Radio România Internațional

Tag: chisinau

20.01.2022

Médicaments -
Bruxelles a permis à la Roumanie de suspendre temporairement, pour une période
de trois mois, de l’exportation de certains médicaments, notamment des
antibiotiques et des antithermiques à administration orale. Selon les autorités
de Bucarest, cette mesure est censée assurer la présence de ces médicaments
dans les pharmacies pour les patients roumains, en pleine saison de viroses
respiratoires. Les autorités assurent que l’exportation des médicaments
produits par les compagnies roumaines n’en sera pas affectée.

Economie – Présent
au Forum économique mondial de Davos, qui se ces
19 et 20 janvier, le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, s’est
entretenu avec plusieurs représentants du milieu des affaires, dont Ian
Edwards, le chef de la compagnie canadienne SNC Lavalin et William Young, le
président du Conseil d’administration de la même compagnie. Leurs discussions
ont porté notamment sur la participation de la société canadienne à des projets
du domaine nucléaire civil de Roumanie, notamment à la modernisation
technologique de l’Unité 1 et la construction des Unités 3 et 4 de la Centrale
nucléaire de Cernavoda (sud-est). L’occasion pour Bogdan Aurescu de réitérer
aussi le rôle central que le développement du secteur nucléaire civil détient
dans le cadre de la stratégie nationale de la sécurité énergétique, notamment
dans le contexte géopolitique actuel, qui impose l’intensification des
démarches censée faire croître l’indépendance énergétique.

Banques – Cette année aussi les incertitudes au niveau mondial,
déterminées par l’inflation, l’intensification de la guerre en Ukraine, la
crise énergétique et les problèmes des chaines d’approvisionnent influenceront
la Roumanie. C’était une des conclusions du rapport sur la stabilité financière
de la Roumanie, par la Banque Nationale. Le rapport mentionne un risque
systémique et en hausse à cause du retard des reformes et de l’absorption des
fonds européens. Ce qui plus est, la BNR exhorte les Roumains d’être prudents
en ce qui concerne les prêts immobiliers, car ils courent le risque de ne pas
pouvoir couvrir les échéances, à cause du taux augmenté de l’inflation.

Statistiques – Selon les données publiées ce vendredi par l’Institut National
de la Statistique (INS), en Roumanie les affaires en commerce ont augmenté de
23 % dans les premiers 11 mois de l’année dernière, par rapport à la période
similaire de 2021. Ces données n’incluent pourtant pas le commerce
d’automobiles et de motocyclettes, un domaine qui a enregistré une croissance
plus élevée. Le commerce des produits agricoles bruts et du bétail a enregistré
une croissance significative de plus de 38 %. Le commerce des produits
alimentaires, des boissons et du tabac a eu une croissance de presque 17 %. Les
ventes des biens de consommation et d’équipements électroniques, ont connu
aussi une augmentation de presque 14 %.

Chisinau – La Cour
Suprême de la Justice de Chişinău vient de permettre au socialiste Igor Dodon,
l’ancien président pro-russe de la République de Moldova (pays ex-soviétique,
en majorité roumanophone), de se rendre en Roumanie voisine. La permission est
donnée pour une semaine, à la fin de ce mois et en début de février, à Igor
Dodon, à son épouse et à leur enfant mineur. Selon Radio Chişinău, Igor Dodon
avait soutenu en instance qu’il souhaitait aller en Roumanie afin de bénéficier
d’un traitement médical. L’ex président fait l’objet de deux enquêtes pénales
de corruption et de l’interdiction de quitter la République de Moldova. Les
procureurs avaient démontré aux juges qu’afin d’éluder l’enquête, le plan
d’Igor Dodon était de s’enfuir en Russie, d’où son parti politique avait reçu
des financements illégaux massifs.

Ukraine – Selon
la presse internationale, les pays alliés mettront de la pression sur l’Allemagne
afin d’envoyer des chars modernes Leopard en Ukraine, envahie par les troupes
russes, ou de permettre aux autres pays d’organiser cet envoi. Cela fera
l’objet d’une réunion, ce vendredi, des représentants de 50 Etats, alliés de
Kiev, qui se réunissent pour la troisième fois sur la base militaire de
Ramstein, en Allemagne. Ces chars de combat sont considérés comme décisifs afin
que l’Ukraine puisse se défendre face à une nouvelle offensive russe. La
Roumanie, voisine de l’Ukraine, y est représentée par le Ministre de la Défense
Angel Tîlvăr.

Météo – Après
plusieurs journées extrêmement chaudes, les températures commencent à baisser
en Roumanie, mais elles resteront néanmoins trop élevées dans le sud. Jeudi,
des nouveaux records ont été enregistrés, soit près de 21 degrés à Bucarest et
22,5 à Turnu Magurele (sud). Les
spécialistes s’attendent à ce que les températures baissent dans les jours à
venir, mais resteront plus élevées que la normale saisonnière. C’est à peine à
la fin de la semaine prochaine que l’on peut attendre des températures
adéquates pour le mois de janvier. 14
degrés et du soleil à midi à Bucarest.

20 January 2023
January 5, 2023 UPDATE

FLU
The Bucharest-based National Centre for the Supervision and Control of
Transmissible Diseases with the National Institute of Public Health on Thursday
announced two deaths caused by the flu in Romania. The country’s Health
Minister Alexandru Rafila had earlier presented during a news conference the
situation of diagnosed infections at national level but the authorities decided
not to announce an epidemic because the situation isn’t dramatic yet in spite
of the growing number of cases. According to Rafila the flu season has expanded
a few more weeks and the infection rate is presently at 37% with a peak
expected around January 15th and 10th. The number of
infections will go down after that date and the Education Ministry says that
students will go back to classes after the winter holiday on Monday according
to the schedule. Face-covering is recommended not imposed but the infected
students will not be allowed to attend classes.

FUNDS Romania absorbed 11.3 billion EUR last
year, Prime Minister Nicolae Ciucă has announced, saying this is the highest
level of absorption since Romania accessed European funding. In 2023, Romania
wants to maintain or exceed the current level, which will require solidarity,
dialogue with social partners, coordination between ministries and political
stability.

TENNIS Romanian tennis player Irina Begu on Thursday qualified for the
quarterfinals of the Adelaide International 1, an Australian tennis tournament
with more than 826 thousand US dollars in prize money. The Romanian secured a
6-3, 6-0 win against Jelena Ostapenko of Latvia. Begu, 32, will be up against
Veronika Kudermetova of Russia. Also on Thursday Romanian Sorana Cirstea
conceded defeat to the competition’s odds-on favourite, Ons Jabeur of Tunisia.

MOLDOVA Moldova’s relation with Romania has nothing to do with our
country’s relations with Russia, good or bad, but rely on our way of moving
forward and on our appreciation for the values that bind us, Moldova’s
ambassador in Bucharest, Victor Chirilă, has said. Romania is a country
that will help the Republic of Moldova in any situation, no conditions
attached, the Moldovan diplomat also told a radio show. At the same time,
relations with Bucharest are on an upward trend. We’ve seen just how
important Romania is for Moldova, not just last year, but also during the
pandemic. Romania stood with us and provided us with assistance to cope with
the pandemic, ambassador Chirilă went on to say. The Moldovan diplomat
also recalled Romania’s support in the first months of 2022, when the Republic
of Moldova faced an energy crisis. In turn, Romania’s ambassador in Chișinău,
Cristian-Leon Țurcanu, said that the two countries share a special relation
based on the unity of language, history and culture. The Romanian
diplomat in turn mentioned the initiative of the Foreign Ministers of Romania,
Germany and France to launch the Support Platform for the Republic of Moldova,
a multidimensional instrument of support allowing the international community
to help Moldova. Ambassador Țurcanu promised Bucharest would continue to
actively get involved at European and international levels to muster a robust
financial, technical and political assistance for the Republic of Moldova.

FUNERAL Over 100 thousand Christians on
Thursday attended the funeral of Pope Emeritus Benedict 16th at the Vatican.
Benedict passed away on December 31, 2022, nearly 10 years after stepping down
from the Holy See. According to Radio Romania’s correspondent in Rome, Italian
president Sergio Mattarella and Germany’s president, Frank-Walter Steinmeier,
as well as representatives of royal houses, ministers and international
officials attended the event. Representatives of other Christian churches,
including the Moscow Patriarchate, as well as leaders of other religions
attended the funeral. The Romanian Orthodox Church was represented by the
Romanian Bishop of Italy, Siluan. Pope Francis presided the mass, while
cardinal Giovanni Battista Re was the main celebrant at the altar. The funeral
sermon was delivered by Pope Francis.

