Tag: festival

  • Festivalul Naţional de Teatru, la final

    Festivalul Naţional de Teatru, la final

    O selecţie ca o imagine a ceea ce se întâmplă astăzi în dinamica teatrului românesc, de la spectacolele mici, bijuterie, la spectacolele mari, bijuterie, pentru că performanţa este fără frontiere şi nu este alungată de nicăieri, nici din locurile mici, de kammerspiel (teatrul de cameră), nici de pe scenele foarte mari, iar noi mergem pe urmele performanţei şi vrem ca toate astea să fie văzute clar în Festivalul Naţional de Teatru”, spunea directorul artistic Marina Constantinescu, la începutul celei de-a 24-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru.



    Actori, clovni, muzicieni, dansatori şi acrobaţi; muzică de acordeon, valsuri, romanţe vechi şi coruri tradiţionale. Cam aşa ar putea fi caracterizat spectacolul-eveniment din FNT 2014: “Donka — O scrisoare către Cehov”, producţie a Companiei Finzi Pasca, Elveţia şi a Festivalului Internaţional de Teatru Cehov, cu textul şi regia semnate de celebrul Daniele Finzi Pasca. Maria Bonzanigo, co-fondatoare a companiei, a creat muzica spectacolului şi a semnat coregrafia, împreună cu Finzi Pasca. Artista a fost prezentă la Bucureşti şi de la ea am aflat povestea acestui adevărat poem vizual: “Am lucrat mult ca echipă de creaţie cu jurnalul lui Cehov. Am citit tot, dar în special ne-a interesat călătoria la Sahalin şi viaţa ca medic şi ca fiinţă umană, cu familia lui şi, de asemenea, ca scriitor, ca pescar… Deci, persoana, mai mult decât artistul şi scriitorul. Ne-a interesat viaţa lui şi modul de a gândi, viziunile sale… Iar în spectacol sunt imaginile noastre cu privire la Cehov. Nu pretindem să spunem Cehov a fost aşa sau aşa. Sunt viziunile noastre şi omagiul pe care noi îl aducem lui Cehov”.



    Pentru cei care nu au văzut spectacolul, Maria Bonzanigo descrie astfel atmosfera creată: “Plină de lumină, de culoare, un amestec de realitate şi vis. Există un amestec de sunet, text şi un fel de a sta pe scenă care, cred, compune o imagine unică, mai puţin raţională, mai mult rezultat al puterii imaginaţiei. Interpreţii sunt foarte generoşi şi empatici. Fiecare dintre ei are propria viziune asupra lui Cehov şi îl iubeşte pe Cehov şi exprimă ce înseamnă pentru el Cehov. Şi cred că e foarte emoţionant”.



    Un alt spectacol din a 24-a ediţie a FNT care ar putea fi încadrat la categoria evenimente, a fost “Rinocerii”, de Eugene Ionesco. Pus în scenă de către Robert Wilson la Teatrul Naţional din Craiova, spectacolul a marcat închiderea oficială a festivalului, pe 2 noiembrie cea mai mare parte a invitaţilor din FNT deplasându-se, pentru câteva ore, la Craiova. “Noua punere în scenă de către Robert Wilson la Craiova este un triumf. Wilson a înţeles că aceasta nu mai era o piesă a Războiului Rece. Era de fapt o stare de spirit…”, scria criticul de teatru John Elsom. Tânărul regizor Bobi Pricop a fost asistentul lui Robert Wilson la spectacolul “Rinocerii” şi povesteşte despre relaţia regizorului cu teatrul din Craiova şi cu textul lui Ionesco: “Cred că a fost atras în primul rând de actorii pe care i-a cunoscut aici, în România. El a avut două momente mari în care a trecut pe lângă textele lui Ionesco, a avut şi o întâlnire cu el în anii ’70. Asta a fost. E o întâlnire, o coliziune pe care nu aş şti să o teoretizez. Asta mi se pare viu în spectacol: această coliziune între Ionesco şi Wilson. Pentru că, la un moment dat, Eugene Ionesco a şi spus că îşi doreşte ca piesele lui să fie regizate de Wilson. În sfârşit, se întâmplă asta, şi mă bucur că se întâmplă la noi în ţară. Cred că e o întâlnire care trebuie urmărită. Poate o să nască şi alte spectacole, dar e clar că îi serveşte foarte mult Ionesco lui Wilson şi viziunii lui.



