Radio România Internațional

Tag: Educatie

  • “Susține românii din comunitatea ta”, o inițiativă DRP

    “Susține românii din comunitatea ta”, o inițiativă DRP

    Educația și cultura au un rol definitoriu în modelarea atitudinii sociale. În perioade de schimbări dramatice precum cea din prezent, acestea devin adevărate motoare în adaptarea la realitățile sociale, economice și politice, în menținerea unității unei națiuni sau a unei comunități, dar și în ajutorarea celor aflați în nevoie.

    Prin programul anual de finanțări nerambursabile ne dorim să susținem cât mai multe proiecte educaționale și culturale. Vrem să sprijinim acțiuni ce contribuie la procesul de învățare a limbii române în rândul tinerei generații, sau proiecte precum înființarea de școli cu predare în limba română în afara țării. Cultura reprezintă o altă axă prioritară a Departamentului. Considerăm că ea este cea care stă la baza unei populații etnice sănătoase și bine închegate, precizează un comunicat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

    Proiectele vor putea fi trimise la adresa proiecte@dprp.gov.ro.

    Ghidul de finanțare nerambursabilă 2022 și documentația necesară pot fi consultate aici

  • Ajutor pentru refugiaţii din Ucraina, în integrarea pe piaţa muncii

    Ajutor pentru refugiaţii din Ucraina, în integrarea pe piaţa muncii

    Miniştrii muncii din Cehia, Polonia,
    Estonia, Lituania, Letonia şi România au semnat, joi, o declaraţie comună prin
    care se angajează să coopereze pentru a-i ajuta pe refugiaţii din Ucraina să se
    integreze pe piaţa muncii şi în societate, pe durata derulării
    conflictului armat. Precizarea a fost făcută de ministrul român al muncii,
    Marius Budăi, pe pagina sa de Facebook.

    Totodată, statele semnatare au invitat
    Comisia Europeană să ofere sprijin pentru traversarea crizei refugiaţilor.

    Tot
    joi, ministrul român al educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că preşcolarii,
    elevii şi studenţii ucraineni refugiaţi în Romania se vor putea înscrie în
    unităţile de învăţământ. Ei vor beneficia de drepturi similare cu cele ale
    cetăţenilor români, de la cazare şi până la burse.

    Peste 350 de mii de
    refugiaţi ucraineni au intrat în România în ultimele două săptămâni,
    majoritatea fiind în tranzit.

  • Educaţia privind schimbările climatice şi mediul

    Educaţia privind schimbările climatice şi mediul

    Activităţile umane se află la originea unei periculoase încălziri climatice, proces care se traduce prin evenimente meteorologice mai violente în lumea întreagă – o spun studiile știițifice și o confirmă realitatea pe care o trăim cu toții zi de zi. Un raport întocmit de Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică din SUA arată că 20 de fenomene de acest tip au provocat doar anul trecut, de exemplu, aproape 700 de decese în SUA, în timp ce pagubele materiale au costat această țară peste 1 miliard de dolari. Cercetătorii Uniunii Europene din cadrul Serviciului pentru Schimbări Climatice Copernicus au declarat, pe de altă parte, că Europa s-a confruntat, în 2021, cu o vară caracterizată prin valuri caniculare în zonele mediteraneene şi inundaţii în partea centrală a continentului.



    Potrivit datelor centrului Copernicus, 2021 a fost al cincilea cel mai fierbinte an, cu o creştere a temperaturii în timpul verii de 1,2 grade Celsius faţă de temperaturile din perioada preindustrială, adică acum aproape 150 de ani. Iar oamenii de ştiinţă spun că, pe fondul creşterii concentraţiilor de gaze cu efect de seră, precum dioxid de carbon şi metan, nu prea va exista o pauză în creşterea temperaturilor în 2022. Conștientizarea gravității problemelor legate de schimbările climatice reprezintă un prim pas în procesul de rezolvare a lor. Iar copiii și tinerii reacționează foarte bine la problematica de mediu.



    Este poate unul dintre resorturile care au dus la elaborarea în România a unui “Raport despre educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile, document aflat în dezbatere publică în această perioadă și care îi vizează în principal pe copii. Educaţia este unul dintre “pilonii îmbunătăţirii răspunsului la schimbările climatice, a arătat la lansarea raportului șeful statului, care a înfiinţat, în 2021, la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, Grupul de lucru pe tema educaţiei cu privire la schimbări climatice şi mediu, care a elaborat documentul. Raportul îşi doreşte deschiderea drumului spre o schimbare de mentalitate, a explicat președintele Klaus Iohannis:



    “Modelul propus vine în întâmpinarea elevului cu un set de instrumente atractive digitale, aplicaţii, manuale interactive, pentru că ne adresăm unor generaţii formate din veritabili digitali nativi. În acelaşi timp, trebuie să le creăm elevilor oportunitatea să înveţe despre natură în natură, să înţeleagă ce înseamnă sustenabilitate în şcoli sustenabile şi să conştientizeze importanţa protecţiei mediului prin activităţi practice aplicate, menite să protejeze mediul înconjurător.



    Introducerea “Săptămânii Verzi în calendarul şcolar, actualizarea programelor şcolare de biologie, geografie, ştiinţe cu noţiuni de schimbări climatice şi mediu, extinderea unor discipline şi cursuri opţionale în domeniu se numără printre propunerile cuprinse în document. În raport sunt incluse şi o serie de instrumente precum realizarea unei platforme web care să faciliteze participarea elevilor la acţiuni dedicate protecţiei mediului, manuale şi auxiliare digitale şi în format clasic, kituri gratuite de măsurarea poluanţilor din atmosferă, aplicaţii gratuite pentru şcoli pentru a măsura şi analiza factorii poluanţi, inclusiv în cadrul unor proiecte şcolare, precum şi competiţii pe teme de mediu şi schimbări climatice. Invitat la Radio România, profesorul universitar doctor Mircea Duțu, președintele Univesității Ecologice din București, a făcut precizări privind educația avută în vedere:



    “Există această tendință că educația înseamnă a primi cunoștiințe. Nu. Nu este o nouă disciplină în care profesorul de biologie adaugă date despre mediu. Este vorba de o educație, înseamnă să transmiți cunoștiințe, să le interiorizezi, să le transformi în convingeri, iar acestea să se exprime în comportamente, atitudini, poziții – o activitate mult mai complexă decât activitatea didactică obișnuită. Trebuie să fie o acțiune conjugată, să vină din mai multe direcții și oarecum specializată. În plus, trebuie să vedem că instrucția pentru schimbări climatice presupune o restructurare a întregului învățământ românesc din perspectiva modificării acestui model de dezvoltare. Trebuie să avem în vedere că este un concept nou. Educația pentru climă vizează cultivarea la tineri a ideilor care urmăresc înlăturarea reticențelor pe care aceștia le au față de discursul uneori oficial promovat, dar nu așa cum trebuie pentru a fi recepționat de fiecare individ. Sunt studii care ne arată că o atitudine favorabilă față de climă contribuie cu până la 20% la rezolvarea problematicii în general, adică o pondere deosebit de importantă. Generația care se pregătește acum va fi generația care se va confrunta cu schimbările climatice.



    Sunt studii, mai precizează profesorul Mircea Duțu, potrivit cărora, cei care sunt născuți în 2020 și care vor avea 80 de ani în 2100, când va fi vârful problematicii ecoclimatice, trebuie pregătiți deopotrivă să acționeze pentru încetinirea fenomenului și să se adapteze la noile condiții de climă, care implacabil se vor manifesta.



