Radio România Internațional

Tag: Federica Mogherini

  • Orientul Mijlociu, din nou în atenţia UE

    Orientul Mijlociu, din nou în atenţia UE

    În discuţiile privind Orientul Mijlociu, miniştrii europeni de Externe au abordat cu precădere evoluţiile recente din regiune, cu accent pe Procesul de Pace în Orientul Mijlociu, Siria şi Iran.



    În ce privește conflictul israeliano-palestinian, miniştrii au constatat lipsa Procesului de Pace şi au reafirmat poziția fermă cu privire la necesitatea unei soluții bazate pe două state, ca singura soluție realistă. Potrivit şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini, discuţiile s-au concentrat, în special, pe sprijinul acordat eforturilor pe care Naţiunile Unite și Egiptul le depun în Gaza.



    Iar aceste convorbiri vor continua, mai ales în perspectiva Adunării Generale a ONU, care va avea loc la New York, în câteva săptămâni, după cum va continua şi sprijinul acordat Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiații Palestinieni, pe care Uniunea Europeană o finanțează în mod foarte consistent. Federica Mogherini a subliniat că europenii vor continua să susțină nu numai refugiații palestinieni din Gaza, ci și Iordania și Libanul.



    Situația din Siria a ocupat un loc central în dezbaterile privind Orientul Mijlociu — a mai spus Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă şi Securitate Comună:


    “În primul rând, un mesaj puternic despre Idlib: este absolut necesar să prevenim o acțiune militară în Idlib, despre care credem că ar deveni o catastrofă umanitară. Am discutat, de asemenea, modalități prin care putem crește și mai mult asistența noastră umanitară pentru sirieni, inclusiv în Siria, păstrând în același timp o poziție foarte clară asupra faptului că banii Uniunii Europene pentru reconstrucție în Siria vor veni doar odată ce procesul politic va fi în curs de desfășurare sub egida ONU. Vom avea o întâlnire ministerială cu privire la Siria, la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Și vom lucra împreună cu Președinția austriacă pentru a o pregăti bine.”



    Dinamica regională este esențială pentru pacea din Siria și am discutat, în acest context, și comportamentul regional al Iranului, care este foarte preocupant pentru noi toți. Am discutat acest lucru în detaliu — a mai spus Federica Mogherini.



    În același timp, miniştrii europeni de Externe lucrează încontinuu pentru a păstra acordul nuclear cu Iranul. Chiar în timpul discuţiilor în formatul Gymnich, Agenția Internațională pentru Energie Atomică, cu sediul la Viena, a publicat cel de-al 12-lea raport care atestă că Iranul respectă încă angajamentele sale în domeniul nuclear.



    Este o veste bună — a apreciat Mogherini, care a adăugat că diplomaţii lucrează, alături de toate statele membre și de alți parteneri din lume, pentru a se asigura că autorităţile de la Teheran și cetățenii iranieni pot beneficia de relațiile economice nu numai cu ţările membre ale Uniunii Europene, ci și cu alte state din lume.



  • Situația migranților

    Situația migranților

    Este clar că nicio țară a UE nu poate sau nu ar trebui să fie lăsată singură pentru a aborda presiuni imense de migrație. Organizația Internațională pentru Migrație, Agenția ONU pentru Migrație, a publicat un document ce prezintă o nouă abordare pentru reintegrarea durabilă a migranților după întoarcerea acasă. Abordarea integrată față de reintegrare în contextul returnării recunoaște complexitatea factorilor care afectează migranții care se întorc la nivel individual, comunitar și structural. Aceasta însă nu este singura direcție de abordare a problematicii după cum reiese din alocuțiunea înaltului reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, Federica Mogherini:



    Salvarea de vieți omeneşti este prioritatea noastră şi pentru împlinirea acestui scop ne dedicăm fără ezitare din 2015. Operațiunile întreprinse de Uniunea Europeană în Mediterana au salvat peste 630 de mii de oameni. Suntem însă trişti că, în timp ce facem tot ceea ce putem pentru a salva vieți, multe alte persoane, pier. Acest lucru nu se petrece din cauza politicilor europene ci din cauza afacerilor oneroase, cinice, ale traficanților de carne vie care exploatează nefericirea unor oameni expunându-i unor riscuri extraordinare. Ceea ce ar fi de făcut, în loc să pasăm vinovății, ar trebui să colaborăm, să punem capăt acestor practici. Asta înseamnă că va trebui să amplificăm în mod substanțial acțiunile de căutare şi salvare de ambele părți ale Mediteranei, de debarcare în condiții de siguranță dar şi de descurajare a traficanților.


    Este ceea ce facem acum, în acest fel noi găsindu-ne în acord cu rezoluțiile de luna trecută ale Consiliului. Acesta este şi motivul pentru care am instruit Paza de Coastă din Libia unde Uniunea Europeană nu are acces dar poate contribui la siguranța coastei maritime şi să împiedice migrația ilegală ce pune în pericol viețile oamenilor. Pe de altă parte, oferim posibilitatea de migrare în condiții legale atât pentru relocare cât şi pentru abandorea volunatră a țării de origine.



    Agenda Comisiei privind migrația prezintă un răspuns imediat la situația de criză din Marea Mediterană și stabilește pași pe termen mai lung pentru a gestiona migrația în toate aspectele sale. Măsurile avute în vedere prevăd salvarea de vieți, asigurarea granițelor externe şi un sistem european comun de asigurare a refugiului.



  • Discuţii pentru acorduri de liber schimb între UE şi state din Asia

    Discuţii pentru acorduri de liber schimb între UE şi state din Asia

    Uniunea Europeană pregăteşte acorduri de liber-schimb cu mai multe ţări din zona Asia-Pacific, în contextul tensiunilor comerciale cu Statele Unite, care au impus recent taxe majorate de vamă pentru numeroase produse importate din Uniune, dar şi din alte state.