(bill & VP)

5 January 2023
Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 18.12 – 24.12.2022

Aoa şi 33 di ani, Revoluția Română

Manifestări di comemorare a eroilor Revoluţiillei anticomuniste ditu 1989 fură ndreapti, tru aestă săptămână, tru România – tru mărlli căsăbadz s-ţănură ţeremonii religioase şi eara băgati căruñi di lilici tru locurile semnificative tră momentele istorice di aoa şi 33 di ani. Prezidentulu Klaus Iohannis dipusi ună cărună di lilici la troiţa ditu Piaţa Universităţii ditu misuhorea a Bucurestiului, iu feaţi şi arigeai. Aduţemu aminti că scânteaua Revoluţiei anti-comuniste române s-apreasi pe 16 di andreu tru căsăbălu Timişoara, deapoa s’teasi Bucureşti şi tru alţă căsăbadz. Tru Capitală, revolta cari dusi la cădearea regimului comunist acăţă tru 21 andreu, unăoară cu un mari miting organizat di Nicolae Ceauşescu, cu nădia că va u isihăsească populaţia şi va s’armănă la cumănduseari. După mitinglu eșuat, revolta acăţă Bucureștiul. S’feaţiră demonstrații contra a regimului la cari forțele di arada apăndăsiră nica şi cu focuri di tufechi și rafale contra a manifestanților, di vătămară aproapea 50 di persoane, di pliguiră ma multi dzăţ și arestânda pisti 1000 di persoane. Cu tuti represaliili, demonstrațiile ahurhiră diznău tru 22 di andreu, iara presia a geadeiille 4lu feaţi pi aţelu di ma ninti dictator Nicolae Ceauşescu s’fugă cu un elicopter di pi citia a aţilui di ma ninti Comitet Central a PCR. Tutu cu tut , pisti 1.000 di oamiñi muriră şi aproapea 3 ñilli fură pliguiţ tu alumtili cari s’feaţiră tru goala văsilie ditu Europa di Est iu alăxearea di regim s-feaţi cu virsari di săndzu.

Vizita a prezidentului a Parlamentului European la București

“Nu ari niţi ună furñie justificabilă tra s’nu aproaki România şi Vărgăria tru spaţiul Schengen, di itia că tuti condiţiile tră aderari suntu tiñisiti”, declară, luni, la Bucureşti, prezidenta a Parlamentului European, Roberta Metsola. Tru ună conferinţă di presă deadunu cu prezidentulu Klaus Iohannis ea spusi că s’fac gaereţ di itia ca aestă catandisi s’hibă ndreaptă cât ma ayoñea, tamam anlu yinitoru. “Sinurlu externu a Uniunillei Europene easti apăratu. Videm că tuti văsiliili, inclusiv România, aplică tuti componentele aquis-ului Schengen, atea ţi apăndăseaşti la iţi găilipseari cari poati s’există ditu aestă videală”, adăbgă oficialu di Bruxelles. Tu arada a lui, șeful statului român cundille că tema Schengen nu va s’hibă pi arada di dzuuă a Consiliului European extraordinar ditu şcurtu 2023, di va s’aibă muabeţ maş tru marja andamasillei. Aduţemu aminti că, tu ahurhita a meslui, aprukearea ali Românie tru Schengen fu ambudyiusită tru Consiliul JAI di Austria, cari invocă chestiuni mutrinda migrația paranomu. Documente Frontex – Agenția Europeană tră Poliția di Sinuru și Garda di Coastă – contradzăcu declarațiile a cancelarului austriac.

Delegație română tru Coreea di Sud

Ună delegaţie oficială română, ditu cari feaţiră parti ma mulță miniștri, ama și premierlu Nicolae Ciucă şi prezidentulu a Camerăllei Deputaţlor, Marcel Ciolacu, dusi, tru aestă stămână, tru ună vizită tru Coreea di Sud. România easti sinfirisită tru dizvultarea a niscăntoru proiecte economice majore deadunu cu mărli companii coreene, tru domenii esenţiale cum: transporturile, energia, apărarea, industria IT, ITNs şi semiconductorii. Industria di apărare și domeniul ali energie fură tru amprotusa a muabeţloru cu oficialii di Seul, inclusiv cu premierlu Han Duck-soo. Să zbură ti turlia tru cari lipseaşti s’hibă kivernisită catandisea la cari s’agiumsi pritu fuvirsearea arusă ditu Ucraina, securitatea tru regiune şi cooperarea anamisa di NATO şi Coreea di Sud. Delegația română avu și ună andamasi cu reprezentanţăllii comunitatillei româneşti, a curi premierlu lă pitricu aprecierea tră turlia tru cari aprăftăsiră să s’integreadză tru aestă societate, păstrânda, tru idyulu kir, aproapea di suflit identitatea, limba, cultura şi valorile a văsiliillei iu s’amintară.

Șeflu a diplomațiillei di București, Bogdan Aurescu, tru vizită la Chișinău

România va u ducă ninti andruparea ti Ripublica Moldova viţină (majoritar românofonă) tră s’treacă cu ghini pisti crizili cu cari s’ampuliseaşti — năpoi adusi aminti, luni, la Chişinău, şeflu a diplomaţiillei di la Bucureşti, Bogdan Aurescu. Ministrul avu andamasi cu prezidenta Maia Sandu, cu premierlu Natalia Gavrilița, cu omologlu a lui Nicu Popescu și cu prezidentulu a Parlamentului, Igor Grosu. Părţăli cundilleară simasia dizvoltarillei interconectărilor di electricitate anamisa di ateali dauă state, a fluidizarillei traficlui anamisa di sinuri, nica şi pritu construcţia di poduri pisti arâulu Prut. Să zbură şi ti implementarea acordului mutrinda asistenţa financiară nerambursabilă, tru valoarea di 100 di milioane di euro, ahărdzită a Chișinăului di cătră București, ama și ti operaţionalizarea a platformăllei di andrupari tră Republica Moldova, iniţiată di ministrul Aurescu cu omologilli ghirman şi francez. Eara pi agendă şi imnaticlu european ali Ripublică Moldova şi agiutorlu concret ali Românie tră agiundzearea a alustui scupo, inclusiv pritu dişcllidearea a păzărăpserloru di aderare la UE.

Muabeţ româno- portugheze la nivel analtu

Prezenţa a militarilor portughezi ditu cadrul a Brigadăllei Multinaţionale Sud-Est la Caracal (sud), deadunu cu askirladzlli ditu Macedonia di Nord şi di alanţă aliaţă, ari ună contribuţie importantă la anvărtuşearea apărarillei şi securitatillei Româniillei, declară prezidentulu Klaus Iohannis cu furñia a vizităllei pi cari u feaţi, marță, deadunu cu omologlu portughez, Marcelo Rebelo di Sousa, la Batalionlu 1 Instrucţie “Olt” ditu Caracal. Muabeţli tru scară analtă avură tru scupo catandisea di securitate ditu Ucraina, cu accent pe intensificarea asistenţăllei umanitare dati a văsiliillei viţină, cum şi pi agiutorlu tru licşurarea a exporturilor di yipturi. Aţelli doi prezidenţă zburără şi ti intensificaria cooperarille româno-portugheze, emu tru domeniul ali Apărari, ama şi economic, comercial, al agendii digitale, al surselor di energie regenerabilă, al sănătăţii şi educaţiei.

Autoru: Corina Cristea

Armânipsearea: Taşcu Lala

30 December 2022
The Week in Review 19-25.12.2022

The Romanian Revolution, 33 years ago

Ceremonies commemorating the heroes of the anti-communist Revolution of 1989 were organized, this week, in Romania. In the big cities, religious and wreath-laying ceremonies took place in the significant places for the historical moments that occurred 33 years ago. President Klaus Iohannis laid a wreath at the roadside monument in the University Square in the center of Bucharest, where he also observed a moment of silence. We remind you that the Romanian anti-communist Revolution started on December 16 in the city of Timisoara (west), to later extend to Bucharest and other cities. In the capital, the uprising that led to the fall of the communist regime broke out on December 21, with a large rally organized by Nicolae Ceauşescu, in the hope that he would be able to calm the population and remain at the helm of the country. After the failed rally, the revolt extended across Bucharest. Demonstrations against the regime took place, to which the law enforcement forces responded also by shooting at the demonstrators, killing around 50 people, injuring several dozen and arresting more than 1,000 people. Despite the reprisals, the demonstrations resumed on December 22, and the street pressure made the former dictator Nicolae Ceauşescu flee in a helicopter from the roof of the former Central Committee of the Romanian Communist Party. All in all, more than 1,000 people died and around 3,000 were injured in the fighting that took place in the only country in Eastern Europe where the regime change included a bloodshed.

