Tag: Educatie

  • Perspective africane și românești asupra consolidării parteneriatului UE – Uniunea Africană

    Perspective africane și românești asupra consolidării parteneriatului UE – Uniunea Africană

    Institutul European din România a publicat în colecția
    Working papers un nou document intitulat Perspective africane și
    românești asupra consolidării parteneriatului Uniunea Europeană – Uniunea
    Africană
    . Subiectul principal al lucrării vizează parteneriatul dintre
    Uniunea Europeană și Uniunea Africană, respectiv prezentarea perspectivelor pe
    care experții le au cu privire la posibilele modalități de dezvoltare a acestei
    legături. Printre temele specifice abordate se numără: discutarea viziunii
    comune UE-UA pentru 2030, consolidarea multilateralismului în vederea
    menținerii păcii și securității, tranziția digitală, precum și rolul tinerilor și
    educația.


    La elaborarea documentului au participat 16
    cercetători, analiști, consultanți sau oficiali din Africa de Sud, Egipt,
    Etiopia, Ghana, Kenya, Maroc, Nigeria, Rwanda și Uganda. De asemenea, un număr
    de 4 experți români au contribuit la redactarea acestui material. Documentul a
    fost coordonat de Mihai Sebe, șef Serviciului Studii Europene și editat de
    experți din cadrul Serviciul Studii Europene: Ana-Maria Andreea Anghelescu,
    Irina Grosu și Mihaela-Adriana Pădureanu.


    Textul
    integral al documentului, disponibil în limba engleză, poate fi accesat aici.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expertă, Serviciul Studii Europene)

  • Bugetul 2023, tru andreadziri

    Bugetul 2023, tru andreadziri

    Cătă tru giumitatea a meslui andreu, româñilli va s’poată s’veadă cum va s’hibă tru or sta tru 2023 ditu videala financiară. Guvernul di București va tra s’bagă tru debatu publicu, deapoa, s’adoptă bugetlu di stat pi anlu yinitoru. Easti thimilliusitu pi ună isapi di creastire economică di 3% şi ari ca ţintă un deficit bugetar di 4,4%. Inclusiv di itia a polimlui di la sinuri, creaştirea di la Apărare va s’hibă nai ma marea după 1989 — 2,5 procente. Fură, ama, pruvidzuti creaştiri şi tră Educaţie, Transporturi, Agricultură ică Sănătate.



    Bugetlu pi 2023 easti primlu construit pi programe economiţi și sociale, aţea ţi va s’da izini ti ună ma bună monitorizare a hărgiloru, a gradlui di implementare, ama şi a impactului real tru economie — să spusi la Guvern. Ma ghini spusă, bugetlu va s’da izini ti duţearea ninti a investiţiilor, inclusiv ditu PNRR, kivernisearea a deficitlui bugetar şi a inflaţiillei, identificânda, tutunăoară, izvurili financiare tră creaştirile a tiñiiloru di cafi mesu şi pensii ţi eara hăbărisiti.



    Premierlu Nicolae Ciucă: ʺPot s’dau asiguripseri că, până tru giumitatea a meslui andreu, aşi cum zburămu tru călindari va s’avemu bugetlu aprobat tru Parlamentu. Tră atea băgămu tru proiectul “Ndrupari tră România”, misurli va s’ducă ninti şi tru anlu yinitoru. Tutunăoară, va s’aflămu alanti misuri pi cari putem s’li lomu tră cetăţeañilli vulnearabili



    Tru un interviu televizat, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, declara, tu arada a lui, că bugetul construit di programe easti ună alăxeari emu di paradigmă, cât şi di abordari: ʺ Dimecu, cara anlu aestu adrămu un buget tră anlu yinitoru pi programe, anlu yinitoru, iuva dupu meslu yismăciuni, va s’poţ s’vedz progreslu. Avumu un program, bun, ai ună apandisi, ari un efect pozitiv. Unu negativ lipseaşti s’hibă adaptat, lipseaşti alăxeari. Easti ună chestiune di normalitate, tră aţea că nu suntu păradzlli a ministrului di Finanţe ică a Guvernului ali Românie, sunt păradzlli a cetăţenilor



    Tru perspectiva-a vulusearillei proiectulu bugetar, Executivul lipseaşti s’adoptă ma multi acte normative, inclusiv ună ordonanţă cari reglementeadză, tră anlu yinitoru, ntră altili, nglliţări I crişteri di tiñii di cafi mesu. Concret, actul normativ pruveadi criştearea a tiñiiloru di cafi mesu ditu sectorul bugetar cu 10% andicra di andreu 2022, ama s’nu năstreacă, grila di salarizari. Alliumtrea, tiñiili di cafi mesu a demnitarilor armănu pi livelu ditu bitisita-a aluştui an.



    Valoarea a punctului di pensie creaşti cu 12,5%. Pensionarlli cu venituri ma ñiţ di 3.000 di lei va s’hărsească di agiutoari date tru două tranşe, tru yinaru şi sumedru. Aţelli cu pensii di până tru 2.000 di lei va s’llia, tut tru dauă etapi, şi un agiutoru suplimentar tră păltearea a facturilor la energie. Va s’hibă criscută tiñia di cafi mesu minimă la 3.000 di lei ică nglliţatu punctul di amendă.




