Radio România Internațional

Tag: DNA

  • Corupţie în timp de pandemie

    Corupţie în timp de pandemie

    Contextul pandemic a alimentat corupţia în România, potrivit Direcției Naționale Anticorupție, iar banii nu au ajuns întotdeauna acolo unde trebuiau, respectiv pentru dotarea spitalelor, pentru echipamente de protecţie, aparatură specializată sau medicamente.

    DNA anunță că a deschis, de la apariţia COVID-19, în urmă cu doi ani, 168 de dosare penale pentru infracţiuni legate de pandemie sau vaccinare fictivă. Potrivit instituției, România a avut cea mai amplă anchetă din statele Uniunii Europene, cu 3.000 de certificate false eliberate la Vama Petea de cadre medicale şi angajaţi de spitale corupţi. În prezent, mai sunt în lucru jumătate dintre dosarele deschise de anul trecut. Opt dosare cu 22 de inculpaţi au fost trimise în judecată până acum. Printre aceștia se află şi directorul companiei naționale Unifarm, unul dintre principalii distribuitori de produse farmaceutice si parafarmaceutice din Romania, Ionel Eugen Adrian, care ar fi pretins, potrivit procurorilor, peste 700.000 de euro pentru un contract cu o firmă privată pentru milioane de măşti chirurgicale neconforme şi zeci de mii de combinezoane.

    Crin Bologa, procuror-şef DNA, explică: În perioade de criză corupţia prosperă. În aceste circumstanţe sigur că noi avem foarte multe dosare sau relativ multe dosare în lucru în ceea ce priveşte achiziţiile din pandemie, corupţia din pandemie. Am avut înregistrate în cursul anului 2020 şi 2021 peste 160 de dosare în legătură cu situaţia epidemiologică. În prezent, avem în lucru 88 de dosare, iar 68 de persoane sunt puse sub acuzare.

    Potrivit acestuia, în România au fost aduse în pandemie diferite aparaturi medicale, măşti, izolete din ţări precum Turcia, China şi din alte state ale lumii.


    Autoritățile încearcă să afle acum ce resorturi au stat la baza unor achiziţii de materiale neconforme cu sume exorbitante şi cu încălcarea procedurilor.

    De Ziua Internațională împotriva Corupției, pe 9 decembrie, Crin Bologa spunea că activitatea DNA este grav afectată și îngreunată de faptul că legile justiției în România nu au fost încă corectate. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care Comisia Europeană a cerut Bucureștiului în repetate rânduri să intensifice lupta anticorupție. Mai mult, de la aderarea la UE în anul 2007, Comisia a urmărit reformele efectuate în România în domeniile justiţiei şi combaterii corupţiei prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), un cadru important pentru progrese în aceste domenii.

    În vară, Transparency International trăgea un semnal de alarmă atât pentru guvernele naţionale, cât şi pentru instituţiile din Uniunea Europeană. Într-un raport, instituția îndeamna guvernele UE să redubleze eforturile pentru a garanta o ieşire corectă şi echitabilă din pandemia în curs. Organizația atenționa că percepția majorității este că asistenţa medicală a fost în special afectată de corupţie, iar frecvenţa mitei în sectorul sanitar este mai ridicată în România şi Bulgaria.




  • Discuţii despre independenţa justiţiei în România

    Discuţii despre independenţa justiţiei în România

    Cazul judecătorului Cristi Danileț, exclus din
    magistratură de Consiliul Superior al Magistraturii pentru publicarea unor
    clipuri pe rețele sociale, a generat o serie de reacții și controverse în
    România. Decizia CSM nu este definitivă. Danileț spune, în apărarea sa, că
    filmulețele al căror protagonist este
    nu au legătură cu Justiţia şi profesia de magistrat, ci se referă la viaţa
    privată.

    S-a decis excluderea mea
    din magistratură de către CSM pentru două filmuleţe publicate, anul trecut, pe
    Tik Tok: într-unul tai gardul viu de acasă, în celălalt curăţ o piscină. Nu am
    făcut, atunci, nicio afirmaţie în legătură cu Justiţia şi imaginile nu au
    legătură cu profesia. Este fix viaţa mea privată, pentru care nu înţeleg să dau
    socoteală nimănui. Abaterea reţinută este conduită prin care se
    aduce atingere imaginii Justiţieiˮ    , a precizat Cristi Danileț.


    Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, este de
    părere că, prin decizia de a-l exclude din magistratură pe judecătorul Cristi
    Danileţ, CSM a riscat foarte mult. Demnitarul a mai spus că, dacă acesta este
    noul nivel de exigenţă pe care CSM doreşte să-l impună, atunci acesta trebuie
    făcut fără excepţii.

    O reacție a venit și din partea ambasadei Statelor Unite
    la București, care s-a arătat profund îngrijorată de decizia CSM. Diplomații
    americani au punctat faptul că o justiţie independentă, care respectă statul de
    drept, este esenţială pentru orice democraţie prosperă.

    Încurajăm noul Guvern
    al României să continue reformele judiciare şi anticorupţie necesare. Cetăţenii
    români merită un sistem de justiţie independent, care să respecte statul de
    drept şi valorile democraticeˮ    , se mai arată în textul postat de ambasada SUA.


    Pe de altă parte, premierul Nicolae Ciucă a avut o întâlnire cu şefa
    Reprezentanţei Comisiei Europene la București, Ramona Chiriac, în cadrul căreia
    au fost prezentate priorităţile României privind Mecanismul de Cooperare şi
    Verificare, aderarea la Spaţiul Schengen şi OCDE. Creat în urma aderării, în
    2007, a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, Mecanismul de Cooperare şi
    Verificare asigură progresul acestora în ce privește reforma sistemului
    judiciar, lupta împotriva corupției și a crimei organizate.

    Recent,
    vicepreședinta Comisiei Europene, Věra Jourová, s-a declarat gata să sprijine
    accelerarea reformelor în domeniul justiţiei, pentru ca România să-şi
    îndeplinească obiectivele cuprinse în MCV, iar acesta să fie ridicat în baza
    rezultatelor concrete din teren.


    Un alt subiect de interes îl constituie
    desființarea Secției Speciale a infracțiunilor în Justitie, a cărei activitate
    a fost criticată de Comisia Europeană, cu argumentul că există suspiciunea că a
    fost creată pentru a transfera actele sensibile de la DNA către aceasta. În
    noiembrie, premierul Ciucă anunța că noua coaliţie PSD-PNL-UDMR va iniţia, până
    în luna martie, un proiect legislativ prin care Secția va fi înlocuită cu
    o altă structură, care să preia documentele în lucru.



  • 09.12.2021

    09.12.2021

    Covid 19 – En Roumanie, l’état d’alerte institué dans le contexte de l’épidémie de coronavirus a été prolongé de 30 jours mais sur le fond de l’évolution à la baisse du nombre des infections, le gouvernement a éliminé toute une série de restrictions. Le port du masque n’est plus obligatoire dans les espaces ouverts où il y a peu de personnes et l’accès dans les espaces fermés sera permis aussi aux personnes non-vaccinées qui disposent du résultat négatif d’un test de dépistage de l’infection au SARS CoV 2. L’interdiction de circuler après 23 heures a également été éliminée. Les restaurants seront ouverts à hauteur de 50% de leur capacité, mais ils recevront uniquement des clients vaccinés, refaits après une infection par le passé ou enfin des personnes testés négatives à l’infection au coronavirus. Les citoyens qui arrivent en Roumanie depuis l’extérieur de l’UE doivent présenter le résultat négatif d’un test PCR prélevé 48 heures auparavant. Les personnes non-vaccinées ou ayant été infectée par le passé seront placées en quarantaine pendant 10 jours et s’ils ne présentent pas le résultat négatif d’un test de dépistage, ils seront placés en quarantaine pendant 2 semaines. Un peu plus de 1 000 nouveaux cas de Covid 19 ont été rapportés jeudi en Roumanie, avec 74 décès des suites de l’infection, dont 2 antérieurs à cet intervalle.

