Legislaţia românească din prezent este depăşită în ce priveşte reintegrarea în sistemul de învăţământ a copiilor reîntorşi din străinătate şi nu răspunde tuturor problemelor cu care se confruntă cei din diaspora, a declarat sâmbătă, în conferinţa ‘Importanţa învăţării limbii române, organizată la Braşov, deputatul Valentin Făgărăşianu (PNL).
El a afirmat că proiectul noii legi a educaţiei ‘integrează toate probleme legate de diaspora’, însă a remarcat că va trebui să treacă o perioadă de timp după adoptare ‘pentru a se vedea cum poate fi aceasta aplicată’.
Valentin Făgărăşianu a precizat: Am solicitat nişte statistici pentru ţările cu comunităţi însemnate de români – vorbim de Spania, Italia, dar şi de Marea Britanie, unde, în ultimul timp, a crescut considerabil numărul de români, putem vorbi şi de Germania, de Austria, unde începe să crească numărul lor. Am vorbit cu ambasadori români, care ne-au promis că ne vor da o evaluare cât mai clară a numărului de români, cu câţi copii sunt înregistraţi aceştia. Avem un număr despre care se vorbeşte, nu este sigur, vorbim între 4,5 şi 9 milioane de români. (…) Este un proces care durează, (…) dar sper ca, într-o perioadă destul de scurtă, trei – şase luni, să avem nişte statistici cât de cât exacte.
Conform deputatului PNL, copiii familiilor care se întorc în România din străinătate se confruntă atât cu probleme ce ţin de limbă, cât şi cu unele legate de diferenţele între sistemul de învăţământ românesc şi cel din ţara din care au plecat – ca de exemplu cei ce vin din Italia, unde Fizica şi Chimia se învaţă abia în clasa a IX-a, iar la noi începe să fie predată în ciclul gimnazial.
De asemenea, o altă problemă ţine de formarea cadrelor didactice care se ocupă de aceşti copii în România, dar şi de sprijinirea celor care predau limba română în diaspora.
Ne-am gândit foarte mult cum facem să formăm profesorii. Însă acei profesori care doresc să fie formaţi trebuie şi promovaţi. (…) Şi am avut discuţii despre profesorii români din diaspora, pe care noi trebuie să îi sprijinim cumva, deoarece ei duc mai departe identitatea, cultura românească. Ei nu au fost sprijiniţi în trecut, au fost încadraţi efectiv ca nişte zilieri, erau plătiţi cu ora, nu aveau asigurări de sănătate etc’.
Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov, Ovidiu Tripşa, a subliniat, la rândul său, că, la nivelul ISJ, nu există statistici privind numărul copiilor care au nevoie să înveţe sau să reînveţe limba română, precizând totodată că, până în prezent, în cadru formal, în şcoală, nu au existat cursuri organizate pentru aceştia, ci doar cazuri izolate, puţine, când, la solicitarea părinţilor, copiii au lucrat cu profesori din cadrul şcolilor unde studiază.
‘Vorbim de o mobilitate din ce în ce mai crescută şi în timpul pandemiei şi după a populaţiei dinspre diaspora către ţara de origine, familii de români sau mixte, de aici şi problemele. (…) Nu avem un număr exact, e o cifră dinamică. Însă vorbim acum şi despre războiul din Ucraina şi integrarea elevilor ucraineni în sistemul românesc, care au optat pentru statutul de elev audient, participant la cursuri, dar fără înscrierea în registrul matricol. (…) Însă au fost organizaţii care, în colaborare cu Primăria Braşov, au organizat cursuri de limba română şi, acum, sunt deja cereri de integrare în sistemul românesc’, a menţionat şeful ISJ Braşov.
Universitatea ‘Transilvania’ Braşov este dispusă să se implice în sprijinirea copiilor din diaspora, prin Centrul de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească, a anunţat, în urma conferinţei, rectorul instituţiei de învăţământ superior, prof. dr. Ioan Vasile Abrudan, căruia i s-a solicitat să ia în calcul organizarea unor cursuri pentru copiii reîntorşi acasă.
‘Sunt diverse exemple prin care noi dorim să promovăm limba română atât în rândul diasporei româneşti din străinătate sau a minorităţilor române din alte ţări, cât şi a cetăţenilor străini care doresc să studieze în România. Pe de altă parte, am deschis, acum trei ani, Centrul de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească şi suntem deschişi să sprijinim prin acest centru activităţile care sprijină limba şi cultura românească, iar sprijinirea copiilor din diaspora în învăţarea limbii române poate fi o activitate pe care acest centru o poate desfăşura’, a punctat prof. dr. Abrudan.
În prezent, Ministerul Educaţiei, prin Institutul Limbii Române, asigură un număr de 110 profesori români pentru copiii din diaspora, de la grădiniţă şi până la liceu, însă, în anii trecuţi, numărul acestora a fost aproape dublu, susţine Mariana Paliev, profesor şi psiholog şcolar, care predă pentru copii din familii de români şi mixte din Italia. Potrivit acesteia, cerinţa pentru a fi organizate cursuri de limba română, care sunt în afara programei şcolare, în ciclul gimnazial trebuie să existe 15 copii, iar în primar – 7, condiţie care în unele regiuni / ţări este greu de îndeplinit. Profesorul român nu predă doar limba maternă, ci trebuie să acopere mai multe materii, pentru vârste diferite, astfel că aceste cursuri nu asigură, de cele mai multe ori, o integrare deplină a copilului în sistemul de învăţământ românesc, în eventualitatea în care el se întoarce în ţară.
Sursa AGERPRES