    Prezentă în Singapore, la Conferința anuală Uniunea Europeană – Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), înaltul reprezentant al Uniunii pentru politica externă, Federica Mogherini, a discutat cu liderii din zonă despre probleme regionale și globale, securitatea maritimă, proliferarea nucleară, schimbările climatice și gestionarea dezastrelor. Reuniuneaa avut loc la doar trei luni, după ce miniștrii europeni de externe au decis să intensifice cooperarea în materie de securitate în și cu Asia.

    Participanţii – atât asiatici cât şi europeni – au fost toţi de acord că trebuie să se opună tendinţelor protecţioniste şi să colaboreze pentru a face faţă războiului comercial declaşat împotriva tuturor de preşedintele american, Donald Trump. Şefa diplomației europene, Federica Mogherini, i-a asigurat pe omologii din Asia că pot conta pe Uniunea Europeană ca partener pentru un comerț liber: Suntem pe aceleaşi poziţii în ceea ce priveşte politica globală. Credem că disputele internaţionale pot fi rezolvate pe cale diplomatică. Suntem interesaţi, în egală măsură, să participăm la un comerţ internaţional liber şi care să respecte regulile fairplay-ului. Schimburile libere şi echitabile sunt profitabile pentru toţi, iar acordurile de liber schimb aflate în curs de negociere între Uniunea Europeană şi mai multe ţări din grupul ASEAN ne pot servi ca rampă de lansare pentru un viitor tratat între regiuni.

    Din Forumul Asia-Pacific fac parte Thailanda, Malaiezia, Singapore, Indonezia, Filipine, Brunei, Vietnam, Laos, Birmania şi Cambodgia. Prin aceste viitoare acorduri de liber-schimb, statele europene vor putea face import şi export cu aceste ţări, fără taxe sau cu o vamă foarte mică.

    De altfel, săptămâna trecută, Comisia i-a prezentat Consiliului rezultatul negocierilor pentru Acordul de Parteneriat economic cu Japonia, cel mai important acord comercial bilateral negociat vreodată de Uniunea Europeană, precum şi acordurile comerciale şi de investiţii cu Singapore. Doamna Mogherini a discutat la Singapore şi cu ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a cărei ţară suportă, de asemenea, consecinţele politicii protecţioniste americane. Federica Mogherini şi-a asigurat interlocutorul că Uniunea nu are în plan să adopte nicio acţiune împotriva Chinei, pe care o consideră un partener strategic şi cu care doreşte să întărească coolaborarea pe termen lung.

    Şefa diplomaţiei europene îşi continuă turneul în Asia, astăzi aflându-se în Coreea de Sud, unde discuţiile vor viza, între altele, denuclearizarea completă, verificabilă și ireversibilă a Coreii de Nord și instalarea unui climat de pace și reconciliere de lungă durată în peninsulă.


  • Sprijin UE pentru presa independentă din statele Parteneriatului Estic

    Sprijin UE pentru presa independentă din statele Parteneriatului Estic

    Organizaţia Reporteri
    fără frontiere     a publicat în această săptămână un raport privind combaterea
    dezinformării online. Făcând nu mai puţin de 25 de recomandări pentru guverne,
    organizaţii internaţionale, plaforme online şi mass media, Reporteri fără
    frontiere menţionează şi cele trei tipuri de atacuri împotriva celor care
    prezintă realitatea şi anume dezinformarea, amplificarea unor informaţii venite
    din sfera puterii, care au rolul de a dilua informaţia iniţială şi, nu în cele
    din urmă, intimidarea, discriditarea şi reducerea la tăcere a jurnaliştilor
    care prezintă realitatea. Acest raport este disponibil pe site-ul EU versus
    Disinformation/UE împotriva dezinformării     care reprezintă un instrument de
    analiză a dezinformării. Campania UE versus dezinformare este
    condusă de Serviciul european de acțiune externă, East Stratcom Task Force.
    Echipa a fost înființată după ce șefii de stat și de guvern din UE au subliniat,
    în martie 2015, necesitatea de a combate campaniile de dezinformare în desfășurare
    din Rusia.

    Pe de altă parte, europarlamentarul Siegfried
    Mureșan a propus finanţarea unui proiect-pilot menit să contracareze acțiunile
    de propagandă și dezinformare ale Federației Ruse, proiect care vizează propaganda
    în presă și în rețelele sociale ale statelor membre ale UE și ale statelor din
    Parteneriatul estic, în special în Republica Moldova, Ucraina și Georgia.

    În recenta
    dezbatere din Parlamentul European, consacrată situaţiei din Republica Moldova
    după invalidarea de către Curtea Supremă de Justiţie a scrutinului pentru
    Primăria oraşului Chişinău, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și pentru Politică de Securitate, Federica
    Mogherini, menţiona necesitatea unei corecte informări a cetăţenilor din
    această republică ex-sovietică, precum şi sprijinul pentru presa independentă. Federica
    Mogherini    : Jurnaliștilor trebuie să li se permită
    întotdeauna să-și facă meseria în mod liber. În timp ce menționez presa,
    permiteți-mi doar să subliniez munca pe care o facem în Moldova, prin
    intermediul Grupului nostru de Lucru Strategic pentru Comunicare, de a susține
    mass-media independentă, de a monitoriza dezinformarea din toate sursele și de
    a comunica beneficiile cooperării cu
    Uniunea Europeană. Permiteți-mi să subliniez foarte clar faptul că această
    cooperare cu Uniunea Europeană nu este împotriva cuiva, ci este în beneficiul
    cetățenilor Republicii Moldova. Nu nu gândim în termeni de sfere de influență
    sau de geopolitică. Ne gândim numai în ceea ce privește reformele, situațiile
    durabile, inclusiv pe plan economic, statul de drept și democrația în țările din
    jurul nostru. Permiteți-mi să vă împărtășesc, de asemenea, vestea că vom
    intensifica activitatea noastră în domeniul libertății de comunicare și
    mass-media în Moldova și în alte țări ale Parteneriatului estic, datorită în
    parte sprijinului Parlamentului pentru toate forțele strategice de comunicare
    strategică și, în special, pentru Est.



