Radio România Internațional

Tag: Federica Mogherini

  • Relaţiile UE – Africa

    Relaţiile UE – Africa

    Oraşul italian Florenţa a găzduit o conferinţă
    internaţională privind viitorul Uniunii Europene    . La eveniment au participat, între alţii, preşedintele Comisiei Europene,
    Jean Claude Juncker, şefa diplomaţiei comunitare, Federica Mogherini, comisarul
    european pentru Politică Regională, Corina Creţu, şi preşedintele Parlamentului
    European, Antonio Tajani. Conferinţa a fost organizată de Institutul
    Universitar European din Florenţa, având ca parteneri cotidianele Le Monde
    şi Financial Times.

    Cele două mari subiecte abordate au fost
    Instituţiile guvernamentale şi guvernanţa democratică şi,
    respectiv, Migraţii şi cetăţenie. Pe cea din urmă temă, şefa diplomaţiei
    europene a declarat că Uniunea are un fel de Plan Marshall pentru Africa, în
    condiţiile în care acest continent reprezintă principala sursă de îngrijorare
    pentru spaţiul comunitar. Ea a amintit că, în fiecare an, Europa, ca întreg,
    investeşte multe resurse, de la cauze umanitare până la încurajarea unor domenii
    precum economie, securitate şi piaţa digitală. Federica Mogherini: Planul Marshall este, deja, aplicat. Cred că
    (cetăţenii, n.red) europeni ar trebui sa fie mai conştienţi de investiţiile
    uriaşe pe care noi le facem în Africa. Aşa cum sunt cetăţenii africani, pentru
    că ei recunosc că europenii le sunt, de departe, principalul partener şi
    prieten. Chiar dacă, uneori, avem probleme cu unele ţări care au fost colonii,
    europenii şi africanii lucrează împreună, umăr la umăr, în diferite domenii. Pentru
    că dacă vrei să gestionezi migraţia şi să încerci să previi ameninţările legate
    de securitate – terorismul, în special -, Africa este locul în care trebuie să
    investeşti politic, diplomatic şi economic. Este vorba de centura Sahelului şi
    de Cornul Africii    . Acestea sunt locurile în care majoritatea provocărilor pot
    fi rezolvate sau se pot deteriora în ceva periculos pentru noi. Şi cred că
    europenii înteleg că nu este vorba de acte caritabile, ci de propriul interes.
    În februarie, comunitatea internaţională s-a angajat, în
    cadrul unei conferinţe care a avut loc la Bruxelles, să ofere o donaţie totală
    de peste 410 milioane de euro pentru forţa militară a grupului G5 din Sahel,
    regiune din partea central-nordică a Africii. În total, Uniunea a promis peste
    170 de milioane de euro, din bugetul comun al blocului militar şi din
    contribuţiile individuale ale statelor membre. Banii sunt meniţi să sprijine
    lupta împotriva terorismului şi să aducă
    stabilitate în această regiune.


  • Proiecte discutate în cadrul reuniunii informale a miniştrilor apărării UE

    Proiecte discutate în cadrul reuniunii informale a miniştrilor apărării UE

    Cooperarea europeană în domeniul apărării a făcut progrese importante, potrivit șefei diplomației europene, Federica Mogherini. Ea a menționat numărul mare de proiecte care au fost initiate în ultima perioadă sau urmează să fie lansate în viitorul apropiat, dar și faptul că fondurile pentru apărare sunt definite clar în Cadrul financiar multi-anual – următorul exercițiu bugetar European, pentru perioada 2021 – 2027.

    Suma comună pentru apărare, în acest interval, este de aproape 20 de miliarde de euro, însă se iau în calcul și instrumente extra-bugetare.


    Federica Mogherini: Am avut astăzi o sesiune de lucru foarte intensă și productivă. Nu au fost luate decizii oficiale, dar am discutat despre proiectele care urmează, în special despre pașii care urmează să fie făcuți în ceea ce privește cooperarea pentru structuri comune. Avem 17 proiecte în desfășurare iar până la Consiliul European din iunie voi avea rapoarte despre stadiul de implementare a acestor proiecte. Am decis, totodată, ca anul acesta să adoptăm un nou set de proiecte, ceea ce arată atât nivelul de angajament pe care îl au statele membre cu privire la acest proiect, cât și satisfacția acestora. Ne-am concentrat, în principal, asupra unuia dintre aceste proiecte, care este, totodată, și unul dintre cele mai importante proiecte în ceea ce privește cooperarea UE – NATO: este vorba despre mobilitatea militară. Scopul acestui proiect îl reprezintă mișcarea fără dificultăți și eficientă a forțelor armate pe teritoriul Uniunii și dincolo de acesta, ceea ce înseamnă eliminarea obstacolelor reprezentate de proceduri și reglementări, dar și consolidarea infrastructurii europene astfel încât aceasta să permită transportarea echipamentului militar. Totodată, i-am informat pe miniștrii apărării despre intenția mea de a le prezenta până la mijlocul lunii iulie propunerea detaliată cu privire la instrumentul nostru extra-bugetar pentru finanțarea activității noastre în domeniul apărării – operațiuni militare, dar și sprijin pentru parteneri și posibilitatea de a le oferi finanțare acestora pentru echipamente militare.


    Un alt proiect menționat cu prilejul reuniunii miniștrilor apărării a fost inițiativa franceză privind formarea unei forțe europene de intervenție. Aceasta ar opera separat de structurile de securitate ale NATO și ale UE și ar trebui să răspundă amenințărilor venite din vecinătatea UE, în special din sud. Proiectul ar permite continuarea cooperării cu Marea Britanie după Brexit, iar ministrul britanic al apărării, Richard Curzon, a exprimat, la Sofia, sprijinul Londrei pentru acesta.


  • Uniunea Europeană și acordul nuclear cu Iranul

    Uniunea Europeană și acordul nuclear cu Iranul

    În iulie 2015,
    membrii Consiliului de Securitate ONU, SUA, Marea Britanie, Franța, Rusia și
    China, plus Germania și Uniunea Europeană, pe de-o parte, și Republica Islamică
    Iran, pe de alta, semnau acordul prin care era reglementată folosirea energiei
    atomice de către regimul de la Teheran. Acordul a fost considerat unul dintre succesele
    administrației fostului președinte american Barack Obama, deși a stârnit critici
    mai ales în Israel.