Visit of the President of the European Parliament to Bucharest

‘There is no justifiable reason not to welcome Romania and Bulgaria into the Schengen area, because all the conditions for accession are met the President of the European Parliament, Roberta Metsola said, on Monday, in Bucharest. In a press conference with President Klaus Iohannis, she also stated that efforts were being made for this situation to be solved as soon as possible, even next year. ‘The external border of the European Union is defended. We see that all countries, including Romania, apply all components of the Schengen acquis, which answers any concern that might exist from this point of view, the Brussels official added. In turn, the Romanian head of state stated that the Schengen topic would not be on the agenda of the extraordinary European Council due in February 2023, and the discussions were to take place only on the sidelines of the meeting. We remind you that, at the beginning of the month, Romania’s admission to Schengen was blocked by Austria in the Justice and Home Affairs Council, which invoked issues regarding illegal migration. Documents provided by Frontex – the European Border Police and Coast Guard Agency – contradict the Austrian Chancellor’s statements.

Romanian delegation in South Korea

A Romanian official delegation, which included several ministers, as well as the Prime Minister Nicolae Ciucă and the Speaker of the Chamber of Deputies, Marcel Ciolacu, visited South Korea this week. Romania is interested in the development of major economic projects alongside the big Korean companies, in essential fields such as: transport, energy, defense, the IT industry, ITNs and semiconductors. Defense and energy industries dominated the talks with the South Korean officials, including the Prime Minister Han Duck-soo. They also approached such issues as how to manage the situation generated by the Russian aggression in Ukraine, security in the region and cooperation between NATO and South Korea. The Romanian delegation also had a meeting with the representatives of the Romanian community, to whom the Prime Minister conveyed his appreciation for the way in which they managed to integrate into that society, keeping, at the same time, the identity, language, culture and values of their native country close to their hearts.

The Romanian FM Bogdan Aurescu pays visit to Chisinau

Romania will continue to support the neighboring Republic of Moldova (with a majority Romanian-speaking population) in order to successfully overcome the crises which it is facing, the Romanian FM Bogdan Aurescu reiterated, on Monday, in Chisinau. The Romanian official had meetings with the president Maia Sandu, the prime minister Natalia Gavrilița, with his counterpart Nicu Popescu and with the president of the Parliament, Igor Grosu. The two sides emphasized the importance of developing electricity interconnections between the two states, of streamlining cross-border traffic, including through the construction of bridges over the Prut River. They also discussed the implementation of the agreement regarding the non-refundable financial assistance worth 100 million Euros Bucharest offered to Chisinau, as well as about the operationalization of the support platform for the Republic of Moldova, initiated by Minister Aurescu with his German and French counterparts. The European path of the Republic of Moldova and Romania’s concrete support for achieving this goal, including through the opening of EU accession negotiations, were also on the agenda.

High-level Romanian-Portuguese talks

The presence of the Portuguese soldiers from the South-East Multinational Brigade in Caracal (south), together with soldiers from North Macedonia and other allies, has an important contribution to strengthening Romania’s defense and security, said President Klaus Iohannis on the occasion of his visit to the ‘Olt Training Battalion 1, in Caracal, on Tuesday, where he was accompanied by his Portuguese counterpart, Marcelo Rebelo de Sousa. The high-level discussions focused on the security situation in Ukraine, with an emphasis on the intensification of humanitarian assistance to the neighboring country, as well as on support in facilitating grain exports. The two presidents also discussed the intensification of Romanian-Portuguese cooperation in the fields of defense, economy, trade, the digital agenda, renewable energy sources, health and education. (LS)

24 December 2022
Retrospectiva săptămânii 18.12 – 24.12.2022

Acum 33 de ani, Revoluția Română

Manifestări de comemorare a eroilor Revoluţiei anticomuniste din 1989 au fost organizate, în această săptămână, în România – în marile oraşe au avut loc ceremonii religioase şi depuneri de coroane în locurile semnificative pentru momentele istorice de acum 33 de ani. Preşedintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori la troiţa din Piaţa Universităţii din centrul Bucurestiului, unde a ţinut și un moment de reculegere. Amintim că scânteia Revoluţiei anti-comuniste române s-a aprins pe 16 decembrie în oraşul Timişoara, apoi s-a extins în Bucureşti şi în alte oraşe. În Capitală, revolta care a dus la căderea regimului comunist a izbucnit pe 21 decembrie, odată cu un mare miting organizat de Nicolae Ceauşescu, în speranţa că va putea linişti populaţia şi va rămâne la conducere. După mitingul eșuat, revolta a cuprins Bucureștiul. Au avut loc demonstrații împotriva regimului la care forțele de ordine au răspuns inclusiv cu focuri de armă și rafale asupra manifestanților, ucigând circa 50 de persoane, rănind mai multe zeci și arestând peste 1000 de persoane. În pofida represaliilor, demonstrațiile au fost reluate pe 22 decembrie, iar presiunea străzii l-a determinat pe fostul dictator Nicolae Ceauşescu să fugă cu un elicopter de pe acoperişul fostului Comitet Central al PCR. În total, peste 1.000 de oameni au murit şi circa 3 mii au fost răniţi în luptele care au avut loc în singura ţară din Europa de Est unde schimbarea de regim s-a făcut cu vărsare de sânge.

Vizita președintei Parlamentului European la București

“Nu există niciun motiv justificabil pentru a nu primi România şi Bulgaria în spaţiul Schengen, deoarece toate condiţiile pentru aderare sunt îndeplinite”, a declarat, luni, la Bucureşti, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Într-o conferinţă de presă alături de preşedintele Klaus Iohannis ea a mai afirmat că se fac eforturi pentru ca această situaţie să fie rezolvată cât mai curând, chiar anul viitor. “Frontiera externă a Uniunii Europene este apărată. Vedem că toate ţările, inclusiv România, aplică toate componentele aquis-ului Schengen, ceea ce răspunde oricărei îngrijorări care ar putea exista din acest punct de vedere”, a completat oficialul de la Bruxelles. La rândul său, șeful statului român a precizat că tema Schengen nu se va afla pe ordinea de zi a Consiliului European extraordinar din februarie 2023, urmând să aibă loc discuţii doar în marja reuniunii. Amintim că, la începutul lunii, admiterea României în Schengen a fost blocată în Consiliul JAI de Austria, care a invocat chestiuni privind migrația ilegală. Documente Frontex – Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – contrazic declarațiile cancelarului austriac.

Delegație română în Coreea de Sud

O delegaţie oficială română, din care au făcut parte mai mulți miniștri, dar și premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a mers, în această săptămână, într-o vizită în Coreea de Sud. România este interesată în dezvoltarea unor proiecte economice majore alături de marile companii coreene, în domenii esenţiale precum: transporturile, energia, apărarea, industria IT, ITNs şi semiconductorii. Industria de apărare și domeniul energiei au dominat discuţiile cu oficialii de la Seul, inclusiv cu premierul Han Duck-soo. S-a discutat despre modul în care trebuie gestionată situaţia generată de agresiunea rusă din Ucraina, securitatea în regiune şi cooperarea între NATO şi Coreea de Sud. Delegația română a avut și o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti, cărora premierul le-a transmis aprecierea pentru modul în care au reuşit să se integreze în această societate, păstrând, în acelaşi timp, aproape de suflet identitatea, limba, cultura şi valorile ţării natale.

Șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, în vizită la Chișinău

România va continua să susţină Republica Moldova vecină (majoritar românofonă) pentru a trece cu bine peste crizele cu care se confruntă – a reiterat, luni, la Chişinău, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu. Ministrul a avut întrevederi cu preşedinta Maia Sandu, cu premierul Natalia Gavrilița, cu omologul său Nicu Popescu și cu preşedintele Parlamentului, Igor Grosu. Părţile au subliniat importanţa dezvoltării interconectărilor de electricitate între cele două state, a fluidizării traficului transfrontalier, inclusiv prin construcţia de poduri peste râul Prut. S-a discutat şi despre implementarea acordului privind asistenţa financiară nerambursabilă, în valoare de 100 de milioane de euro, oferită Chișinăului de către București, dar și despre operaţionalizarea platformei de sprijin pentru Republica Moldova, iniţiată de ministrul Aurescu cu omologii german şi francez. A figurat pe agendă şi parcursul european al Republicii Moldova şi sprijinul concret al României pentru atingerea acestui obiectiv, inclusiv prin deschiderea negocierilor de aderare la UE.