    Pentru prima dată, Festivalul Naţional de Teatru a avut şi o producţie proprie. Este vorba despre celebrul musical “West Side Story”, pus în scenă pentru festival de coregraful Răzvan Mazilu, care a selectat pentru această producţie 21 de actori tineri. Răzvan Mazilu, despre alegerea acestui musical şi despre supratitlul “Manifestul unei generaţii”, o idee a directorului artistic Marina Constantinescu: “Noi ne-am propus iniţial un workshop de musical, care să aibă o finalitate în FNT. Dar lucrurile au evoluat şi au căpătat o dimensiune din ce în ce mai importantă şi mai mare. Am ajuns, astfel, la acest rezultat care pentru mine este cu totul special, deoarece proiectul are o încărcătură specială. E un proiect despre generozitate, este un proiect de a acorda o şansă unei generaţii foarte talentate, dar căreia i se oferă prea puţine şanse în sistemul teatral. West Side Story este el însuşi un manifest. Un manifest despre libertate, despre pace, despre umanitate, despre fericire, despre tineri. Şi atunci mi s-a părut că acestor tineri artişti li se potriveşte de minune acest text, care pare scris pentru ei”.



    Vă prezentăm la final opinia jurnalistei române Irina Wolf, stabilită la Viena şi invitată la FNT, despre iniţiativa unei producţii a festivalului şi despre întreaga ediţie 2014: “Mi se pare o idee foarte bună, aflată pe direcţia în care se merge la nivel internaţional. Majoritatea festivalurilor au o producţie a lor sau coproducţii cu alte festivaluri. Şi Wiener Festwochen, Salzburg Festspiele, ca să mă refer la festivalurile din Austria… Mi s-a părut că sălile sunt foarte pline, în special cu tineri. M-a bucurat foarte mult această dorinţă a tinerilor. Din câte am înţeles, nu au fost numai studenţi de la facultatea de teatru. De asemenea, mi s-a părut o organizare excelentă. Îmi pare bine şi că am cunoscut o sală nouă la Otopeni. Aş mai menţiona livestream-ul pe adevarul.ro. Zilnic a fost programat câte un spectacol care să fie transmis în direct din sala de spectacol. Fiind vizibil pe internet, la ore rezonabile, poate fi vizualizat chiar şi de românii plecaţi în străinătate, care pot, astfel, să aibă un contact cu festivalul.



    Organizată de UNITER, a 24-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru a avut loc în perioada 24 octombrie — 2 noiembrie. Radio România fiind partener de tradiţie al acestui eveniment.

  • Le Fest(in) du Boulevard a pris fin

    Le Fest(in) du Boulevard a pris fin

    SON: « Arrivé à sa 2e édition, le Fest(in) du Boulevard, ce festival organisé par le Théâtre Nottara de Bucarest, est issu de cet éternel désir des gens de théâtre d’attirer le public, un public qui réagit » – explique le théâtrologue Crenguţa Manea, réalisatrice travaillant pour le département de théâtre de la Radio roumaine.



    En effet, fin octobre, la comédie a reconquis ses droits au Théâtre du Boulevard, comme on appelle le théâtre Nottara de Bucarest, situé Avenue Bălcescu. Le Fest(in) du Boulevard est un festival international de théâtre consacré aux crises en temps de crise — explique le critique Marinela Ţepuş, directrice de ce Théâtre, qui compte parmi les plus importants de Bucarest.



    Le Festival a démarré devant les locaux du Théâtre Nottara, par «Un sourire, un déclic et… gong ! », un spectacle de rue par lequel le metteur en scène Mihai Lungeanu a souhaité emmener les spectateurs plus près du théâtre et dans les salles de spectacle.



    Une image de la première édition du festival attendait les spectateurs dans le hall du théâtre : l’exposition « Clicks et déclics » réalisée par les photographes Maria Ştefănescu et Sorin Radu. Ecoutons ce dernier.