    Moldova – Le premier ministre de la République de Moldova, Natalia Gavrilita, est aujourd’hui à Bucarest pour rencontrer son homologue, Nicolae Ciuca et le président de la Chambre des Députés, Marcel Ciolacu. La cheffe du gouvernement de Chisinau sera reçue par le président roumain Klaus Iohannis. Rappelons-le, la République de Moldova aura à commencer par le 13 décembre un nouvel ambassadeur en Roumanie en la personne de Victor Chirila. Dans une interview accordée à l’agence de presse Agerpress il a souligné que la Roumanie était le plus important partenaire stratégique de Chisinau, sans lequel la République de Moldova ne peut pas évoluer vers une économie efficace, un état de droit fonctionnel, une économie dynamique et soutenable, une sécurité nationale qui corresponde à ses idéaux d’Etat souverain et indépendant. La Roumanie soutient la République de Moldova sur la voie de l’intégration européenne et l’idéal commun est de nous retrouver ensemble au sein de l’UE, d’avoir un espace économique commun, un espace de communication commun, un espace culturel commun, un espace d’infrastructure commun et aucune barrière communicationnelle entre nos citoyens, a également dit Victor Chirila.

    Corruption – Le contexte pandémique alimente la corruption et il y a un risque majeur que les fonds n’arrivent à destination, respectivement dans les hôpitaux, pour acheter des équipements, du matériel de protection, des appareils spécialisés et des médicaments, fait savoir la Direction nationale anticorruption à l’occasion de la Journée internationale anticorruption. Le détournement de l’argent public freine le développement de la société, encourage le clientélisme et promeut le népotisme, perpétuant la pauvreté et c’est pourquoi la lutte contre la corruption devrait constituer un objectif majeur non seulement de la Justice pénale, mais de toute la société par le biais de ses représentants. Dans un message transmis à la même occasion, le président Klaus Iohannis a affirmé que malgré les défis de nature sanitaire, économique et politique auxquels s’est confronté, la Roumanie demeure un repère en Europe de l’Est, grâce aux progrès enregistrés dans le domaine de l’état de droit. Je reste fermement engagé dans les efforts de développer le parcours démocratique du pays et je suis certain de pouvoir bâtir un avenir meilleur, sur la fondation solide des valeurs européennes, d’intégrité, justice et tolérance zéro face à la corruption, a dit M Iohannis.

    Handball – La sélection nationale féminine de handball de Roumanie rencontre aujourd’hui les pays bas dans le Groupe principal 2 de la Coupe du Monde en Espagne. Le groupe inclut aussi la Norvège, le Kazakhstan, la Suède et le Porto Rico. Les deux premières équipes des 4 groupes principaux se qualifieront dans les quarts de finale qui auront lieu les 14 et 15 décembre. La Roumanie est l’unique équipe présente à toutes les 25 éditions de la Coupe du Monde.

    Ukraine – Le président américain Joe Biden, s’entretient aujourd’hui par téléphone avec son homologue ukrainien Volodimir Zelenski avant des consultations avec les leaders des neuf Etats du flanc est de l’Otan membres du format Bucarest (B9) – Bulgarie, République Tchèque, Estonie, Hongrie, Lituanie, Lettonie, Pologne, Roumanie et Slovaquie. Rappelons que le 7 décembre, les présidents américain et russe se sont entretenus par visioconférence et que Joe Biden a averti Vladimire Poutine que la Russie se confronterait à des sanctions économiques sévères en cas d’escalade militaire en Ukraine.

    Météo – températures à la hausse en Roumanie, à l’exception de l’est où le ciel demeure couvert. Des pluies et quelques flocons de neige sont prévus sur la moitié ouest du pays. Deux alertes code jaune visent aujourd’hui et demain la vitesse du vent sur les Carpates méridionales et respectivement la côte. Les maxima vont de 1 à 11 degrés. 7 degrés et un soleil timide en ce moment à Bucarest.

  • L’achat des vaccins sous la loupe des procureurs

    L’achat des vaccins sous la loupe des procureurs

    La manière dont la Roumanie a acheté les vaccins contre la Covid fait l’objet d’une enquête déroulée par le parquet anticorruption. Il existe des suspicions d’abus de fonction et de prise illégale d’intérêts pour soi ou pour autrui, mais aucune personne n’a jusqu’ici été inculpée, la poursuite pénale se déroulant à présent « contre x », selon la DNA. La Roumanie a reçu jusqu’ici 18,5 millions de vaccins contre la Covid 19 des quatre types approuvés et dispose toujours de stocks s’élevant à 3,7 millions de doses, a précisé le coordinateur de la campagne nationale de vaccination. Le médecin militaire Valeriu Gheorghita a ajouté que l’achat par des Etats de l’UE et donc par la Roumanie était soumis aux procédures établies par la Commission européenne à Bruxelles.

    Pour sa part, le ministre des finances, Dan Vâlceanu a affirmé qu’il ne disposait pas d’information relatives à l’achat de vaccins anti-covid, hormis ceux réalisés par le biais du mécanisme mis au point par la Commission européenne à des prix négociés au niveau communautaire. En échange, l’ex-ministre de la Santé pour une période de cinq mois, Vlad Voiculescu, affirme que cette enquête est bénéfique. Selon lui, la décision de commander un nombre tellement élevé de vaccins appartenait à son chef, le premier ministre Florin Cîtu, et elle avait été communiquée à la Commission sans tenir compte de l’avis du Ministère de la Santé. L’ex-ministre affirme aussi que la Roumanie avait commandé sans aucune raison rationnelle un nombre très élevé de doses étant obligée par la suite à vendre et même à faire don de plusieurs millions de vaccins, plus que tout autre Etat d’Europe, non pas pour des raisons humanitaires, mais parce qu’autrement les vaccins risquaient d’expirer. « S’ils ne se sentaient pas mentis constamment, peut-être qu’ils auraient pu faire confiance davantage à ceux qui leur demandent impérativement à se faire vacciner. » a écrit sur facebook, Vlad Voiculescu.

    Ce qui est clair, c’est que les vaccins contre la covid sont achetés en vertu de contrats conclus par la Commission européenne avec les compagnies pharmaceutiques et qu’elles sont attribuées en fonction des demandes de chaque Etat à part. Qui plus est, le nombre de vaccins peut être modifié en fonction des besoins de chaque Etat. La publication enligne Hotnews.ro rappelle qu’à la mi-juillet le premier ministre Florin Cîtu déclarait que la Roumanie avait commandé 120 millions de doses de vaccin contre la Covid et que les livraisons devraient s’étendre sur plusieurs années.