Convorbiri româno- portugheze la nivel înalt

Prezenţa militarilor portughezi din cadrul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est la Caracal (sud), alături de militarii din Macedonia de Nord şi de ceilalţi aliaţi, are o contribuţie importantă la întărirea apărării şi securităţii României, a declarat preşedintele Klaus Iohannis cu ocazia vizitei pe care a făcut-o, marți, împreună cu omologul portughez, Marcelo Rebelo de Sousa, la Batalionul 1 Instrucţie “Olt” din Caracal. Discuţiile la nivel înalt au vizat situaţia de securitate din Ucraina, cu accent pe intensificarea asistenţei umanitare acordate ţării vecine, precum şi pe sprijinul în facilitarea exporturilor de cereale. Cei doi președinți au discutat și despre intensificarea cooperării româno-portugheze, atât în domeniul Apărării, cât şi economic, comercial, al agendei digitale, al surselor de energie regenerabilă, al sănătăţii şi educaţiei.

24 December 2022
Jurnal Românesc – 13.12.2022

Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe
Cârciu, a efectuat o vizită de lucru în Serbia, în perioada 10 – 12 decembrie,
pentru a consolida legăturile cu asociațiile românești și a identifica soluții
la problemele specifice cu care comunitatea de români se confruntă în păstrarea
identității. Secretarul de stat s-a întâlnit cu episcopul Ieronim Sinaitul al
Episcopiei Dacia Felix, cu sediul la Vârșeț, a vizitat Școala Generală cu
predare în limba română Zarko Zrenjanin din Satu Nou şi sediul din
Pancevo al Casei de Presă și Editură Libertatea. Delegația
românească a participat apoi la întâlnirea cu reprezentanți ai Consiliului
Național al Minorității Române din Voivodina și Serbia de Est și ai mediului
asociativ și cultural din zonă. Avem programe de finanțare nerambursabilă
și granturi care pot întări realizarea proiectelor de aici, așteptăm un număr
mare de copii prin programul Taberelor ARC, să îsi cunoască țara și să își
consolideze legătura cu cei de acasă. (…) Continuați să vorbiți și să simțiți
românește, oriunde vă aflați în lume, le-a spus Cârciu celor prezenţi. În
finalul vizitei, şeful DRP a participat la o întâlnire cu cadre didactice ale
Universității Belgrad și Universității Novi Sad, unde catedrele de limba română
asigură cursuri pentru învățământ universitar și post universitar. Peste 30.000
de români trăiesc în Serbia, concentraţi în Provincia Autonomă Voivodina,
conform datelor oficiale. Lor li se adaugă, însă, câteva sute de mii de etnici
români care locuiesc în Valea Timocului, numiţi vlahi de statul sârb,
nerecunoscuţi drept minoritate românească, şi care nu beneficiază de drepturile
aferente, precum educaţie, cultură, presă şi biserică în limba maternă.

Compania Naţională Poşta Română a inaugurat, la Chişinău, prima
subsidiară externă. Aceasta funcţionează în incinta clădirii International
Business Centre Skytower din capitala Republicii Moldova. Poşta Română a
trecut Prutul (…) Este o relaţie cu totul şi cu totul specială şi cred că se
încadrează în acest vis pe care îl avem împreună, al spaţiului digital
comun, a declarat ministrul român al Cercetării, Inovării şi
Digitalizării, Sebastian Burduja. Poşta Română arată că inaugurarea primei sale
subsidiare externe se înscrie în eforturile proiectului România – hub
logistic prin care operatorul poştal naţional intenţionează să sprijine
integrarea spaţiului geografic al Republicii Moldova în vederea dezvoltării
unui nod logistic important în zona Europei de Sud-Est. Totodată, prin prezenţa
pe piaţa din Republica Moldova, compania transmite că îşi propune creşterea
semnificativă a volumelor actuale şi frecvenţa rutelor poştale dintre cele două
state.

Lotul de juniori al României şi-a trecut în palmares o medalie de
argint şi cinci medalii de bronz la a 19-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale
de Ştiinţe, desfăşurată în perioada 2 – 12 decembrie, la Bogota în Columbia.
Ministerul Educaţiei informează că medalia de argint a fost obţinută de Ioana
Stănoiu, elevă la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, iar
medaliile de bronz au fost adjudecate de Natalia Raţ (Colegiul Naţional de
Informatică Tudor Vianu din Bucureşti), Vlad-Dorian Vulpe (Colegiul
Naţional Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu), Mario-Cristian Scurtu
(Colegiul Naţional Ecaterina Teodoroiu din Târgu Jiu), Vladimir
Nicolae (Colegiul Naţional George Coşbuc din Bucureşti) şi
Andrei-Casian Niculăesa de la Colegiul Naţional Mihai Eminescu din
Botoşani. Lotul olimpic de juniori a fost coordonat şi însoţit de profesorii
Daniela Bogdan, de la Colegiul Naţional Sf. Sava din Bucureşti,
Victor Păunescu, de la Colegiul Naţional Octav Onicescu din
Bucureşti şi George-Alexandru Croitoru, de la Colegiul Naţional Mihai
Viteazul din Bucureşti. Olimpiada Internaţională de Ştiinţe pentru
Juniori a avut trei probe: două teoretice individuale şi una practică – pe
echipe. La ediţia din acest an au participat circa 300 de concurenţi din 50 de
ţări.

Naista Dana Dragomir, cunoscută drept Regina naiului, a
interpretat Colindul Trei păstori în Concertul de Crăciun organizat
de Comisia Europeană la Stockholm. Artista a fost acompaniată de pianistul
suedez Mathias Hellberg şi de vocalistul Theodor Bagaian. Evenimentul a avut
loc în seara zilei de 12 decembrie la biserica Adolf Fredrik, situată în zona
centrală a capitalei suedeze. Concertul a avut loc în parteneriat cu ambasadele
a 22 de state membre ale Uniunii Europene, cărora li s-a alăturat ambasada
Ucrainei. Dana Dragomir este cotată drept cel mai bun artist instrumentalist din
Scandinavia, cu peste un milion de discuri vândute în Suedia şi cinci milioane
vândute în întreaga lume. Muzica sa combină stilurile pop, new age şi world
music. De-a lungul carierei a înregistrat 10 albume şi numeroase compilaţii şi
a susţinut numeroase recitaluri, inclusiv în prezenţa familiei regale a
Suediei.

RadioRomaniaInternational · Jurnal Românesc – 13.12.2022

13 December 2022
Românii de lângă noi

În așteptarea clopotelor românești de la Cotul
Donului. Interviu cu conf.univ.dr. Vasile Șoimaru, economist, publicist,
maestru fotograf, Vasile Şoimaru, iniţiator şi coordonator al proiectului
Românii din jurul României și al proiectului Cotul Donului 1942: eroism,
jertfă, trădare, al cărui nucleu este volumul cu același titlu, apărut în 2012
la Chișinău, cel care în urmă cu un deceniu a ridicat chiar pe acele meleaguri
prima cruce în memoria ostaşilor români căzuţi la Cotul Donului, bătălie de la
care pe 19 noiembrie 2022 se împlinesc 80 de ani.

RadioRomaniaInternational · Românii de lângă noi 17.11.2022

17 November 2022
Românii de lângă noi

Teatrul Național Mihai Eminescu din Chișinău, la Festivalul național de teatru 2022 (ediția 32, 5-13 noiembrie 2022).

Interviu cu Petru Hadârcă, director al TNME (Teatrul Național Mihai Eminescu din Chișinău), cel care semnează regia şi adaptarea textului piesei Capcana după Fuga de Mihail Bulgakov, prezentată marţi, 8 noiembrie, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.

RadioRomaniaInternational · Românii de lângă noi 10.11.2022

10 November 2022
De l’électricité pour la République de Moldova

Si l’Ukraine est la victime directe du néo impérialisme russe imaginé par le président russe Vladimir Poutine et manifesté par une agression illégale et injustifiée, la République de Moldova en est une victime collatérale. Le petit Etat à population majoritairement roumaine situé entre l’Ukraine et la Roumanie souffre déjà des conséquences dramatiques de la crise énergétique que la guerre dans son voisinage a porté au paroxysme et de la position ferme de condamner l’invasion adoptée par l’administration pro-européenne à Chisinau. Le mois dernier la compagnie qui fournit de l’électricité aux régions centrales et du sud de la République de Moldova a averti ses clients de se préparer à des coupures de courant durant la prochaine saison hivernale, à cause de l’intensification de la crise énergétique.

Auparavant, la présidente Maia Sandu avait déclaré que les habitants de la République devraient continuer à faire des économies d’électricité à cause de la majoration des tarifs et de l’amplification de la crise. Dans un récent discours prononcé devant le Parlement de Bucarest, Maia Sandu affirmait d’ailleurs que son pays risquait de se retrouver sans gaz, ni électricité cet hiver à cause du conflit. « Après le bombardement par la Russie des réseaux ukrainiens le géant russe Gazprom a réduit à moitié le volume du gaz délivré à la République de Moldova et l’approvisionnement en énergie sur la riche gauche du Dniestr pour le mois prochain est désormais incertain. Assurer l’électricité au pays est un défi quotidien », avouait Maia Sandu.