  • Jurnal românesc – 27.12.2021

    Jurnal românesc – 27.12.2021

    Cetăţenii români din
    străinătate pot transmite sugestii şi propuneri referitoare la organizarea de
    consulate itinerante în anul 2022, transmite ministerul de Externe. Până la
    jumătatea lunii ianuarie 2022, reprezentanţii comunităţilor româneşti,
    asociaţiile şi organizaţiile româneşti de peste hotare pot transmite
    propunerile prin e-mail sau prin intermediul paginilor de Facebook ale
    misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. MAE arată că procedura de
    organizare a consulatelor mobile presupune elaborarea unui calendar orientativ,
    pe baza sugestiilor primite, înainte de definitivarea şi transmiterea acestuia
    către românii din diaspora. Consulatul itinerant este o activitate cu caracter
    ocazional ce presupune deplasarea unei echipe consulare mobile într-o
    localitate unde se află o comunitate românească, aflată la distanţă faţă de un
    oficiu consular permanent, în vederea prestării de servicii consulare
    solicitate de membrii comunităţii respective. În 2021, au fost organizate 64 de
    consulate mobile, faţă de 21 cu un an înainte, şi au fost procesate aproximativ
    15.000 de servicii consulare, de 7 ori mai multe decât în 2020.




    Persoanele vaccinate cu
    schema completă, dar fără doza booster, persoanele trecute prin boală, precum
    şi cele nevaccinate care vor să intre în Cehia trebuie să prezinte rezultatul
    negativ al unui test de tip PCR nu mai vechi de 72 de ore. De asemenea,
    anterior deplasării, acestea trebuie să completeze formularul electronic de
    sosire, disponibil la adresa plf.uzis.cz, şi să prezinte dovada completării
    acestuia la intrarea pe teritoriul ceh. Printre cei exceptaţi de la
    obligativitatea testării PCR sunt cetăţenii vaccinaţi şi cu doza booster,
    copiii sub 12 ani, minorii cu vârsta între 12 şi 18 ani inoculaţi cu schema
    completă, persoanele care au reşedinţa pe teritoriul ceh sau cetăţenia cehă şi
    oamenii aflaţi în tranzit pentru cel mult 12 ore. Noile măsuri au intrat în
    vigoare la 27 decembrie. Ministerul român de Externe le reaminteşte românilor
    că pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei
    României la Praga+42 0257 53 20 90, +42 0257 53 39 65 şi +42 0257 53 04 26.
    Conaţionalii care se confruntă cu o situaţie de urgenţă au la dispoziţie linia
    telefonică specială a misiunii diplomatice +42 0607 07 85 01.




    Doar 41% dintre părinţii
    plecaţi la muncă în străinătate revin în ţară pentru a petrece sărbătorile de
    iarnă alături de copiii lor, arată datele unei anchete sociologice derulate de
    organizaţia Salvaţi Copiii. Potrivit studiului, doar în cazul a 7% dintre copiii
    din eşantion există intenţia unei emigrări definitive. Totodată, 41% dintre
    părinţii plecaţi nu intenţionează să se întoarcă definitiv în România, în timp
    ce 38% au o astfel de intenţie. Printre factorii identificaţi că ar putea
    contribui la luarea unei decizii de repatriere definitivă, cel mai frecvent
    invocat ţine de existenţa locurilor de muncă şi de condiţiile de salarizare -
    39%, urmat de îmbunătăţirea sistemului de sănătate (24%) şi de ameliorarea
    climatului social general şi a vieţii politice (20%). Alte condiţii invocate de
    părinţi drept determinante în luarea unei astfel de decizii sunt îmbunătăţirea
    infrastructurii – 17% şi modernizarea sistemului de educaţie – 13 procente. În
    prezent, peste 75.800 de copii se află în grija rudelor sau a unui singur
    părinte, arată statisticile oficiale, care includ însă doar minorii aflaţi în
    evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială. Topul judeţelor cu cel mai
    mare număr de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străintate este
    dominat de cele din Moldova, precum Suceava, Botoşani, Iaşi, Bacău şi Neamţ.
    Studiul a fost efectuat în decembrie, pe un eşantion format din persoanele în
    grija cărora au rămas 855 de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate,
    beneficiari ai programelor Organizaţiei Salvaţi Copiii.




    O ediţie în limba franceză a
    romanului Răscoala de Liviu Rebreanu a fost lansată la editura Non
    Lieu din Paris şi se bucură de succes în rândul cititorilor, scrie publicaţia
    Puterea. Cartea a fost tradusă de Jean-Louis Courriol, Doctor Honoris Causa al
    Universităţii Tibiscus din Timişoara şi deţinător al Premiului Eugen
    Lovinescu acordat de Muzeul Literaturii Române. Jean-Louis Courriol a
    tradus şi publicat în Franţa atât scriitori români clasici cât şi contemporani.
    Printre aceştia, Mihai Eminescu, Camil Petrescu, Marin Sorescu, Marta Petreu,
    Ion Băieşu şi Augustin Buzura. Pasiunea acestuia este însă proza lui Liviu
    Rebreanu, din a cărui operă a tradus şi publicat în franceză Pădurea
    spînzuraţilor, Adam şi Eva, Amîndoi, Metropole,
    Gorila, Iţic Ştrul, dezertor, Ciuleandra şi
    cel mai recent, în 2019, Ion. În afara traducerilor, Jean-Louis
    Courriol a predat limba şi literatura română la Universitatea din Lyon şi a
    fost profesor la Universităţile din Iași, Craiova şi Piteşti.



  • Un elev le propune colegilor săi alternativa la fast-food

    Un elev le propune colegilor săi alternativa la fast-food

    Ștefan Alexoaie are 16 ani și
    este elev la Colegiul Economic Octav Onicescu din Botoșani. Este pasionat de
    antreprenoriat, de educație juridică și de activismul civic, motiv pentru care
    toate preocupările lui extrașcolare au legătură cu aceste domenii. Spiritul lui
    de observație și nevoia de a se implica în rezolvarea problemelor cotidiene pe care
    le identifică în preajma sa l-au și determinat pe Ștefan să demareze primele
    proiecte personale.

    Eu, fiind pasionat de antreprenoriat, am
    această abilitate de a căuta problemele din societate și de a găsi soluții
    pentru ele. Sunt pasionat și de educație juridică, am găsit această
    oportunitate și pentru mine, de a avea o întreagă echipă pe care să o gestionez
    în cadrul Consiliului Școlar, care se va naște pe viitor, și de a identifica
    anumite probleme în legătură cu drepturile elevilor și de a organiza anumite
    activități extrașcolare. Cred că cele mai mari probleme sunt cele legate de
    necunoașterea legii. Sunt foarte mulți elevi care nu cunosc statutul elevului,
    nu știu ce obligații au și, în momentul în care li se încalcă un drept, au
    impresia că totul este al lor, că ei au numai drepturi, dar ei nu sunt la fel
    de bine informați și în legătură cu obligațiile lor. Din această cauză, nu
    discută destul de mult cu un consilier școlar în legătură cu conflictele cu
    profesorii și ajung în situații în care depun plângeri fiindcă nu apelează la
    oameni pregătiți în domeniul legislativ.


