Moment istoric în România
La Deveselu a fost
inaugurat, joi, sistemul de apărare antirachetă în prezenţa, între alţii, a
secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi a adjunctului secretarului
american al Apărării, Robert Work. Prin amplasarea acestui sistem în sudul
României se urmăreşte întărirea securităţii euroatlantice, el urmând să
completeze capacităţile NATO de apărare antirachetă, deja, existente – radarul
de înaltă performanţă din Turcia şi sistemul de comandă şi control din
Germania. În Polonia va începe construcţia unei baze similare cu cea din România,
care ar urma să devină operaţională în 2018. Facilitatea de la Deveselueste proiectată să răspundă
eventualelor ameninţări cu rachete care ar putea veni în special din Orientul
Mijlociu. Aceasta nu reprezintă o ameninţare la adresa cuiva – a spus premierul
Dacian Cioloş: ‘Este un mijloc destinat exclusiv legitimei apărări
împotriva ameninţărilor cu rachete balistice. Întăreşte totodată capacitatea
NATO de apărare antirachetă şi extinde aria de acoperire şi protecţie pentru
statele aliate sudice şi centrale din Europa, reducând semnificativ riscul unor
eventuale atacuri cu rachete balistice din afara spaţiului euroatlantic.’
Considerându-se ameninţată, Moscova a condamnat instalarea scutului în România şi
a anunţat că îşi va întări capacităţile militare.
Scandalul dezinfectanţilor diluaţi
Guvernul tehnocrat de la Bucureşti, instalat în urmă cu aproximativ şase
luni, se confruntă cu o nouă criză. La începutul săptămânii, ministrul
Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, şi-a dat demisia pe fondul unui scandal de
amploare privind folosirea în spitale de dezinfectanţi diluaţi. Declarând Sănătatea o
prioritate a mandatului Executivului, premierul Dacian Cioloş a preluat
interimatul. El a declarat: ‘Vreau să folosim următoarele şase luni şi
pentru a lua şi alte tipuri de măsuri structurale care, chiar dacă nu vor
reforma din temelii sistemul de sănătate, cel puţin vor scoate la lumină
probleme şi le vor clarifica. Şi vreau să-i asigur pe toţi că n-o să ascund
nimic, că n-o să neglijez nimic.’ Potrivit premierului
Cioloş, în ultimii şase sau şapte ani, la Sănătate, în România, s-au succedat
cel puţin zece miniştri. Niciunul pare că nu a fost capabil să o reformeze,
astfel încât, de câteva luni, scandalurile se ţin lanţ.
Recomandări ale FMI pentru Bucureşti
Conducerea executivă a Fondului
Monetar Internaţional a analizat raportul ultimei sale misiuni, din luna
martie, din România şi a făcut, miercuri, recomandări autorităţilor de la
Bucureşti. FMI pledează pentru continuarea reformelor care au condus la
echilibrarea economiei şi pentru atragerea investitorilor. Fondul estimează că România va avea o creştere
economică de peste 4% anul acesta şi de 3,6 procente în 2017. Experţiispun că economia este pe un trend
crescător ciclic, sprijinită de recentele măriri ale salariilor din sectorul
public şi de reducerea TVA, care au impulsionat consumul privat. În concluziile
transmise Guvernului de la Bucureşti, Fondul semnalează că păstrarea acestor
circumstanţe favorabile de creştere nu se poate face în absenţa reformelor.
Experţii recomandă autorităţilor şi să nu mai cedeze presiunilor sociale.În prezent, România nu are în derulare un acord cu FMI.
150 de ani de Monarhie românească
Marţi, pe 10 mai, în
România a fost aniversată Ziua Regalităţii, care a devenit, de anul acesta, sărbătoare
naţională. Trei sunt semnificaţiile acestei zile importante în istoria României
şi toate au legătură cu Monarhia: la
10 Mai 1866, Carol I devenea domnitor al României, 11 ani mai târziu, statul
român îşi oficializa independenţa, iar la 10 Mai 1881 România devenea regat. Evenimente
dedicate sărbătoririi Coroanei Române la 150 de ani au avut loc la Bucureşti şi
Sinaia, staţiune din Carpaţii Meridionali. Principele Radu a vorbit, la Radio
România, despre imporanţa monarhiei în istoria României: ‘Au
fost ţări care au mers mai bine decât noi în acea perioadă, dar, dacă te uiţi şi
compari şi cu dificultăţile enorme pe care noi le-am avut de trecut în ultimele
secole, faptul că după 150 de ani ne găsim, astăzi, împreună, membri în Uniunea
Europeană, Coroana alături de naţiune şi bucurându-se de atâta respect şi de atâta
încredere, este un miracol. Este unul din motivele pentru care fiecare dintre
noi are de ce să se simtă mândru.’
Românii, din nou la
Cannes
Cinematografia românească străluceşte din nou la Festivalul internaţional
de la Cannes, văzut de publicaţia franceză Télérama drept un joker
pentru români, care pe Croazetă sunt preţuiţi şi premiaţi. Reputatul ziar
Le Monde aplaudă filmul lui Cristi Puiu, Sieranevada, văzând
în el un balet casnic, o simfonie a mişcării. Pelicula, aflată în
selecţia oficială, deci în cursa pentru Palme d’Or, a fost deja proiectată joi.Cinematografia românească va fi
reprezentată şi de Cristian Mungiu, aflat la a treia participare în competiţia
oficială, cu filmul Bacalaureat. Încă trei filme ale regizorilor
români concurează la Cannes la alte secţiuni: Câini de Bogdan Mirică
– în secţiunea Un Certain Regard; 4:15 p.m. sfârşitul lumii de Cătălin
Rotaru şi Gabi Virginia Şargă – la scurtmetraje şi Toate fluviile curg în
mare de Alexandru Badea – în secţiunea Cinéfondation.
Handbalul românesc la cote înalte
Duminica trecută, campioana României – CSM Bucureşti – a scris istorie la
Budapesta. La prima participare în Liga Campionilor, echipa a câştigat cel mai
important trofeu intercluburi, după o finală dramatică, tranşată în urma
aruncărilor de la şapte metri. Deşi considerate outsidere, româncele au luptat
şi au câştigat meciul în faţa echipei maghiare Gyor, favorita gazdelor, cu 29 -
26. CSM Bucureşti este a treia echipă din România care cucereşte Cupa
Campionilor, aşa cum se numea competiţia în trecut, după performanţele reuşite
de Stiinţa Bacău (1960 – 1961) şi Rapid Bucureşti (1963 – 1964).