    Donald Trump,
    succesorul lui Obama la Casa Albă, a denunțat acordul încă din campania
    electorală din alegerile din 2016 pe care îl consideră o posibilitate oferită
    Iranului ca în termen de 7 ani să dezvolte arme nucleare. Așa cum era de
    așteptat, președintele american a anunțat retragerea SUA din acord și
    reinstituirea celor mai înalte sancțiuni economice împotriva Teheranului.
    Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă Federica
    Mogherini     a iterat amiciția dintre Uniunea Europeană și SUA, dar a spus că
    Uniunea dorește ca acordul nuclear cu Iranul să fie implementat în continuare:

    Uniunea Europeană regretă anunțul făcut de președintele Statelor Unite ale
    Americii în privința acordului nuclear cu Iranul. Dacă SUA își reconsideră
    poziția, noi o salutăm. Statele Unite rămân partenerul și prietenul nostru cel
    mai apropiat și, evident, vom continua să lucrăm împreună asupra multor altor
    chestiuni. Așa cum am mai spus, acordul nuclear nu este unul bilateral și el nu
    este în mâinile unei singure țări care să-l denunțe unilateral. El a fost
    susținut în unanimitate de Rezoluția 2231 a Consiliului de Securitate al ONU,
    este un element-cheie în arhitectura de neproliferare globală a armelor
    nucleare. El este relevant prin el însuși, cu atât mai mult în vremurile de
    astăzi de semnale încurajatoare în perspectiva denuclearizării peninsulei
    coreene. Acordul nuclear cu Iranul este crucial pentru securitatea regiunii, a
    Europei și a întregii lumi. Atât timp cât Iranul va continua să-și respecte
    angajamentele sale din acord, așa cum face acum, Uniunea Europeană va rămâne
    angajată în continuarea implementării acordului, complet și efectiv. Credem cu
    tărie în munca, încrederea, competența și autonomia Agenției Internaționale a
    Energiei Atomice care a publicat 10 rapoarte din care reiese că Iranul respectă
    în totalitate angajamentele luate. Vreau să închei cu un mesaj către cetățenii
    și liderii iranieni, pentru fiecare dintre ei: nu lăsați pe nimeni să distrugă
    acest acord. Este una dintre cele mai mari realizări pe care a avut-o
    diplomația, pe noi am construit-o împreună. El demonstrează că soluțiile din
    care toată lumea câștigă sunt posibile, prin dialog, angajament și
    perseverență, că bazele comune pot fi găsite, chiar și atunci când pozițiile și
    interesele diferă, cînd respectul este limbajul universal.



    Blocul european a decis să rămână parte a acordului
    actual. Decizia a fost întărită de o declarație comună semnată de președintele
    francez, cancelarul german și premierul britanic.


  • Nachrichten 06.05.2018

    Nachrichten 06.05.2018

    BUKAREST: In den rumänischen Krankenhäusern wird am Montag ein zweistündiger Streik stattfinden – Krankenschwestern, Verwaltungs-Personal und Labormitarbeiter werden ihre Arbeit einstellen. Nur die Notfälle solen behandelt werden. Die Protestierenden sind mit der 30% -Begrenzung der Lohn-Zulagen unzufrieden und sagen, dass bei Anwendung der neuen Lohngruppen bei einigen Personen Verluste von bis zu 1000 Lei (ca. 215 Euro) verzeichnet wurden. Es gebe auch Diskriminierungen: Die Gehälter von Ärzten und Krankenschwestern seien gestiegen, aber nicht die der Pfleger, Biologen, Apotheker, Radiologen oder Hebammen. Der SANITAS-Verband hat bekannt gegeben, dass er mehr als 50.000 Unterschriften gesammelt hat und die Bedingungen für die Auslösung des Generalstreiks am 11. Mai erfüllt. In den letzten Tagen haben Gewerkschaftsvertreter Gespräche mit den Ministern für Arbeit, Gesundheit und Finanzen geführt, ohne eine Einigung zu erzielen. Eine neue Verhandlungsrunde wird mit Ministerpräsident Viorica Dăncilă stattfinden.




    SOFIA: Die Zusammenarbeit zwischen der EU und der NATO im Bereich der Truppen-Mobilität wird sich in der nächsten Zeit intensivieren — das ist die Schlussfolgerung des informellen Treffens der EU-Verteidigungsminister in der bulgarischen Hauptstadt Sofia. Die hohe Vertreterin der EU für Au‎ßen- und Sicherheitspolitik, Federica Mogherini, kündigte an, dass sie bis Mitte Juni ihre Vorschläge für das neue Instrument für Stabilität und Frieden vorstellen werde. Dieses soll zur Krisenprävention beitragen und die gemeinsame Verteidigungsarbeit finanzieren. Im vergangenen Jahr wurden 17 Projekte abgeschlossen. Grö‎ßere Investitionen in militärische Infrastruktur sind geplant. Die Europäische Union wird mit den Vereinten Nationen und der NATO zusammenarbeiten, um Konflikte in Afrika, im östlichen Mittelmeerraum und auf dem westlichen Balkan zu verhindern. Rumänien war beim Treffen in Sofia von Mircea Dusa, Staatssekretär für Verteidigungspolitik, Planung und Internationale Beziehungen, vertreten. Laut einer Pressemitteilung des Verteidigungsministeriums in Bukarest, unterstütze Rumänien weiterhin die Operationalisierung von PESCO, die ständige strukturierte Zusammenarbeit. Rumäniens Einstellung sei pragmatisch und verfolge konkrete Ergebnisse.

  • UE sprijina viitorul Siriei si al regiunii ​

    UE sprijina viitorul Siriei si al regiunii ​

    Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, spune că deblocarea tratativelor de la Geneva este obligatorie pentru a se putea pune capăt războiului civil izbucnit în această ţară în 2011.