    Ștefan nu lasă să treacă
    neobservate nici problemele cu care se confruntă colegii lui în afara orelor de
    curs. Alimentele nu foarte potrivite din punct de vedere nutritiv, pe care le
    aleg cei mai mulți dintre liceeni, i-au dat o altă idee, aceea de a le propune
    alternativa la fast-food, simplă și gustoasă.

    Această idee
    mi-a venit în momentul în care mi-am văzut majoritatea colegilor și a
    prietenilor din liceu mergând la fast-food-urile din zonă în timpul pauzelor
    pentru a-și potoli foamea. Aici, am observat câteva probleme pe care ei le au,
    și anume timpul limitat și alimentația dezechilibrată. Noi am venit cu această
    soluție, cu budincile din fulgi de ovăz. Printr-un sistem foarte bine pus la
    punct, se pot prepara rapid, astfel încât elevii să nu aștepte mult timp, exact
    ca la un restaurant de tip fast-food. Ingredientele din care sunt făcute
    budincile sunt 100% naturale și nu îi afectează pe cei care le consumă pe
    termen lung. Deocamdată, încercăm să ne axăm pe cât mai multe clase din liceu
    și să le dăm produsele spre testare. Ne-am gândit că avem nevoie înainte de
    părerea lor, pentru a vedea toate rețetele și a ști ce să le oferim.


    În ceea ce privește
    antreprenoriatul, Ștefan Alexoaie a reușit deja să se afirme în domeniul
    planurilor de afaceri. A câștigat un concurs important, pentru care s-a
    pregătit intensiv timp de mai multe luni.

    Anul trecut, m-am
    înscris la un concurs de antreprenoriat,     Early Innovators Business Plan Contest,
    finanțat de BCR. Concursul a constat în construirea unui plan de afaceri pe
    timp de patru luni, timp în care am muncit foarte mult la acel plan. La final,
    am câștigat premiul pentru cel mai inovativ plan de afaceri. La acel concurs au
    participat aproximativ 600 de elevi din toată țara.



    Care crede Ștefan că sunt cele mai importante lucruri
    de avut în vedere pentru un
    tânăr care își dorește să aducă o schimbare în societate prin ideile lui de
    afacere?

    Pur și simplu consider că ar trebui să se implice în cât mai
    multe activități. Unde simte frică sau anxietate, acolo să se implice direct,
    pentru că doar așa se poate motiva pentru mai departe. Prin micile succese,
    poate prinde curajul să continue și cu alte lucruri. Consider că, dacă nu
    găsește persoanele cu care să pornească la drum, o poate face foarte bine și
    singur.


    Ștefan Alexoaie este, în prezent, președinte în cadrul Consiliului Școlar din
    liceul în care studiază, a participat la o tabără de educație juridică și este
    membru și voluntar în mai multe ONG-uri. De asemenea, este participant la
    proiectul Tineri. Voce și reprezentare organizat de către Consiliul
    Tineretului din România, în colaborare cu Ambasada Franței în România.


  • Proteste sociale în România

    Proteste sociale în România

    Salariaţii din mai multe domenii din Romania s-au arătat nemulţumiţi de prevederile bugetare pentru anul următor, legate de veniturile salariale. Angajaţii CFR au declanşat, luni, un protest spontan, blocând timp de mai multe ore, circulaţia feroviară. Mii de oameni au rămas blocaţi în trenuri timp de mai multe ore, după ce peste 100 de garnituri s-au oprit în gări. Nemulţumirile ţin de legea privind statutul personalului feroviar adoptat în 2020, care a fost amânată pentru a treia oară şi odată cu ea o serie de majorări salariale şi alte drepturi.

    După negocieri, Ministerul Transporturilor şi sindicatele de la CFR au căzut de acord asupra unei creşteri salariale de aproximativ 10% de la 1 ianuarie.


    Tot luni, reprezentanţii sindicatelor din educaţie au participat la un miting în faţa Guvernului. Principala nemulţumire o reprezintă subfinanţarea sistemului educaţional și ei solicită respectarea majorărilor salariale prevăzute în legislaţie. În unităţile şcolare, până miercuri, este grevă japoneză. În plus, cele trei federaţii sindicale din educaţie derulează în toate unităţile de învăţământ un referendum prin care salariaţii sunt chemaţi să decidă dacă în ianuarie vor face grevă de avertisment sau grevă generală, în cazul în care Guvernul nu va acorda majorările salariale.


    La rândul lor, bugetarii din sănătate sunt nemulțumiți, Federaţia Sanitas anunţând declanşarea grevei japoneze la mijlocul acestei săptămâni, pe termen nelimitat, tot din motive salariale. Sindicaliștii spun că, executivul actual a promis asigurarea resurselor financiare pentru categoriile de salariaţi din Sănătate şi Asistenţă socială, pentru care creşterile salariale aferente anului 2021 au fost blocate de fosta guvernare. Se află în această situaţie aproape 85.000 de angajaţi, în special infirmiere, brancardieri, personal TESA, asistenţi sociali etc. Ei solicită salarii de bază și sporuri pentru toţi angajații din Sănătate la nivelul anului 2022 și atrag atenţia că pandemia este în plină desfăşurare, iar sistemul este din ce în ce mai afectat de lipsa resurselor, funcţionând cu un personal subdimensionat şi epuizat.


    De asemenea, Sindicatul Naţional al Gărzii de Mediu a remis o scrisoare deschisă adresată şefului statului, Klaus Iohannis, în care îi solicită să facă demersurile necesare pentru salarizarea corectă a angajaţilor din domeniu, pentru evitarea intrării acestora în grevă generală. Sindicaliştii arată că infracţionalitatea creşte alarmant, iar mijloacele celor care fac infracţiuni de mediu, în special în zona transportului de deşeuri ilegale, dar nu numai, devin tot mai sofisticate.

    Săptămana trecută și polițiștii au protestat, din nou, în fața Ministerului de Interne, nemulţumiţi de faptul că Guvernul nu intenţionează să aplice din ianuarie majorările salariale prevăzute de legea salarizării. În semn de protest, ei nu mai dau amenzi. Cei care au de câștigat sunt șoferii care încalcă legea, pentru că ei primesc doar avertisment pentru fapte care în mod normal îi lăsau fără sume mari de bani și chiar fără actele mașinii.


  • Când stai pe net mai mult decât stai la școală

    Când stai pe net mai mult decât stai la școală

    Avansul tehnologiei a avut un impact profund în societatea modernă și a adus schimbări inimaginabile (până acum două decenii) în viața oamenilor. A devenit o parte de neînlocuit a vieții noastre. Dar utilizarea masivă a tehnologiei moderne ne-a adus nu numai beneficii și confort, ci și noi probleme sociale și psihologice, una dintre acestea fiind dependența cronică de tehnologie.