    Jusqu’ici, la Roumanie a reçu 18,5 millions de doses de vaccin et vacciné quelque 5,4 millions de personnes. Le pays à fait don de 2,1 millions de doses et vendu plus de 2,2 millions. Les bénéficiaires de ces vaccins ont été la République de Moldova, la Serbie, l’Ukraine, la Tunisie, l’Egypte, le Vietnam, la Corée du sud et le Danemark. Près de 750 mille doses ont expiré et 178 mille devraient expirer le 31 octobre de cette année.

  • Court Sentences Making Headlines in Romania

    Court Sentences Making Headlines in Romania

    The
    former MP and PSD leader Viorel Hrebenciuc and the former head of Romania’s
    National Audio-Visual Council (CNA), Laura Georgescu, have been apprehended by
    the police. The two got prison sentences for having given a licence to Giga TV,
    a television channel belonging to Gheorghe Stefan, shortly after the station
    had its licence removed.






    Viorel Hrebenciuc
    got a three-year prison sentence while Laura Georgescu is going to stay behind
    bars 4 years and 4 months. The station’s owner, the Liberal mayor of Piatra
    Neamt in northern Romania, Gheorghe Stefan got a prison sentence of 4 years and
    6 months in the same file. Stefan had been given a first sentence by a court in
    Bucharest but judges ruled that the former sentence was too short for the offenses
    committed.






    Narcisa
    Iorga, another former CNA member, has got a three-year suspended sentence but
    has to carry out up to 120 days of unpaid work. She was initially convicted to
    serving a three-years in prison. The National Anti-Corruption Directorate
    managed to bring these offenders to court in July 2015. Laura Georgescu was
    being investigated for abuse of office and incitement to forgery while
    Hrebenciuc and Stefan on influence peddling.






    According
    to the DNA, in September 2013, the CNA decided to remove the licence for Giga
    TV, a television Channel owned by Gheorghe Stefan at that time. According to
    prosecutors, Iorga would later advise Stefan to use his connections in the
    political area to influence the voting the other CNA members were supposed to
    cast over the decision challenged by the aforementioned TV channel.






    According
    to DNA prosecutors, Hrebenciuc used his influence and got directly involved so
    that the institution headed by Laura Georgescu at that time may reconsider its
    decision. As a result of all these pressures, the CNA, an institution in charge
    of Romania’s audio and visual operators, cancelled its first decision allowing
    the functioning of the Giga TV channel.






    We
    recall that Hrebenciuc and his son Andrei in July were convicted in a file on
    the illegal restitution of forests but the court ruling in this case is not
    definitive. Hrebenciuc was also placed under investigation for embezzlement in
    a file concerning the funding of the 2009 election campaign for the Social
    Democratic Party but he was acquitted in 2017. He used to be one of the most
    influential Social-Democrats since the foundation of this party until his
    withdrawal from politics.






    He got
    five MP mandates until 2016 and served as the vice-president of the party from
    1992 until 2004. He was also the party’s chief-negotiator with the rest of the
    political groups in Romania. A businessman and former football club owner
    Gheorghe Stefan is also a notorious figure on Romania’s political stage. Stefan
    remarked himself through the consistent support provided to the country’s
    former president Traian Basescu. Stefan was also convicted for various offenses
    in the past.



  • Tră reformă, ti dzuua ali Justiție

    Tră reformă, ti dzuua ali Justiție

    Avânda scupolu ta s’nsimneadză rolu şi simasia a putearillei giudicătoreşti, a partenerloru ali justiţie, a tutuloru oamiñiloru a nomlui cu scupolu ti anvărtuşearea-a statlui di dreptu, Dzuua ali Justiție fu apufusită tru România tru 1994 și easti sărbăturisită tru prota dumănică a meslui alunaru. “Himu tora un statu membru UE şi NATO, himu ligaţ di valorli a democraţiiloru anvărtuşiti europene şi himu tru praglu a unui proţes cabaia mari di alăxeri economiţi, suţiali şi politiţi”, să spuni tru un mesaju pitricutu, cu aestă furñie, di premierlu Florin Cîțu.



    “Tru aestu contextu, adăvgă el, reforma tru dumenea ali justiţie easti un proţes ţi lu ankisi di ma multu kiro coaliţia-a forţiloru proeuropene, cari cumăndusescu tora România. Nu va s’hibă lişoru. Ari nica mulţă cari voru ca justiţia s’armână nihăirlătică şi controlabilă. Ama, deadunu cu partenerlli a noştri instituţionali la nivelu european, himu acăţaţ tru un proţesu di vindicari ali justiţie di arăulu ţi ălli si adusi tru añilli di ma ninti”, cundilleadză premierlu.



    “Reforma-a sistemlui judiciar numata poati s’aşteaptă”, spuni și ministurlu di resortu, Stelian Ion, cari cundilleadză că, la Ministerlu ali Justiţie, cilăstăserli s’facu ti crişteari ritmolu a digitalizarillei tu instanţi, interconectarea-a instituţiilor cari au dumenii di lucru cari s’ndzimineadză, asiguripsearea-a hălăţlorur materiali şi loghistiţi ti buna disvărteari a lucurlui judiciaru, cum şi a coerenţăllei legislaţiillei tru domeniul ali justiţiei. Ministurlu zbură și ti obiectivili ali Românie la nivelul UE, dimi “degrevarea a instanţelor di giudicată, scutearea a MCV şi duţearea ma largu a lucărlui cu monitorizarea-a statlui di dreptu pritu mecanismul Rule of Law, modernizarea şi hăirlătica tu justiţia ditu România”.



    Tru mesajlu a lui, cumăndusearea a DNA spuni că tru multi locări ali societati aruşfetea ma largu easti prezentă, ti atea, curmarea a aliştei lăngoari lipseaşti s’armână un scupo cari s’nclleagă energhii, voli politică, resursi umani şi loghistică. A deapoa ca procurorii anticorupţie s-aibă hăirlătică tru lucurlu a loru, garanţiili di independenţă lipseaşti s’hibă tiñisiti şi năpoi anvărtuşiti.



    Prezidentulu a Consiliului Superior ali Magistratură (CSM), Mihai-Bogdan Mateescu, spuni, tru mesajlu pitricutu ti Dzuua ali Justiţiei, că easti ananghi di unitati tru cadurlu a sistemlui judiciaru. El luyurseaşti că justiţia ma largu va s’neagă tru lucru cu giudicători integri, echilibraţ, buni profesionişti, cu tiñie ti societate şi cu aprukearea cu nămuzi a tuturor vulnearabilităţloru interni, am ava s-aib4 hăirlăticu ti dealihea tru ună societate cari să-lli akicăsească loclu, rolu, importanţa reală, anaparti di sloganuri şi fără subiectivismu.



    Procurorul gheneralu a Parchetului di pi ningă Analta Curti di Casaţie şi Justiţie, Gabriela Scutea, pitricu, tu arada a llei, un mesaju tru cari spuni că ari argumenti vărtoasi, tru ligătura cu alanti autorităţ a statlui, că născănti direcţii di modernizari tru aestă dumeni caftă alăxearea a nomlui. Iara prezidentulu ali Analtă Curti di Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Corina-Alina Corbu, lugurseaşti că Justiţia ari ananghi ma multu ca vărnăoară di echilibru și caftă a componentiloru ditu sistemlu judiciar s’părăstisească a societatillei obiectivili comuni, acă ari născănti inerenti divergenţi cari iesu tu videală tru născănti temi.