    Nu se poate ajunge la pace în Siria decât prin serioase negocieri politice, a susţinut Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, în cadrul unei conferinţe pe tema conflictului din Siria ce a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles. Ea a precizat că ajutarea sirienilor, atât a celor rămaşi în ţară, cât şi a celor care s-au refugiat în străinătate, este necesară şi va continua, dar nu contribuie la încetarea ostilităţilor şi la obţinerea unei păci durabile în regiune.

    Federica Mogherini: Mi se pare că ne-am împotmolit într-un ciclu de violenţă, care se tot repetă, la nesfârşit. Scopul nostru comun este sau ar trebui să fie să rupem acest cerc al violenţei şi al escaladărilor. Şi ştim cu toţii că există o singură cale de a face asta. Şi permiteţi-mi să spun că ţările din regiune, ţările din vecinătatea Siriei ştiu asta mai bine decât oricine. Soluţia la acest război poate veni doar din negocieri politice reale şi semnificative între părţile implicate, sub auspiciile ONU. Nu poate exista decât o soluţie negociată politic. Trebuie să deblocăm tratativele de la Geneva. Propunerea de a înfiinţa, la Geneva, un Comitet Constituţional, condus de sirieni, sub supravegherea ONU, ar trebui transformată acum în realitate, ca o chestiune de maximă urgenţă.

    Procesul politic, drumul spre pace şi reconciliere nu va fi uşor – nu suntem naivi, ştim asta bine. Dar a crede în ceea ce e corect nu înseamnă să fii naiv, înseamnă să contribui la soluţie. Şi noi credem că aceasta este singura cale reală de a obţine o pace durabilă, o Sirie unită, liberă, democratică şi inclusivă, care să aparţină tuturor sirienilor şi de care să aparţină toţi sirienii.

    Alături de Federica Mogherini, la conferinţa de la Bruxelles, s-a aflat reprezentantul ONU pentru Siria, Staffan de Mistura, care a declarat că situaţia din această ţară s-a deteriorat în ultimele săptămâni, având în vedere atacul chimic şi raidurile aeriene ale Franţei, Marii Britanii şi Statelor Unite.

    Şefa diplomaţiei europene a subliniat, în context, că este necesară oprirea de urgenţă a ostilităţilor pentru a permite acordarea de ajutor umanitar. Ea a precizat că donatorii internaţionali care au participat la conferinţa de două zile din Bruxelles şi-au luat angajamentul de a dona peste şase miliarde de dolari către Siria.

    Rusia şi Iranul, doi aliaţi apropiaţi ai preşedintelui sirian Bashar al-Assad, nu au participat la conferinţă, dar reprezentantul ONU pentru Siria a făcut apel către cele două ţări să ajute la discuţiile pentru pace.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu un război civil în care şi-au pierdut viaţa până acum 350.000 de oameni.


  • Migraţia este un fenomen global, care trebuie gestionat prin parteneriate multiple

    Migraţia este un fenomen global, care trebuie gestionat prin parteneriate multiple

    ​Uniunea Europeană insistă tot mai mult pentru o abordare complexă a modului în care sunt gestionate fluxurile internaționale de migrație. Cea mai bună soluție, crede Bruxelles-ul, o reprezintă parteneriatele în care să fie implicate, printre alții, statele și organizațiile internaționale.

    Uniunea Europeană consideră că are o responsabilitate la nivel global legată de gestionarea migrației, a afirmat în Parlamentul European șefa diplomației de la Bruxelles, Federica Mogherini. Ea a atras atenția că în ultima perioadă a avut loc o schimbare de optică în ceea ce privește migrația – aceasta este un fenomen care trebuie abordat prin intermediul parteneriatelor între actori multipli, de la organisme internaționale sau chiar și entități civile implicate în gestionarea. Vechea optică europeană consta, potrivit Federicăi Mogherini, din două abordări: fie migrația era considerată a fi o o problemă de securitate și o chestiune de control al frontierelor, fie era ignorată de majoritatea statelor membre care preferau să lase această chestiune în seama țărilor de frontieră. Federica Mogherini:

    Mișcările migratorii sunt fenomene masive, globale, care trebuie gestionate împreună, prin intermediul unor parteneriate care să implice țările de origine, țările de tranzit și cele de destinație – unele dintre aceste țări pot îndeplini, simultan, toate aceste trei condiții – precum și cu agențiile internaționale ale ONU. O să vă dau un exemplu despre cum această abordare prin parteneriate dă rezultate – pentru că aceasta este ideea în baza căreia lucrăm, în cadrul sistemului ONU pentru a construi o alianță globală în jurul acestui model. Să luăm situația dramatică din taberele de detenție din Libia. În decembrie 2017 am format un grup de lucru comun Uniunea Europeană – Uniunea Africană – ONU, cu Agenția ONU pentru refugiați și Organizația Internațională a Migrației și ne-am propus să golim acele tabere de detenție, o țintă intermediară fiind salvarea a 15 mii de persoane din acele tabere în două luni. Am reușit să salvăm și să convingem să accepte să se întoarcă la comunitățile lor, cu asistență care a implicat proiecte de reintegrare și lansare a unor activități economice , peste 16 mii de persoane în mai puțin de două luni, iar acum suntem pe punctul de a închide toate taberele de detenție din Libia. Un astfel de exemplu arată că nu e vorba doar de politici alese de dragul unor valori și a bunelor intenții, ci de politici care aduc rezultate. Nu zidurile ci cooperarea și parteneriatele aduc rezultate în politicile privind migrația.


    O categorie aparte de migranți sunt refugiații, iar în ceea ce îi privește poziția Bruxelles-ului este că aceștia trebuie tratați conform principiilor și reglementărilor internaționale, în primul rând cele privind drepturile omului, iar pentru fiecare individ în parte drepturile omului nu pot fi luate în discuție sau negociate.