    Lansat în mai 2009 la Praga, Parteneriatul Estic este o iniţiativă a
    Uniunii Europene de întărire a cooperării cu şase ţări din Europa de Est şi din
    Caucazul de Sud şi anume Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi
    Ucraina. Parteneriatul Estic oferă facilitarea comerţului şi creşterea
    mobilităţii între UE şi statele partenere, precum şi o integrare mai profundă
    cu structurile UE, prin încurajarea şi sprijinirea celor 6 state în reformele lor politice,
    instituţionale şi economice bazate pe standardele europene.


  • Relația UE-CELAC

    Relația UE-CELAC

    Deși
    este o construcție continentală unică și proprie în istorie, Uniunea Europeană
    are disponibilitatea de a-și extinde spiritul comun și în afara frontierelor
    sale. În toate punctele sale cardinale blocul european este dispus să caute
    cooperarea. Unele dintre punctele cardinale în care Uniunea Europeană își
    îndreaptă acum atenția sunt vestul și sud-vestul său, și anume America Latină,
    acolo unde există Comunitatea Americii Latine și a Statelor din Caraibe,
    prescurtat CELAC. Europa are deja parteneriate transatlantice solide cu SUA și
    Canada, care sunt deja o tradiție, dar oportunitățile transatlantice cu țările
    CELAC apar ca noi direcții de dezvoltare economică, politică și culturală.


    La
    jumătatea lunii iulie 2018, la Bruxelles, Înaltul reprezentant al Uniunii
    Europene pentru politică externă și politică de securitate Federica Mogherini
    s-a întâlnit cu Carlos Castaneda, ministrul de externe al statului El Salvador,
    care deține președinția CELAC. Sub titlul Construind punți și consolidând
    parteneriatul pentru a face față provocărilor globale, întâlnirea a revăzut
    stadiul relațiilor bilaterale dintre Uniunea Euorpeană și CELAC. După
    întâlnire, Federica Mogherini s-a arătat optimistă privind cursul acestor
    relații: Cele două zile de
    discuții au fost foarte productive. Am adoptat un document final substanțial
    care abordează diverse arii de cooperare și oferă direcții și priorități pentru
    cooperarea noastră viitoare, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Cât
    despre prioritățile imediate, trebuie să terminăm negocierile în curs ale
    acordurilor de asociere. Sunt mulțumită că aceasta a fost posibil cu Mexicul,
    Mercosur a intrat în etapele sale finale și trebuie să profităm de această oportunitate
    istorică. Mă bucură progresul rapid în desfășurarea acordului cu Chile. Odată
    închise aceste acorduri, 31 dintre cele 33 de țări din regiune vor fi legate de
    Uniunea Europeană. Vom începe în curând negocierile cu țările din Caraibe ca succesoare
    ale acordului din Cotonou care sperăm să facă și mai solid și mai complet
    acordul nostru cu Chile. Vom deschide calea pentru alianța dintre Uniunea
    Europeană și țările din Pacific, vom duce mai departe dialogul nostru de
    cooperare și activitățile în beneficiul ambelor părți. Vom continua cu
    implementarea procesului de pace din Columbia, cu implementarea acordului de
    asociere din America Centrală și cu acordul nostru politic și de cooperare cu Cuba.



    Uniunea
    Europeană s-a arătat dispusă să susțină reformele structurale din țările CELAC
    și să încurajeze statul de drept și dezvoltarea durabilă. Acestea sunt, de
    altfel, și cele trei baze ale viitorului relațiilor bilaterale.


  • UE continuă să-şi intensifice colaborarea cu Balcanii de Vest​

    UE continuă să-şi intensifice colaborarea cu Balcanii de Vest​

    Summitul dedicat Balcanilor de Vest şi găzduit de Londra a trecut oarecum neobservat, în contextul în care ministrul britanic de Externe tocmai demisionase, fiind în dezacord cu planurile prim-ministrului post-Brexit. Totuşi, Uniunea Europeană continuă să-şi intensifice colaborarea cu Balcanii de Vest, cu un angajament clar şi măsuri concrete, în special în trei domenii-cheie: economie, securitate şi reconciliere.

    Şefi de guvern, miniştri de Externe şi de Interne din cele şase state ale Balcanilor de Vest – Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia -, alături de omologii lor din opt ţări membre ale Uniunii Europene – Austria, Bulgaria, Croaţia, Franţa, Germania, Italia, Slovenia şi Marea Britanie – s-au reunit pentru a progresa în procesul de integrare a lor în blocul comunitar.

    Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a subliniat că, în ultimii ani, toate părţile au lucrat pentru a aduce regiunea tot mai aproape de Uniunea Europeană din punct de vedere politic, economic şi al securităţii. Am înregistrat rezultate remarcabile, soluţii la cele mai dificile chestiuni bilaterale; Balcanii de Vest merg constant înainte – a spus dna Mogherini, care a adăugat că, la acest summit, părţile reconfirmă parcursul comun şi împărtăşesc angajamentul pentru un viitor comun.

    La rândul său, Johannes Hahn, comisarul pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, a amintit că, uneori, voinţa politică, determinarea, întârzierile în relizarea proiectelor au constituit dificultăţi în colaborarea dintre Uniune şi balcanici, dar lucrurile s-au îmbunătăţit în ultima vreme.

    Acum chiar se înregistrează progrese şi am decis încă din februarie – împreună cu preşedintele Comisiei Jean Claude Juncker, când a făcut un turneu în regiune şi a transmis concluziile sale la Sofia -, că prim-miniştrii celor şase ţări din Balcanii de Vest au solicitat Comisiei o scrisoare lunară privind progresele care trebuie făcute. Eu am transmis această scrisoare de patru ori până acum şi am primit nu doar răspunsuri, ci şi reacţii şi acţiuni concrete, iar eu cred că acesta este un lucru bun. Cred că e mai multă conştienţă în regiune în legătură cu ceea ce e necesar să fie făcut şi, dacă ne uităm la ultimele două luni, foarte multe lucruri au devenit realitate. Sunt foarte optimist!