    Sorin Radu: « Nous avons choisi quelques images qui, à notre avis, représentent le mieux le rôle et l’acteur. Je n’aime pas que le comédien sache qu’il est pris en photo, car à ce moment-là il va se crisper, il pensera à la photo et pas à son rôle. Je le laisse entrer dans son rôle et puis, sans qu’il s’en doute, je le prends en photo. »



    Maria Ştefănescu a eu du mal à sélectionner les photos pour cette exposition : « C’est parce qu’elles sont nombreuses et je ne savais pas lesquelles choisir. Préférer les images d’ensemble, pour donner également une idée de la scénographie, m’arrêter aux portraits, pour ne pas fâcher les acteurs, ne pas fâcher le metteur en scène, ne pas fâcher le scénographe… Je pense que les gens viennent au spectacle pour voir une vedette. Alors, c’est la vedette que j’ai choisie et représentée. J’espère que cela fera venir un public plus nombreux au théâtre. »



    Au programme du premier jour de ce régal théâtral a figuré un spectacle musical « Don Quichotte », sur un scénario d’Ada Milea et Mihai Măniuţiu, mis en scène par ce dernier. La musique était signée Ada Milea. Ce spectacle a joui d’un tel succès qu’à la fin du festival, le jury du public lui a accordé le prix du plus populaire spectacle de la section « Le boulevard de la comédie ». « Don Quichotte » a été présenté par les acteurs de la Compagnie Liviu Rebreanu du Théâtre National de Târgu-Mureş.



    Alina Nelega, directrice artistique de la compagnie : « Don Quichotte c’est plus qu’un roman, c’est un mythe. Il fait partie des chefs-d’œuvre de la littérature universelle et des œuvres dites archétypales. A mon avis, Don Quichotte n’appartient pas à une époque. Je ne pense pas que, de nos jours, les artistes fous soient moins nombreux qu’à l’époque de Cervantes, je ne pense pas que le nombre de personnes idéalistes ait baissé. Le fait que le public est réceptif et s’identifie au personnage prouve que j’ai, du moins partiellement, raison. Ada Milea et Mihai Măniuţiu ne racontent pas l’histoire de Don Quichotte. Ils placent ce spectacle dans un univers, dans un espace où l’individu, l’écrivain et les personnages sont en quête de leur liberté. C’est un spectacle construit sur plusieurs plans, un spectacle herméneutique, que la musique, le mouvement et l’image rendent encore plus agréable. »



    Le Festival international de théâtre « Le Fest(in) du Boulevard » a également comporté une section compétition. Le jury présidé par le critique de théâtre Mircea Morariu a accordé le Prix du meilleur spectacle.



    Crenguţa Manea, membre de ce jury, en tant que critique de théâtre, nous a fourni des détails : « Dans la section compétition Petites crises… électorales”, certains spectacles nous ont interpellés. Parmi eux, je mentionnerais Titanic vals”, du Théâtre Odeon, mis en scène par Alexandru Dabija, ”Sapin de Noël chez les Ivanov”, du Théâtre magyar d’Etat de Cluj et dont la mise en scène appartient à Andras Urban ou encore le spectacle Viande”, réalisé par le Studio Rubin de Prague. Dans ce dernier, on a beaucoup apprécié le jeu de deux jeunes comédiennes, très bien mis en valeur par le metteur en scène. Ceci étant, le jury n’a pas eu la tâche facile. Finalement, nous avons retenu la pièce Le nouveau locataire”, qui s’impose par sa construction rigoureuse et son excellente composition. La mise en scène, qui porte la signature de Helmut Sturmer, la présence du comédien espagnol Francisco Alfosin et des comédiens du Théâtre Nottara de Bucarest, Ada Navrot, Gabriel Răuţă et Ion Grosu, tout cela amène sur la scène aussi bien la joie de la création que celle de la rencontre avec le public. »



    « Le nouveau locataire », d’Eugène Ionesco, a été mis en scène par Tompa Gabor et figure par les premières de l’actuelle saison du Théâtre Nottara. Toujours à la fin du festival, Doina Papp, critique de théâtre et présidente de l’Association culturelle « Master Class », a conféré le prix Silvia Dumitrescu-Timică, récompensant les jeunes talents, à la comédienne Nicoleta Lefter, pour son rôle Sarmisegetuza dans le spectacle Titanic Vals” de Tudor Muşatescu, une production du Théâtre Odeon, mise en scène par Alexandru Dabija. (Trad: Dominique, Mariana Tudose)