  • 28.04.2018 (mise à jour)

    28.04.2018 (mise à jour)

    Politique – Dans une
    interview télévisée diffusée vendredi soir , la
    première ministre social-démocrate roumaine Viorica Dăncilă a déclaré qu’elle n’allait
    pas démissionner et que la décision du président de droite de la république, Klaus Iohannis, de
    lui retirer le soutien politique ne l’affectait pas, tant qu’elle bénéficiait
    de la confiance des partis de la coalition au pouvoir. Le chef de l’Etat avait publiquement demandé la démission de Mme Dăncilă, considérant qu’elle n’était pas « à
    la hauteur de son rôle ». La première ministre avait décliné l’invitation du
    président de la république à participer à des consultations concernant l’inflation.
    M. Iohannis s’était aussi déclaré mécontent de n’avoir pas été consulté au
    sujet du transfert à Jérusalem de l’ambassade de Roumanie en Israël. La décision
    du président Iohannis relative à la première ministre Viorica Dăncilă a divisé
    la classe politique roumaine. Les deux composantes de la coalition
    gouvernementale, le Parti social-démocrate et l’Alliance des libéraux et des
    démocrates considèrent que la chef du gouvernement n’a aucune raison de
    démissionner, puisque le président de la république n’a pas de compétence en
    matière de retrait de la confiance au premier ministre ou à l’Exécutif. De son
    côté, l’opposition parlementaire de droite a annoncé vouloir introduire une
    motion de censure.

    Israël – En Israël,
    un communiqué issu par le cabinet du premier ministre fait savoir que Benjamin
    Netanyahu exprime son espoir que Bucarest suivra l’exemple de Washington et
    déménagera son ambassade de Tel Aviv à Jérusalem le plus rapidement possible. Le
    document rappelle aussi les entretiens de cette semaine du premier ministre Nétanyahu
    avec son homologue roumaine Viorica Dăncilă et avec le président de la Chambre
    des députés de la Roumanie, Liviu Dragnea. Ces rencontres ont reflété la
    relation spéciale qui existe depuis des années entre Israël et la Roumanie, les
    discussions bilatérale ayant porté sur les modalités de la faire évoluer, est-il affirmé dans le document mentionné. Par
    ailleurs, l’ambassadeur palestinien auprès de l’Union européenne, Abdul Rahim
    Farra, a déclaré que la chef de la diplomatie européenne, Federica Mogherini, l’avait
    assuré qu’aucun Etat membre de l’Union européenne n’agirait contre le consensus européen et
    ne déménagerait son ambassade en Israël de Tel Aviv à Jérusalem.

    Météo – Il
    continuera à faire beau et chaud dans les prochaines 24h en Roumanie, des
    pluies rapides pouvant arroser l’ouest et le nord-ouest du territoire.
    Dimanche, le thermomètre affichera des maximales entre 22 et 32°.

  • Le plan d’action pour assurer la mobilité militaire au sein de l’UE

    Le plan d’action pour assurer la mobilité militaire au sein de l’UE

    Conformément aux engagements pris par le président de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker, de construire une véritable Union de la défense européenne d’ici à 2025, la Commission et la Haute représentante aux affaires étrangères et à la politique de sécurité de l’UE, Federica Mogherini, ont présenté, fin mars, un plan d’actions qui vise l’amélioration de la mobilité militaire à l’intérieur et à l’extérieur des frontières de l’Union européenne.

    Selon Bruxelles, l’accroissement des capacités de manœuvre des moyens militaires est un élément essentiel pour bâtir une Europe de la défense efficace, aux capacités intégrées, dotée de bons moyens de réaction et en mesure d’assurer la sécurité de ses citoyens. Le document propose des pistes pour faire sauter les barrières de différents types (physiques, procédurales et normatives), alors que la collaboration étroite entre les Etats membres demeure la pierre angulaire pour la mise en œuvre du projet. Le plan d’actions a à la base la feuille de route sur la mobilité militaire, document élaboré au sein de l’Agence européenne de défense. Mais à quoi servirait tout ce remue-ménage ?

    Selon la commissaire européenne aux Transports, Violeta Bulc, « améliorer la mobilité militaire est l’un des pas essentiels afin de fonder une Union de la défense d’ici 2025. Ensuite, nous devrions être en mesure de déployer nos troupes rapidement, où que ce soit, et de pouvoir déployer nos opérations également en dehors des frontières de l’Union européenne. A cet effet, nous avons besoin d’infrastructures adaptées. L’UE continue néanmoins à se confronter à des obstacles physiques, procéduraux et législatifs, et c’est bien pour cette raison que l’on se retrouve aujourd’hui ici ».

    Il n’est pas aisé de deviner de quoi l’avenir sera fait en politique internationale, mais, comme on l’avait annoncé, l’Union appelle à une vision commune et à une meilleure coordination des activités entreprises, a encore déclaré la commissaire européenne. « Promouvoir la paix et garantir la sécurité des citoyens européens constituent les principales priorités de l’UE », a réaffirmé la Haute représentante aux affaires étrangères et à la politique de sécurité de l’UE, Federica Mogherini. « Faciliter la mobilité militaire à l’intérieur de l’UE nous permettra d’agir avec une efficacité accrue pour prévenir les crises, pour accroître l’efficacité de nos missions et cela nous permettra de réagir de manière rapide lorsqu’on serait confronté à certains problèmes. Nous agissons ainsi résolument pour approfondir notre coopération au sein de l’UE, y compris la coopération permanente récemment initiée de façon officielle, ainsi qu’avec nos partenaires, à commencer par l’OTAN. Pour nous, en tant qu’Union, la coopération demeure la seule modalité d’agir efficacement face aux défis soulevés par le monde d’aujourd’hui ».

    L’exécutif communautaire s’est donné pour objectif de réaliser une analyse des réseaux routier et ferroviaire en Europe afin d’identifier les meilleures voies qui se prêtent au transport militaire. Cette analyse est d’autant plus nécessaire que de nombreux ponts et passages à niveau n’ont pas été conçus pour supporter le poids ou les dimensions des véhicules militaires surdimensionnés. D’autre part, l’infrastructure ferroviaire ne dispose pas d’une capacité suffisante de chargement à usage militaire. Une liste de projets prioritaires sera par la suite élaborée ainsi que le soutien financier adéquat là où les besoins se feront sentir. Mais de quelle manière ce plan serait-il mis en œuvre ?

