avec Marcel Ciolacu, président de la Chambre des députés de Bucarest. Igor Grosu s’est félicité de ce que la première réunion conjointe des parlements des deux pays ait lieu à Chişinău, ce qui donne un signal clair de soutien au gouvernement en place. Il a déclaré que les relations bilatérales étaient excellentes et que la Roumanie était le meilleur partenaire économique et l’ami le plus proche en matière de soutien à l’adhésion de la République de Moldova à l’Union européenne.



    Pour sa part, Marcel Ciolacu a affirmé que Bucarest avait toujours été aux côtés de Chişinău et a réaffirmé l’engagement de la Roumanie à soutenir l’intégration au bloc communautaire. « La place de la République de Moldova est dans l’Union européenne. Il n’y a pas d’autre voie de développement pour la République de Moldova que l’entrée dans l’Union européenne », a déclaré Marcel Ciolacu. Début mars dernier, la présidente de ce pays, Maia Sandu, a signé la demande d’adhésion, une initiative considérée historique, car elle est intervenue dans un contexte régional difficile, généré par l’invasion militaire russe en Ukraine voisine et par la crise des réfugiés ukrainiens arrivés sur le territoire de la République de Moldova. Des demandes similaires avaient déjà été soumises par la Géorgie et l’Ukraine. « Il semble que nous ayons affaire à une guerre à long terme, qui nous affectera tous », a déclaré Marcel Ciolacu. Il a ajouté qu’il est évident que Bucarest et Chişinău doivent s’aider à surmonter ces crises économiques et que les citoyens doivent être soutenus par les deux gouvernements pour dépasser cette période le plus vite possible. Dans le même temps, le président de la Chambre des députés de Bucarest est d’avis que l’État voisin n’a pas besoin de soutien militaire.



    « Je pense que la République de Moldova n’a pas besoin d’une aide militaire, elle doit plutôt sécuriser ses frontières, ce qui est bénéfique pour l’ensemble de l’Europe. Et là, je pense que c’est un domaine où la Roumanie doit s’investir encore plus avec la République de Moldova. En effet, la Roumanie est un bouclier pour cette dernière, et elle doit l’être. »



    Marcel Ciolacu s’est également entretenu avec la cheffe de l’Etat, Maia Sandu, qui a remercié pour le soutien apporté par la Roumanie à son pays. Elle faisait référence notamment à l’aide non remboursable de 100 000 000 d’euros, convenue lors de la réunion conjointe des gouvernements à Chişinău et Bucarest en février dernier, et aux 10 000 000 d’euros annoncés lors de la conférence de Berlin du mois d’avril. En outre, après la rencontre avec la Première ministre Natalia Gavriliţă, Marcel Ciolacu a déclaré que la Roumanie soutenait fermement l’extension de l’assistance financière de l’Union européenne à la République de Moldova.


    (Trad. : Ligia)

  • May 28, 2022 UPDATE

    May 28, 2022 UPDATE


    TALKS The prime minister of Romania Nicolae Ciucă Saturday received a delegation of the US Senate headed by Senator Robert Portman. PM Ciucă presented the situation of Ukrainian exports and of Romanias efforts to support the food security of the affected countries, particularly those in the Middle East and Northern Africa, and the viability of Ukraines economy. He mentioned support options including the ports of Constanţa and Galaţi, navigation on the Danube to central Europe, railway and road transport. A large part of the talks was devoted to Russias invasion in Ukraine and the need for concrete support for this country. Senator Robert Portman thanked Romania for its efforts and highlighted his interest in the country, considering that the state he is representing, Ohio, is home to a large community of Romanians and an important Ukrainian community.



    DIPLOMACY The Romanian foreign minister Bogdan Aurescu was received on Friday by the president of Tukey, Recep Tayyip Erdogan, on the sidelines of a trilateral security meeting that brought together the foreign ministers of Romania, Poland and Turkey in Istanbul. Erdogan commended Romanias and Polands management of the humanitarian crisis entailed by Russias aggression in Ukraine, while Bogdan Aurescu highlighted Turkeys role at the Black Sea. The Romanian foreign minister also voiced support for NATOs open door policy and for the accession of Sweden and Finland. Recep Tayyip Erdogan and Bogdan Aurescu also emphasised the relevance of the bilateral strategic partnership signed in 2011, in the current geopolitical circumstances.



    CYBER ATTACK The English version of the website of the Romanian defence ministry has been attacked by hackers. The DDOS cyber-attack took place on Friday night, and experts with the ministrys cyber defence unit managed to restore the website in around 30 minutes. The ministry says the website does not contain sensible or classified databases and the attack did not affect other services or networks of the institution. Investigations are under way to identify the source of the attack. A distributed denial-of-service (DDoS) attack is a malicious attempt to disrupt the normal traffic of a targeted server, by overwhelming the target or its surrounding infrastructure with a flood of Internet traffic.



    RADIO CHIŞINAU The Romanian Radio Broadcasting Corporation issued a news release stating it was confident the decision to ban the use of the name “Chişinău” in the name of the radio station Radio Chişinău was a misunderstanding and it has reasons to believe the situation will be resolved. Radio Romania mentions that at Fridays meeting of the Chişinău City Council, a draft decision on the use of the name Chişinău was dismissed by a majority of Council members. The name of the city Chişinău was used by Radio Chişinău, a Radio Romania station, between 2011 and 2021, based on a similar validation procedure. Radio Romania emphasized that, should the situation continue, it will have to take all the necessary administrative and judicial steps to address it, to the benefit of its listeners in the Republic of Moldova. Previously, the Romanian foreign ministry said the decision of the Chişinǎu Council was unjustified, ungrounded and driven by political considerations.



    FESTIVAL “Mogoşoaia Classic Fest” takes place this weekend at the Brâncovenesc Palace (near Bucharest), under the title “Cultures of the world.” The festival includes exhibitions, film screenings and performances, concerts. The music, fine arts, dance, images and traditions of 8 countries are showcased in the festival: Armenia, Spain, Hungary, Lithuania, Peru, Mexico, China and Romania.



    TENNIS The Romanian Irina Begu Saturday qualified into the 8th-finals of the Roland Garros tournament, after defeating Leolia Jeanjean of France 6-1, 6-4, in the 3rd round. The round of 16 is the best performance for the Romanian player in Grand Slams. Begu is the only Romanian player left in the singles competition of this years tournament in Paris. (AMP)