    Autoru:Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Ressortminister Ion: Reform der Justiz kann nicht länger warten

    Ressortminister Ion: Reform der Justiz kann nicht länger warten

    Der Tag der Justiz wurde 1994 in Rumänien eingeführt und wird jedes Jahr am ersten Sonntag im Juli begangen, um die Rolle und den Beitrag der Justiz, der Partner des Justizsystems zur Stärkung der Rechtsstaatlichkeit hervorzuheben. “Wir sind jetzt ein EU- und NATO-Mitglied, wir sind mit den Werten der europäischen Demokratien verbunden und wir sind dabei, einen massiven Prozess des wirtschaftlichen, sozialen und politischen Wandels zu durchlaufen”, hei‎ßt es in einer Botschaft, die der rumänische Ministerpräsident Florin Cîțu zu diesem Anlass geschickt hat. “Vor diesem Hintergrund ist die Reform des Justizsystems ein Prozess, der von der Koalition der pro-europäischen Kräfte, die jetzt Rumänien führt, bereits begonnen wurde. Es wird nicht einfach sein. Es gibt immer noch viele, die wollen, dass die Justiz ineffizient und vulnerabel bleibt. Aber gemeinsam mit unseren institutionellen Partnern auf europäischer Ebene sind wir dabei, die Justiz von dem Schaden zu heilen, der ihr in den vergangenen Jahren zugefügt wurde”, betonte der Ministerpräsident weiter.



    “Die Reform der Justiz kann nicht länger warten”, hat auch der Ressortminister Stelian Ion erklärt. Ion betonte, dass das Justizministerium daran arbeitet, das Tempo der Digitalisierung zu erhöhen, die Institutionen, die für verwandte Tätigkeitsbereiche zuständig sind, miteinander zu verbinden, Materialien und Logistik für die gute Entwicklung der Justiztätigkeit sowie für die Kohärenz der Gesetzgebung im Bereich der Justiz zu schaffen. Der Minister sprach auch über die Ziele Rumäniens auf EU-Ebene, nämlich “die Aufhebung des europäischen Kontroll-und Überprüfungsmechanismus und die weitere Überwachung der Rechtsstaatlichkeit durch den Mechanismus zur Wahrung der Rechtsstaatlichkeit sowie die Modernisierung des Justizsystems in Rumänien.”



    In ihrer Botschaft zeigt die Führung der Nationalen Antikorruptionsbehörde DNA, dass die Korruption weiterhin in vielen Bereichen der Gesellschaft präsent ist, so dass die Bekämpfung dieser Gei‎ßel ein Ziel bleiben muss, das Energie, politischen Willen, menschliche Ressourcen und Logistik zusammenbringt. Und damit die Anti-Korruptions-Staatsanwälte in ihrer Arbeit effektiv sein können, müssen die Garantien der Unabhängigkeit beibehalten und neu gefestigt werden. Der Präsident des Obersten Magistraturrates (SCM) Mihai-Bogdan Mateescu spricht in seiner Botschaft zum Tag der Justiz von der Notwendigkeit der Einigkeit innerhalb des Justizsystems. Er sagt, dass die Justiz weitermachen wird, mit ehrlichen, guten Fachleuten, mit Respekt für die Gesellschaft und durch ehrliche Übernahme der Verantwortung für alle internen Schwachstellen, aber einen wahren Fortschritt kann nur in einer Gesellschaft erreicht werden, die den Platz, die Rolle und die wirkliche Bedeutung des Justizsystems versteht, jenseits von Slogans und Vorurteilen.



    Die Generalstaatsanwältin Gabriela Scutea sagte in ihrer Botschaft zum Tag der Justiz, dass es in Bezug auf andere staatliche Behörden starke Argumente gibt, dass einige Richtungen der Modernisierung in diesem Bereich eine Änderung des Gesetzes mit sich bringen. Und die Präsidentin des Obersten Kassations- und Gerichtshofs Corina-Alina Corbu ist der Meinung, dass das Justizsystem heute mehr denn je Ausgewogenheit braucht und fordert die Mitglieder der Justiz auf, die Gesellschaft über die gemeinsamen Ziele zu informieren, trotz der unvermeidbaren Uneinigkeiten in Bezug auf einige Themen.


  • Despre reformă, de ziua Justiției

    Despre reformă, de ziua Justiției

    Având menirea de a marca rolul şi importanţa puterii judecătoreşti, ale partenerilor justiţiei, ale tuturor oamenilor legii în încercarea de consolidare a statului de drept, Ziua Justiției a fost instituită în România în 1994 și este sărbătorită în prima duminică a lunii iulie. “Suntem acum un stat membru UE şi NATO, suntem racordaţi la valorile democraţiilor consolidate europene şi suntem în pragul unui proces masiv de schimbări economice, sociale şi politice”, se arată într-un mesaj transmis, cu acest prilej, de premierul Florin Cîțu.



    “În acest context, adaugă el, reforma în domeniul justiţiei este un proces deja demarat de coaliţia forţelor proeuropene, care conduce acum România. Nu va fi uşor. Sunt încă mulţi care îşi doresc ca justiţia să rămână ineficientă şi controlabilă. Însă, alături de partenerii noştri instituţionali la nivel european, suntem angrenaţi într-un proces de vindecare a justiţiei de răul care i-a fost adus în anii care au trecut”, subliniază premierul.



    “Reforma sistemului judiciar nu mai poate aştepta”, spune și ministrul de resort, Stelian Ion, care a precizat că, la Ministerul Justiţiei, preocupările sunt în direcţia creşterii ritmului digitalizării instanţelor, interconectării instituţiilor care au domenii de activitate care se intersectează, asigurării mijloacelor materiale şi logistice pentru buna desfăşurare a activităţii judiciare, precum şi a coerenţei legislaţiei în domeniul justiţiei. Ministrul a vorbit și despre obiectivele României la nivelul UE, anume “degrevarea instanţelor de judecată, ridicarea MCV şi continuarea monitorizării statului de drept prin mecanismul Rule of Law, modernizarea şi eficientizarea justiţiei din România”.



    În mesajul său, conducerea DNA arată că în multe zone ale societăţii corupţia continuă să fie prezentă, de aceea, combaterea acestui flagel trebuie să rămână un scop care să coaguleze energii, voinţă politică, resurse umane şi logistică. Iar pentru ca procurorii anticorupţie să fie eficienţi în munca lor, garanţiile de independenţă trebuie păstrate şi reconsolidate.



    Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mihai-Bogdan Mateescu, vorbeşte, în mesajul transmis de Ziua Justiţiei, de nevoia de unitate din cadrul sistemului judiciar. El apreciază că justiţia va continua cu judecători integri, echilibraţi, buni profesionişti, cu respect pentru societate şi cu asumarea onestă a tuturor vulnerabilităţilor interne, dar va progresa cu adevărat într-o societate care să îi înţeleagă locul, rolul, importanţa reală, dincolo de sloganuri şi fără subiectivism.



    Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Gabriela Scutea, a transmis, la rândul său, un mesaj în care arată că există argumente puternice, în relaţia cu celelalte autorităţi ale statului, că unele direcţii de modernizare în acest domeniu implică modificarea legii. Iar preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Corina-Alina Corbu, consideră că Justiţia are nevoie mai mult ca oricând de echilibru și cere componentelor sistemului judiciar să prezinte societăţii obiectivele comune, în ciuda unor inerente divergenţe care apar pe anumite teme.