    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Bugetul 2023, în pregătire

    Bugetul 2023, în pregătire

    Spre jumătatea lunii decembrie, românii ar urma să afle cum vor sta în 2023 din punct de vedere financiar. Guvernul de la București vrea să pună în dezbatere publică, apoi, să adopte bugetul de stat pe anul viitor. Este bazat pe o estimare de creştere economică de 3% şi are ca ţintă un deficit bugetar de 4,4%. Inclusiv din cauza războiului de la graniţe, creşterea de la Apărare va fi cea mai mare după 1989 — 2,5 procente. Au fost, însă, prevăzute creşteri şi pentru Educaţie, Transporturi, Agricultură sau Sănătate.



    Bugetul pe 2023 este primul construit pe programe economice și sociale, ceea ce va permite o mai bună monitorizare a cheltuielilor, a gradului de implementare, dar şi a impactului real în economie — s-a spus la Guvern. Mai precis, bugetul va permite continuarea investiţiilor, inclusiv din PNRR, gestionarea deficitului bugetar şi a inflaţiei, identificând, totodată, sursele financiare pentru creşterile de salarii şi pensii deja anunţate.



    Premierul Nicolae Ciucă: ʺPot da asigurări că, până la jumătatea lunii decembrie, aşa cum am discutat calendarul, vom avea bugetul aprobat în Parlament. Pentru ceea ce am cuprins în proiectul “Sprijin pentru România”, măsurile vor continua şi în anul viitor. De asemenea, vom identifica celelalte măsuri pe care putem să le luăm pentru cetăţenii vulnerabili



    Într-un interviu televizat, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, declara, la rândul său, că bugetul construit de programe reprezintă o schimbare atât de paradigmă, cât şi de abordare: ʺAdică, dacă anul ăsta facem un buget pentru anul viitor pe programe, anul viitor, undeva după luna septembrie, vei putea să urmăreşti progresul. Am avut un program, bun, ai un răspuns, are un efect pozitiv. Unul negativ trebuie adaptat, trebuie modificat. E pur şi simplu o chestiune de normalitate, pentru că nu sunt banii ministrului de Finanţe sau ai Guvernului României, sunt banii cetăţenilor



    În perspectiva aprobării proiectului bugetar, Executivul trebuie să adopte mai multe acte normative, inclusiv o ordonanţă care reglementează, pentru anul următor, printre altele, îngheţări sau creşteri de salarii și pensii. Concret, actul normativ prevede majorarea salariilor din sectorul bugetar cu 10% faţă de decembrie 2022, fără a se depăşi, însă, grila de salarizare. În schimb, salariile demnitarilor se menţin la nivelul de la finalul acestui an.



    Valoarea punctului de pensie se majorează cu 12,5%. Pensionarii cu venituri mai mici de 3.000 de lei vor beneficia de ajutoare acordate în două tranşe, în ianuarie şi octombrie. Cei cu pensii de până în 2.000 de lei vor primi, tot în două etape, şi un ajutor suplimentar pentru plata facturilor la energie. Va fi majorat salariul minim la 3.000 de lei sau îngheţat punctul de amendă.






  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Cauzele profunde ale fenomenului abandonului școlar, temele celei de-a treia ediţii a Pactului pentru Tineri, proiect național care își propune să identifice măsuri pentru reducerea acestui fenomen și promovează necesitatea educației vocaționale în școli, proiect inițiat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).



  • Crearea spațiului european al educației: progrese și provocări

    Crearea spațiului european al educației: progrese și provocări

    Comisia Europeană a aprobat recent Raportul său privind progresele înregistrate pentru realizarea spațiului european al educației. Astfel, au fost înregistrate progrese în ceea ce privește obiectivele în materie de educație la nivelul UE, dar există în continuare provocări legate de echitate și deficitul de cadre didactice.

    Există 40 inițiative în desfășurare la nivelul UE. Ele cuprind acțiuni strategice de politică, de la învățarea mixtă la învățarea pentru dezvoltare durabilă și strategia europeană pentru universități. De asemenea există și proiecte finanțate de UE, cum ar fi Academiile pentru cadrele didactice, coaliția în domeniul educației privind clima și centrele de excelență profesională. Totodată, se au în vedere măsuri pentru ca programul Erasmus plus și Corpul european de solidaritate să devină mai favorabile incluziunii.

    Monitorul Educației și Formării ce însoțește acest raport indică unele progrese: rata de părăsire timpurie a școlii este în scădere, iar ratele de absolvire a învățământului terțiar și de participare la educația timpurie sunt în creștere. Sunt necesare însă, unele eforturi pe termen mai lung de a îmbunătăți echitatea în domeniul educației și de a găsi soluții pentru deficitul de cadre didactice.

    În ambele domenii, UE va sprijini politicile bazate pe date concrete și învățarea reciprocă.

    Datorită programului Erasmus Plus și mecanismului de redresare și reziliență, se estimează că totalitatea cheltuielilor efectuate de UE pentru educație și competențe între 2021 și 2027 se va tripla față de perioada anterioară.