    Participanţii la summit s-au angajat pentru creşterea stabilităţii economice în Balcanii de Vest, pentru întărirea cooperării în domeniul securităţii, precum şi pentru facilitarea cooperării la nivel politic. Ei au promis şi acţiuni concrete împotriva corupţiei. O declaraţie comună a stabilit deja principiile schimbului de informaţii care va permite organelor legale să lupte mai eficient împotriva crimei organizate şi a terorismului.

    Regatul Unit a anunţat că va dubla practic finanţarea pentru statele din Balcanii de Vest şi personalul de securitate din regiune, pentru a contribui la combaterea crimei organizate, chiar şi după ieşirea, anul viitor, din Uniunea Europeană.

    O estimare recentă menţionată de Reuters arată că una din reţelele balcanice de traficanţi a introdus anul trecut pe teritoriul britanic peste opt tone de cocaină, a cărei valoare în vânzările ilegale cu amănuntul este de peste 800 de milioane de lire sterline.


  • Republica Moldova, sub lupa instituțiilor europene

    Republica Moldova, sub lupa instituțiilor europene

    Invalidarea de către Curtea Supremă de Justiţie a scrutinului pentru Primăria oraşului Chişinău a readus Republica Moldova în atenția instituțiilor europene. Săptămâna trecută, reuniţi în sesiune plenară, eurodeputații au dezbătut și adoptat o rezoluție în care au făcut apel la respectarea statului de drept și a democrației în R. Moldova. De asemenea, eurodeputații au condamnat decizia Curții Supreme de Justiție a Moldovei de a invalida rezultatele alegerilor pentru primarul Chișinăului, pe motiv că ambii candidați au încălcat legea electorală deoarece în ziua alegerilor au folosit mijloacele de informare socială pentru a încuraja participarea cetățenilor la vot. În aceeași ședință plenară a mai fost discutată și situația altor două state din Africa, Burundi și Somalia, europarlamentarii condamnând lipsa de respect față de drepturile omului și statul de drept în cele trei țări. Siegfried Mureșan, din grupul Popularilor Europeni, a declarat în plen:



    Prin decizia de anulare a alegerilor de la Chişinău, se distruge tot fundamentul relaţiilor din Rep. Moldova şi Uniunea Europeană. Eu vreau ca Moldova să vină în Europa alături de România şi de alte ţări civilizate, însă autorităţile au dus R. Moldova la situaţii de urgenţă alături de Burundi şi Somalia. Astăzi majoritatea coverşitoare a Parlamentului European va adopta o decizie prin care spunem: nu putem acorda autorităţilor de la Chişinău 100 de milioane de euro asistenţă macrofinanciară. Această decizie înseamnă că există 0% încredere în autorităţile de la Chişinău. Europa nu se va preface că lucrurile merg bine în R. Moldova. Vom spune lucrurilor pe nume, adică autorităţile de la Chişinău sunt o piedică în dorinţa Uniunii Europene de a ajuta cetăţenii Rep. Moldova.”



    În rezoluție este subliniat faptul că decizia de invalidare a votului nu respectă mecanismele democratice și, prin urmare, popularii au solicitat Comisiei Europene să suspende acordarea plăților de asistență macrofinanciară Republicii Moldova, o solicitare la care s-a raliat și Alianța Liberalilor și Democraților Europeni. În schimb, grupul Socialiștilor și Democraților, al doilea ca mărime în Parlamentul European după cel al Popularilor, s-a opus suspendării sprijinului financiar european pentru Moldova, europarlamentarul Andi Cristea declarând că soluția nu este deraierea vagonului Republicii Moldova”. Referindu-se la alegerile pentru primăria Chişinăului, eurodeputata Maria Grapini, din același grup, a spus:



    Sunt absolut de acord că nu trebuiau anulate, dar nu putem noi să tăiem această asistență financiară pentru cetățeni. Ne gândim la cetățenii Republicii Moldova sau ne gândim la o persoană anume? De aceea, nu voi vota această rezoluție și vă rog să înțelegeți că, prin votarea rezoluției, de fapt, întoarcem drumul Republicii Moldova dinspre Europa spre Rusia.”



    Rezoluția a fost adoptată cu 343 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă și 160 de abțineri. Anterior votului, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și pentru Politică de Securitate, Federica Mogherini, a anunțat în plen decizia Comisiei Europene, de a amâna acordarea primei tranşe din asistenţa financiară pentru Republica Moldova, în valoare de 100 milioane de euro. Este a doua amânare, după o decizie similară luată anul trecut după ce Parlamentul de la Chișinău a adoptat câteva modificări controversate ale Codului electoral.



  • UE este hotărâtă să menţină acordul nuclear cu Iranul

    UE este hotărâtă să menţină acordul nuclear cu Iranul

    Uniunea Europeană se pronunță în continuare pentru menținerea acordului nuclear cu Iranul după ce Statele Unite s-au retras din acesta. Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a participat la, Viena, la cea mai recentă rundă de negocieri destinată salvării acordului.