Se rendant compte de la situation compliquée dans laquelle se trouvait la petite ex-république soviétique après les attaques russes contre l’infrastructure énergétique ukrainienne, la Roumanie a commencé à fournir de l’électricité et des gaz naturels en régime d’urgence. Actuellement, Bucarest assure plus de 90% de la consommation d’électricité de Chisinau a dit le ministre des AE, Bogdan Aurescu : « La situation est grave puisqu’à présent, la République de Moldova se trouve en une situation énergétique très compliquée, étant à 100% dépendante des ressources extérieures tant pour ce qui est du gaz que de l’électricité », a souligné le chef de la diplomatie roumaine. Il a affirmé que la Roumanie avait aidé la République de Moldova en lui fournissant du mazout et du bois de chauffage.

Le gouvernement roumain a approuvé 130 000 mètres cubes de bois de chauffage à la demande de Chisinau. Vu que l’appui accordé à l’Ukraine pour contrecarrer l’agression de la Russie signifie en fait un soutien concret à la sécurité et la prospérité de la Roumanie et de ses citoyens, en égale mesure, l’appui à la République de Moldova, un Etat très vulnérable aux effets de cette agression est en fin de compte un point en plus à la sécurité de la Roumanie a expliqué le ministre Aurescu. Selon lui, les autorités de Bucarest continueront à appeler la communauté internationale à accorder à la République de Moldova des aides pour qu’elle puisse acheter de l’énergie sur le marché libre.

A Bruxelles, la présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, a promis à la République de Moldova de l’appui supplémentaire afin de couvrir ses besoins immédiats de gaz naturel et d’électricité.

7 November 2022
Jurnal Românesc – 28.10.2022

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a declarat că, pentru 2023, banii alocaţi domeniului cercetare-dezvoltare vor fi cel puţin dublaţi, în încercarea de a-i atrage înapoi în România pe conaţionalii foarte bine pregătiţi. La nivelul Guvernului suntem conştienţi de ceea ce înseamnă cifra de peste 4 milioane de români profesionişti în diverse domenii, profesionişti cu înaltă calificare, ce îşi desfăşoară activitatea în afara ţării noastre şi susţin atât economiile din ţările unde îşi desfăşoară activitatea, dar susţin şi România, pentru că parte dintre ei au o contribuţie semnificativă la ceea ce înseamnă economia românească, a spus Ciucă la o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii de afaceri române şi belgiene, care a avut loc la Bruxelles.

Premierul a spus că Executivul a pus la dispoziţie un program finanţat cu 40 de milioane de euro pentru 1.000 de firme din diaspora conduse de români şi a alocat 168 de milioane de euro, pentru a atrage specialişti de înalt nivel în cercetare-inovare. Ciucă le-a transmis antreprenorilor prezenţi că sunt aşteptaţi să dezvolte afaceri în România, având în vedere oportunităţile oferite, atât prin prisma proiectelor finanţate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi în contextul măsurilor adoptate de Guvern. El a anunţat că, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, economia României ar urma să înregistreze o creştere de peste 4,5% la finele acestui an.

Consulatul General al României la Torino a organizat o serie de evenimente dedicate omagierii personalităţii poetului şi diplomatului Vasile Alecsandri. Cu titlul Istoria unei prietenii politico-diplomatice, care a traversat secolele, manifestarea s-a desfăşurat în zilele de 26 şi 27 octombrie la Rectoratul Universităţii din Torino. Ambasadorul României la Roma, Gabriela Dancău, a evocat rolul deosebit de important al turneului diplomatic efectuat de Alecsandri in 1859 pentru susţinerea de către marile puteri a cauzei Unirii Principatelor Române.

Totodată, a fost inaugurată o expoziţie dedicată diplomatului român şi au avut loc conferinţele Activitatea lui Vasile Alecsandri în contextul aniversării a 160 de ani de diplomaţie modernă şi Scriitori români în arhivele diplomatice. Poet, dramaturg şi membru fondator al Academiei Române, Vasile Alecsandri a fost unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848. A fost ministru de externe în guvernele Moldovei şi Ţării Româneşti, ministru al Afacerilor Străine în primii ani ai domniei lui Alexandru Ioan Cuza şi trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Paris.

Ambasada României în Austria anunţă organizarea unui consulat itinerant la sediul Seminarului Episcopal din Linz, în perioada 3-7 noiembrie. Cu acest prilej, cetățenii români care au domiciliul sau reședința în landurile din proximitate pot solicita eliberarea de documente de călătorie, de adeverințe de cazier judiciar, adeverințe de renunțare la cetățenie, duplicate de certificate de naștere, de căsătorie, de deces, adeverințe de stare civilă şi transcrieri de certificate de naștere. Peste 130.000 de români trăiau oficial în Austria la 1 ianuarie 2021 şi alcătuiau a doua comunitate de cetăţeni străini din această ţară, după germani.

A 4-a ediţie a Festivalului Internațional al Artelor Contemporane BE FREE FEST are loc în perioada 28 octombrie – 3 noiembrie, la Chișinău. Evenimentul, organizat de Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate în colaborare cu Clusterul EUNIC Moldova, Institutul Cultural Român la Chișinău, Institutele Goethe din Chișinău și București, Ambasadele Elveției şi Austriei la Chișinău şi Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite, reuneşte artiști din România, Germania, Austria și Republica Moldova.

Organizatorii anunţă că, în contextul agresiunii ruse în Ucraina, festivalul are loc sub genericul Puterea Libertăţii. Manifestarea cuprinde concerte şi spectacole de teatru şi se desfăşoară la Teatrul Național Satiricus I.L.Caragiale şi la Teatrul Republican Luceafărul. Accesul la evenimente este gratuit în baza unei rezervări pe site-ul iticket.md.

RadioRomaniaInternational · Jurnal Românesc – 28.10.2022

28 October 2022
Jurnal românesc – 25.10.2022

Poetul, eseistul, publicistul, traducătorul şi scriitorul Ilie Tudor Zegrea s-a stins din viaţă la 24 octombrie, transmite Agenţia BucPress. Acesta a intrat în istoria literaturii române după publicarea culegerii de poezii Crin îngândurat, apărută la Ujgorod în 1986. A mai scris cărţile Navigator în septembrie şi Timpul ierbilor. Născut la 3 iunie 1949 în Sinăuții de Jos, raionul Hliboca, Ilie Zegrea a desfăşurat o activitate amplă în cadrul mișcării de renaștere națională și culturală a românilor din regiunea Cernăuți. A fost angajat al ziarului Zorile Bucovinei şi redactor-șef al Companiei de Stat pentru televiziune și radiodifuziune din Cernăuți, unde a realizat sute de emisiuni în limba română. La începutul anilor ’90 s-a aflat în primul rând al fondatorilor Societății pentru Cultură Românească Mihai Eminescu din Cernăuți, pe care a şi condus-o între 1999 şi 2000. În 1996 a înființat și este ales președinte al Societății scriitorilor români din Cernăuți, poziţie din care a editat revista de literatură și artă Septentrion. A organizat mai multe ediții ale Festivalului Eminescian Internațional de poezie Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi…, concursuri de poezie eminesciană, activități literare în școlile românești din regiune şi mese rotunde privind statutul limbii române în nordul Bucovinei. A primit numeroase distincţii, între care Premiul George Bacovia al revistei Ateneu, Premiul Mihai Eminescu, Premiul U.S. din Moldova, Marele Premiu Nichita Stănescu al serilor de poezie de la Desești şi Premiul Literar Paul Celan.

Proiectul Ora de poveste – Povești românești pentru copiii români din diaspora, organizat de școala online de limba română Proud din New York are loc până pe 26 noiembrie. Ora de poveste se desfăşoară cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni şi presupune organizarea de întâlniri online cu copiii români din diaspora în cadrul cărora actori, scriitori şi jurnaliști le citesc povești românești clasice și actuale. Managerul de proiect, Delia Pavel, a spus că necesitatea acestui demers a apărut în urma constatării faptului că majoritatea cursanților, copii din familii de români care s-au născut în Statele Unite ale Americii, au pierdut contactul cu literatura română, atât din cauza faptului că timpul părinților lor este limitat și nu le permite aprofundarea lecturilor în familie, cât și pentru că operele scriitorilor români nu fac parte din curricula obişnuită. Ne manifestăm convingerea că un astfel de proiect (…) va deschide apetitul și interesul copiilor pentru cultura românească, pentru operele autorilor români clasici și contemporani, pentru lectură și studiu, în general, a apreciat Delia Pavel. Sesiunile de lectură au loc în fiecare sâmbătă şi sunt adaptate la fusurile orare din Europa și Statele Unite. Accesul la Ora de Poveste este gratuit, pe bază de înscriere la adresa de email join@romanianonlineschool.com.