    Dependența de tehnologie este o clasă specială de dependență comportamentală (non-chimică), care implică o interacțiune excesivă între om și mașină și care include în principal fenomenele de dependență de Internet, dependență de telefoane inteligente și de jocuri video. S-a constatat că dependența de tehnologie are o influență negativă asupra multor aspecte ale vieții, cum ar fi sănătatea și bunăstarea adolescenților și dezvoltarea lor academică. Copiii și adolescenții sunt cei mai vulnerabili în fața digitalului. Dar de unde pleacă totul? Cum să ne explicăm, în mod științific și fără să ne doară, orele nesfârșite petrecute de cei mici în fața ecranelor? Maria Elena Dumitrescu e psiholog specialist în terapii cognitiv-comportamentale și ne spune cum începe totul:



    “Prima emotie pe care o experimentăm când ne naștem este frica. Copilul părăsește mediul matern și se confruntă cu un mediu total necunoscut, plin de incertitudine, având nevoia de siguranță. Plânge, căutându-și mama, parcă spunându-i vezi-mă”, auzi-mă”, observă-mă”. Astfel, prima nevoie emoțională în crearea acestui sentiment de siguranță este aceea de atenție. Mama îi oferă hrană, îi oferă protecție, dragoste și, astfel, copilul simte iubirea care vine să înlocuiască frica și să satisfacă nevoia lui de siguranță, fiind, totodată, asociată cu senzația de plăcere. Astfel, creierul nostru, experimentând această senzație, devine dependent de plăcere, pe care, mai târziu, învățăm s-o dezvoltăm folosind capacitatea noastră recreativă. Activitatea online, mai ales ceea ce ține de activitatea pe rețelele de socializare, poate satisface o parte din nevoile noatsre de bază, și anume nevoia de atenție. Acolo putem fi văzuți, observați, auziți, există acele like-uri, inimioare și comentarii care pot veni în întâmpinarea nevoii noastre de apreciere”.



    Și am ajuns și aici, la modelul părintelui. Sigur, are cele mai bune intenții, dar, când îi repeți întruna că nu poate nimic fără el (fără părinte, adică) sigur că cel mic va evada în online, unde totul, dar totul îi stă în putință. Maria Elena Dumitrescu:


    “Am menționat deja doua dintre nevoile de bază ale copilului. Evident, mai sunt și altele și aș vrea să subliniez aici faptul că părintele, cu cele mai bune intenții și cu toată dragostea, îi transmite copilului, când este mic și total dependent de el, că nu poate singur și așa este, doar că, pe măsură ce copilul trece prin diferite etape de dezvoltare, e bine să-i dăm această putere înapoi. Să aibă sentimentul de putință, că începe să poată să facă lucruri, până când va deveni adult și va putea să facă singur. De multe ori, adultul crede că vârsta biologică i-a rezolvat această nevoie de a simți că deține controlul și că are putere asupra sa, doar că lucrurile nu stau așa, pentru că este vorba de maturitate emoțională care nu are neapărat legătură cu vârsta biologică. Avem nevoie să le dăm copiilor noștri această putere înapoi. Jocurile online pot reprezenta un mod de manifestare a puterii. Acolo au sentimentul de putință, că, iată, pot să fac tot ceea ce pot sau nu pot să fac în viața reală”.



    7 ore și 22 de minute pe zi. Atât petrece, în medie, un adolescent pe internet. Este cifra înaintată de un studiu realizat anul acesta și publicat în “Rapoartele actuale de pediatrie”. Este mai mult decât timpul alocat somnului sau orelor de școală. Tinerii se îndreaptă spre colegii lor ca principal sistem de sprijin social, iar telefoanele le oferă o conexiune constantă cu prietenii, precum și acces la mass-media populare care definesc și modelează adesea cultura tinerilor. Iată ce spune Maria Elena Dumitrescu:



    Putem vedea grupuri de copii care se întâlnesc în viața reală, dar comunică virtual și ne întrebăm oare de ce. Se întâmplă lucrul acesta mai ales în perioada de pubertate, de adolescență, când nevoia de imagine, de a fi văzut într-un anumit mod este foarte intensă și atunci acest plan virtual vine și ușurează acest aspect, pe de o parte și, pe de altă parte, ușurează expunerea în interacțiunea cu ceilalți. Dacă venim cu un fond de nesiguranță emoțională, atunci, iată, tot ce ţine de acest plan virutal vine cumva și ușurează această expunere, pentru că, până la urmă, cu toții ne dorim să ne fie mai ușor, doar că asta nu-l ajută pe copil să se dezvolte și avem nevoie să găsim un echilibru. Până la urmă, trăim în această epocă a tehnologiei, a internetului. NU folosește să interzicem, pentru că orice interdicții tind să fie încălcate, pentru că așa e natura umană. Faptul că, uneori, ducem lucrurile la extrem și îi impunem fără ca el să aibă măcar posibilitatea să încalce aceste interdciții, îl poate nelinişti foarte tare, pentru că riscă să fie exclus, să fie respins de grupul din care face parte și asta încalcă, pe de o parte, nevoia de apartenență la grup și, pe de altă parte, copilul simte că nu are satisfăcute nevoile de acceptare, de respect. Este nevoie să aducem în viața copilului susținere, pe de o parte și, pe de altă parte, susținere. Să-l ajutăm să experimenteze plăcerea lucrului bine făcut în viața reală, de așa manieră încât să creăm un echilibru între ceea ce are el de arătat în viața reală și ceea ce are de făcut în planul acesta online, al tehnologiei digitale, pentru că asta este epoca în care trăim și, până la urmă, totul se rezumă la satisfacerea unor nevoi care să mențină acest echilibru”.



    Psihologul are un rol important în această ecuație. Împreună cu părintele, el poate să-l ajute pe copil să înțeleagă că Internetul nu este o forță a răului de care trebuie să se lepede urgent, ci un instrument foarte util în viața de toate zilele:



    “Psihoeducația este foarte importantă în cunoașterea proceselor de dezvoltare a copilului, pentru că este necesar să știm cum putem veni în întâmpinarea nevoilor care să-l ajute să-și dezvolte stima, încrederea în sine, pentru a se putea autorealiza și a-și manifesta propriul potențial. Toate astea îl vor ajuta să trăiască acea plăcere a lucrurlui bine făcut, să aducă sens și împlinire în viața lui. Interacțiunea dintre copil și psihoterapeut presupune un rol activ al părinților în procesul terapeutic, pentru că, până când copilul va deveni adult, el are nevoie de susținere și de ghidare din partea persoanelor semnificative din viața lui. Referitor la tot ceea ce ține de tehnologie, de jocuri online, rețele de socializare, scopul este ca acestea să devină instrumente care să-l ajute să se dezvolte, nicidecum să reprezinte un mod de viață”.



  • Educație pentru climă

    Educație pentru climă

    Joi, 25 noiembrie, a fost organizată,
    la nivel european, prima ediție a Zilei Educației pentru climă. La inițiativa
    Comisiei Europene, organizatorii, mai exact membrii și susținătorii Coaliției
    Educație pentru climă, și-au propus să aducă la un loc comunitatea din educație
    pentru a împărtăși idei și experiențe, pentru a crea împreună soluții
    inovatoare spre a face Europa sustenabilă din punct de vedere ecologic. Prima
    ediție a acestei noi zile europene s-a concentrat pe platforma online de
    colaborare dedicată comunității. Au avut loc mai multe sesiuni de lucru online,
    dedicate conectării, dezvoltării și
    utilizării educației concrete pentru acțiuni climatice.


    Pentru a pătrunde mai
    adânc în subiectul educației pentru climă, pentru mediul înconjurător, ne-am
    adresat eurodeputatului Vlad-Marius
    Botoș, membru supleant în Comisia pentru cultură și educație a Parlamentului
    European, din grupul Renew Europe.

    Domnule deputat, cum apreciați nivelul actual de educație al tinerei generații
    cu privire la problemele mediului înconjurător?