    Trei puteri europene — Franța, Germania și Marea Britanie — se numără printre semnatarii acordului nuclear, alături de Federația Rusă, China și Statele Unite. Teheranul a acceptat să își limiteze activitățiile nucleare și să permită accesul inspectorilor internaționali la facilitățile sale în schimbul ridicării sancțiunilor economice. Washingtonul a decis, la începutul lunii mai, să se retragă din acord pe fondul nemulțumirilor legate de continuarea programului balistic iranian și de extinderea influenței Teheranului în regiune, inclusiv prin implicare directă sau indirectă în conflictele armate sau disputele politice din țări ca Siria, Yemen, Irak și Liban. Odată cu retragerea din acord Statele Unite au re-instituit sancțiunile economice, iar acestea afectează toate companiile care sunt prezente pe piața americană și fac și afaceri cu Iranul — adică inclusiv companiile europene. O parte dintre acestea au decis deja să își restrângă activitățile în Iran, însă Bruxellesul dorește să le ofere la toate protecția necesară pentru a putea rămâne pe piața iraniană. Problemele nu se limitează, însă, doar la Statele Unite, ci și la Iran, care își dorește de la marile puteri măsuri care să compenseze pierderile pe care le suferă ca urmare a retragerii americane din acord; în lipsa acestor măsuri, Teheranul amenință cu reluarea îmbogățirii uraniului, ceea ce ar anula, practice, acordul. O nouă rundă de negocieri între Iran și puterile care rămân în acord a avut loc la Viena, unde a fost reprezentată și Uniunea Europeană prin șefa diplomației, Federica Mogherini, care a prezentat obiectivele părților:



    “Menținerea și promovarea unor relații economice și sectoriale mai ample cu Iranul; păstrarea și întreținerea unor relații financiare eficace cu Iranul; continuarea exporturilor iraniene de petrol și gaz lichefiat, de produse petrolifere și petro-chimice; continuarea relațiilor de transport maritim, aerian și terestru; promovarea garantării creditelor pentru exporturi; sprijinirea clară și eficientă a operatorilor economici care au relații comerciale cu Iranul, în special operatorii mici și medii, care reprezintă coloana vertebrală a multor economii; încurajarea de noi investiții în Iran; protejarea operatorilor economici care investesc în Iran și au alte activități financiare și economice în această țară sau în legătură cu ea; punerea în legătură a experților din domeniul public și privat inclusiv prin conferințe economice; sprijinirea comerțului cu și a investițiilor în Iran; protejarea companiilor de efectele extra-teritoriale ale sancțiunilor americane.”



    Participanții la negocierile de la Viena au convenit să lucreze pentru a atinge obiectivele de mai sus atât prin eforturi bilaterale directe, cât și prin implicarea unor parteneri internaționali pe care să îi încurajeze să urmeze aceleași politici și să stabilească mecanisme similare în relațiile lor economice cu Iranul.



  • C​omisia ​E​uropeană​ m​ă​re​ş​te semnificativ bugetul Serviciului de Ac​ţ​iune Extern​ă​

    C​omisia ​E​uropeană​ m​ă​re​ş​te semnificativ bugetul Serviciului de Ac​ţ​iune Extern​ă​

    Comisia Europeană propune o majorare semnificativă a fondurilor destinate Serviciului de Acțiune Externă în perioada următorului ciclu financiar multianual, astfel încât Uniunea Europeană să își poată îndeplini mai bine rolul de actor global important.

    Bugetul Serviciului de Acțiune Externă se va ridica, în perioada 2021 – 2027, la 123 de miliarde de euro, față de 94,5 miliarde în intervalul 2014 – 2020. În paralel, se are în vedere și simplificarea structurii serviciului, astfel încât acesta să fie mai flexibil și să poată răspunde mai ușor provocărilor globale. Serviciul de Acțiune Externă urmează să folosească fondurile pe care le are la dispoziție pentru a sprijini transformările politice și economice ale statelor-partener ale Uniunii Europene. Printre țintele avute în vedere sunt consolidarea democrației, eradicarea sărăciei și dezvoltarea socio-economică. Totodată, acest buget îi va permite Uniunii Europene să continue să acorde ajutor umanitar acolo unde este nevoie. Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a atras atenția că acest buget majorat arată că Bruxellesul înțelege că trebuie să răspundă așteptărilor și să își asume rolul de actor global.

    Propunerea este în primul rând o declarație politică. Este recunoașterea faptului că atât lumea cât și cetățenii noștri au nevoie și cer o Uniune Europeană mai puternică în politicile globale și în regiunea noastră. Există o cerere tot mai mare pentru o Uniune Europeană puternică, pe care să se poată conta, previzibilă și activă la nivel global. De aceea propunem un buget pentru acțiunea externă de 123 de miliarde pentru următoarea perioadă de 7 ani, ceea ce reprezintă o creștere de 30% față de actuala perioadă. Acest buget reprezintă o recunoaștere a faptului că este nevoie ca Uniunea Europeană să își îndeplinească rolul său global, dar este și o recunoaștere a muncii noastre din ultimii ani. Activitatea comună, la nivel european, în domeniul acțiunii externe aduce rezultate pe care nu le-ar putea obține singur, la nivel global, niciunul dintre statele membre. Fie că este vorba de securitate, gestionarea crizelor, ajutor umanitar, dezvoltare, migrație, schimbare climatică sau comerț, lumea este de așa natură încât este nevoie de masa critică asigurată de Uniunea Europeană și de cetățenii europeni. Pentru a putea fi eficienți pe scena globală trebuie să asigurăm nu doar politicile ci și banii necesari pentru politicile pe care le adoptăm.

    Cea mai mare parte a fondurior – aproape 90 de miliarde de euro – vor fi destinate programelor pentru vecinătate, dezvoltare și cooperare internatională. Serviciul de acțiune externă va oferi, totodată, asistență pre-aderare și va avea la dispoziție 11 miliarde de euro pentru a acorda asistență umanitară.


  • Acordul Grecia – Macedonia deschide perspectivele integrării euro-atlantice pentru Macedonia de Nord

    Acordul Grecia – Macedonia deschide perspectivele integrării euro-atlantice pentru Macedonia de Nord

    Acordul privind schimbarea numelui Macedoniei deschide drumul acestei țări către integrarea europeană. Un semnal în acest sens a fost deja dat de Comisarul European pentru politica de vecinătate și extindere, Johannes Hahn, care a asistat la ceremonia de la Prespa.