    În Monitorul Educației pentru România, părăsirea timpurie a școlii continuă să fie o problemă, mai ales în rândul elevilor romi. Vestea bună este că mecanismul de redresare și reziliență va sprijini eforturile naționale de reducere a acestei rate de părăsire timpurie a școlii. Și tot în acest monitor se arată că accesul la o educație de calitate în România este inegal, impactul statutului socio-economic asupra rezultatelor școlare fiind unul ridicat.


  • Istoria protecției copilului în România

    Istoria protecției copilului în România

    Copilul
    are un loc aparte în istoria omenirii, el fiind, de fapt, actor și creator al
    istoriei, ca orice ființă umană. El însă a avut mereu nevoie de protecție și în
    decursul timpului, oamenii obișnuiți sau instituții cum au fost Biserica în
    Evul Mediu și statul și așezăminte organizaționale în perioada modernă și-au
    asumat roluri protectoare.


    Lumea
    românească a avut aproximativ aceeași istorie a protecției copilului precum cea
    a zonelor geoculturale care au influențat-o. În a doua jumătate a secolului al
    19-lea, statul modern și-a asumat rolul de protector activ al copiilor prin
    înființarea de leagăne, cămine de îngrijire și orfelinate. Copiii care aveau
    nevoie de asemenea instituții erau cei loviți de soartă: orfanii, abandonații, săracii,
    cei rămași fără adăpost, bolnavii grav și cei incurabili. Prima instituție modernă
    de protejare a copilului din România se deschidea în anul 1897 când se înființa
    Societatea de asistenţă socială Leagănul Sfânta Ecaterina. Aici erau aduși
    copiii săraci, copiii fără mamă, tinerele mame celibatare. Printre fondatori
    s-au numărat Ecaterina Cantacuzino, soția politicianului conservator Gheorghe
    Grigore Cantacuzino, Irina Cantacuzino, fiica lor, doctorul Thoma Ionescu. Iar Primăria Bucureștiului a donat un
    teren de 20.000 de metri pătrați în nordul orașului, lângă actualul Arc de
    Triumf, pe care s-au ridicat șapte construcții. Până în 1948, anul naționalizării Leagănului de către regimul comunist,
    mii de copii trecuseră prin respectabila instituție caritabilă.


    Oana
    Drăgulinescu, managerul celui mai nou proiect muzeal din România, Muzeul
    Abandonului, a subliniat rolul de deschizător de drum în protecția copilului pe
    care l-a avut Leagănul Sfânta Ecaterina.

    Este clar că foarte mult timp copilul a avut un rol deloc privilegiat în
    familie. Erau foarte mulți copii, începeau să fie folosiți de mici, să nu
    spunem exploatați, dar oricum trebuia să aibă un rol în familie. Ei trebuia să
    fie o gură de hrănit și atunci trebuia să-și producă propria hrană. Ceea ce am
    găsit în documentele celor de la Sfânta Ecaterina este că în jurul anului 1900
    începe o structurare a protecției copilului în România. Și din această
    perspectivă leagănul Sfânta Ecaterina face pionierat pentru că vine și spune: nu
    mai luăm copii de suflet, ci îi adoptăm cu acte în regulă. Nu mai dăm copii la
    crescătoare, ci facem un sistem în care aceste femei, viitoarele asistente
    maternale, sunt supravegheate cum hrănesc copiii, în ce manieră îi educă, încep
    să supravegheze cumva pe termen lung plasamentul copiilor în așa fel încât să
    aibă control asupra viitorului lor.


    Regimul
    comunist instaurat pe 6 martie 1945 a adus o altă realitate societală în
    România. Cum totul a suferit o transformare radicală în care ființa umană a
    fost brutalizată în cel mai înalt grad, și protecția copilului a fost croită la
    fel.

    Oana Drăgulinescu: Apoi
    vine comunismul și Ceaușescu zice: vrem o relație puternică, vrem din ce în ce
    mai mulți copii și găsește această formulă a decretului 770 prin care interzice
    contracepția. Ceea ce va duce la un boom de nașteri, decrețeii despre care tot
    vorbim. Doar că el nu s-a gândit și la ce capacitate avea poporul român să
    crească copiii. Era un popor deja sărăcit, deja pus în această strânsoare a
    economiilor pe care partidul comunist le impunea poporului. Oamenii încep să
    abandoneze copii din ce în ce mai mult, iar statul român înceapă să
    construiască din ce în ce mai multe instituții.



    Societatea
    socialistă era una în care omul trebuia să fie fericit și perfect. Iar orice
    abatere biologică era tratată cu brutalitate.

    Oana Drăgulinescu: Apare și această percepție a
    perfecțiunii copilului comunist, care trebuia să îndeplinească anumite
    standarde. Oricine nu era în standard și asta putea să însemne absolut orice,
    chiar și strabism, era dus către căminele-spital care devin, în timp, din cauza
    numărului lor mare și din cauza nepregătirii sistemului de a susține acești
    copii, niște lagăre de exterminare. Asta se întâmplă în 1989, asta găsesc
    televiziunile occidentale care vin aici și sunt îngrozite de aceste imagini
    care semănau cu cele de la Auschwitz. Doar că, iată, nu erau în timpul
    nazismului, ci în 1989 în România: copii legați de paturi, copii legați cu
    lanțuri, copii tratați inuman.