  • Gewinner des Preisausschreibens „Internationales Festival der Rundfunkorchester RadiRo 2014“

    Gewinner des Preisausschreibens „Internationales Festival der Rundfunkorchester RadiRo 2014“

    Liebe Freunde, Radio Rumänien International hat Sie eingeladen, bis zum 26. September 2014 an einem Preisausschreiben mit dem Titel Das Internationale Festival der Rundfunk-Orchester RadiRo, 2. Auflage“ zu beteiligen. Der Wettbewerb war einem im Europa einmaligen Musikereignis gewidmet, das fünf berühmte Orchester, aber auch weltweit bekannte Solisten und Dirigenten auf die Bühne des Konzertsaals des Rumänischen Rundfunks in Bukarest brachte. Die Konzerte wurden in Live-Übertragungen der öffentlich-rechtlichen Sender ausgestrahlt.



    Unser Hörerwettbewerb hat Ihr Interesse erweckt — 289 korrekte Antworten sind bei Radio Rumänien International eingegangen. Wir danken Ihnen und laden Sie ein, auch an den nächsten RRI-Hörerwettbewerben teilzunehmen.



    Das RRI-Preisausschreiben wurde mit freundlicher Unterstützung des Verlags Casa Radio“ und der Stadtverwaltung Bukarest organisiert. In unseren RRI-Sendungen, auf unserer Webseite, sowie auf unseren Facebook- und Google+ -Profilen konnten Sie die korrekten Antworten auf unsere Quiz-Fragen finden.



    Der RRI-Hörerwettbewerb Das Internationale Festival der Rundfunk-Orchester RadiRo, 2. Auflage“ ist am 26. September 2014 zu Ende gegangen. Bevor wir die Gewinnerliste bekanntgeben, lassen wir noch einmal die Quiz-Fragen Revue passieren und bringen auch die korrekten Antworten. Und nun die Fragen unseres Preisausschreibens:



    – In welchem Jahr fand die 1. Auflage des Internationalen Radio-Orchester-Festivals statt? Korrekte Antwort: 2012



    – Wer ist der Ehren-Direktor der 2. Auflage des Festivals?


    Die korrekte Antwort lautet: Der bekannte rumänische Dirigent Cristian Mandeal.



    – Wieviele Radio-Orchester nehmen an der diesjährigen Auflage des Festivals teil?


    Korrekte Antwort: Fünf Orchester.



    – Nennen sie 3 rumänische Künstler (Solisten oder Dirigenten), die dieses Jahr am RadiRo-Festival teilnehmen.


    Da konnten Sie von den vielen rumänischen Künstlern, die am diesjährigen RadiRo-Festival teilgenommen haben, mehrere korrekte Antworten wählen. Einige Beispiele: Die Mezzosopranistin Ruxandra Donose, der Pianist Horia Mihail, der Violinist Alexandru Tomescu, die Dirigenten Cristian Mandeal und Tiberiu Soare.




    Und nun zu unseren Gewinnern.



    Die 20 Belobigungen gingen an folgende Hörer und Internetnutzer: Waleri Rubin (Russland), Christian Ghibaudo (Frankreich), Kamal Bouamama (Algerien), Massimiliano Scordamaglia und Giovanni Alotto (beide aus Italien), Ji Kuang und Fan Hongjie (beide aus China), Adriel Amaya Armas (Kuba), Robinson Mosquera García (aus Kolumbien), Miguel Ramón Bauset (Spanien), Jaroslaw Jedrejczak (Polen), Shahanaj Parvin und Mohammad Akksan (beide aus Bangladesch), Fadi Shaaban (Libanon), Seppo Lustig (Finnland), Beandry Joseph (Kanada), Abdulkarim Ahmed Ali Almabrouk (Libyen), Hans Verner Lollike (Dänemark), Mr. Srikanth (Indien) und Obaid Alam (aus Pakistan).