    Depinde dacă ne referim la România sau la
    Uniunea Europeană. Tendința la nivel de Uniune este ca elevii să fie educați de
    mici în acest spirit al mediului înconjurător, să zicem în spirit ecologic…
    Aceasta ca strategie educațională, nu doar ca eforturi individuale ale unor
    profesori dedicați. Cred că în România această educație lasă mult de dorit.
    Avem profesori dedicați, care încearcă să organizeze activități extrașcolare
    pentru a stimula copiii să se îndrepte spre ecologie, însă mai avem mult până
    la a avea o strategie în acest sens, cu întreg sistemul.


    Credeți că tinerii din România înțeleg cauzele și efectele schimbărilor
    climatice?


    Eu cred că tinerii din România înțeleg și
    cauzele, și efectele schimbărilor climatice. Nu am niciun dubiu în acest sens.
    Problema vine din faptul că multă lume nu înțelege care sunt eforturile pe care
    trebuie să le facem fiecare dintre noi, eforturile pe care trebuie să le facă
    mediul de business sau, mă rog, mediul administrativ pentru această schimbare
    și schimbarea economică pe care o implică. Sunt convins că putem atinge
    dezideratele Pactului de la Paris, doar că aici este nevoie de voință politică
    la toate nivelurile, de o administrație deschisă spre soluții inovative, de
    politici care să susțină în mod real sectoarele noi, ale economiei ecologice.


    Tinerii, elevii, studenții chiar sunt suficient de bine pregătiți de sistemul
    școlar din România cu privire la subiectele legate de climă, de mediul
    înconjurător în general?


    Dacă vreți un răspuns sincer, vă spun că
    nu. În educația din România este nevoie de o reformă reală de-a dreptul și
    auzim asta de 30 de ani. Dar nu este suficient doar să vorbim de acest lucru,
    nu este suficient doar să votăm o lege în care spunem că alocăm 6% din PIB, ci
    chiar să se întâmple lucrurile astea.



  • Aproximativ 18 milioane de copii din UE suferă de sărăcie sau excluziune socială

    Aproximativ 18 milioane de copii din UE suferă de sărăcie sau excluziune socială

    Astăzi, lumea găzduieşte cea mai mare generaţie de tineri din istorie, dar, din păcate, 18 milioane de copii din Uniunea Europeană, încă trăiesc în sărăcie sau excluziune socială. Mulţi alţii sunt expuşi riscului, deoarece minorii continuă să fie primii care suferă de pe urma impactului socio-economic al pandemiei de COVID-19 – se arată într-o declaraţie a Executivului comunitar şi a şefului diplomaţiei Josep Borrell. În plus, Bruxellesul estimează că aproximativ 466 de milioane de copii din ţările membre nu au acces la învăţământ la distanţă şi mulţi s-au văzut obligaţi să abandoneze şcoala.

    Cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Copilului, Uniunea Europeană a reamintit că sprijină educaţia minorilor într-o sută de ţări, acţionând pentru a limita impactul pandemiei şi pentru a facilita o întoarcere în siguranţă la şcoală. În vederea îmbunătăţirii acestei situaţii, Comisia intenţionează să crească în mod semnificativ, cu 6 miliarde de euro până în 2027, investiţiile în educaţie în Africa subsahariană, America Latină, Caraibe şi Asia-Pacific. Uniunea Europeană are, de asemenea, o Strategie privind drepturile copilului pentru a aborda cauzele fundamentale ale inegalităţii şi sărăciei şi o Garanţie europeană pentru copii pentru a promova egalitatea de şanse.

    În contextul în care, anul acesta, se sărbătoreşte Anul internaţional pentru eliminarea muncii copiilor, Uniunea Europeană a reamintit că se concentrează pe îndeplinirea acestui obiectiv până în 2025 şi că are o politică de toleranţă zero în această privinţă. Nu în ultimul rând, Bruxellesul va adopta o nouă propunere de guvernanţă corporativă durabilă până la sfârșitul acestui an, prin care va cere companiilor din blocul comunitar să facă demersurile necesare pentru a pune în discuţie din nou drepturile omului – inclusiv munca copiilor – și riscurile de mediu în lanţurile lor de aprovizionare.

    Combaterea violenţei și asigurarea protecţiei copilului reprezintă un pilon important în acţiunea externă a Uniunii. În conformitate cu strategia sa, Bruxellesul se angajează să-şi intensifice eforturile pentru a preveni şi a pune capăt încălcărilor grave ale drepturilor copiilor afectaţi – de exemplu, de conflictele armate -, inclusiv prin activităţi care promovează respectarea dreptului umanitar internațional şi să vină în sprijinul nevoilor de reabilitare şi reintegrare pe termen lung.


  • Jurnal românesc – 24.11.2021

    Jurnal românesc – 24.11.2021

    Miniştrii educaţiei din
    România şi Republica Moldova, Sorin Cîmpeanu şi Anatolie Topală, au semnat un
    acord privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi
    titlurilor ştiinţifice. Ministerul Educaţiei de la Bucureşti arată că Acordul
    conduce la aplicarea unor noi reguli simplificate de recunoaştere, concomitent
    cu reglementarea recunoaşterii unor noi diplome sau certificate.
    Aplicarea noilor reguli de recunoaştere de către cele două state,
    universităţi şi unităţi de învăţământ se va realiza în mod transparent, corect
    şi nediscriminatoriu, în beneficiul solicitanţilor,     precizează
    ministerul. Instituţia subliniază faptul că documentul consolidează relaţiile
    bilaterale în domeniul educaţiei, ceea ce va contribui la creşterea calităţii
    sistemelor de educaţie şi formare profesională în spiritul politicilor europene
    în materie, precum şi la îmbunătăţirea accesului pe piaţa muncii a cetăţenilor
    de pe ambele maluri ale Prutului. Documentul face parte din setul de angajamente
    asumate de cele două guverne în Foaia de parcurs privind domeniile prioritare
    de cooperare între România şi Republica Moldova, act semnat pe 23 noiembrie cu
    prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintei Maia Sandu.




    Secţia Consulară a Ambasadei
    României la Londra le reaminteşte cetăţenilor români care au obţinut statutul
    de rezident temporar în Marea Britanie că pot rămâne pe teritoriul britanic 5
    ani de la data obţinerii acestuia. Pentru a rămâne în Regatul Unit și după
    acești primi 5 ani, românii rezidenţi temporar trebuie să se înscrie din nou în
    sistemul EU Settlement Scheme, înainte de expirarea statutului. Ambasada
    precizează însă că deţinătorii rezidenţei temporare nu trebuie să aştepte să
    treacă cei 5 ani pentru a se reînscrie, ci o pot face imediat ce devin
    eligibili. Pentru a deveni eligibili, românii trebuie să aibă 5 ani de
    rezidență continuă pe teritoriul britanic. Cei 5 ani sunt calculaţi din ziua
    sosirii în Regatul Unit, nu din ziua în care a fost acordat statutul de
    pre-settled. Ambasada atrage însă atenţia că, pe parcursul celor 5 ani, românii
    nu trebuie să fi petrecut mai mult de 6 luni într-un an în afara Marii Britanii
    fără un motiv întemeiat. Informaţii suplimetare se găsesc pe site-ul guvernului
    britanic, gov.uk.