    După 1989,
    când în România regimul comunist s-a prăbușit, protecția copilului trebuia
    reconstruită. A fost un efort pe care societatea și l-a asumat.

    Oana
    Drăgulinescu: Doar că
    lucrurile nu s-au oprit în 1989. Nu a fost o tranziție bruscă, nu a fost ca și
    cum poporul român s-a iluminat deodată și a început să aibă resurse pentru
    acești copii, ci lucrurile au continuat mult după aceea. A fost o perioadă de
    degringoladă totală și până în 2004, când practic s-a schimbat legea de
    protecție a copilului, lucrurile au continuat într-o formulă aproape similară.



    Istoria
    protecției copilului în România se suprapune timpurilor sale. Iar noul proiect al Muzeului Abandonului
    de memorializare invită la reflecția asupra unui trecut problematic.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Despre Conferința Smart Diaspora 2023, cu ministrul cercetării, inovării și digitalizării, domnul Sebastian Burduja.



  • Accesul la educație al copiilor romi în țările membre

    Accesul la educație al copiilor romi în țările membre

    Unul din doi copii romi cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani nu are acces la educație. Recent în Parlamentul European s-a supus la vot o rezoluție prin care UE își ia angajamentul pentru a pune capăt acestei stări de fapt.

    În plenul Parlamentului Europen, europarlamentarul Dragoș Pîslaru a ținut o pledoarie pentru drepturile copiilor romi.

    Unul din doi copii romi cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani nu are acces la educație. Aș dori să îi felicit pe toți colegii mei pentru munca depusă în sprijinul drepturilor minorității rome. Am fost într-o misiune oficială pentru a vedea așezările. Le-am văzut cu ochii nostri.

    Am auzit o mulțime de mărturii, știm că situația este inacceptabilă. Avem o strategie, avem cadre, avem recomandări, avem chiar și bani. Iar Consiliul consideră că statele membre ar trebui să utilizeze resursele UE și într-adevăr este bine că, Consiliul crede acest lucru dar statele membre nu utilizează pe deplin resursele. Banii nu se duc acolo unde ar trebui.

    Avem recomandări legate de Garanția pentru copii și de modul în care ar trebui să fie pusă în aplicare, dar cele mai recente statistici ne arată că unul din doi copii romi cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani nu are acces la educație. Situația locuințelor și a condițiilor de sănătate și a unei alimentații adecvate, accesul la locuri de muncă, toate acestea fac parte din rezoluția supusă la vot în Parlament. Și acesta este un mesaj, un mesaj clar, că a te baza doar pe recomandarea statelor membre de a face lucruri nu este calea corectă de a merge mai departe. Acest lucru are două aspecte importante. Unul este legat de libertăți și drepturi și pentru aceasta Comisia ar trebui să meargă cu proceduri de infringement peste proceduri de infringement și să aibă responsabilitatea directă asupra primarilor și a funcționarilor de stat pentru această situație.

    Este inacceptabil să existe sclavie modernă și să avem copii care au aceste probleme astăzi. Și bineînțeles, cealaltă parte este reprezentată de investiții. Aceasta este o investiție în viitorul european și permițând oportunitățile și rupând cercul vicios este calea de urmat.


  • Sesiunea de formare pentru cadrele didactice “Mai aproape de UE prin educație”

    Sesiunea de formare pentru cadrele didactice “Mai aproape de UE prin educație”

    În perioada 24-26 octombrie, Centrul EUROPE DIRECT
    București din cadrul Institutului European din România a organizat sesiunea de
    formare pentru cadrele didactice Mai aproape de UE prin educație. Scopul
    acestei sesiuni a fost acela de a comunica eficient pe tematici europene de
    actualitate, cu accent pe digitalizarea în instituțiile de învățământ.


    Prima zi de curs a fost axată pe aspecte introductive
    despre UE, valori europene și prioritățile Comisiei Europene. Formatorul din
    prima zi a fost Eliza Vaș, expert în cadrul Serviciului de Studii Europene al
    IER, care i-a ghidat pe cursanți cu profesionalism prin tainele informațiilor
    despre UE, informații care au fost îmbinate perfect cu activitățile practice.
    Astfel, cursanții au avut de tradus din legaleză în română câteva texte
    oficiale pentru elevii lor, au împărtășit idei despre valorile europene cu care
    se identifică mai mult, au creat, în echipe, activități didactice pe baza
    priorităților Comisiei Europene etc.


    În următoarele două zile de curs, am avut-o alături în
    calitate de formator pe dna Florentina-Pompilia Iusco, consilier superior în
    Ministerul Educației, care a abordat cu profesorii tema transformării digitale
    în Uniunea Europeană și i-a ghidat cu dibăcie pe aceștia prin Cadrul European
    DigCompEdu. Participanții au lucrat, în echipe, la o prezentare pe teme
    europene de interes, folosind platformele digitale. Informațiile s-au referit,
    de asemenea, la resursele educaționale deschise, noile medii și impactul lor în
    facilitarea învățării, comunicarea asertivă, precum și la utilizarea resurselor
    puse la dispoziție de Uniunea Europeană, cum ar fi Spațiul Învățării. Toate
    acestea în cadrul unor activități interactive și aplicate!