    Guvernele Greciei și Macedoniei au convenit ca aceasta din urmă să își schimbe numele în Macedonia de Nord. Acordul va trebui ratificat de parlamentele celor două țări și în ambele există, încă, o opoziție semnificativă – la Atena opoziția a depus deja o moțiune de cenzură, pe care însă a pierdut-o, iar la Skopje naționaliștii au protestat iar președintele a declarat că nu intenționează să semneze, la rândul său documentul. Dincolo de aceste critici, însă, semnarea reprezintă un pas semnificativ către rezolvarea unei dispute care durează de aproape 3 decenii și care a dus, până acum, la blocarea integrării euro-atlantice a Macedoniei. Țara are statut de candidat la aderare încă în 2005, iar Comisia a recomandat lansarea negocierilor de aderare în 2009, însă procesul a fost blocat prin veto de Grecia. Negocierile dintre Atena și Skopje s-au intensificat, însă, în ultimul an. Pe de altă parte, au crescut și presiunile europene pentru rezolvarea diferendului, mai ales după ce Comisia Europeană a recomandat, în luna aprilie, lansarea negocierilor de aderare cu Macedonia și Albania; anterior fusese adoptată strategia de integrare a Balcanilor de Vest.

    Interesul European a fost arătat și de prezența, la Prespa, a șefei diplomației, Federica Mogherini, și a Comisarului pentru politica de vecinătate și extindere, Johannes Hahn, care a punctat, cu acest prilej, că următorul pas îl reprezintă integrarea Macedoniei: Ne-a luat mult timp și a fost nevoie de o călătorie îndelungată pentru a ajunge acolo unde ne aflăm acum. Este o zi istorică și este, de asemenea, ceva ce viitorii cetățeni ai Macedoniei de Nord merită: să primească șansa de a avea o perspectivă clară de integrare euro-atlantică. Sunt sigur că în următoarele săptămâni statele membre ale Uniunii Europene vor da un răspuns pozitiv în ceea ce privește perspectiva europeană . După aceea trebuie, bineînțeles, să trecem la pașii următori, pentru că este sfârșitul unei călătorii dar, totodată, începutul unei noi călătorii și totul duce către integrarea europeană. În ceea ce privește poziția noastră, sunt sigur că, până la urmă, toată lumea va vedea, după ce va analiza acordul, că este un acord bun, un compromis autentic – pentru că un compromis adevărat este cel în care toți cedează un pic pentru a obține ceva, iar rezultatul aduce un plus pentru ambele părți. Ne aflăm aici, într-o regiune extraordinară, și discutam cu cei doi premieri și cu miniștrii de externe că se poate face foarte mult pentru a dezvolta această parte a Balcanilor de Vest în ceea ce privește turismul și altele. Nu uitați că și Albania deține o parte din acest lac, astfel încât acordul va contribui la bunăstarea cetățenilor din regiune și asta este ceea ce contează.


    Lansarea negocierilor privind aderarea Macedoniei la Uniunea Europeană ar putea fi aprobată chiar în cadrul Consiliului care urmează să aibă loc, la sfârșitul acestei luni, la Bruxelles.


  • Comisia Europeană vrea o consolidare a rolului Uniunii ca furnizor de securitate și apărare

    Comisia Europeană vrea o consolidare a rolului Uniunii ca furnizor de securitate și apărare

    Comisia Europeană își propune să consolideze autonomia strategică a Uniunii și capacitatea acesteia de a-și proteja cetățenii, dar și să o transforme într-un actor global mai puternic. În acest scop, pentru bugetul pentru 2021 – 2027, Comisia propune un Fond European de Apărare de 13 miliarde de euro, care va permite investiții în tehnologie și echipamente de ultimă oră. Fondul va transforma Uniunea Europeană într-unul din primii 4 mari investitori din Europa în tehnologie și cercetare în domeniul apărării. În plus, în afara bugetului, Bruxellesul are în vedere un fond de 10,5 miliarde de euro pentru prevenirea conflictelor, garantarea securității internaționale și inițiative de pace. Aceste noi instrumente sunt menite să răspundă provocărilor puse de actualul context internațional, dar și să continue inițiative mai vechi.


    Șefa diplomației europene, Federica Mogherini: Lumea trece prin vremuri dificile iar acest lucru înseamnă că este nevoie ca Uniunea Europeană să își asume responsabilitatea și să joace un rol, pe scena internațională, ca furnizor de pace și securitate care să fie credibil, pe care să se poată conta și cu care să poată coopera cei care cred în continuare în abordări multilaterale, prevenirea conflictelor și gestionarea crizelor. Totodată, cetățenii noștri acordă o importanță mare securității și de aceea atât europenii cât și partenerii noștri internaționali se așteaptă ca Uniunea Europeană să fie un furnizor de securitate atât în regiunea noastră cât și dincolo de aceasta. În ultimii ani am făcut, în domeniul securității și apărării, pași care înainte ar fi părut imposibil de realizat, chiar și de imaginat. Cred că, pentru a descrie cel mai bine ceea ce am făcut, împreună, în ultimii ani, în domeniul securității, putem folosi un citat din Nelson Mandela, care spunea căîntotdeauna pare imposibil până când este gata. Și am făcut, într-adevăr, lucruri care păreau imposibile. Am înființat primul centru de comandă permanent la nivelul Uniunii, am lansat structura de cooperare permanentă cu 25 de state membre, am înființat un fond de apărare pentru industrie și cercetare și, totodată, consolidăm capacitatea noastră civilă de gestionare a crizelor. Între timp am consolidat și am adus la un alt nivel parteneriatele noastre cu NATO, cu ONU, dar și cu parteneri regionali cum sunt Uniunea Africană sau forțele din Sahel.


    Fondul European de Apărare este destinat proiectelor care corespund priorităților convenite de state în cadrul politicii comune de securitate și apărare. Vor fi eligibile doar acele proiecte în care sunt implicați cel puțin 3 participanți din 3 state membre, iar în ceea ce privește dezvoltarea de prototipuri, vor exista finanțări doar în cazurile în care există angajamente ferme de achiziție din partea unor state membre.