    Selon la commissaire européenne Violeta Bulc: « nous agissons de deux manières. Premièrement, à l’égard de l’infrastructure de transport. Là, on prend pour objectif d’utiliser le réseau de transport aussi bien à des fins civiles que militaires. Dans le passé, l’un des principaux objectifs du réseau, c’était d’assurer le transport des troupes. Aujourd’hui, on met l’accent sur l’usage civil du réseau. Mais, évidemment, il faudrait pouvoir assurer les deux et optimiser ainsi les investissements consentis. Donc, voilà le plan : avant l’été, les Etats membres sont invités à se mettre d’accord pour présenter une liste détaillée des besoins en termes militaires. Ensuite, nous comparerons les besoins avec les capacités de l’infrastructure de transport existante et avec les exigences techniques auxquelles l’ensemble du réseau et les moyens de transport nécessaires devront correspondre. Pour conclure, sur la base de ces deux éléments, nous rédigerons une liste de projets prioritaires visant la double utilisation – militaire et civile – du réseau. Ces éléments devront être prêts avant 2019 ».

    Le deuxième objectif vise le volet de réglementation, le volet procédural, affirme encore la commissaire européenne. Nous aborderons dans ce cadre des matières telles les formalités de douane, la TVA, la réglementation qui a trait au transport des matières dangereuses, les transports transfrontaliers ou encore des aspects qui relèvent des menaces hybrides. Dans la pratique, il s’agit d’harmoniser des législations nationales divergentes, de simplifier les procédures, pour réduire la charge administrative et les frais, tous ces éléments qui réduisent la mobilité militaire et retardent nos capacités de réagir de manière adéquate. Bruxelles considère qu’en améliorant la mobilité, l’Union européenne sera plus à même de prévenir l’apparition des crises et de réagir de manière correcte et efficace aux défis à venir. (Trad Ionut Jugureanu)

  • Deschiderea negocierilor de aderare pentru Albania şi Macedonia

    Deschiderea negocierilor de aderare pentru Albania şi Macedonia

    Încă două țări intră în cursa pentru aderarea la Uniunea Europeană. Comisia Europeană susţine începerea negocierilor cu Macedonia şi Albania, în contextul progreselor realizate de cele două state în ultimii ani.

    Comisia Europeană a propus statelor membre ale Uniunii Europene deschiderea negocierilor de aderare a Albaniei şi Macedoniei la blocul comunitar. Anunţul a fost făcut de şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, care a precizat că aceste ţări au menţinut şi chiar accelerat ritmul reformelor actuale, atât în economie, cât şi în ceea ce priveşte statul de drept şi justiţia. Pentru a sprijini aceste eforturi, Comisia va aplica abordarea consolidată pentru capitolele de negociere privind sistemul judiciar şi drepturile fundamentale şi justiție, libertate şi securitate.

    Acesta ar mai fi un pas înainte în cadrul Strategiei privind Balcanii de Vest, iar Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită pentru primirea de noi membri, de îndată ce aceştia au îndeplinit condițiile, inclusiv la nivel instituțional şi din punct de vedere financiar. Uniunea trebuie să fie mai puternică, mai solidă şi mai eficientă înainte de a putea fi mai mare, a spus Federica Mogherini: Am spus de multe ori: Balcanii de Vest sunt Europa şi vor fi parte din viitorul Uniunii Europene, o Uniune Europeană mai puternică, mai stabilă şi mai unită. Şi este o chestiune de interes şi responsbilitate comune cu ţările din regiune, în beneficiul tuturor cetăţenilor noştri. Aşadar, acesta este momentul în care recunoaştem că au fost făcute schimbări pozitive pentru a face progrese ireversibile spre aderare. În ultimii ani, partenerii din regiune au efectuat reforme transfrontaliere importante şi şi-au modernizat economiile. Din cele şase state din Balcanii de Vest, două – Muntenegru şi Serbia – au progresat în negocieri. Comisia propune Consiliului să decidă deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Lucrăm, de asemenea, la consolidarea unei opinii asupra solicitării de aderare a Bosniei şi Herţegovina, iar cu autorităţile din Kosovo, încercăm să facem în continuare progreze pe baza Acordului de stabilizare şi de asociere pe care-l avem.

    Pentru a ajuta ţările din regiune, Comisia Europeană a elaborat o strategie politico-economică, ce include finanţări precise, în şase domenii: securitate şi migraţie, reconciliere, stat de drept, transporturi şi energie, informatizare şi relaţii de bună vecinătate.

    Actuala agendă de extindere cuprinde țările partenere din Balcanii de Vest şi Turcia. Negocierile de aderare au început în 2012 cu Muntenegru, în 2014 cu Serbia şi în 2005 cu Turcia. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este țară candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia şi Herțegovina şi Kosovo sunt țări potențial candidate.


  • EU will militärische Mobilität erhöhen

    EU will militärische Mobilität erhöhen

    Die Erleichterung der Bewegung von Streitkräften und militärischem Gerät ist von grundlegender Bedeutung für die Sicherheit der europäischen Bürgerinnen und Bürger und für den Aufbau einer effektiver, reaktionsschneller und geschlossener handelnden Union, hie‎ß es in Brüssel. Der Ende März vorgelegte Aktionsplan enthält eine Reihe operativer Ma‎ßnahmen zur Beseitigung physischer, verfahrenstechnischer und rechtlicher Hindernisse, die die militärische Mobilität erschweren. Die enge Zusammenarbeit mit den EU-Mitgliedstaaten und allen relevanten Akteuren wird für die Umsetzung dieses Aktionsplans von entscheidender Bedeutung sein. Violeta Bulc, EU-Kommissarin für Verkehr, sprach bei der Vorlage des Aktionsplans über die Hintergründe:



    Die Verbesserung der militärischen Mobilität ist ein praktischer Schritt in Richtung unseres Ziels, bis 2025 eine funktionierende Europäische Verteidigungsunion zu schaffen. Zweitens müssen wir in der Lage sein, die Truppen schnell einzusetzen, wo immer wir auch sind, um diese Operationen auch im Ausland durchzuführen, und dazu brauchen wir natürlich die richtige Infrastruktur. Die EU steht immer noch vor einer Reihe von physischen, verfahrenstechnischen und legislativen Hindernissen für die militärische Mobilität, und deshalb sind wir heute hier.“




    Was demnächst in der internationalen Politik geschehen werde, sei schwer vorherzusehen, jedoch brauche die Europäische Union einen gemeinsamen Ansatz für die Verteidigung und eine sehr gute Abstimmung der Aktivitäten — sagte die EU-Kommissarin noch.