    Massimiliano Scordamaglia aus Italien schrieb uns kurz:



    Dank meiner Leidenschaft für klassische Musik halte ich mich immer auf dem Laufenden mit den wichtigen Initiativen in diesem Bereich. Au‎ßerdem beteiligte ich mich auch an dem ersten RRI-Hörerquiz über das Internationale Festival der Rundfunk-Orchester.“



    Die 3. Preise gingen an 20 Hörer oder Internetnutzer: Waleri Lugowski (aus Wei‎ßrussland), Jean-Michel Aubier (Frankreich), Werner Hoffmann (Deutschland), Mouad Belgrid (Marokko), Stefano Citterio (Italien), Ji Yuan und Zhi Yanjiao (beide aus China), Graciela Mastrogiacomo (Argentinien), Odilón Ramos Boza (Peru), Syed Ali Akbar, Muhammad Punhal Khoso, Lukyari (alle drei aus Pakistan), der Jinnah DX Club (ebenfalls in Pakistan), S. B. Sharma, Sagrika, Zenon Teles und Eyamin Hossain (alle vier aus Indien), M.D. Sajjaid Hossain (aus Bangladesch), S. J. Agboola (Nigeria) und Aderval Lima Gomes (aus Brasilien), der an die Englische Redaktion geschrieben hat.




    Unser treuer RRI-Hörer Werner Hoffmann, aus Deutschland, schrieb uns:



    Es hat mir wieder sehr viel Spa‎ß gemacht, die Quizfragen zum Internationalen Festival der Rundfunk-Sinfonieorchester 2014 zu beantworten. Schon zu DDR-Zeiten hörte ich Ihre Radiostation und konnte seit dieser Zeit viel über Ihr Land und seine Leute erfahren. Ich bin nun langsam in dem Alter, wo man so weite Reisen nicht mehr machen kann. Darum ist auch Ihr Sender für mich eine sehr gute Informationsquelle. Hörte ich früher Ihre Sendungen über die Kurzwelle, so nutze ich heute mehr die modernen Kommunikationsmittel, um immer auf dem neuesten Stand zu sein. Hinzu kommt, dass Ihre Homepage wunderbar gestaltet ist und ich dort alles finde, was ich suche. Ihr aktuelles Quiz regte mich dazu an, mich wieder einmal mit der klassischen Musik zu beschäftigen, und das ist mir dank Ihrer Ausschreibung gut gelungen. Ich bin eigentlich für jede Musikrichtung offen, aber alles zu seiner Zeit. In der E-Musik höre ich besonders George Enescu und Peter Tschaikowsky. Sie gaben mir in manchen trüben Stunden sehr viel Kraft und ihre Musik machte mir Mut. Es ist immer wieder schön, dass Sie Ihre Hörer zu verschiedenen Themen mit einbeziehen und sie fordern. Das Gute daran, man lernt immer etwas dazu und au‎ßerdem kann man noch schöne Preise gewinnen. Wie gesagt, ich bin auch weiterhin gerne dabei und möchte RRI nicht mehr missen.“



    Lieber Herr Hoffmann, wir danken aus ganzem Herzen für die freundlichen Worte und hoffen, dass die RRI-Sendungen Ihnen auch weiterhin viel Freude bereiten werden!




    Waleri Lugowski aus Wei‎ßrussland begründete seine Teilnahme wie folgt:



    Mit dem RRI-Hörerquiz habe ich viel Neues über die Musikkultur Rumäniens erfahren, ich entdeckte talentierte Musiker und Dirigenten und hörte schöne musikalische Interpretationen, die mich tief beeindruckten. Die rumänische Musik besitzt eine au‎ßergewöhnliche Kraft, die Kraft der Liebe, die dem Hörer viel Freude bringt. Die Bemühungen des Senders Radio Rumänien International, die rumänische Kultur weltweit zu fördern, wei‎ß ich zu schätzen.“




    Je einen 2. Preis haben 20 Hörer oder Internetnutzer erhalten: Juri Mandryga (aus der Ukraine), Gloria Romana Suciu (aus Rumänien), Nina Sewtschuk (Wei‎ßrussland), Jean-Marie Lambret (Frankreich), Georg Pleschberger (Österreich), Ferhat Bezazel (Algerien), Daniele Giaccari (Italien), He Xige und Long Dingzhong (beide aus China), Claudio Gerlach (aus Brasilien), der an die Spanische Redaktion geschrieben hat, Javier Gonzalez Balón (Ekuador), Martín Estévez Pastor (Spanien), Sourodeed Sarkar, Surendra Kumar, Dr. Siddharta Sarkar und Chinmoy Mahato (alle vier aus Indien), Brian Kendall und Martin Rogan (beide aus Gro‎ßbritannien), Mustapha Hassan (aus Nigeria) und Asghar Shah (aus Pakistan).