  • Un nou ajutor financiar pentru Iordania

    Un nou ajutor financiar pentru Iordania

    Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a anunţat, cu ocazia
    unei vizite pe care a făcut-o la Amman, un nou ajutor, de 20 de milioane de
    euro, pentru Iordania    . Potrivit oficialului european, acest pachet financiar
    este menit să sprijine proiectele dedicate celor mai vulnerabile categorii ale
    societăţii iordaniene. Federica Mogherini, cu detalii despre intenţiile Uniunii
    în ceea ce priveşte Iordania: Mesajul
    Uniunii Europene este aducerea Iordaniei şi a poporului iordanian la un
    parteneriat comun puternic. Iordania este o ţară care un rol vital în regiune, cu
    o poziţie înţeleaptă şi echilibrată, unică, o ţara pe care care Uniunea o
    apreciază enorm şi pe care vrea s-o sprijine prin toate mijloacele posibile,
    inclusiv economice şi financiare.

    În conferinţa de presă pe care a
    susţinut-o la Amman, şefa diplomaţiei europene a amintit că blocul comunitar
    sprijină Iordania în diferite sectoare de activitate, în special energetic şi
    umanitar, pentru o sumă totală de un miliard de euro, începând din 2016. Noul
    ajutor financiar a fost confirmat în contextul în care, recent, Iordania a fost
    zguduită de ample manifestaţii împotriva creşterilor repetate de preţuri şi a
    unui proiect de lege care măreşte taxele pe venit.

    Legată de Uniunea Europeană printr-un acord de
    asociere încă din 2002, Iordania beneficiază, de la sfârşitul lui 2010, de un aşa-numit statut
    avansat    , ceea ce a deschis calea, în special, pentru avantaje comerciale
    suplimentare. Pentru 2018, Banca Mondială vorbeşte despre o perspectivă
    slabă de creştere pentru Iordania, unde 18,5% din populaţie este în
    şomaj, iar 20% trăieşte la limita sărăciei. Situaţia este îngreunată de faptul
    că Iordania găzduieşte sute de mii de refugiaţi sirieni    , care au fugit de
    războiul din ţara lor. Iordania, care se învecinează cu Siria, Israel,
    Teritoriile Palestiniene şi Iran, s-a angajat faţă de Fondul Monetar
    Internaţional să facă reforme structurale şi să-şi reducă treptat datoria
    publică la 77 % din PIB, până în 2021, faţă de 94%, în 2015. În schimb, Fondul a
    aprobat, în 2016, o linie de credit de peste 700 de milioane de dolari, pe trei
    ani, pentru Iordania, a cărei economie este foarte fragilă, susţin experţii.


  • Consiliul Afaceri Externe – dosarul iranian, Israelul şi Gaza

    Consiliul Afaceri Externe – dosarul iranian, Israelul şi Gaza

    Acordul nuclear cu Iranul, în contextul retragerii Statelor Unite, dar şi situaţia din Fâşia Gaza, unde recentele violenţe au făcut numeroase victime au fost două teme importante dezbătute la reuniunea Consiliului Afaceri Externe, găzduită de Bruxelles.

    Miniştrii europeni de Externe au reafirmat sprijinul pentru menţinerea Acordului nuclear cu Iranul şi necesitatea continuării aplicării depline a acestuia de către Teheran. Totodată, ei s-au exprimat în favoarea menţinerii poziţiei solidare a tuturor celor 28 de state membre în acest dosar şi continuării demersurilor pentru identificarea soluţiilor optime care să protejeze interesele economice şi comerciale ale operatorilor europeni care ar putea fi afectaţi.

    Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini: Ştiţi că am lucrat deja, la nivelul Uniunii Europene, să instituim o serie de măsuri pentru a ne asigura că acordul nuclear se va menţine, ca şi investiţiile economice din partea europeană, dar şi din alte părţi. Acum, statele membre au posibilitatea de a contribui şi de a completa măsurile pe care le-am luat la nivelul Uniunii.


    Miniştrii europeni de Externe au abordat şi situaţia din Fâşia Gaza, prilej cu care şi-au exprimat preocuparea faţă de violenţele care au condus la un număr mare de victime în rândul protestatarilor. Şefii diplomaţiilor europene au reafirmat sprijinul pentru soluţia a două state şi apelul la evitarea oricăror măsuri unilaterale, care ar putea spori tensiunea în regiune. Susţinerea Procesului de Pace din Orientul Mijlociu, rezolvarea durabilă a conflictului israeliano-palestinian a fost subliniată din nou de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini: Suntem în legătură strânsă cu partenerii noştri din regiune, începând cu Iordania, dar şi cu Egiptul, cu Liga Arabă şi, evident, cu omologii noştri din Israel, Palestina, precum şi cu prietenii noştri americani. Încercăm, mai întâi de orice, să evităm alte pierderi de vieţi şi să abrodăm situaţia umanitară. Facem o treabă foarte bună cu Norvegia aducând ajutoare umanitare de urgenţă şi – ştiţi de fapt – că aici Uniunea Europeană este campioană. Dar tot ce facem în acest sens are nevoie şi de sprijin politic. De aceea, păstrăm pe agenda obiectivul coexistenţei a două state. Considerăm că este esenţial să facem asta, să oferim speranţă oamenilor din Gaza, dar şi din Cisiordania, Ierusalim şi din întreaga lume arabă.


    La reuniunea de la Bruxelles, miniştrii de Externe au criticat situaţia din Venezuela, în contextul recentelor alegeri prezidenţiale anticipate, şi au convenit asupra necesităţii extinderii sancţiunilor individuale. Miniştrii au denunţat cadrul de desfăşurare a alegerilor, evidenţiind nerespectarea principiilor pluralismului politic, democraţiei, transparenţei şi statului de drept.

    ​


  • The EU Gathers Ranks

    The EU Gathers Ranks

    This is a European rule dating back to 1996, when Europe
    went around an embargo against Cuba, a disagreement that was eventually settled
    at a political level.