    România participă, în
    perioada 25-28 noiembrie, la a 18-a ediție a Târgului de carte de la Salonic.
    Participarea românească se concretizează într-o expoziție de carte și
    evenimente de lansare de carte, organizate de Institutul Cultural Român, prin
    Centrul Cărții, cu sprijinul Ambasadei României la Atena și a Consulatului
    General al României la Salonic. La standul ţării noastre vor fi expuse peste 50
    de titluri în limba engleză sau bilingve, editate de editura ICR, publicații
    reprezentative pentru cultura și civilizația românească. Pe lângă acestea, vor
    fi expuse și cărți ale editurii Uniunii Elene din România și ale editurii
    Omonia din București. Totodată se vor desfășura întâlniri de prezentare a
    programelor ICR de traducere, publicare şi finanțare a editorilor străini. Pe
    27 noiembrie va fi lansat romanul Întâmplări din irealitatea
    imediată de Max Blecher, iar pe 28 noiembrie volumul
    Nostalgia de Mircea Cărtărescu. Târgul
    de carte de la Salonic este singura manifestare de profil din Grecia şi
    găzduieşte peste 250 de standuri. Tema centrală de anul acesta este
    Revoluțiile în curs ale cărților.




    O
    întâlnire literară a scriitoarei, poetei și traducătoarei spaniole Clara Janés
    cu coordonatoarea de expoziții de artă și târguri internaționale de carte a Ministerului
    Culturii din Spania, Ioana Zlotescu, va avea pe 25 noiembrie la ICR Madrid.
    Discuţia, moderată de preşedintele Asociaţiei Ţărilor din Europa de Est,
    Luminița Pigui, va avea ca temă opera poetică a lui Nichita Stănescu şi face
    parte din seria Dezbaterilor Alexandru Busuioceanu. Considerat de criticii
    literari drept cel mai important poet al generației anilor 1960, Nichita
    Stănescu a fost numit post-mortem membru al Academiei Române. A primit Premiul
    Herder în 1975, Premiul Coroana de Aur de la Festivalul Nopți de Poezie din
    Macedonia în 1982 și a fost candidat la Premiul Nobel în 1979. Participarea la
    dezbaterea de la sediul ICR Madrid este liberă în limita locurilor disponibile.


  • 2022, Anul European al Tineretului

    2022, Anul European al Tineretului

    Prin decizia de a stabili 2022
    drept Anul european al tineretului, UE își propune să le ofere tinerilor
    oportunități mai multe și mai bune pentru viitor. Despre intențiile și
    obiectivele stabilite de Comisia Europeană odată cu desemnarea anului 2022 drept
    Anul european al tineretului, am vorbit cu Ștefan Turcu, Şef al Departamentului
    Media și Comunicare, Reprezentanța Comisiei Europene în România.

    Încercăm să încurajăm tinerii, să promovăm și
    mai bine oportunitățile pe care le au aceștia în cadrul UE. Și, pe de altă
    parte, ne uităm la tineri ca la o sursă de inspirație. Mă refer aici mai ales la proiectul comun al
    UE, care se intitulează Conferința privind viitorul Europei.

    Pe platforma FuturEu
    fiecare cetățean al UE are această
    posibilitate, spunem noi, foarte importantă, de a-și exprima părerile, de a spune
    cum crede că se poate îmbunătăți activitatea în UE, de a vorbi despre ce măsuri
    trebuie luate, pentru ca la final aceste propuneri să ajungă pe masa
    decidenților. De ce așteptăm mai ales propuneri din partea tinerilor este
    foarte simplu: aproximativ 90 de milioane de tineri locuiau în UE în 2019 și
    tot în 2019 aș spune că unul din trei tineri din UE a declarat că a petrecut în
    străinătate cel puțin două săptămâni pentru studii, formare, schimb de
    experiență sau voluntariat.



    Prin intermediul Anului
    european al tineretului, Comisia, în cooperare cu Parlamentul European, cu
    statele membre, cu autoritățile regionale și locale, își propune să încurajeze tinerii,
    desfășurând câteva programe ambițioase.

    Ștefan Turcu, Şef al Departamentului
    Media și Comunicare, Reprezentanța Comisiei Europene în România:

    Aș vrea să precizez că pentru tineri avem
    acum deschisă competiția DiscoverEU, cei care au între 18 și 20 de ani se pot
    înscrie pentru a primi vouchere de călătorie în UE. Aceasta face parte tot
    dintr-o inițiativă dedicată tinerilor pentru că noi am mai derulat aceste
    activități de-a lungul timpului și din sondajele de opinie am aflat că toți cei
    care au călătorit în UE cu trenul prin intermediul DiscoverEU au avut parte de
    o experiență nemaipomenită.

    Evident, merită menționat și celebrul program Erasmus
    Plus, care în fiecare an îi ajută pe tineri să ajungă în alte state din UE,
    Erasmus Plus care beneficiază acum și de o aplicație nouă. Pe de o parte sunt
    aceste oportunități pentru tineri, iar pe de altă parte ne dorim să vedem care
    sunt domeniile de interes ale tinerilor, ce îi preocupă cel mai mult, mă refer în
    special la locurile de muncă și experiența în străinătate.

    Voi menționa și
    programul ALMA, anunțat de președinta Comisiei Europene în cadrul Discursului
    asupra stării UE. Acest program ALMA le va da posibilitatea tinerilor de a
    lucra temporar într-un alt stat membru. Este un fel de Erasmus plătit cu un loc
    de muncă, aceasta este viziunea pe care o are CE pentru că noi considerăm, evident,
    că tinerii sunt foarte talentați și motivați. Si suntem conștienți că pandemia
    de COVID-19 a agravat inegalități care existau între tinerii europeni pe piața
    muncii în comparație cu restul populației active. Pentru că dacă ne uităm la
    rata șomajului aceasta a crescut pentru toate grupele de vârstă în 2020 ,dar
    tinerii au fost mai afectați. Așadar, propunerea asta se înscrie tot în această
    viziune, de a veni în sprijinul tinerilor.


    Comisia Europeană a publicat,
    de asemenea, cel mai recent raport al
    UE privind tineretul, care oferă o imagine de ansamblu asupra situației
    tinerilor europeni din perspectiva educației, formării, învățării, ocupării
    forței de muncă și participării civice și politice.


  • Erasmus+ și Corpul european de solidaritate, mai accesibile

    Erasmus+ și Corpul european de solidaritate, mai accesibile

    Prin intermediul unui
    nou cadru de măsuri de incluziune, Comisia Europeană stimulează puternic
    egalitatea în spațiul european al educației și își îndeplinește promisiunea în
    ceea ce privește primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale,
    care prevede că orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și
    învățare pe tot parcursul vieții.


    Sonya Gospodinova, purtătoare de cuvânt la
    Comisia Europeană:

    Măsurile de incluziune în programul Erasmus
    plus și în Corpul european de solidaritate includ, de exemplu, sprijin
    financiar pentru cei cu mai puține șanse pentru a acoperi cheltuieli sau nevoi
    suplimentare. Comisia solicită ca agențiile și factorii de decizie de la
    nivelul statelor membre să implementeze măsurile la nivel local sau național
    folosind alte fonduri naționale sau europene pentru a completa ajutorul financiar pe care îl oferim.
    În plus, participanții vor avea ocazia să profite de anumite oportunități cum
    ar fi: sprijin lingvistic, vizite pentru pregătire sau mai mult mentorat,
    înainte, în timpul sau după proiect sau deplasare. Motivul e ca ei să beneficieze la maximum de
    experiența lor. În plus, programele vor acorda sprijin organizațiilor implicate
    în proiectul de incluziune. De asemenea, vor oferi o gamă mai largă de proiecte
    și oportunități de mobilitate, pentru ca participanții să afle care dintre
    acestea se potrivește mai bine nevoilor lor. De asemenea, vor exista mecanisme
    care vor acorda prioritate proiectelor de calitate care implică participanți cu
    mai puține șanse. Acestea se vor adresa echipelor pentru incluziune și diversitate.