    Ne-am bucurat să aflăm, la finalul cursului, că
    profesorii participanți au fost încântați de această experiență, experiență pe
    care așteptăm cu nerăbdare să o repetăm în viitor!


    Articolul poate fi accesat pe site-ul Europe Direct București


    Loredana Licuța, coordonator Europe
    Direct București

  • Combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale în rândul tinerilor din UE

    Combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale în rândul tinerilor din UE

    În prezent, în Europa, unul din trei elevi cu vârsta de 13 ani nu are competențe digitale de bază, conform rezultatelor testelor directe și, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, doar puțin peste jumătate din tinerii în vârstă de 15 ani din UE au declarat că au învățat cum să detecteze dacă informațiile sunt subiective sau părtinitoare. Prin urmare, există o nevoie clară de consolidare a rolului educației și formării în combaterea dezinformării și în promovarea alfabetizării digitale și a celei mediatice.

    Iată ce a declarat comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel:

    Ştim că dezinformarea nu este ceva nou, este un proces complex care crează diviziuni şi ne răneşte. Şi, ca să spunem adevărul, acest fenomen nu va dispărea. De aceea este clară nevoia de întărire a educaţiei şi training-ului, precum şi dotarea profesorilor cu calificările şi competenţele necesare pentru a preda apoi elevilor alfabetizarea digitală şi tehnicile de dezinformare.

    Orientările prezentate acum de Comisie oferă sprijin practic profesorilor și cadrelor didactice și includ definiții ale conceptelor tehnice, exerciții de efectuat în clasă și modalități de încurajare a obiceiurilor sănătoase de folosire a mediului online.

    Orientările au fost elaborate cu sprijinul grupului de experți al Comisiei pentru combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale prin educație și formare, grup care reunește o gamă largă de practici din domeniul educației și formării, din radiodifuziune, din mediul academic, din domeniul rețelelor sociale și al jurnalismului.

    Comisia va investi în continuare în această cauză prin intermediul programului anual de lucru Erasmus+ pentru anul 2023, care va oferi finanțare pentru proiecte de mare anvergură, cu accent pe formarea cadrelor didactice și pe dezvoltarea programelor de învățământ pentru combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale.

    De asemenea, Comisia va utiliza noile orientări pentru sprijinirea cadrelor didactice în cadrul noii strategii europene Un internet mai bun pentru copii.


  • 2023 – Anul european al competențelor

    2023 – Anul european al competențelor

    Europa are nevoie de toți muncitorii, de la cei necalificați până la absolvenții de universitate! De aceea trebuie să investim mult mai mult în educație și perfecționare, a spus luna trecută în discursul anual despre Starea Uniunii președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a ținut să adauge:

    Dorim să colaborăm îndeaproape cu companiile, pentru că ele știu cel mai bine de ce profesioniști au nevoie, acum și în viitor.

    Potrivit statisticilor oficiale, în prezent, peste trei sferturi dintre întreprinderile din țările membre spun că au probleme în găsirea de lucrători cu competențele necesare. Date recente ale Eurostat sugerează că mai puțin de patru din 10 adulți urmează cursuri de formare profesională. În plus, una din trei persoane care lucrează în Europa nu dispune de competențe digitale de bază. Totodată, mai arată Eurostat, încă de anul trecut nu există suficienți angajați în nu mai puțin de 28 de domenii de activitate, de la construcții și asistență medicală până la inginerie și IT.

    Prin Anul european al competențelor, stabilit pentru 2023, Comisia își propune să dea un nou impuls învățării pe tot parcursul vieții. De ajutor vor fi partenerii sociali, serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă, camerele de comerț și industrie, furnizorii de educație și formare profesională și nu în ultimul rând lucrătorii și întreprinderile.

    Pentru a îndeplini aceste obiectiv, vor fi organizate evenimente și campanii de informare, iar fiecare stat membru va trebui să numească un coordonator național.

    Banii vor fi asigurați prin Fondul social european, cu un buget de peste 99 de miliarde de euro până în 2027, dar și prin Mecanismul de redresare și reziliență în urma pandemiei de Covid 19. Pot fi folosite și fondurile din Programul Europa digitală, cu un buget de 580 de milioane de euro, dar și din Erasmus plus, care dispune de peste 26 de miliarde de euro și care sprijină, printre altele, dezvoltarea personală și profesională a cursanților, a personalului și a instituțiilor din domeniul educației și formării profesionale.

    Nu în ultimul rând, Comisia își propune să atragă muncitori din țări din afara spațiului comunitar, care dispun de competențe de care are nevoie, prin consolidarea oportunităților de învățare și prin facilitarea recunoașterii calificărilor.


  • Retrospectiva săptămânii 02.10 – 08.10.2022

    Retrospectiva săptămânii 02.10 – 08.10.2022

    Președintele Klaus Iohannis, la reuniunile de la Praga


    Preşedintele
    Klaus Iohannis a mers, în această săptămână, la Praga la summitul informal al
    Consiliului European, centrat pe războiul din Ucraina, criza energetică și
    economie. Cu o zi înainte, joi, șeful statului român a participat, tot la
    Praga, la prima reuniune a Comunității Politice Europene.