Teatrul Muzical Ambasadorii din Bucureşti va susţine la Chişinău spectacolul pentru copii Cutiuța muzicală în regia Laurei Maria Vlădoiu. Reprezentaţia va avea loc la 26 noiembrie, la Teatrul Naţional Satiricus Ion Luca Caragiale. Piesa este unul dintre cele mai de succes proiecte muzicale din România dedicate copiilor, transmite Institutul Cultural Român Mihai Eminescu de la Chișinău. Cutiuța Muzicală înseamnă peste 1.500.000 de copii vândute, 10 albume şi sute de cântece pentru copii interpretate de unele dintre cele mai cunoscute voci din România, precum Mădălina Manole, Horia Brenciu, Loredana, Anca Țurcașiu, Dan Bittman, Silvia Dumitrescu, Sanda Ladoși, Daniela Nane, Mihaela Rădulescu sau Andreea Marin.

Fotomodelul și actrița Catrinel Menghia, cunoscută drept Marlon, a fost recompensată cu premiul special Rai Cinema pentru regia scurtmetrajului Oase, realizat împreună cu Daniele Testi și prezentat în premieră mondială la a 17-a ediție a Festivalului de Film de la Roma. Pelicula a fost inclusă în secțiunea paralelă Alice nella città, dedicată tinerei generații de cineaști, care s-a desfăşurat în perioada 13 – 23 octombrie. Menghia a fost recent protagonista filmului La Gomera, regizat de Corneliu Porumboiu şi nominalizat la Festivalul de la Cannes, iar în urmă cu câteva luni şi-a lansat cartea autobiografică intitulată Nu aveam ochii albaştri. În prezent, Catrinel își pregătește debutul regizoral în lungmetraj.

RadioRomaniaInternational · Jurnal Românesc – 25.10.2022

25 October 2022
07.10.2022

Prague – Le président roumain, Klaus Iohannis, participe aujourd’hui à la réunion informelle du Conseil européen à Prague après avoir participé jeudi à la première réunion de la Communauté politique européenne. Conformément à un communiqué de l’Administration présidentielle de Bucarest, le chef de l’Etat a souligné l’importance d’une approche commune avec les partenaires européens au sujet des changements profonds en termes sécuritaires qui ont lieu à présent, soit autant d’aspects qui nécessitent une réponse européenne unie et forte. Dans ce contexte, le chef de l’Etat a réitéré son appel à des sanctions fermes, coordonnées et solidaires face aux efforts constants de la Fédération de Russie de diviser le continent européen. Ce qui plus est, Klaus Iohannis a plaidé pour la consolidation des mécanismes de résilience afin de répondre aux menaces hybrides de la part de la Russie, soulignant que la réduction des dépendances, la sécurité cybernétique et la protection des infrastructures critiques devraient rester des priorités. Il a également réitéré le besoin de poursuivre l’appui à l’Ukraine et a souligné les démarches complexes entrepris par la Roumanie pour soutenir son voisin sur les plans politique, économique, financier, logistique et humanitaire.

Sanctions – L’Union européenne a adopté un nouveau paquet de sanctions contre la Russie suite à l’annexion illégale des régions ukrainiennes de Donetsk, Lougansk, Zaporojie et Kherson. Selon un communiqué du Conseil de l’UE, le 8e paquet adopté par le bloc communautaire pour répondre à l’invasion de la Russie en Ukraine inclut une série de mesures censées renforcer la pression exercée sur le gouvernement et sur l’économie russes, affaiblir les capacités militaires de la Russie et obliger le Kremlin à payer pour la récente escalade du conflit. Cette nouvelle série de sanctions introduit dans la législation de l’UE les bases pour l’institution d’un seuil pour le coût du transport du pétrole russe par voie maritime vers des Etats tiers et des restrictions supplémentaires au transport par voie maritime du pétrole et des produits pétroliers à des Etats tiers. L’Union européenne a publié aussi une liste des personnes faisant l’objet des nouvelles restrictions. S’y retrouvent 30 personnes physiques et sept entités juridiques. Ce qui plus est, l’UE a annoncé que les organisateurs des référendums déroulés dans les régions annexées par la Russie étaient également visés par les restrictions européennes. A noter aussi que les citoyens européens ne peuvent plus occuper des fonctions de direction dans une série de compagnies d’Etat russes.

Chisinau – L’Etat d’urgence institué en République de Moldova après l’invasion russe en Ukraine le 24 février a été prolongé de 60 jours. Selon la ministre de l’Intérieur, Ana Revenco, cette troisième prolongation est déterminée par les risques et les menaces à l’adresse de la sécurité nationale et à l’approvisionnement avec des ressources énergétiques durant l’hiver. La cheffe de l’exécutif moldave, Natalia Gavriliţa, a expliqué que pendant presqu’une année entière son gouvernement a été obligé à agir dans un contexte sans précédent et elle a critiqué la compagnie russe Gazprom pour ne pas avoir respecté ses obligations contractuelles suite à la réduction de 30% du volume du gaz délivré à la République de Moldova. Rappelons-le, mardi Gazprom a menacé Chisinau de couper toutes les livraisons de gaz, y de résilier entièrement le contrat si les arriérées ne sont pas payées avant ce 20 octobre.

Kiev – La centrale nucléaire de Zaporijjia (sud), la plus grande d’Europe, est évidemment ukrainienne, malgré son appropriation formelle par Moscou, a déclaré jeudi le patron de l’Agence internationale de l’énergie atomique (AIEA) Rafael Grossi, réaffirmant la possibilité « très claire » d’un accident nucléaire, selon l’AFP. « Pour nous, il est évident qu’elle appartient à (l’opérateur ukrainien) Energoatom puisque c’est une installation ukrainienne », a déclaré M. Grossi lors d’une conférence de presse à Kiev, après avoir été reçu par le président Volodymyr Zelensky et avant de se rendre a Moscou. La Russie s’est formellement appropriée mercredi de cette centrale qu’elle occupe militairement depuis début mars, selon un décret signé mercredi par son président Vladimir Poutine. La plus grande d’Europe, la centrale de Zaporojie fournit un tiers de la production d’électricité de l’Ukraine. La Russie souhaite la brancher au réseau électrique de la Crimée qu’elle a annexée en 2014. Depuis le mois d’août la centrale est visée régulièrement par des tirs dont Russes et Ukrainiens se renvoient mutuellement la responsabilité. Contrôlée par les troupes russes, la centrale est toujours opérée par un personnel ukrainien.

ANIMEST – Plus de 340 films figurent à l’affiche de la 17ème édition du Festival international de film d’animation, Anim’est, qui se déroule du 7 au 16 octobre à Bucarest. Parmi les productions présentées, plusieurs se sont déjà remarquées dans des festivals et des compétitions internationales. C’est le cas, par exemple, de « Flee », du Danois, Jonas Poher Rasmussen. Sur l’ensemble des films signés par des artistes roumains, notons « L’île », une comédie surréaliste inspirée par l’histoire de Robinson Crusoé.

Météo – Les températures tournent autour des moyennes pluriannuelles en Roumanie. Le ciel est variable, couvert sur l’est et le sud-est et sur la côte. Les maximas vont de 16 à 24 degrés. 20 degrés sous le soleil à Bucarest.

7 October 2022
Aprecieri pentru Teatrul Naţional Radiofonic – Radio România

În perioada 15-25 septembrie, Teatrul Naţional Radiofonic – Radio România, reprezentat prin echipa de creaţie formată din Magda Duţu, realizator, scenarist şi coordonator de proiect, Ion-Costin Manoliu, redactor şi scenarist, Mirela Georgescu, inginer de sunet şi regizor tehnic, Patricia Prundea, regizor muzical și Milica Creiniceanu, regizor de studio, a participat la a VII-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, organizată de Teatrul Național Mihai Eminescu Chișinău, cu sprijinul Ministerului Culturii, Educației și Cercetării din Republica Moldova, al Ministerului Culturii și Identității Naționale din România, al Institutului Cultural Român din București și Chișinău și al Biroului de Cooperare al Elveției în Republica Moldova. Evenimentul s-a desfășurat sub Înaltul Patronaj Prezidențial acordat de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și de Președintele României, Klaus Iohannis.