    Die Förderung des Friedens und die Gewährleistung der Sicherheit der Bürgerinnen und Bürger hätten für die Europäische Union oberste Priorität, sagte die Hohe Vertreterin der EU für Au‎ßenpolitik und Vizepräsidentin der Kommission, Federica Mogherini. Durch die Erleichterung der militärischen Mobilität innerhalb der EU könne man Krisen besser vorbeugen, die Missionen effizienter einleiten und bei auftretenden Problemen rascher reagieren. Dies sei ein weiterer Schritt zur Vertiefung der Zusammenarbeit auf EU-Ebene, sowohl im Rahmen der ständigen strukturierten Zusammenarbeit, die vor kurzem förmlich auf den Weg gebracht worden sei, als auch mit den Partnern, beginnend mit der NATO. Für uns als EU sei die Zusammenarbeit nach wie vor der einzige Weg, um in der heutigen Welt etwas zu erreichen, so Mogherini.



    Infrastrukturpolitik und Investitionen bieten Chancen für mehr Synergien zwischen dem zivilen und dem militärischen Bedarf. Bis 2019 wird die Kommission ermitteln, welche Teile des transeuropäischen Verkehrsnetzes für Militärtransporte geeignet sind. Dabei geht es auch um die notwendige Modernisierung der bestehenden Infrastruktur (z.B. Höhe oder Tragfähigkeit von Brücken). Hierzu wird eine Liste vorrangiger Projekte erstellt. Die Kommission wird die Möglichkeit einer zusätzlichen finanziellen Unterstützung dieser Projekte im nächsten mehrjährigen Finanzrahmen berücksichtigen, wie Verkehrskommissarin Violeta Bulc bestätigte.



    Unser Ziel ist zum Einen die bessere Nutzung unseres Verkehrsnetzes, um sicherzustellen, dass bei der Planung von Infrastrukturprojekten dem militärischen Bedarf Rechnung getragen wird. Es geht darum, öffentliche Gelder effizienter einzusetzen und das Verkehrsnetz besser auszurüsten, um eine zügige und nahtlose Mobilität auf dem ganzen Kontinent zu gewährleisten. In der Vergangenheit spielte der Transport von Armeen eine der Hauptrollen der militärischen Verkehrsnetze. Heute steht jedoch die zivile Nutzung im Vordergrund. Natürlich sind eine gemeinsame Bedarfsplanung und zweckgemä‎ße Infrastruktur logische Dinge, die uns helfen werden, unsere Investitionen zu optimieren. Also unser Plan wäre der folgende: Zunächst werden die Mitgliedstaaten aufgefordert, sich bis zum Sommer auf eine detaillierte Liste der militärischen Bedürfnisse und Anforderungen zu einigen. Zweitens werden wir sie mit der Verkehrsinfrastruktur und den technischen Anforderungen vergleichen, die das gesamte Netz und alle Transportmittel abdecken. Dann wird der dritte Schritt darin bestehen, dass wir auf der Grundlage dieser beiden Elemente eine Prioritätenliste von Projekten mit dualer Nutzungsfunktion erstellen. All diese Elemente werden bis 2019 erreicht sein.“




    Die Kommission wird ferner prüfen, wie die Zollformalitäten für militärische Operationen gestrafft und vereinfacht werden können. Zudem wird sie bewerten, inwieweit die Vorschriften für die Beförderung von Gefahrgut im militärischen Bereich angepasst werden müssen. Parallel dazu wird die Europäische Verteidigungsagentur die Mitgliedstaaten bei der Ausarbeitung von Vereinbarungen über Genehmigungen für grenzüberschreitende Bewegungen unterstützen. Brüssel ist der Ansicht, dass die EU durch die Verbesserung der militärischen Mobilität Krisen wirksamer vorbeugen und schneller auf neue Herausforderungen reagieren kann.

  • UE ia măsuri în direcția unei uniuni a apărării

    UE ia măsuri în direcția unei uniuni a apărării


    Facilitarea circulației trupelor și a mijloacelor militare este esențială pentru securitatea cetățenilor europeni și pentru a construi o Uniune mai eficientă, mai integrată și cu o capacitate mai bună de reacție. Planul de acțiune prezentat la finalul lunii trecute identifică o serie de măsuri operaționale pentru îndepărtarea barierelor fizice, procedurale sau normative care împiedică mobilitatea militară.



    Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, a subliniat că promovarea păcii și garantarea securității cetățenilor sunt principalele priorități ale Uniunii Europene. Facilitarea mobilității militare în interiorul Uniunii – a mai spus şefa diplomaţiei europene – va aduce un plus de eficienţă în prevenirea crizelor, în desfășurarea misiunilor și de rapiditate în reacţii atunci când apar probleme. Pentru noi, ca Uniune, cooperarea rămâne singura modalitate de a acționa cu operativitate în lumea de astăzi – consideră Federica Mogherini.



    Colaborarea strânsă cu statele membre ale Uniunii Europene și cu toți actorii relevanți, mai ales cu NATO, va fi esențială pentru punerea în aplicare a acestui plan de acțiune – a subliniat, la rândul său, comisarul pentru Transporturi, Violeta Bulc. “Principalul obiectiv este o utilizare mai bună a rețelei europene de transport, astfel încât să ne asigurăm că necesitățile militare sunt luate în considerare în procesul de planificare a proiectelor de infrastructură. Iar aceasta presupune eficientizarea utilizării fondurilor publice și o rețea de transport mai bine echipată, care să asigure o mobilitate rapidă și continuă pe întregul continent. Este o chestiune de securitate colectivă” – a explicat comisarul Violeta Bulc. Aceasta a vorbit despre cei trei piloni esenţiali ai planului de acţiune: “Primul: o Europă care protejează. Prioritatea noastră numărul unu este securitatea cetăţenilor noştri. Al doilea: solidaritate. Statele membre trebuie să lucreze împreună şi să acorde reciproc asistenţă şi ajutor. Iar al treilea pilon este constituit de principiul că ţările membre nu pot desfăşura aeste acţiuni singure, mai ales când e vorba de proiecte transfrontaliere de infrastructură.”