  • Liviu Dragnea, un nouveau procès

    Liviu Dragnea, un nouveau procès

    La saga judiciaire vécue par l’homme
    qui, avant d’être condamné par la justice il y a deux ans, avait dirigé d’une
    main de fer le Parti social-démocrate roumain, semble sans fin. Liviu Dragnea,
    actuellement derrière les barreaux, vient de recevoir une autre mauvaise
    nouvelle: les procureurs de la Direction nationale anticorruption l’ont mis en
    examen dans une nouvelle affaire, sous l’accusation de trafic d’influence relatif
    à sa présence à la cérémonie d’investiture du président américain Donald Trump,
    en janvier 2017. À l’époque, Liviu Dragnea était le président de la Chambre des
    députés et le chef du principal parti de la coalition au pouvoir à Bucarest et
    les images, le montrant en train de saluer le leader le plus puissant du monde
    libre, avaient ouvert la porte des spéculations à Bucarest.

    À présent, les
    procureurs affirment que l’ancien chef social-démocrate serait coupable de
    trafic d’influence afin d’obtenir des avantages indus pour soi-même ou pour
    autrui. Trois hommes d’affaires sont également mis en examen dans cette
    affaire, sous l’accusation de trafic d’influence et de complicité de trafic d’influence.
    Liviu Dragnea aurait reçu comme avantages indus individuels et pour son parti l’accès
    aux événements organisés dans le cadre de la Cérémonie d’investiture du
    président des États-Unis, déroulée à Washington entre le 17 et le 21 janvier
    2017, ce qui aurait coûté 250.000 dollars. L’accès aurait été obtenu par l’intermédiaire
    d’un homme politique et d’affaires américain, vice-président du Comité
    présidentiel d’investiture. Celui-ci et les deux autres hommes d’affaires
    auraient aussi fourni au parti de Liviu Dragnea des services de lobbying et de
    conseil politique à hauteur de 30.000 dollars. L’argent aurait été payé en mai
    2017 par une société offshore basée aux Îles Vierges britanniques et titulaire
    de comptes en banque à Chypre, précise la DNA. L’inculpé Liviu Dragnea aurait promis
    à un homme d’affaires roumain d’user de son influence réelle sur le premier
    ministre et sur d’autres membres du gouvernement de l’époque pour les
    convaincre de répondre positivement aux intérêts d’affaires, notamment
    militaires et de renseignement, que l’homme en question avait en Roumanie.

    Liviu
    Dragnea a reçu une première condamnation à une peine de prison avec sursis pour
    fraude électorale. La deuxième fois, il a écopé de 3 ans et demi de prison
    ferme pour instigation à l’abus de fonction lorsqu’il était président du Conseil
    départemental de Teleorman (sud). À l’heure où l’on parle, il cherche à être
    libéré avant la fin de la peine. Son héritage politique est devenu un fardeau
    électoral pour le PSD, qui a essuyé des échecs aux élections européennes et
    présidentielles de 2019, et qui a enregistré le score le plus élevé au scrutin
    législatif de 2020, mais s’est vu exclure de l’équation du pouvoir, réussissant
    à maintenir un poids important seulement à l’échelle locale. Les échecs des
    sociaux-démocrates sont largement imputables à leur ancien chef, accusé d’avoir
    lancé un dangereux processus de subordination politique de la justice, dans l’unique
    but de résoudre ses propres problèmes de nature pénale. (Trad. Ileana Ţăroi)

  • Liviu Dragnea, un nou proces

    Liviu Dragnea, un nou proces

    Saga judiciară a
    celui care a condus cu mână forte PSD până în momentul condamnării, în urmă cu
    2 ani, pare fără sfârşit. Aflat în detenţie, Liviu Dragnea a mai primit o veste
    proastă: a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale
    Anticorupţie într-un nou dosar, în care este acuzat de trafic de influenţă şi
    de folosire a influenţei sau autorităţii în legătură cu prezenţa sa la
    ceremonia de inaugurare a preşedintelui Donald Trump de la începutul anului
    2017. La acea vreme, Dragnea era preşedintele Camerei deputaţilor şi şeful principalului
    partid la guvernare, iar imaginile cu el salutându-l pe cel mai puternic dintre
    liderii lumii libere au deschis calea tuturor speculaţiilor posibile la
    Bucureşti.


    Procurorii susţin, acum, că fostul şef social-democrat s-ar face
    vinovat de trafic de influenţă şi folosire a influenţei sau autorităţii de
    către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul
    obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Inculpaţi,
    alături de Dragnea, sunt trei oameni de afaceri, în sarcina cărora s-au reţinut
    infracţiunile de cumpărare de influenţă, respectiv complicitate la cumpărare de
    influenţă. Liviu Dragnea ar fi primit de la unul dintre oamenii de afaceri
    foloase necuvenite pentru sine şi pentru partid, constând în asigurarea accesului
    la evenimentele din cadrul Ceremoniei de învestire a preşedintelui SUA, din
    perioada 17 – 21 ianuarie 2017, desfăşurate la Washington, în baza unui pachet
    de beneficii în valoare de 250.000 dolari. Accesul ar fi fost obţinut prin
    intermediul unui om politic şi de afaceri american, vicepreşedinte al
    Comitetului Prezidenţial de Inaugurare. Cu ajutorul celorlalţi doi oameni de
    afaceri, ar fi fost asigurate şi servicii de lobby şi consultanţă politică în
    valoare de 30.000 USD, în favoarea partidului din care făcea parte. Banii
    respectivi ar fi fost plătiţi, în luna mai 2017, de o societate offshore cu
    sediul în insulele Virgine Britanice şi conturi bancare în Cipru, arată DNA.


    Inculpatul
    Liviu Dragnea ar fi traficat, în favoarea unui om de afaceri român, influenţa
    reală pe care o avea faţă de prim-ministrul şi alţi membri ai Guvernului
    României, promiţându-i că îi va determina pe aceştia să îi asigure interesele
    de afaceri, în special din domeniile militar şi intelligence, pe care
    respectivul le avea în România.


    Prima condamnare a lui Liviu Dragnea a fost la
    închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală. A intrat în puşcărie, însă,
    după cea de-a doua, de 3 ani şi jumătate, primită pentru instigare la abuz în
    serviciu în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.
    Acum doreşte eliberarea mai devreme din închisoare.


    Moştenirea sa politică s-a
    transformat în povară electorală pentru PSD.     Partidul a
    pierdut, în serie, europarlamentarele şi prezidenţialele din 2019, a iesit primul la legislativele din 2020
    dar a fost exclus din ecuaţia guvernării şi a reuşit doar să-şi menţină o
    pondere importantă pe plan local. Eşecurile PSD sunt imputabile în bună măsură
    fostului lider, acuzat că a iniţiat un periculos proces de subordonare politică
    a justiţiei numai pentru a scăpa de problemele penale.



  • May 15, 2021

    May 15, 2021

    Covid-19. Today is the first day in which the relaxation measures
    decided by the Romanian Government after the decrease of the infection rate with
    the new coronavirus across the country are applied. Thus, the protective mask
    is no longer mandatory outdoors, but wearing a mask is still a must in public
    transport stops, markets, fairs and in areas where rallies, processions,
    concerts or other types of gatherings take place. Traffic restrictions during
    the night have also been lifted, and restaurants, bars and terraces can stay
    open from 5 till midnight. Also, outdoor sports competitions can be organized
    and held, at 25% seating capacity. Cultural events are also allowed, with a
    maximum of 500 people who must follow certain rules. If the pandemic maintains
    its favorable evolution, with the decrease in the number of contamination
    cases, other restrictive measures will be lifted on June 1. On Saturday, authorities announced 729 new cases of Covid-19, out of 33,000 tests run nationwide. The Strategic Communication Group also reported 72 Covid-19 related deaths. Currently, there are 784 patients in intensive care.