    Comisia Europeană
    va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a acestor măsuri de incluziune la
    nivel național prin intermediul agențiilor naționale dedicate Erasmus+ și
    Corpului european de solidaritate. Sonya
    Gospodinova, purtătoare de cuvânt.

    Măsurile de incluziune sunt importante,
    dar ceea ce e și mai important e implementarea. În această privință, agențiile naționale au un rol esențial,
    fiindcă ele se ocupă de implementare, iar Comisia monitorizează acest proces.
    De exemplu, pentru rezolvarea unor probleme specifice de accesare la nivel
    național, agențiile naționale își elaborează planurile lor de acțiune, a fost
    deja înființată o rețea de angajați pentru incluziune și diversitate în cadrul
    agențiilor naționale pentru facilitarea acestei activități și pentru schimbul
    de bune practici.

    Comisia păstrează,
    apoi, legătură cu toți factorii cheie din organizații și agențiile care
    lucrează în domeniul incluziunii și ai diversității, experți și chiar cu
    participanții. Agenția din România lucrează eficient și e conectată atât cu
    părțile interesate locale și organizațiile din România, cât și cu cele de la
    nivel european.

    Directoarea agenției din România, Monica Calotă, și-a câștigat
    aprecierea colegilor pentru programul 2014-2020. În ceea ce privește România,
    în programul Erasmus + s-au înregistrat peste 270.000 de participanți, din
    toate nivelurile de educație, instruire și mobilitate înscriși sau în curs de
    finalizare. De asemenea, s-au încheiat 875 de parteneriate strategice între
    școli, universități, organizații de tineret, autorități publice și firme din
    România. Bursele acordate au fost de 141 milioane de euro. În ceea ce privește
    programul Corpul european de solidaritate, s-au înregistrat 1272 de
    participanți din România în această perioadă, iar 488 dintre aceștia au fost cu
    oportunități reduse.



  • Ce instrumente digitale avem pentru mobilitate în UE?

    Ce instrumente digitale avem pentru mobilitate în UE?

    În data de 14 octombrie, a avut loc un eveniment de promovare și diseminare a principalelor
    produse ale proiectului european EUReKA, respectiv facilități digitale
    pentru exercitarea dreptului de liberă circulație.     Evenimentul a
    avut loc în cadrul proiectului A Key Access to EU Rights – EUReKA coordonat
    de Centrul de Studii și Cercetare IDOS (Italia) și implementat cu parteneri din
    Croația (Zagreb Grad), Franța și Portugalia (Tandem Plus), Germania (Acli
    e.V.), Italia (Asociația ACLI, Patronatul ACLI, Fondazione Mondo Digitale, ANCI
    Lazio) și România (Institutul European din România, Novapolis, Cartel ALFA).
    Proiectul EUReKA nr. 826666 este finanțat de Uniunea Europeană, în cadrul
    programului European Rights, Equality and Citizenship – REC.


    Libertatea de circulație a
    cetățenilor europeni este, în principal, axată pe ocupare și educație. În facilitarea
    mobilității, serviciile digitale joacă un rol important. Ca urmare, evenimentul
    a prezentat Key4Mobility și aplicația asociată, create în
    cadrul proiectului. Acestea furnizează persoanelor
    interesate de mobilitate din cele șase state membre UE partenere în proiect informații
    verificate, în mai multe limbi și într-un format clar, ușor accesibil.




    Informațiile furnizate cuprind reședința și rezidența, munca, sistemul de securitate
    socială, educația, anti-discriminarea, respectiv serviciile europene conexe. Aplicația mobilă Key4Mobility
    este disponibilă gratuit pentru sistemele de operare Android și iOS, oferind
    acces facil la informațiile de pe portal.


    Pentru mai multe informații, accesați website-ul IER, aici.








    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expert, Serviciul Studii Europene)

  • Raportul Comisiei Europene privind educația și formarea adulților în Europa

    Raportul Comisiei Europene privind educația și formarea adulților în Europa

    În cadrul Raportului
    Comisiei Europene privind educația și formarea adulților în Europa sunt
    examinate abordările actuale de promovare a învățării pe tot parcursul vieții,
    cu un accent deosebit pe politicile și măsurile de sprijinire a accesului
    adulților cu un nivel scăzut de competențe și calificări la oportunitățile de
    învățare.

    Am vorbit despre raportul respective, care analizează 42 de sisteme
    de educație și formare din 37 de țări europene, cu Dragoș Pîslaru,
    europarlamentar Renew Europe.

    Este foarte important să înțelegem contextul în care apare acest
    raport. Acest raport apare în contextul pandemiei, în contextul în care noile
    tehnologii și transformarea digitală au schimbat practic modul în care trăim și
    lucrăm. Și cred că pandemia a creat un ritm de schimbare chiar mai alert decât
    în trecut, o lipsă de predictibilitate, temeri cu privire la viitor, dacă meseriile
    de azi vor mai rămâne în viitor. În acest context dezvoltarea abilităților și
    competențelor pe tot parcursul vieții a devenit un aspect esențial, toată lumea
    are nevoie de oportunitate și de acces pe piața forței de muncă și are un
    drept- aș spune fundamental- de a dobândi noi cunoștințe. Este nevoie să înveți
    lucruri ca să-ți poți face o viață mai bună.

    Raportul arată niște lucruri
    destul de îngrijorătoare și anume că atunci când există un acces mai scăzut la
    educație, persoanele respective vor avea și o situație materială mai proastă, se
    vor afla printre grupurile defavorizate pe piața muncii. Și este foarte posibil
    ca acum, în contextul postpandemic, viața acestor grupuri vulnerabile să se
    înrăutățească.

    Este un Raport care arată că mai bine de 40% din populația UE nu
    are competențe digitale de bază și atunci se pune problema cum ar putea aceste
    persoane să se descurce în continuare în condițiile în care tehnologiile
    digitale sunt foarte promovate și această transformare digitală este de fapt o
    ancoră importantă pentru dezvoltarea în viitor a UE. Și de aceea trebuie
    investit în aceste sistemele educaționale – asta este partea de concluzii și
    recomandări făcută de Raportul Eurydice- pentru a putea să conecteze grupurile vulnerabile de cursanți adulți,
    pentru a le încuraja participarea în societate. Astfel vor avea acces la locuri
    de muncă mai bine plătite, care să le permită să ducă o viață decentă. Așa că
    nu este un raport doar teoretic, ci și foarte aplicat și receptiv în ceea ce privește
    modul în care societatea se dezvoltă, arătând și în ce direcție ar trebui să se
    dezvolte.


    În plus față de examinarea
    modului în care inițiativele privind educația și formarea adulților sunt coordonate
    la nivel național, raportul prezintă și o cartografiere unică a programelor de
    educație și formare destinate adulților finanțate și cofinanțate din fonduri
    publice, precum și a orientărilor și măsurilor de sprijin existente pentru cei
    mai puțin calificați.


  • „Ai carte, ai parte!”