    Desfăşurat într-un moment cheie pentru
    continentul european, în contextul războiului ilegal şi nejustificat declanşat
    de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, summitul Comunităţii Politice Europene a
    oferit oportunitatea unui dialog politic pe teme privind sprijinul pentru
    Ucraina, reacţia la escaladările recente ale Federaţiei Ruse, asigurarea
    securităţii, situaţia în domeniul energiei şi asigurarea securităţii
    aprovizionării, schimbările climatice şi evoluţiile în plan economic. Această
    nouă platformă de dialog a urmărit, de asemenea, facilitarea unor schimburi de
    vederi cu privire la subiectele de maximă preocupare în noul context
    geopolitic, astfel încât să se poată defini căi de acţiune comune
    , precizează
    un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale de la București.

    Liderii celor 44
    de state participante au condamnat la unison invazia Rusiei din Ucraina şi şi-au
    reafirmat unitatea şi solidaritatea în faţa agresiunii Moscovei.



    Aderarea României la spațiul Schengen, dezbătută
    în Parlamentul European


    Parlamentul
    European a dezbătut, la Strasbourg, împreună cu reprezentantii Comisiei
    Europene și cu cei ai Consiliului, aderarea României și Bulgariei la spațiul
    Schengen. Eurodeputaţii români au susţinut miercuri, în plenul legislativului
    comunitar, aderarea cât mai rapidă, în contextul în care cele două ţări au
    îndeplinit încă din anul 2011 toate condiţiile tehnice necesare. Aproape
    toţi reprezentanţii grupurilor politice din legislativul european s-au
    pronunţat în favoarea aderării, mai puţin eurodeputaţii Grupului ‘Identitate şi
    Democraţie’, care nu doresc extinderea spaţiului Schengen şi se tem de o
    migraţie în masă. Votul asupra rezoluţiei privind aderarea va avea loc în
    următoarea sesiune a Parlamentului European.



    Legile
    justiției, în dezbaterea senatorilor


    Legile
    justiţiei au intrat, în această săptămână, în dezbaterea senatorilor, iar un
    vot final este aşteptat în plenul Camerei decizionale, săptămâna viitoare. Cele
    trei acte normative, privind funcționarea CSM, organizarea judiciară și
    statutul magistraților, trebuie adoptate rapid, în această toamnă, spune
    ministrul justiției, Cătălin Predoiu. El a explicat că de acestea depinde
    încadrarea în obiectivele stabilite de MCV și, implicit, aderarea României la
    spațiul Schengen. Din
    opoziție, fostul ministru USR al
    justiției, Stelian Ion, solicită amânarea votului senatorilor până la
    pronunţarea punctului de vedere al Comisiei de la Veneţia. Preşedintele
    Senatului, Alina Gorghiu, spune, însă, că adoptarea acestor legi este necesară
    pentru ca România să obţină un rezultat bun în raportul pe justiţie, iar în decembrie, dacă vor exista recomandări
    de modificare a legislaţiei din partea Comisiei de la Veneția, armonizarea va
    fi făcută fără niciun fel de ezitare.



    Un nou ministru al
    educației


    Premierul român, Nicolae
    Ciucă, afirmă că o va susţine pe Ligia Deca, noul ministru al Educaţiei, în
    definitivarea proiectului prezidenţial România Educată, astfel încât
    noile legi ale învăţământului să ajungă în Parlament până la sfârşitul lunii.
    Fostul consilier prezidenţial Ligia Deca a depus, luni, jurământul de
    învestitură în funcţia de ministru al Educaţiei. Propusă pentru această funcţie
    de Biroul Politic Naţional al PNL, Ligia Deca îi succede lui Sorin Cîmpeanu,
    care a demisionat joia trecută, după ce a fost acuzat de plagiat.



    BNR crește, din nou,
    dobânda de referință


    Consiliul
    de Administraţie al BNR a mărit, din nou, rata dobânzii de politică monetară,
    în încercarea de a ţine sub control creşterea preţurilor. Este a șaptea majorare din acest an, dobânda-cheie ajungând acum la 6,25% – cea mai ridicată
    din ultimii 12 ani. Potrivit
    vicepreşedintelui Asociației Profesioniştilor în Investiţii din România, analistul financiar Adrian
    Codirlaşu, BNR anticipează majorarea, în continuare, a
    inflaţiei şi a venit cu această majorare de dobândă, peste anticipaţiile
    pieţei.
    Potrivit
    specialiştilor Băncii Centrale, rata anuală a inflaţiei va continua, probabil,
    să mai crească spre finalul anului, dar într-un ritm vizibil încetinit, cauzele
    fiind legate de scumpiri mai mari anticipate la gazele naturale şi energie
    electrică, precum şi la alimente, pe fondul războiului din Ucraina, dar şi al
    secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară.
    Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,32% în
    august.