    Planul de acțiune este transmis statelor membre ale Uniunii Europene spre examinare și aprobare. Se estimează că primele acțiuni se vor desfășura în lunile următoare. Iar un prim raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului va fi prezentat statelor membre până în vara anului viitor.





  • UE şi situaţia din Afganistan

    UE şi situaţia din Afganistan

    Așraf Ghani a anunțat, recent, că vrea să poarte discuții cu talibanii și că, în schimbul păcii, ar accepta, printre altele, transformarea mișcării acestora într-una politică, eliberarea prizonierilor capturați de forțele guvernamentale și ridicarea sancțiunilor care vizează gruparea. Planul lui Așraf Ghani – care este dispus să lanseze convorbiri de pace fără a pune pre-condiții – a primit sprijinul participanților la o conferință dedicată Afghnistanului organizată în capitala Uzbekistanului, Tașkent. Au participat reprezentanți ai statelor din regiune dar și ai puterilor europene, Japoniei, Statelor Unite, Rusiei și statelor din Golf. Dintre organizații, au fost prezente ONU și Uniunea Europeană, care este unul dintre principalii donatori ai Afghanistanului, cu o contribuție de peste 5 miliarde de dolari. Bruxellesul oferă, deja, asistență pentru reconstrucție, protejarea drepturilor omului, promovarea egalității de gen, antrenarea forțelor de securitate și managementul frontierelor.


    Prezentă la reuniune, șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a atras atenția că Uniunea Europeană are o importantă expertiză în ceea ce privește asigurarea păcii: Afghanistanul s-a schimbat, deja, enorm. Această schimbare trebuie să fie păstrată, consolidată și ireversibilă. Anul acesta și anul viitor populația Afghanistanului își va desemna din nou reprezentanții în alegerile parlamentare și prezidențiale. Uniunea Europeană sprijină procesul electoral cu investiții și consiliere și vrem ca următoarele alegeri să fie inclusive, transparente și credibile pentru a consolida democrația în Afghanistan, întrucât acesta este un element cheie pentur orice renaștere afghană și pentru un Afghanistan pașnic. Dacă suntem aici astăzi este, în primul rând, pentru a sprijini procesul de pace. Propunerea președintelui Așraf Ghani reprezintă o oportunitate care nu poate fi irosită. Talibanii trebuie să ia o decizie și să arate că au curajul de a face pace. Sunt aici astăzi pentru a arăta disponibilitatea europeană de a sprijini procesul de pace cu toate instrumentele care ne stau la dispoziție: de la sprijin economic la forța noastră diplomatic, de la susținerea politică la expertiza noastră tehnică. Uniunea Europeană s-a născut ca un proiect pentru pace: asta a fost și va fi întotdeauna Uniunea noastră. La început, scopul săü a fost să aducă pacea în Europa și de aceea avem o experiență unică în ceea ce privește numeroasele căi care duc la pace, dar și numeroasele obstacole în calea acesteia – care pot fi depășite.


    Insurecția talibană se deșfășoară, deja, de mai bine de 16 ani, iar mișcarea pare imposibil de învins pe cale militară și a reușit, chiar, să obțină controlul unei părți din Afghanistan. La momentul invaziei americane din 2001, care a fost o reacție la atacurile din 11 septembrie, Afghanistanul se afla, deja, de mai bine de două decenii în conflict – mai întâi, în anii ’80, invazia Uniunii Sovietice și războiul mujahedinilor cu aceasta, apoi, în anii ’90, conflictul civil dintre mujahedini urmat de luptele dintre aceștia și mișcarea talibană.


  • Nachrichten 18.03.2018

    Nachrichten 18.03.2018

    BUKAREST: Die Temperaturen sind in Rumänien drastisch gesunken und sind um 15 Grad niedriger als am Samstag. Im 32 Landkreisen im Zentrum, Osten und Süden des Landes, auch in der Hauptstadt Bukarest regnet es, zum teil schneit es auch. Das Wetter soll kalt bis Ende nächster Woche bleiben. Für mehrere Flüsse im Norden, Zentrum und Süden Rumäniens gelten die Warnstufen Gelb oder Orange für Überschwemmungen. Diese sind bis Montagmittag gültig.




    Die Europäische Union erkennt die Annexion der Krim durch Russland vor vier Jahren nicht an und verurteilt weiter die Verletzung des Völkerrechts. Diese stellt eine Herausforderung für die internationale Sicherheit dar. Das hat die Hohe Vertreterin der EU für Au‎ßen-und Sicherheitspolitik, Federica Mogherini, erklärt.Auch das Au‎ßenministerium in Bukarest unterstützt die Aussage von Federica Mogherini betreffend die illegale Annexion der Krimhalbinsel durch Russland. Und verurteilt erneut aufs Schärfste die Verletzung der Prinzipien und Normen des Völkerrechts. Mit dieser Angelegenheit, beteuert Rumänien wieder seine Unterstützung für die Souveranität und teritorielle Integrität der Ukraine, sowie auch seine Stellung die illegale Annexion nicht anzuerkennen.

  • March 18, 2018

    March 18, 2018

    WEATHER – More than half of the national territory is affected today by a sharp decrease in temperatures, by up to 15 degrees Celsius compared to the multi-annual average, according to a code yellow alert issued by weather experts. The highs of the day range between minus 8 to 10 degrees C. Until Sunday night, in 32 counties in the centre, east and south, including the capital city Bucharest, heavy raifalls are expected, first rain and then sleet and snow. Strong winds are reported in most of the country, with gusts of 55 – 65 km/h. Meteorologists say the weather will remain unseasonably cold until the end of next week. Several rivers in the north, centre and south are subject to code orange and yellow alerts for flash floods, until Monday at noon.





    DEFENCE – This years first meeting of the Supreme Defence Council, chaired by President Klaus Iohannis, will be held on Tuesday. According to the presidential administration, the participants will analyse the work conducted by the Council and relevant institutions in the field of national security in 2017, and will set the main goals for this year. Other topics of interest with respect to national security will also be approached.