    School. 90% of the Romanian pupils will physically return to
    school on Monday. There are about 2.6 million children living in localities
    where the rate of infection with the new coronavirus is below one per one thousand
    inhabitants. The Minister of Education, Sorin Cîmpeanu, has stated that there
    are 2,527 such localities. Another 654, including Bucharest, have infection
    rates above one in one thousand, and school will continue online. The Minister has
    also stated that the syllabus for this year’s exams has been adapted, due to
    the fact that most children attended online classes, but that the level of
    difficulty of the National Assessment and Baccalaureate examinations will
    remain the same.






    DNA. The general mayor of Bucharest, Nicusor Dan, announced
    that he has filed a complaint with the National Anticorruption Directorate
    (DNA) concerning an estimated damage of several million euros. Elected, in
    September 2020, as an independent, supported by the governing PNL and USR, the
    mayor says that the municipality registered the damage during the previous
    administration, led by the Social Democrat Gabriela Firea, currently a senator.
    The ‘criminal scheme’ is all the more ‘cynical’, as the cemeteries in Bucharest
    are concerned, Nicusor Dan said, also stressing that, taking into account the
    legal provisions and the involvement of several public institutions in this
    case, he cannot provide, for now, more details.






    Volleyball. Romanian men’s volleyball national team meets, today, on home
    turf, in Ploieşti (south), the Swiss national team, in a new match from the
    second tour of Group E of the 2021European Championship preliminaries. The
    Romanians defeated Albania 3-1 on Friday, after winning the match in the first tour
    in Nitra, Slovakia. The winners of the 7 preliminary groups and the best 5
    occupants of the 2 places qualify for the final tournament of the 2021European
    Championship. The final round will be organized in four countries, Poland, the
    Czech Republic, Estonia and Finland, between September 1st and 19th. (MI)

  • 09.04.2021

    09.04.2021

    Coronavirus – Les contaminations au coronavirus suivent une tendance descendante en Roumanie, avec encore 5.000 cas de contamination recensés vendredi sur 40.000 tests effectués à travers le pays. Le nombre de patients en réanimation reste néanmoins élevé, près de 1.500. 134 personnes sont décédées des suites de l’infection dans les dernières 24 heures. Hier, l’exécutif a prolongé l’état d’alerte de 30 jours, à partir du 13 avril prochain. Il sera toutefois possible de célébrer Pâques début mai, car la circulation de nuit sera possible pour les personnes se rendant à l’église. Les fidèles musulmans auront eux aussi un régime spécial pendant le Ramadan.

    Voyages – Le Comité national pour les situations d’urgence a mis à jour la liste des Etats et territoires à haut risque épidémiologique. A partir du 13 avril, les personnes arrivant sur le sol roumain depuis ces destinations devront effectuer une quarantaine de deux semaines. Il s’agit de 44 pays en tout, dont la France, les Pays-Bas, la Hongrie, la République de Moldova, l’Ukraine, la Bulgarie ou la Turquie. D’autres pays sont, au contraire, sortis de cette liste. Plus de quarantaine imposée donc si vous arrivez en Roumanie depuis l’Italie, la Grèce, le Royaume-Uni ou l’Allemagne.

    Economie – Le déficit commercial de la Roumanie pour les deux premiers mois de l’année s’est fixé à trois milliards d’euros, soit 455,9 millions d’euros de plus par rapport au déficit enregistré durant la même période de l’année dernière. Ce sont les chiffres de l’Institut national de la statistique rendus publics aujourd’hui qui indiquent cette forte hausse du déficit, 17 de plus en un an. Entre le 1er janvier et le 28 février 2021, les exportations ont totalisé près de 11,2 milliards d’euros et les importations, 14,2 milliards d’euro. Comparé à la même période de l’année précédente, la Roumanie a enregistré une baisse des exportations de 3,7% et une augmentation des importations de 0,2%.

    Corruption – Le parquet roumain anti-corruption demande au Sénat de Bucqrest d’autoriser le déclenchement des poursuites pénales à l’encontre du sénateur social-démocrate Florian Bodog. La commission juridique du Sénat en fera une évaluation préliminaire avant lundi, pour ensuite faire une étude approfondie. Les procureurs anti-corruption accusent Florian Bodog d’avoir fait en sorte que, durant son mandat de ministre de la Santé, une personne embauchée sur le poste de conseiller touche son salaire durant toute une année sans se rendre au travail et sans effectuer les activités stipulées dans son contrat.

    Education – Plusieurs associations d’élèves de Roumanie protestent aujourd’hui contre l’état actuel de l’éducation dans le pays. Elles réclament au gouvernement de faire démarrer la prochaine année scolaire au 1er septembre, au lieu de la mi-septembre, et de leur garantir un nombre minimum de jours d’enseignement. Les représentants des élèves de plusieurs départements enverront via la poste des colis à l’intention du président Klaus Iohannis. Le contenu, similaire pour chaque département, est encore inconnu et devrait être révélé durant la journée. Les élèves roumains sont actuellement en vacances, à l’exception de ceux en fin de cursus scolaire. Les vacances de printemps ont été rallongées de deux semaines à un mois, dans une tentative de l’exécutif de limiter les contaminations au coronavirus, décision déjà critiquée par les associations d’élèves et de parents d’élèves.

    Humanitaire – La Roumanie envoie aujourd’hui un transport de 310.000 masques de protection en Serbie pour aider le pays voisin à lutter contre la pandémie de Covid-19. Les masques font partie de la réserve stratégique d’équipements médicaux constituée au niveau de l’UE depuis le début de la crise sanitaire. Plusieurs pays européens stockent une partie de cette réserve, dont la Roumanie. Le transport sera effectué par l’Inspection pour les situations d’urgence du département d’Arad (ouest du pays) et les coûts seront remboursés intégralement par la Commission européenne, via le Mécanisme de protection civile de l’UE.

    Tennis – La paire roumano-allemande Mihaela Buzărnescu / Anna-Lena Friedsam affrontera aujourd’hui Arina Rodionova d’Australie et Rosalie van der Hoek de Pays-Bas, dans les demi-finales de l’épreuve de double dames du tournoi de tennis de Bogota, en Colombie. Buzărnescu et Friedsam ont vaincu dans les quarts de finale le duo Iana Sizikova (Russie) / Yafan Wang (Chine), deux sets à zéro.

    Météo – Le temps est encore particulièrement froid pour cette période de l’année en Roumanie, surtout la nuit et le matin. Les températures maximales sont toutefois en légère hausse et iront dans la journée de 6° et 15°. Il fasait 10° à midi dans la capitale, Bucarest.

  • Romania seen by the US Department of State

    Romania seen by the US Department of State

    The US Department of State has released its annual report on the human rights situation in the world. The chapter dedicated to Romania in 2020 identifies issues related to cruel, inhuman or degrading treatment, widespread corruption, poor investigation of violence against women and violence against people with disabilities or members of ethnic minorities. According to the report, the judiciary has made efforts to officially prosecute and convict those who have committed abuses, but the authorities do not have effective mechanisms in place. Some of those who have committed human rights abuses continue to go unpunished.