    Dosar de spionaj privind fondul de rezerve minerale
    din România


    Procurorii
    Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
    Terorism de la București au pus sub acuzare patru persoane – cetăţeni români şi
    străini – într-un dosar de spionaj ce vizează compania sârbă NIS Petrol,
    controlată de grupul rusesc Gazprom. Anchetatorii au făcut percheziţii în
    Bucureşti şi Timişoara, atât la sediul companiei, cât şi la domiciliile
    unor angajati, în urma cărora au fost ridicate documente şi medii de stocare a
    datelor. Cei patru sunt acuzaţi de divulgare de informaţii secrete de serviciu
    sau nepublice şi de transfer neautorizat de date informatice privind fondul de
    rezerve minerale din România – informează DIICOT. Pachetul majoritar de acţiuni
    al firmei sârbe NIS a fost cumpărat, în 2009, de Gazprom, printr-un acord
    semnat de guvernele de la Belgrad şi Moscova.


  • Proiectul cultural-educațional „Mă numesc Curaj”

    Proiectul cultural-educațional „Mă numesc Curaj”

    După mai bine de doi ani de pandemie, multe restricții și începutul unui război chiar la graniță, parcă e nevoie de curaj mai mult ca oricând, mai ales de curajul de a-ți recunoaște propriile temeri. Exact asta își propune proiectul cultural-educațional Mă numesc Curaj”, inițiat de Asociația Câte-n lună și-n mansardă”, un proiect care a debutat anul trecut și care-și propune să dureze 23 de luni.



    Gândit să se desfășoare în mai multe etape, cu ateliere destinate copiilor și familiilor lor, Mă numesc curaj” e un proiect bazat pe storytelling” sau pe povestire”. Fie că scriu, desenează, fac colaje sau chiar dansează, participanții la ateliere capătă curajul de a-ți exprima propriile gânduri sau temeri. Așadar, este vorba și de un demers terapeutic, ne spune Valentina Bâcu, inițiatoarea proiectului:



    Anul trecut ne-am legat de povești și de personajele care ne dau curaj. A fost momentul lansării proiectului multianual Mă numesc Curaj”, care este un program de educație culturală și creativitate pentru copiii din România, dar și din diaspora. Pentru el am adunat foarte multă energie atât din partea povestitorilor și a artiștilor care se implică în derularea unor ateliere cu copii, cât și din partea copiilor și a familiilor care participă la aceste activități. S-au adunat zeci de povești sub pelerina curajului. Anul acesta am aflat mai multe rețete de curaj. Am descoperit împreună cu copiii că ați arăta vulnerabilitatea nu este un lucru care te face slab, dimpotrivă. Încercăm să aducem și noi un strop de ajutor și să îi ajutăm să-și găsească cadrul potrivit pentru a-și exprima creativ talentul, pentru a-și găsi vocile care sunt din ce în ce mai puternice, mai ales în rândul tinerilor copiii de astăzi.”



    Desfășurate în această toamnă la sfârșit de săptămână, atelierele beneficiază de prezența unor scriitori, ilustratori, dar și psihologi care-I ghidează pe copii pe care exprimării de sine prin mijloace artistice. Valentina Bâcu, inițiatoarea proiectului Mă numes curaj”.



    Sunt ateliere care se desfășoară nu neapărat cu o frecvență anume, pentru că au fost situații în care a trebuit să regândim calendarul. Proiectul nostru adună poveștile despre curajul din pandemie. În momentul în care a început războiul din Ucraina a trebuit să adaptăm tematica atelierelor sau să modificăm puțin calendarul. În momentul de față am revenit cu o nouă serie de ateliere, atât în București, cât și în alte orașe Vaslui, Timișoara, Cluj. În Cluj va avea loc o expoziție în această toamnă, care va aduna poveștile copiilor. E vorba de povești scrise, dar și transpuse vizual în desene. Sunt ateliere de ilustrație, benzi desenate, animație, dar și de dans.”



    Cel mai recent atelier de genul acesta s-a desfășurat în București, în interiorul unei librării, astfel încât copiii au avut acces și la cărțile dedicate lor. La finalul proiectului Mă numesc curaj”, 500 de povești vor fi adunate, înregistrate și prelucrate în formate multimedia astfel încât ele să ajungă la un public cât mai larg.



  • Un nou ministru al educaţiei

    Un nou ministru al educaţiei

    În 32 de ani de post-comunism românesc, n-a existat domeniu mai supus
    schimbărilor, adesea bulversante, decât Educaţia. Cronica instabilitate
    politică a făcut ca la conducerea ministerului de resort să se perinde o
    sumedenie de personaje, toate dornice să inoveze şi să-şi asigure, astfel,
    posteritatea. Cum n-au rezistat prea mult în funcţie, tot ce-au reuşit, în
    general, a fost anularea reformelor promovate de predecesori. După trei decenii
    de continuă inovare, rezultatele sunt vizibile. Elevi şi părinţi, deopotrivă,
    acuză confuzia pe care o produce schimbarea regulilor în timpul jocului.
    Românii care pot preferă să-şi trimită copiii să studieze în străinătate. Cei
    mai străluciţi absolvenţi autohtoni aleg, la rându-le, să plece din ţară.
    Învăţământul tehnic nu mai produce mare lucru, astfel că e tot mai greu să găseşti
    un instalator sau un mecanic auto priceput. Din cauza stresului şi a salariilor,
    nici profesia de dascăl nu mai atrage, astfel că, mai ales la ţară şi în
    oraşele mici, la catedră sunt tot mai numeroşi suplinitorii. Deşi cifrele nu
    sunt întotdeauna concordante, studiile de specialitate atestă, toate, o rată
    mare de analfabetism funcţional printre absolvenţii şcolii româneşti.