    BOOK FAIR – The Leipzig Book Fair comes to an end in Germany today. Romania was the guest of honour, and under the motto “Zoom in Romania it organised over 70 events to promote contemporary Romanian writers. For 4 days, readers had an opportunity to meet several Romanian authors already present in the German market, such as Mircea Cărtărescu, Norman Manea, Nora Iuga and Filip Florian, as well as young writers like Lavinia Branişte and Bogdan-Alexandru Stănescu. During the event, more than 40 works translated from Romanian were promoted. The Leipzig Book Fair is one of the most important such events in Europe and the world. Meanwhile, Romania is also taking part these days, alongside 45 other countries, in the 38th Paris Book Fair. Romania, as you have never read it is the motto of the Romanian stand, which presents more than 50 recent releases and over 20 events.




    BESSARABIA – The “Basarabia National-Cultural Association of Romanians in Odessa region organised this Saturday the 2nd Forum of Romanian Language Teachers in the region of Odessa. The theme of this years forum was “Education in the native language: accomplishments, reality and prospects. Taking part in the event, held in the Romanian Information Centre within the Ismail State University of the Humanities, were teachers from pre-school, secondary school and university-level institutions from the region of Odessa, in Ukraine.





    MOSCOW – Russia is holding presidential elections today, precisely 4 years since Moscow annexed the Crimean Peninsula. The incumbent president Vladimir Putin is seeking a fresh 6-year term in office, and is facing 7 challengers, including a Communist millionaire, Pavel Grudinin, a former TV anchor, Ksenia Sobchak and a nationalist veteran, Vladimir Zhirinovsky. The main opponent for Kremlin, Alexey Navalny, was banned from running on account of a criminal sentence that he claims was staged by the authorities. Putin has been heading Russia for the past 18 years, as either president or prime minister.





    CRIMEA – The European Union does not recognise the annexation of Crimea by Russia, which took place 4 years ago, and continues to condemn this violation of international law and direct challenge to international security, says the EU diplomacy chief Federica Mogherini in a news release. The Romanian Foreign Ministry joins in the statement of the EU High Representative on the illegal annexation of Crimea by Russia. Romania firmly condemns, once again, the breaching of international law principles and rules. On this occasion, Romania reiterates its support for Ukraines sovereignty and territorial integrity.




    RUGBY – Romanias national rugby team, ranking 17 in the world, is playing today against Georgia, in the last stage of Rugby Europe International Championship 2018. Romania is playing for qualification in the 2019 Japan World Cup. So far the national team has defeated Russia, Germany and Belgium and lost to Spain. So far in the competition, Georgia tops the standings and Romania comes second. The winner secures its participation in the 2019 World Cup.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)

  • UE prelungeşte sancţiunile pentru acţiunile împotriva integrităţii teritoriale a Ucrainei

    UE prelungeşte sancţiunile pentru acţiunile împotriva integrităţii teritoriale a Ucrainei

    UE a extins pentru încă şase luni sancţiunile impuse Rusiei, ca urmare a implicării în conflictul din estul Ucrainei, unde situaţia continuă să fie incertă. În pofida acordurilor de pace semnate în 2015, în această zonă – nu foarte departe de noi – oamenii continuă să trăiască într-o stare de tensiune, din cauza violenţelor înregistrate aproape zilnic

    Sancţiunile economice au fost impuse de Uniunea Europeană după anexarea abuzivă de către Rusia a Peninsulei Crimeea, teritoriul care aparţinea Uncrainei. Din 2014 şi până în prezent, conflictul din estul Ucrainei a cauzat moartea a peste zece mii de persoane, majoritatea civili.

    În urma unei evaluări amănunţite a situaţiei, Consiliul European a decis că nu se justifică modificarea regimului de sancțiuni. Astfel, sunt prelungite restricţii de călătorie în Uniunea Europeană, îngheţarea bunurilor şi interdicţia de a derula afaceri cu ţările membre pentru 150 de persoane şi 38 de companii, până pe 15 septembrie.

    În vizita făcută, la începutul săptămânii, la Kiev, unde s-a întâlnit cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, şi cu alţi demnitari ucraineni, înaltul reprezentant al Uniunii pentru politica externă şi securitate, Federica Mogherini, a dat asigurări de sprijinul oferit de Bruxelles: Sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina, pentru cetăţenii săi, pentru autorităţi, în primul rând pentru independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea ţării, este foarte important, dar şi pentru continuarea reformelor economice şi democratice pe care cetăţenii le aşteaptă. Vreau să remarc progresele intense şi succesele reale din ultima perioadă, dar şi contribuţia extrem de importantă în îndeplinirea obiectivelor fixate prin Tratatul de Asociere, pe care Ucraina îl are cu Uniunea Europeană. Am vorbit cu președintele Poroșenko și despre conflictul din estul țării, și l-am asigurat de sprijinul nostru. Ne menţinem punctul de vedere în ceea ce priveşte reponsabilitatea Rusiei în acest conflict şi vom menţine sancţiunile. Am aprobat 700 de milioane de euro din partea Uniunii, care vor merge sub formă de ajutor umanitar către regiunea afectată de conflict. Acest ajutor se adaugă altor tipuri de programe europene aflate deja în derulare. Aşadar, solidaritatea noastră este reală, nu doar o declaraţie de principiu. Suntem prezenţi cu ajutor financiar şi uman, pentru că noi credem în integritatea, idependenţa şi suveranitatea Ucrainei, care sunt importante inclusiv pentru securitatea Europei.


    Acorduri de pace semnate la Minsk, în februarie 2015, au condus la încetarea confruntărilor armate, însă valuri de violenţe continuă să izbucnească cu regularitate de-a lungul zonei de tampon, care separă trupele guvernamentale ucrainene şi miliţiile separatiste. Ucraina beneficiază de un important sprijin politic, economic și financiar din partea Uniunii Europene. În alocarea bugetară 2014-2020, 11 miliarde de euro sunt alocați Kievului pentru dezvoltare și pentru apropierea de Uniune.