Ediția din acest an s-a desfășurat sub genericul Artiștii pentru pace, libertate, speranță, fiind nu doar un festival de teatru, dar și un spațiu al contactelor între oameni de cultură și spectatori, generator de idei și creativitate, în care au fost încurajate dezbaterile şi diversitatea de opinii. Publicul din Chişinău a avut ocazia să vizioneze spectacole prezentate de teatrul gazdă și de alte 16 teatre de pe ambele maluri ale Prutului, dar și de Teatrul Național Dramatic Academic Ivan Franko din Kiev.

O secțiune a fost dedicată Teatrului Național Radiofonic din București – Radio România. Audițiile cu public au avut loc în Sala Antract a Teatrului Național Mihai Eminescu, fiind prezentate spectacolele: Grădina de sticlă de Tatiana Țîbuleac, dramatizarea și adaptarea radiofonică Magda Duțu, regia artistică Petru Hadârcă, Dionisie Erhan – Vlădica cel Sfânt al Unirii. Întruparea şi Împărtăşirea Sfinţeniei, scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu, regia artistică Petru Hadârcă, Dora d’Istria sau Prinţesa Elena Ghica. Libertate și Destin, scenariu de Raisa Radu, adaptarea radiofonică Magda Duțu, regia artistică Maria Agnesa Pușcașu, Cazul Tudor Vladimirescu, scenariul radiofonic și regia artistică Gavriil Pinte, Chipul lui Dumnezeu de Ion Costin Manoliu, adaptarea radiofonică și regia artistică Claudiu Goga, Maria Cebotari – Stea rătăcitoare, scenariu radiofonic de Magda Duțu, după cartea-album, cu același titlu, de Aurelian Dănilă, regia artistică Petru Hadârcă.

Participarea TNR la eveniment s-a bucurat de aprecierea spectatorilor și a specialiștilor. În urma celor șase reprezentații susținute, Teatrul Național Radiofonic – Radio România a primit Diploma Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, ediția a VII-a, pentru efortul de solidarizare și mobilizare a energiilor creatoare împotriva unui teatru de război, pentru un Teatru de artă, un Teatru al păcii, al libertății și al speranței și medalia dedicată celor 100 de ani de la înființarea Teatrului Național Mihai Eminescu din Chișinău, emisă de Banca Națională a României.

29 September 2022
Româñilli de ningă noi

Reuniunea a Teatrilor Naționale Românești de Chișinău s’dizvărteaşti tru perioada 15-28 yismăciuni 2022 și adună teatrili de pi dauli mealuri a arăului Prutu.

Interviu cu regizorlu Petru Hadârcă, directorlu a Teatrului Național “Mihai Eminescu” di Chișinău, organizatorlu a evenimentului, andreptu și cu agiutorlu a Ministerlui ali Cultură, Educație și Cercetari ditu Republica Moldova, a Ministerlui ali Cultură și Identitati Națională ditu România, a Institutlui Cultural Român di București și Chișinău și a Biroului de Coopearare ali Elveție tru Republica Moldova.

“Artiştilli tră irini, libirtate, nădie” easti motto-ulu a ediţillei de anlu aestu a Reuniunillei Teatrilor Naționali Românești di Chișinău ti cari zburămu tamamu tora cu directorlu a Teatrului Naţional “Mihai Eminescu” di Chisinau nicukirlu si organizatorlu a aluştui evenimentu de tradiţie.

Regizorlu Petru Hadărcă easti deadunu cu noi. Ghini n-aflămu, diznău !

Petru Hadărca — Haristusescu tră căliseari ! Si tamamu mindueamu tră aţea că spusitu pi motto-ulu pi cari ălu lansămu la editia a VII–a a Reuniunillei Teatrilor Naţionale si ñi-aduş aminti ună spuneari a unlui mari politician, a unlui analtu funcţionar de Moscova pe cari ăl cunuştem tuţ, Rogojin, cari spunea nica ditu 2015 că “noi nu avem ananghi di tancuri tra s’himu nicukiri Chisinau” si ia că şi adză escu ahănda căndăsitu că alumta aţea marea s’duţi nai ma pţănu la noi, tru Basarabia toradioară, nu pi terenu militar şi aestă easti tru sinidisea a oamiñiloru şi minduescu că rezultatul va s’hibă apufusitu di un model mental ali cultură cătă cari va s’ndreaptă publiclu largu. Ti aţea, proiectul Reununiunillei Teatrilor Naţionale Româneşti la Chisinău cari agiumsi tora la aestă ediţie şi mi hărsescu că agiumsi normalitate şi easti di cabaia kiro ună traditie, s-amintă tru 2014 atumţea căndu băgămu tru practico cu llirtatlu Ion Caramitru aţea alăxeari di turnee anamisa di aţeali daua teatri, Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” di Bucuresti şi Teatrul “Mihai Eminescu” di Chisinău, cumu ghini spunea llirtatlu Ion Caramitru “ adi s’intră pi stenă Caragiale şi Eminescu şi s-amintă atumţea pritu ună diplo vreari, pritu ună provocari. Prota ţănea di turlia estetică şi di sinferlu a nostru profesionalu tra s’himu ligaţ cu minarea teatrală ditu România, cu proţesele teatrale ditu lume si tra s’dămu silă a lucărlui teatralu ditu Republica Moldova. Si ia că vini aţelu sticu di oară tru 2014 si deapoa tru 2015 candu prota ediţie a reuniuniunillei teatrilor nationale, neise agiumsi aşi cumu spun spectatorlli si nu maş, că easti unu di nai ma di simasie evenimente teatrale a anlui tru Chisinău. Reuniunea a Teatrilor Nationale Românesti nă aduţi un modelu valoric tră noi, tră societatea română si tră româñilli di iuţido.

Roxana Ioegulescu Bandrabur — Si cari, tră doilu an arada s’hărseaşti di Analtulu Patronaju Prezidenţialu durusitu di prezidenta ali Republică Moldova, Maia Sandu si di prezidentulu ali Românie Klaus Iohannis.

Petru Hadărcă – Aesta easti ună tiñie tră noi şi nă ascumbuseaşti nica ş-ma multu, aţea turlie că spectacolele aleapti ti editia a VII–a s’hibă nai cama avuti. Ghini ma, di arada teatrele nationale, tut kirolu la Chisnău, yin cu spectacole premiate la Gala a Premiilor UNITER, premiati la alti festivaluri importante internaţional. Si yin numi avdzăti a teatrului românescu. Suntu regizori mări, spectacole realizate de Silviu Purcărete, di Radu Afrim, di Claudiu Popa di Cristian Hadji-Culea suntu spectacole cu actori muşeaţ, mări actori. Maia Morgenstern va u avem anlu aestu tru “Casa di la hoară” un spectacol a Teatrului Naţional di Bucureşti.

Sunt gaereţ fapti nu maş di mini ama şi di managerlli de teatru şi anlu aestu maxus va s’haristusescu a aţiloru doi ministri ali Cultură emu di Bucuresti emu di Chişinău cari agiutară financiar posibilitatea tra s’yină teatrile la Chisinau tră un şcurtu kiro di dauă stămăñi ahătu cătu va s’ţănă Reuniunea a Teatrilor Naţionale.

Roxana Iorgulescu Bandrabur — Dimecu tamamu perioada anamisa di 15 di yismăciuni şi 28 di yismăciuni.

Petru Hadărcă — Aţea ţi lipseaşti s’cundilleamu easti că pi ningă ministerili tră cultură easti si soţlu a nostru comun Institutlu Cultural Român a curi lli-aduţemu haristuserli ţi ălli si cadu. A deapoa ti prota oară anlu aestu eavemu ună premieră absolută tru sinlu a fumeallillei teatrilor nationale românesti, neise călisimu si Teatrul Naţional Academic “Ivan Franco” di Kiev cari si el fu thimilliusitu tamam aoa şi 100 di añi, idyea cum şi teatrul a nostru.

Va s’hibă aoa tru dzuua di 26 di yismăciuni cu un spectacol premiat, cu un premiu mari, la un festival International ditu Europa, di Budapesta, anlu tricutu cu spectacolu “Coriolanus” di Shakespeare. Si lli-aştiptămu cu emoţii tuţ atelli cari dimăndară că va s’yină anamisa di noi.

Roxana Iorgulescu Brandabur — Suntu 17 di teatre de pi dauli mealuri a Prutlui cadealihea că şi Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” ţi lu adusitu aminti deaneavra ama si Teatrul Naţional Radiofonic maca tut himu la Radiodifuziunea Română, 24 di spectacole tru sălliurli di teatru, 9 audiţii a spectacolilor radiofoniţi, lansări di carti, proiecţii di filmu, ia că nu nă dănăsimu maş la filmu, expozitii di cadhuri, atelieri, master class-uri, evenimente online muabeţ şi alti ahtări. Dimecu cum spusitu un regal.