    Last year, the document also notes, numerous cases of corruption by authorities were reported. Bribery continues to be a common phenomenon in the public sector, especially in the health-care sector. The National Anticorruption Directorate (DNA) further investigated politicians and government officials. One of the cases mentioned in the report is the bribery case opened against the former Minister of Health and hospital manager Sorina Pintea, who, in February 2020, was caught red-handed by DNA prosecutors, after taking bribe for an alleged contract for the construction of some hospital wards.

    According to the State Department Report, several police officers and gendarmes have been acquitted of charges of beating and other cruel, inhuman or degrading treatment, and Romanian citizens generally disrespect the police because they perceive them as corrupt and inefficient.The report also draws attention to the fact that, after the 2018 anti-corruption rallies in Bucharest, although some 770 complaints of excessive use of force against peaceful protesters were filed, so far, the culprits have not been punished. Violence against women and inconsistency of court decisions are also noted.

    There are reports of non-governmental organizations showing numerous cases of police officers trying to discourage rape victims from filing a complaint, and sometimes even refusing to file such complaints. Another issue mentioned is that of anti-Semitism, as such behaviors were reported in Romania in 2020. The State Department document mentions the Elie Wiesel Institute for the Study of the Holocaust in Romania, according to which there were cases of naming streets, organizations, schools or libraries after people convicted of war crimes or crimes against humanity. Also according to the findings of the Elie Wiesel Institute, materials were promoted on the Internet to promote anti-Semitic ideas and glorify the Legion, the far right in the interwar period.

    Regarding the press, the US Department of State notes that the opinions presented are varied, but a number of media outlets are owned or indirectly controlled by people with political ties. Frequently, the news or editorial policies of these media outlets reflect the views of the owner and target political opponents or other media channels. (MI)

  • Retrospectiva săptămânii 10.01 – 16.01.2021

    Retrospectiva săptămânii 10.01 – 16.01.2021

    România, sub semnul noului coronavirus


    A doua etapă a campaniei
    naționale de vaccinare împotriva SARS CoV-2 se desfășoară, de vineri, în
    România.Şeful statului, Klaus Iohannis, s-a imunizat și el
    vineri, pentru a marca, după cum a spus, începutul celei de a doua etape. Vor fi vaccinate persoanele cu grad ridicat de
    risc: vârstnicii din centrele rezidenţiale, adulţii cu vârsta peste 65 de ani,
    adulţii care suferă de boli cronice şi persoanele care desfăşoară activităţi
    esenţiale. Numărul celor
    vizaţi ar putea trece de 6 milioane.

    În prima etapă, care a început pe 27
    decembrie, au fost imunizați angajații din domeniile sănătății și social.Premierul Florin Cîțu
    estimează ca ritmul imunizarii se va accelera începând cu a doua etapă,
    obiectivul fiind ca, în luna septembrie, să fie peste 10 milioane de persoane
    vaccinate în România. De la debutul pandemiei, s-au
    înregistrat circa 700.000 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, iar
    numărul total al deceselor asociate COVID-19 a depășit 17.000.

    Ca urmare, Guvernul
    a decis, la solicitarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă,
    prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile, la nivel naţional. Hotărârea,
    valabilă de joi, prevede păstrarea restricţiilor stabilite de autorităţi pentru
    limitarea îmbolnăvirilor cu noul coronavirus, inclusiv obligativitatea
    păstrării măştii de protecţie în
    spaţiile publice şi interdicţia privind circulaţia pe timpul nopţii. Rămân în
    vigoare interdicţiile privind organizarea şi desfăşurarea mitingurilor,
    demonstraţiilor sau concertelor, dar şi regulile privind activităţile
    culturale, artistice şi sportive. Activitatea cultelor religioase, inclusiv slujbele
    şi rugăciunile colective se desfăşoară în interiorul sau în afara lăcaşurilor
    de cult, cu respectarea regulilor de protecţie sanitară. În următoarele 30 de
    zile, va fi menţinută şi interdicţia ce vizează aniversările şi petrecerile în
    spaţii închise sau deschise.



    Şcolile din România s-ar putea rededeschide din 8
    februarie


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunțat
    că cele mai multe şcoli se vor redeschide din 8 februarie, dacă situaţia
    epidemiologică nu se înrăutăţeşte. Aceasta este data când începe semestrul al
    doilea. Şeful statului a explicat că sistemul va fi unul descentralizat, în
    funcţie de nivelul local de infectări cu COVID-19. Klaus Iohannis a anunţat că
    o decizie finală va fi luată la o nouă şedinţă de evaluare, pe 2 februarie. În
    prezent, cursurile se desfășoară, în toată țara, în sistem online. În
    ceea ce priveşte învăţământul universitar, care are autonomie, decizia de
    reluare sau nu a cursurilor fizice va fi luată de fiecare universitate.


    Majorări salariale și nemulțumiri financiare


    Guvernul de la București a adoptat, în această
    săptămână, valoarea de 2.300 de lei (peste 470 de euro) pentru salariul de bază
    minim brut pe ţară, începând cu 1 ianuarie 2021. Este vorba de majorarea de
    aproximativ trei procente, anunţată anterior. Ministerul Muncii a precizat că,
    la stabilirea nivelului actual, s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia
    în considerare rata inflaţiei de 2,2% şi creşterea reală a productivităţii
    muncii pe persoană de 0,8% pentru 2020.

    Conform datelor oficiale, în România sunt
    aproximativ 1,4 milioane de angajaţi care primesc salariul minim, ceea ce
    reprezintă peste un sfert din totalul salariaţilor activi la nivel naţional. Hotărârea aprobată de
    Executiv mai stabileşte că, pentru personalul cu studii superioare şi cu
    vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul de pregătire, salariul de bază
    minim brut pe ţară garantat în plată se menţine la suma de 2.350 de lei lunar
    (peste 480 de euro), care nu include sporuri şi alte adaosuri.

    Pe de altă
    parte, nemulțumiți de salarii sunt angajații din poliţie, administraţie publică, asistenţă socială şi
    penitenciare. Sindicalişti din aceste sectoare au participat, miercuri, la un
    miting în faţa Ministerului Muncii, acţiuni similare având loc și în alte orașe
    mari din țară. Aceștia au protestat faţă de plafonarea de către guvern a
    salariilor bugetarilor la nivelul lunii decembrie a anului trecut. Ei solicită,
    între altele, şi eliminarea inechităţilor salariale din sistemul public şi
    corelarea creşterii salariului minim cu majorarea preţurilor de consum. De asemenea, au
    avut loc proteste ale membrilor şi reprezentanţilor sindicatelor din domeniile
    sănătăţii şi educaţiei, care și-au exprimat nemulţumirea faţă de îngheţarea salariilor în sectorul
    bugetar.



    Se măresc pensiile în România în acest an?


    Curtea Constituţională a României a respins,
    miercuri, o sesizare a Guvernului care contesta Legea care prevede, între
    altele, majorarea cu 40% a punctului de pensie. Documentul va fi, în
    consecinţă, trimis preşedintelui, care poate fie să îl promulge, fie să îl
    trimită Parlamentului, spre reexaminare. Premierul Florin Cîțu a subliniat, din
    nou, că, în contextul economic actual, grav afectat de criza sanitară, nu
    există resurse pentru a susţine o astfel de creştere. El a amintit că pensiile
    au crescut, anul trecut, cu 14 procente, ceea ce înseamnă 9 miliarde de lei (peste
    1,8 miliarde de euro) în plus anul acesta la buget, însă, deocamdată, bugetul
    este în lucru şi nu este încă stabilit ce se întâmplă cu punctul de pensie în
    acest an. Din tabăra opoziţiei, PSD
    spune că poate demonstra că sunt bani şi cere aplicarea majorării incluse în
    legea pensiilor în vigoare.