    Peste
    toate, noul an universitar a început, luni, fără un ministru de resort
    plenipotenţiar, după ce fostul titulat al portofoliului în guvernul
    PSD-PNL-UDMR, liberalul Sorin Cîmpeanu, îşi dăduse demisia, sub un cor de
    critici privind reformele pe care voia să le impună şi, mai grav, sub acuzaţia
    de plagiat. În locul lui Câmpeanu, PNL a nominalizat-o pe Ligia Deca, consiliera
    preşedintelui Klaus Iohannis la departamentul educaţie şi cercetare. Conform
    prezentării de pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, ea are un doctorat în
    ştiinţe politice şi a publicat numeroase articole şi studii în reviste de
    prestigiu din domeniul politicilor educaţionale. Ligia Deca a coordonat şi
    elaborarea proiectului România Educată, drag preşedintelui Klaus Iohannis,
    şi promite că aplicarea acestuia va fi prioritatea sa ca ministru.

    Până atunci,
    nervozitatea şi frustrarea din sistem sunt evidente, potrivit unui studiu al
    organizaţiei World Vision. Doi din trei profesori români atrag atenţia că
    programa şcolară e în continuare prea încărcată, iar abandonul şcolar rămâne şi
    anul acesta o problemă nerezolvată. Din cauza sărăciei, 35% dintre adolescenţi
    n-au suficiente rechizite şi cărţi pentru şcoală. Unul din zece părinţi îşi
    retrage cel puţin un copil de la şcoală, temporar sau definitiv, ca să facă
    faţă cheltuielilor. Jumătate dintre profesori afirmă că sunt descurajaţi de
    neimplicarea părinţilor în educaţia copiilor. 65% spun că este nevoie de mai
    mulţi bani pentru laboratoarele şcolare şi pentru spaţiile dedicate
    activităţilor sportive. Una peste alta, un tablou deprimant al României
    educate pe care o promitea preşedintele Iohannis, el însuşi profesor de
    fizică, la Sibiu, înainte de a fi intrat în politică


  • Strategia europeană privind serviciile de îngrijire

    Strategia europeană privind serviciile de îngrijire

    Comisia Europeană a
    prezentat recent Strategia europeană privind serviciile de îngrijire, care
    vizează asigurarea unor servicii de îngrijire de calitate și accesibile,
    inclusiv din punct de vedere financiar, în întreaga Uniune Europeană. Această
    strategie urmărește și îmbunătățirea situației atât pentru beneficiarii
    serviciilor de îngrijire, cât și pentru persoanele care asigură aceste
    servicii, la nivel profesional sau informal. Astfel, Comisia Europeană propune statelor
    membre să revizuiască obiectivele stabilite în 2002 privind educația și
    îngrijirea timpurie, denumite și obiectivele de la Barcelona, pentru a spori
    participarea femeilor pe piața forței de muncă. Prin noile obiective 50 %
    dintre copiii cu vârsta sub 3 ani vor avea parte de educație și îngrijire
    timpurie, iar 96 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta de
    școlarizare primară obligatorie vor participa la educația și îngrijirea
    timpurie.


    Comisia Europeană recomandă
    statelor membre să elaboreze planuri de acțiune naționale pentru ca serviciile
    de îngrijire din UE să fie mai disponibile, mai accesibile și de o calitate mai
    bună pentru toți. Comisarul pentru egalitate, Helena Dalli, a declarat:

    Consider
    că strategia este un pilon important al politicilor pentru obiectivul de
    realizare a egalității de gen. 7,7 milioane de femei nu sunt pe piața forței de
    muncă fiindcă nu găsesc serviciile de îngrijire de care au nevoie pentru
    familiile lor, pentru copiii mici sau pentru părinții mai în vârstă. Statele
    membre au investit foarte mulți bani în instruirea și educația acestor femei și
    pierdem această investiție. Nu luăm în calcul doar argumentul moral potrivit
    căruia femeile ar trebui să aibă independență financiară prin prezența pe piața
    forței de muncă, există și un argument economic: pierdem talent și pierdem o
    investiție. De asemenea, 90% din activitățile de îngrijire sunt realizate de
    femei fiindcă e un domeniu plătit prost și nerespectat. Asta e schimbarea pe
    care o urmărim. Investițiile în îngrijire înseamnă asigurarea unei libertăți de
    alegere egale, a demnității și a autodeterminării.


    Strategia europeană
    privind serviciile de îngrijire va sprijini implementarea principiilor
    consacrate în Pilonul european al drepturilor sociale, în special a
    principiilor privind egalitatea de gen, echilibrul dintre viața profesională și
    cea privată, îngrijirea copiilor și sprijinul pentru copii și îngrijirea pe
    termen lung. Totodată, noua strategie va contribui la realizarea celor trei
    obiective sociale principale ale UE privind ocuparea forței de muncă, competențele
    și reducerea sărăciei până în anul 2030.