    This law is back at the forefront as the US decided to
    pull out of the Iran nuclear deal, and has to be adjusted by August 6, when
    Washington starts applying sanctions. This set of blocking status rules allows
    European companies and courts to avoid third party sanctions, and stipulates
    that no foreign court rules need apply to EU countries. It is about protecting
    international companies where there is European involvement in the face of
    decisions from the American administration, as explained by Euro MP Iuliu
    Winkler.






    Iuliu Winkler: The
    United States has parted with multilateralism. The US is in a process of
    attacking the World Trade Organisation. They are discontent with the
    Organisation, they are discontent with the multilateral trade agreements into
    which, according to president Trump, the US has been duped. Now the US is
    pulling out of an accord that, in my opinion, is crucial for the Middle East.
    This assault on multilateralism is the expression of the lone wolf tactics that
    President Trump follows. Multilateralism is essential for Europe and the EU
    both for trade and the economy, as well as for geopolitical and strategic
    international relations.






    Brussels has also decided to allow the European
    Investment Bank to facilitate European investment in Iran. The head of European
    diplomacy, Federica Mogherini, said that there was no alternative to the
    agreement with Iran, in reply to Secretary of State Mike Pompeo, who invoked 12
    drastic conditions for a new accord with Tehran, which limited the Iranian
    nuclear programme in exchange for lifting sanctions.






    German Chancellor
    Angela Merkel said that no one in the EU believes that the Iran deal is
    perfect, but that it is needed, and there is a need to continue negotiating
    with Iran on various other themes, including that of ballistic missiles.
    Analysing the EU reaction to the decision made by the White House, Adrian
    Mitroi, professor of international relations with the Bucharest School of
    Economics, said that Europe’s swing between trade and global strategy is very
    complicated.






    According to
    him, we are in a very interesting, and possibly critical area, an area in which
    the pressure is on the price of oil, which on short term would probably result
    in a slight economic slowdown. One should not forget in this equation the
    dependence of Europe on Russian natural gas, and the fact that Washington is
    against these trade relations. We asked Adrian Mitroi if the EU may hope to
    become one of the powerhouses of the planet alongside the US, Russia, and
    China.






    Adrian Mitroi:
    Honestly, I don’t think so. The EU has lost a lot in terms of foreign policy.
    Europe is not too active in foreign policy terms. The American continent has
    managed quite well, the EU does not have a single treasury, which means that
    policies are slightly offset. Here we are more sensitive to a stronger dollar or
    higher interest rates on the dollar. The fact that we are in a full process of
    reforming the EU, and I include here the economic part, a common treasury, all
    these good things that would have granted us economic strength, are slowing us
    down.






    However,
    according to Adrian Mitroi, Europe has the great advantage of having more
    things that tie people together than the other way around.



  • Consiliul UE-Cuba

    Consiliul UE-Cuba

    Pe 4
    iulie 2017, Parlamentul European a aprobat primul acord de cooperare între
    Uniunea Europeană şi Cuba    . Europarlamentarii de la Strasbourg au votat Acordul
    pentru Dialog Politic şi Cooperare, unii dintre ei exprimându-și încrederea că
    noua platformă de dialog cu fosta țară comunistă va fi de bun augur pentru
    ambele părți. Parlamentul European cerea autorităţilor cubaneze să deschidă un
    proces democratic care include respectarea drepturilor omului, libertatea
    media, libertatea de asociere, precum şi alegeri libere    . De asemenea,
    Parlamentul European a adoptat și o rezoluţie prin care Uniunea Europeană va
    asista tranziţia economică şi politică în Cuba, inclusiv către standardele
    democratice. Europarlamentarii au cerut eliberarea persoanelor încarcerate
    pentru idealurile lor şi pentru activitatea lor politică paşnică.


    Într-o
    conferință de presă ținută la Bruxelles după întâlnirea bilaterală cu Bruno
    Rodríguez Parrilla    , ministrul de externe al Cubei, înaltul reprezentant la
    Uniunii Europene pentru politică externă Federica Mogherini a rezumat
    intențiile acordului blocului european cu Cuba: Celebrăm astăzi prima reuniune a Consiliului de asociere
    dintre Uniunea Europeană și Cuba, cel mai mare organ de coordonare al acestui
    acord. Acordul, care este în aplicare provizorie din noiembrie 2017, a pus
    capăt unei anomalii. Până acum, Cuba a fost una dintre puținele țări din lume
    fără contracte cu Uniunea Europeană. Și asta în ciuda faptului că Uniunea
    Europeană este primul partener socio-comercial al Cubei, primul investitor și
    principalul asociat. Astăzi am decis să inițiem cinci noi dialoguri în domenii
    importante pentru ambele părți. Am acordat mai multă atenție colaborării în
    neproliferarea armelor de nimicire în masă. De asemenea, punem la punct un nou
    dialog despre controlul armelor convenționale, foarte important pentru regiune.
    Am pus la punct cooperarea pentru agenda 2030 și ne dorim să cădem de acord
    pentru a descoperi potențialul cooperării trilaterale, în țările terțe. Uniunea
    Europeană își dorește să lucreze mai strâns cu Cuba pe teme de interes comun,
    în Caraibe și în America Latină. Cuba a publicat un document pozitiv în ceea ce
    privește rezolvarea conflictelor și în ajutorul proceselor de tranziție. De
    exemplu, a intervenit în acordul de pace între guvernul din Columbia și Farq.
    Sperăm că, de asemenea, Cuba va putea să lanseze un document în ceea ce
    privește abordarea situației din Venezuela.

    Se
    așteaptă ca acordul Uniunea Europeană-Cuba să contribuie la revitalizarea
    schimburilor comerciale     după ce statul din America Centrală va duce la bun
    sfârșit reformele structurale. Uniunea Europeană deține 20% din comerțul pe
    care îl desfășoară Cuba și este cel mai mare investitor în țara
    central-americană. De asemenea, o treime din turiștii anuali de pe teritoriul
    Cubei provin din Uniunea Europeană.