    „Ai carte, ai parte!”

    Alexandru Stoleru provine din mediul rural. În ciuda problemelor
    financiare ale familiei sale, a mers la școală, ajutat, ani de zile, ca
    bursier, și de organizația neguvernamentală World Vision România. În prezent,
    este student la Politehnică și pledează cauza tinerilor cu potențial, dar fără
    resurse, pe care statul ar trebui să îi sprijine:

    ʺEu nu am fost
    niciodată un elev de 10. Consider că am fost un elev de 7, de 8. Cel mai mult mă
    interesează elevii de 4 care trec de nota 6. Aceia sunt cei mai importanți! Pentru că un elev de nota 9 care trece la
    nota 10 are nevoie de încă maximum o jumătate de oră de studiu, însă un elev de
    4 care ajunge la 6 a depășit o barieră, a reușit să treacă de la statutul de «cel
    mai prost din clasă» la «uite, frate, pot să fiu cineva!» Și îmi doresc ca, la
    un moment dat, să nu mai trebuiască să discut despre cineva care trece de la
    nota 4 la nota 6, ci numai de cei care trec de la 8 sau 9 la 10. Sunt unul din numeroșii
    copii care își doresc să învețe, să aibă un viitor foarte bun, să putem să
    facem ceva împreună, să putem să muncim împreună și, de asta, avem nevoie de
    oameni care să investească în noi, care să ne ajute, care au funcții de putere,
    care au posibilitatea să ne facă pe noi mai puternici, să venim din urmă, să
    putem să îi ajutăm pe cei mai în vârstă, să îi ajutăm pe cei mai mici și tot
    așa …ʺ


    Cât ajunge statul român să piardă, dacă nu investește în educația unui
    copil? Cât cheltuie cu un șomer? Cât ar câştiga, dacă, în loc de un şomer, ar
    produce un absolvent de facultate? Sunt câteva din întrebările pe care World
    Vision Româniași le-a pus, a comandat
    un studiu – ‘Costul educaţiei: investiţie, randament, impact’ – și a prezentat
    rezultatele în cadrul unei dezbateri recente. Iar aceste rezultate sunt fără
    drept de apel.


    Mihaela Nabăr, directorul executiv al World Vision România, le sintetizează: ʺFiecare leu investit în educație aduce înapoi 8. Nu știu dacă e mult, e
    puțin? Dar este clar că randamentul în educație este unul foarte mare. De
    asemenea, ne-am uitat la modul în care investiția în educație sau impactul
    educației asupra unui individ poate să influențeze bunăstarea și venitul pe
    care îl încasează fiecare din categoriile analizate de noi. Și am vrut să ne
    uităm cu foarte multă atenție la acest indicator, pentru că, de foarte multe
    ori, în comunitățile din România în care lucrăm, în cele aproape 500 de
    comunități rurale din 25 de județe, auzim foarte des de la 78% din părinții
    copiilor noștri că nu contează educația, ci contează relațiile. Acest studiu
    vine să demonteze acest mit și ne spune, pe cifre, că fiecare nivel
    educațional, fiecare ciclu de învățământ dublează, practic, veniturile pe care
    o persoană le aduce pentru ea însăși, le încasează, precum și pe cele vărsate
    la bugetul de stat.ʺ



    Mai precis, potrivit studiului, veniturile brute realizate de o persoană aproape
    că se dublează cu fiecare nivel de învăţământ finalizat. Un absolvent de liceu
    câştigă de două ori mai mult decât o persoană care a terminat doar şcoala
    generală, iar un absolvent de facultate câştigă dublu faţă de cineva care are
    doar o diplomă de bacalaureat. Și aceasta, indiferent de statutul profesional -
    salariaţi, agricultori ori lucrători pe cont propriu în alte activităţi decât
    cele agricole.


    Apoi, direct proporțional cunivelul de educaţie și cu veniturile unei persoane, cresc și contribuţiile ei
    la bugetul țării. Astfel, un român cu studii primare contribuie, în fiecare an,
    la buget, în medie, cu peste 10 mii de lei (circa 2 mii de euro). Suma creşte
    la peste 20 de mii lei (în jur de 4 mii de euro) pentru persoanele care au
    absolvit cel mult o şcoală profesională şi ajunge la peste 40 de mii de lei (8.000
    de euro) pentru cei cu studii universitare şi postuniversitare.Cu alte cuvinte, cu fiecare nivel de învăţământ absolvit,
    contribuţiile la buget ale unei persoane aproape se dublează


    Sigur, și statul cheltuie pentru școlarizare! Dar, potrivit studiului
    ‘Costul educaţiei: investiţie, randament, impact’ comandat de World Vision
    România, fiecare leu pe care statul român îl investeşte într-un ciclu complet -
    de la nivel preşcolar, la postuniversitar – generează 8 lei sub formă de venit
    la buget din taxe, impozite şi contribuţii. De exemplu, statul cheltuie în
    total în medie 168.000 de lei (peste 33 de mii de euro) pentru fiecare
    absolvent de masterat, de la grădiniţă până la acordarea diplomei. În acelaşi
    timp, statul încasează de la aceeași persoană, pe toată durata vieţii acesteia,
    aproape 1,45 de milioane de lei (290 de mii de euro) din contribuţii, taxe şi
    impozite, ceea ce echivalează cu un randament al investiţiei de 700%. În
    contrapartidă, din cauza lipsei accesului la educaţie, statul cheltuie, în
    medie, circa 90 de mii de lei (18 mii de euro) pentru un şomer cu studii
    primare, pe toată durata vieţii acestuia.


    Cu alte
    cuvinte, în opinia Mihaelei Nabăr, director executiv al World Vision România,
    educaţia este una din investiţiile cele mai avantajoase pe care le poate face
    un stat: ʺAcest studiu nu face referire la cât de
    calitativă este educația din România, cât de pregătiți suntem pentru noua
    generație de elevi, cât de pregătiți ne sunt profesorii, cât mai avem de
    investit, cât este de pregătită infrastructura, cât de digitalizată este
    educația … toate acestea nu sunt cuprinse în acest raport, dar, cu claritate,
    este loc de investiții pe toate aceste zone, pentru a ajunge, așa cum am văzut,
    la un câștig al statului, dacă am schimba statutul ocupațional de șomer al
    cuiva cu unul de absolvent de facultate integrat pe piața muncii.ʺ



    Pentru
    moment, România se află la coada clasamentului ţărilor OECD în privința
    investiţiei în educaţie – 2,5% din PIB, faţă de o promisiune asumată la nivel
    guvernamental de 6%, cel puţin. În plus, inechitatea şi accesul inegal la
    educaţie sunt probleme reale. Se poate vorbi, de fapt, de două Românii: una
    urbană şi una rurală, banii către aceste medii de provenienţă a elevilor nefiind
    împărțiți în mod echitabil. Or, dacă la ʹplanuriʹ stă bine, statul – mai spune
    Mihaela Nabăr, director executiv al World Vision România – trebuie să le și pună
    în practică. Pe de o parte, România are elevi străluciți, premiați, an de an,
    în cadrul olimpiadelor internaționale sau acceptați la universități dintre cele
    mai mari ale lumii. Are, însă, pe de altă parte, și mulți elevi analfabeți
    funcțional – în jur de 40% nu înțeleg ce citesc și nu pot face raționamente
    simple. Pe ei, sistemul de educație trebuie să îi salveze la timp!