Petru Hadărcă — Haristusecu că adusitu aminti di Teatrul Naţional Radiofonic easti prezentu di la prota ediţie si cu cari avemu andreaptă achicăseri culturale de añi di dzăli, cu distributie di pi dauli mealuri a arăului Prutu si cu actori ahăt di la Teatrul di Chisinău ama si di la teatrili naţionale ditu România. Un argumentu furteaţă căţe cultura, teatrul, di multu kiro u freadzi telea anţăpătoasă de la Prut…

Neise, u feaţimu Unirea. Aşi cum aţelli doi ministri tru ună conferinţă de presă, dl. Lucian Romaşcanu si dl Sergiu Prodan dzăţea: “Himu maş ună cultură cu doi miniştri aşi şi noi, io dzăcu că himu maş unu teatru românesc ahăt aţelu di Chisinau, pănă Timişoara, pănă Oradea, actorlli zburăscu idyea limbă, atea muşeata tru sţenă, limba româna, zborlu al Nichita Stănescu, “patrida-a noastră easti limba română, nu maş …”.

Roxana Iorgulescu Bandrabur — Domnule Hadărcă vă oru s’aveţ aesti dzăli mplini di harauuă, tră atea că vă si cadi pănu di mardzină, ti gaeretea mutrinda unu ahtari evenimentu. Vă haristusescu, multu di multu !

Petru Hadărcă — Vă haristusescu, multu di multu, nica nă oară. Mi hărsiiu multu şi avui mari miraki s’vă avdu, s’nă lomu di limbă.

Autor: Roxana Iorgulescu Bandrabur

Armânipsearea: Taşcu Lala

20 September 2022
19.09.2022

Justice – Durant les débats par articles qui se sont déroulés dans le cadre d’une réunion marathon deux jours durant, seulement quelques uns des 600 amendements déposés ont été adoptés. L’opposition accuse la politisation de la Justice et demande que les actes normatifs ne soient plus soumis au vote avant une opinion de la Commission de Venise suite à la saisine de l’Union Sauvez la Roumanie. Le ministre de la Justice, Catalin Predoiu affirme pourtant que l’élaboration des projets a pris en compte les avis de cette institution. Le prochain projet dans le paquet de lois de la Justice qui fera l’objet des débats au sein de la Commission parlementaire spéciale est celui qui gère l’organisation judiciaire.

Belarus – Le ministère roumain des Affaires Etrangères a convoqué le chargé d’affaires par intérim du Belarus à Bucarest après les déclarations du président de cet Etat, Aleksandr Loukachenko selon lequel les Etats Unis poussaient l’Europe vers une confrontation militaire avec la Russie sur le territoire de l’Ukraine et que d’autres Etats, y compris la Roumanie y seraient directement impliqués. Bogdan Aurescu, le chef de la diplomatie roumaine a déclaré que « la Roumanie rejette fermement de telles affirmations inadmissibles qui alimentent la rhétorique reposant sur l’appel à la force et à la menace avec la force dans les relations internationales ». Le ministère des Affaires Etrangères de Bucarest rappelle que la Roumanie est un Etat membre de l’OTAN qui bénéficie de toutes les garanties sécuritaires qui y découlent.

George Enescu – La dernière finale du Concours international George Enescu 2022 s’est achevé à Bucarest. Dans la section piano c’est Alexandra Segal d’Israël qui a remporté la Ière place. Le jeune musicien du Luxembourg, Benjamin Kruithof a remporté la section Violoncelle, et la roumaine Maria Marica la section violon. Dans la section de composition les gagnants ont été le sud-coréen, Shin Kim pour la musique symphonique et l’Italien Leonardo Marino pour la musique de chambre. Cette année, le Concours Enescu s’est déroulé sous la slogan « la musique de l’espoir » et a marqué le retour dans la salle de spectacles après deux ans durant lesquels les événements culturels se sont déroulées entièrement ou partiellement dans l’espace virtuel.

Carburants – La coalition gouvernementale de Bucarest se réunit aujourd’hui pour débattre du maintien de la compensation de 50 bani, soit 10 centimes d’euros par litre de carburants, après la fin du mois en cours. Les autorités préparent des mesures d’économie de l’énergie dans le contexte de la baisse des livraisons de gaz de Russie et des efforts de réduire la dépendance énergétique du pays. Le premier ministre Nicolae Ciucă a annoncé que l’exécutif visait à introduire un programme censé stimuler le remplacement des ampoules classiques par des ampoules économiques. Ce qui plus est, chaque ministère doit présenter un plan de mesures visant la réduction du gaspillage énergétique. Entre temps, les dépôts de gaz de Roumanie ont atteint le seuil minimum de remplissage de 80% de leur capacité, conformément à l’objectif de l’Union européenne. D’ailleurs au niveau communautaire les stocks couvrent 84% de la capacité de stockage. Par ailleurs, l’Institut national de la statistique a annoncé que la Roumanie avait importé durant les sept premiers mois de l’année une quantité de gaz naturel de plus de 1,3 millions de tonnes, soit 17% environ inférieure à celle de la période similaire de l’année dernière.

Funérailles – Les funérailles d’Etat de la reine Elisabeth II se déroulent aujourd’hui à Londres. 2 000 personnes y ont été invitées, dont 500 chefs d’Etat et de gouvernement, ainsi que de nombreux autres dignitaires étrangers. Le président roumain, Klaus Iohannis et sa majesté Margarita, la gardienne de la couronne de Roumanie et Radu le prince consort participent également aux funérailles de la souveraine britannique. Ces quatre derniers jours des centaines de milliers de britanniques ont passé de longues heures pour pouvoir passer par le cercueil de la reine, qui sera transféré aujourd’hui du Palais du Parlement à Westminster Abbey, où une cérémonie religieuse est prévue. Ensuite le cortège funéraire se dirigera vers l’Arc Wellington de Londres. Aucun avion ne survolera Londres durant cette période. Le dernier voyage de la reine Elisabeth II mènera jusqu’au Palais Windsor où elle sera enterré dans la crypte de l’église près de son époux, Philippe.

Oradea – La ville d’Oradea située dans le nord-ouest de la Roumanie est arrivée sixième au classement des meilleures destinations touristiques, que ce soit pour un simple weekend ou pour une période plus longue, dans un classement réalisé à partir des votes de 500 000 touristes du monde entier, a annoncé le Ministre roumain du tourisme. Selon le classement Europe’s best destinations, Oradea est considérée comme un modèle parmi les destinations touristiques roumaines, avec son paysage architectural surprenant et la diversité de sa programmation culturelle. Le classement comprend des destinations touristiques situées dans toute l’Europe, et la Roumanie réussit à surclasser des pays comme l’Angleterre, l’Italie, la Grèce ou l’Autriche. Désignée cette année comme « la plus belle destination Art nouveau » d’Europe, Oradea mérite de se trouver sur la liste des destinations touristiques qu’il faut avoir visité au moins une fois dans sa vie, a ajouté le ministre.

Manif – Des milliers de protestataires s’étaient réunis dimanche devant le siège du gouvernement de Chisinau, en République de Moldova voisine, pour dénoncer l’inflation à la hausse et la flambée des tarifs des carburants, demandant aussi la démission de la présidente pro-occidentale Maia Sandu. Selon l’agence de presse Reuters, ce fut la plus grande manifestation de cette petite république ex-soviétique depuis la réélection de Maia Sandu en 2020. A ce moment-là, celle-ci avait promis de lutter contre la corruption. « Moldova est actuellement en mort clinque, à cause des autorités actuelles », a déclaré Dinu Turcanu, un politicien d’opposition.

Météo – Il fait particulièrement froid sur l’ouest, le nord et le centre du pays, alors que sur les autres régions, les températures touchent les moyennes pluriannuelles. Le ciel est couvert et il pleut sur les régions à l’intérieur de l’arc des Carpates. A plus de 1 600 mètres d’altitude, il y a des précipitations mixtes pluies – neige. Les maxima vont de 10 à 25 degrés. 20 degrés sous un superbe soleil d’automne à Bucarest.

Vent – Le vent fort qui a soufflé dimanche à travers la Roumanie a produit aussi des bénéfices. Selon une annonce publiée sur la page Facebook du Système énergétique national, la consommation d’électricité du pays a été assurée en grande partie de sources éoliennes. Plus de 40% de la production énergétique du pays a été produite par des centrales éoliennes, 20% par des centrales nucléaires et 13% par des centrales hydrauliques – a annoncé le Système énergétique national.

19 September 2022