    Călin Popescu Tăriceanu, fost premier al
    României, acuzat de corupție


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a
    încuviinţat, miercuri, solicitarea DNA de începere a urmăririi penale a lui
    Călin Popescu Tăriceanu, fost premier între
    2004 şi 2008. El este cercetat de procurorii
    anticorupţie într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit mită 800.000 de
    dolari, în perioada în care era premier. Procurorii afirmă că fostul şef de executiv ar fi primit banii
    în mod indirect de la reprezentanţii unei companii austriece, în schimbul
    adoptării unor hotărâri de guvern în favoarea firmei respective. Călin
    Popescu Tăriceanu respinge acuzaţiile şi spune că în dosarul deschis sunt doar
    presupuneri prin care se încearcă punerea sa într-o lumină defavorabilă. Şi
    fostul lider social-democrat Liviu Dragnea, încarcerat pentru corupţie, este
    urmărit penal într-un nou dosar, a anunţat DNA săptămâna aceasta.

  • 12.01.2021

    12.01.2021

    Corruption – La procureure générale de la Roumanie, Gabriela Scutea, a envoyé au président Klaus Iohannis la demande du Parquet roumain anticorruption (DNA) d’engager des poursuites pénales contre l’ex-premier ministre Călin Popescu Tăriceanu. L’homme politique aurait accepté des pots-de-vin en 2007 et 2008, durant son mandat à la tête du gouvernement. Selon les procureurs, Tăriceanu aurait reçu indirectement, de représentants d’une société autrichienne qui a distribué les licences Microsoft en Roumanie, des avantages matériels indus de 800.000 dollars sous la forme d’honoraires pour des services de conseil. En échange de cela, il aurait exercé ses pouvoirs de manière à faire adopter une série d’arrêtés gouvernementaux en faveur de la compagnie, explique la DNA. En novembre 2018, le Sénat roumain avait été saisi à la demande du Parquet anticorruption pour entériner l’ouverture des poursuites pénales pour corruption passive contre le même Tăriceanu, sénateur à l’époque, mais la demande avait été rejetée. A présent, les procureurs affirment que de nouveaux éléments ont été versés au dossier.




    Protestations – Les salariés de la santé et de la sécurité sociale démarrent aujourd’hui
    des mouvements de protestations contre l’ordonnance gouvernementale qui prévoit
    le gel des salaires et des pensions de retraite durant toute cette année. Des membres
    du syndicat Fédération Sanitas manifestent devant les préfectures de tout le pays
    et Sanitas Bucarest est présent devant le siège du gouvernement, place
    Victoriei à Bucarest. Les syndicalistes ont également prévu de manifester
    devant les sièges des ministères de la Santé, du Travail et des Finances, ainsi
    que devant le Gouvernement et le Parlement durant toute la période où sera
    débattu le budget 2021. Ils comptent aussi adresser une lettre ouverte au
    président de la Roumanie, aux membres du Parlement de Bucarest et à ceux du
    Parlement européen, pour alerter sur le fait que la Roumanie, en pleine
    pandémie de Covid-19, diminue les revenus des salariés impliqués directement
    dans la lutte contre le nouveau virus.






    Culture – Alexander Nanau, le réalisateur du film « Colectiv », a
    refusé la médaille du Mérite culturel accordé par le président Klaus Iohannis
    en déclarant que « c’était le moment le plus clinique pour décorer, de
    manière symbolique et vide de sens, la
    culture de la Roumanie », relate Hotnews. D’après le réalisateur, l’Etat
    roumain ne devrait pas utiliser la Journée de la culture roumaine, fêtée le 15
    janvier, pour organiser des cérémonies et donner des décorations symboliques,
    mais pour annoncer et mettre en œuvre des solutions concrètes pour sauver le
    secteur culturel. « Colectiv », un documentaire émouvant sur le drame
    de l’incendie du club bucarestois du même nom qui a couté la vie à 64
    personnes, met en lumière les manquements du système médical roumain. Le film, qui
    a déjà gagné de nombreux prix internationaux, est la proposition de la Roumanie
    aux Oscars de cette année.






    Education – La plupart des élèves et des enseignants roumains veulent retourner
    à l’école, montre un sondage réalisé par l’ONG World Vision Roumanie. D’après l’enquête,
    88% des enfants veulent regagner les bancs et 84% des professeurs estiment que
    les écoles sont prêtes à rouvrir dans le respect des normes sanitaires. Plus de
    la moitié des élèves disent qu’une fois retournés à l’école, ils auront
    besoin de travailler dans un rythme qui ne les surmène pas et un tiers d’entre
    eux affirment qu’ils auront besoin du soutien des enseignants pour bien finir l’année
    scolaire en cours. Du côté des professeurs, leurs craintes les plus importantes
    liées au retour à l’école sont liées au faible niveau de préparation des élèves
    et au volume important de connaissances qu’ils devront revoir en classe. Rappelons
    que les cours ont repris hier en Roumanie, après les vacances de Noël, mais toujours
    à distance. Les autorités évoquent un possible retour dans les classes le 8
    février, après les vacances d’hiver, mais uniquement si le taux d’infection le
    permet – a avertit le ministre de l’Education Sorin Cîmpeanu.

    Coronavirus – Près de 3.700 nouveaux cas de contamination au Sars-Cov-2 en 24h en Roumanie, sur 23.000 tests effectués dans le même intervalle. 156 personnes sont décédées des suites de l’infection et un peu plus de 1.000 sont hospitalisées en soins intensifs. L’exécutif de Bucarest devrait prolonger dans le courant de la journée l’état d’alerte sanitaire, sans toutefois faire des changements quant aux restrictions actuellement en place. Les stations de ski resteront donc ouvertes en Roumanie, avec pour seule contrainte d’éviter de former des foules aux remontées mécaniques.

    Auto – En 2020, les ventes de voitures neuves ont baissé de 22,6% par
    rapport à l’année précédente, malgré une majoration de 103,5% des ventes de
    véhicules écologiques et un bond des immatriculations de véhicules durant les
    quatre derniers mois de l’année, a fait savoir mardi l’Association roumaine des
    producteurs et des importateurs d’automobiles. Le mois de décembre a
    comptabilisé le nombre le plus important d’immatriculations de véhicules neufs,
    soit en tout 18.363 unités – voitures personnelles et commerciales, bus et mini
    bus confondus.

    Moldavie – La présidente de la République de Moldova, la pro-européenne Maia
    Sandu, se rend aujourd’hui en visite officielle dans l’Ukraine voisine, sur
    invitation de son homologue Volodymyr Zelensky. Les relations entre les deux
    Etats ont été plutôt distantes entre 2016 et 2020, durant le mandat du
    socialiste pro-russe Igor Dodon, que Maia Sandu a vaincu lors des
    présidentielles de novembre 2020.




    Météo – Temps morose en Roumanie, avec des précipitations faibles, notamment
    de la neige, dans le sud, l’ouest, le nord-ouest et le centre du pays, tout
    comme en montagne. Le vent sera faible à modéré, avec quelques intensifications
    sur le littoral. Les températures maximales irons de -1 à 8°, avec 1°C à midi à
    Bucarest.