Preşedintele Klaus
Iohannis, un an de mandat
Preşedintele României,
Klaus Iohannis, a făcut, miercuri, în Parlament, un bilanţ al primului an de
mandat în fruntea ţării. În opinia sa, 2015 a demonstrat că se poate obţine un
acord larg pe subiecte publice, menţionând bugetul pe 2016 şi acordul politic
pentru creşterea bugetului pentru apărare la 2% din PIB până în 2017. De o
largă susţinere s-a bucurat şi strategia naţională de apărare în care au fost
incluse, pentru prima dată, aspecte ce ţin de educaţie şi sănătate, de
păstrarea identităţii naţionale sau de protejarea patrimoniului. Referindu-se
la politica externă, Klaus Iohannis a declarat că, în 2015, obiectivele
României au fost consolidarea parteneriatului cu SUA, întărirea parteneriatelor
strategice cu ţări precum Franţa, Polonia, Germania, Spania, Marea Britanie şi
Turcia, precum şi consolidarea raporturilor cu statele din vecinătate precum
Ucraina, Serbia şi Bulgaria. Relaţia privilegiată cu Republica Moldova,
majoritar românofonă, a fost şi va rămâne o constantă a politicii externe – a
mai spus Klaus Iohannis.
Bugetul României pe 2016 a fost aprobat
Legislativul român a
adoptat, în această săptămână, bugetul de stat şi pe cel al asigurărilor
sociale pe 2016. Referindu-se la veniturile bugetare prognozate – cu 3,6
miliarde de lei (800 milioane euro) mai mari decât în acest an – premierul
Dacian Cioloş a declarat, în faţa plenului reunit al Parlamentului, că
Executivul îşi propune să simplifice procesul de colectare, păstrând respectul
pentru cetăţeni şi pentru agenţii economici. Pe partea de cheltuieli – majorate
cu aproximativ 13 miliarde de lei (2,9 mld euro) – Guvernul intenţionează să
reducă risipa, prin transparentizarea şi eficientizarea achiziţiilor publice,
prin reformarea şi reducerea pierderilor companiilor de stat şi prin creşterea
eficienţei administraţiei publice. Construcţia bugetară porneşte de la un
nivel maxim de deficit de 3% din PIB, admis de UE, şi o
creştere economică de 4,1%.
Manifestări
comemorative la 26 de ani de la revoluţia anticomunistă
În
România au loc, în aceste zile, manifestări prilejuite de implinirea a 26 de
ani de la victoria revoluţiei anticomuniste, dar şi de comemorare a celor peste
o mie de victime ale represiunii din decembrie 1989. Declanşată la Timişoara de o măsură abuzivă a autorităţilor locale, Revoluţia s-a extins rapid
în toată în România şi a culminat, pe 22 decembrie, cu fuga de la putere a lui
Nicolae Ceauşescu. Peste 1.000 de oameni au murit şi aproape 3.400 au fost
răniţi între 16 şi 25 decembrie 1989. România a fost singura ţară din Blocul
Estic unde schimbarea regimului s-a făcut violent şi în care conducătorii
comunişti au fost executaţi, după o judecată sumară.
Proteste ale transportatorilor
şi oierilor, la Bucureşti
Mii de
transportatori români au protestat, joi, în Bucureşti, nemultumiţi, în
principal, de majorarea preţurilor poliţelor de asigurare auto obligatorie. Alte
nemulţumiri ale transportatorilor ţin de menţinerea supraacizei la carburanţi
şi după 1 ianuarie 2016 şi obligaţia operatorilor de transport de a plăti
drepturile de autor pentru staţiile radio montate pe autovehicule, sumele fiind
considerate prea mari. Nemulţumiţi
de noile
modificări la Legea vânătorii şi a protecţiei Fondului cinegetic, şi mii de crescători de animale au protestat în
faţa Parlamentului de la Bucureşti. Controversata lege prevede limitarea
numărului de căini de pază la stână. În plus, pentru
gestionarea faunei cinegetice, legea interzice păşunatul din luna
decembrie până în aprilie, ceea ce, spun oierii, le-ar aduce pagube însemnate.Ciobanii sunt revoltaţi şi
susţin că nu pot păzi sute de oi cu doar
doi-trei câini, în timp ce vânătorii se plâng că patrupedele acestora ucid iepuri şi caprioare.
Scutul antirachetă de la
Deveselu
Din
această săptămână, componenta de la Deveselu a scutului
american antirachetă este capabilă să funcţioneze din punct de vedere tehnic şi
urmează să fie integrată în structura NATO. Un comunicat al diplomaţiei de la
Bucureşti precizează că activarea sistemului de apărare antirachetă de la
Deveselu reprezintă un proiect de referinţă în consolidarea Parteneriatului
strategic dintre România şi Statele Unite – ţări între care relaţiile
diplomatice au fost stabilite în urmă cu 135 de ani. Sistemul de rachete
interceptoare distruge rachetele ostile cu forţa cinetică fără un alt tip de
încărcătură explozivă sau nucleară, a explicat la Radio România, Bogdan
Aurescu, negociatorul şef al acordului privind amplasarea în România a
sistemului american antirachetă. Şeful diplomaţiei române, Lazăr Comănescu, a
reiterat că sistemul nu este îndreptat împotriva Rusiei – elementele scutului
sunt folosite strict pentru protejarea teritoriului şi populaţiei României în
faţa unor ameninţări concrete.
Legea antifumat a trecut de Camera
Deputaţilor, for decizional în aceste caz
Camera
Deputaţilor a adoptat legea care interzice fumatul în spaţiile publice închise,
proiect care trecuse de Senat încă din 2011. Actul normativ interzice
complet fumatul în toate spaţiile publice închise, în spaţiile închise de la
locul de muncă, în unităţile sanitare şi de învăţământ, în mijloacele de
transport în comun, dar şi la locurile de joacă, indiferent dacă sunt spaţii
închise sau în aer liber. Deşi patronii din România se tem să
nu-şi piardă clienţii, experienţa celorlalte ţări cu legi similare arată că
fumătorii nu au renunţat să iasă în cluburi şi baruri. În plus, absenţa fumului
în localuri va permite şi instalarea de senzori pentru fum ca metodă de
siguranţă antiincendiu. Cele mai recente date ale INS arată că unul din cinci
români fumează zilnic.
Premierul
Dacian Cioloş, la Consiliul European de la Bruxelles
Criza
imigraţiei, securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, combaterea
terorismului, precum şi propunerile britanice de reformare a Uniunii au dominat
summitul european, de joi şi vineri, de la Bruxelles, la care România a fost
reprezentată de premierul Dacian Cioloş. Bucureştiul susţine
aplicarea măsurilor care vizează securizarea frontierelor externe ale UE,
pentru garantarea securităţii interne, menţinându-se, totodată, principiul
libertăţii de circulaţie în interiorul forului comunitar.