    Jean-Marie Lambret, aus Frankreich, schickte uns folgende Begründung seiner Teilnahme am RRI-Hörerquiz:



    Ich höre die RRI-Sendungen auf Kurzwelle und ich finde sie sehr interessant. Ich mag Ihr dynamisches Team und ich höre mir gern das Funkjournal, den Funkbriefkasten, die Kulturrubriken und selbstverständlich die Sendungen mit rumänischer Musik, Klassik und Folklore. Deshalb beteilige ich mich gern auch an Ihren Preisausschreiben.



    Unser Hörer Georg Pleschberger aus Österreich begründete seine Teilnahme am RRI-Hörer-Quiz mit folgenden schönen Worten:



    Mit Freude nehme ich wieder an einem Ihrer Preisausschreiben teil. Rumänien ist ja so wie auch Österreich ein Land, wo gerade Orchestermusik sehr bekannt und beliebt ist. Immer wieder kann man auch auf den Wellen von Radio Rumänien International diese wunderschöne Musik aus Rumänien hören. War es früher die wunderschöne rumänische Volksmusik mit den zahlreichen Hirtenflöten, so ist es inzwischen die sehr professionelle rumänische Orchestermusik, die mich immer wieder und mehr begeistert. Dank Internet kann man diese Musiksendungen auch mal nachhören, wenn man eine Sendung versäumt hat oder der Kurzwellenempfang ausnahmsweise auch mal etwas gestört war.“



    Vielen Dank für Ihre Teilnahme, lieber Herr Pleschberger! Wir wünschen Ihnen weiterhin guten Empfang und viel Vergnügen mit den RRI-Sendungen!




    Je einen 1. Preis haben 10 Hörer oder Internetnutzer gewonnen und zwar: Amela Omerspahić (aus Bosnien und Herzegowina), Nikolaj Matweew (aus Russland), Raïf Chaaban (aus dem Libanon, der an die Französische Redaktion geschrieben hat), Abdelilah Boubchir (Algerien), Antonella Monti (Italien), Wang Shufeng (China), Jorge Alfredo Castelli (Argentinien), Gita Chakrabarty (Indien), Christopher Lewis und Alan Holder (beide aus Gro‎ßbritannien).



    Nikolaj Matweew aus Russland schrieb uns, warum er am RRI-Hörerquiz teilnimmt:



    Vor einigen Jahren entdeckte ich Radio Rumänien International und seitdem höre ich mit gro‎ßem Interesse alle Nachrichten über das Kulturleben in Ihrem Land. Ich beteilige mich jedes Mal an den RRI-Preisausschreiben, weil die Antworten auf die gestellten Fragen mir helfen, Neues und Interessantes über das heutige Leben in Rumänien und auch über die Geschichte Ihres Landes zu erfahren. Ich besitze bereits eine Sammlung mit Preisen, die ich bei RRI-Hörerwettbewerben gewonnen habe.“




    Christopher Lewis aus Gro‎ßbritannien schickte uns eine besonders freundliche Botschaft:



    Seit mehr als 16 Jahren höre ich gern die Sendungen von Radio Rumänien International. Warum ich sie höre? Ganz einfach: Weil Ihre Programme interessant sind und mir jeden Tag Lust auf mehr RRI-Sendungen machen. Früher wusste ich fast nichts über Rumänien, aber seitdem ich die RRI-Sendungen höre, habe ich eine ganze Menge über Ihr Land erfahren. In Europa gibt es nur noch wenige Rundfunksender, die auf Kurzwelle senden, und Radio Rumänien International bietet eine breite Palette mit aktuellen Ereignissen aus Rumänien und den benachbarten Ländern. Ihre Internetseite finde ich besonders informativ, es gibt dort viel zu entdecken und ich kann auch die RRI-Sendungen Live hören. Auch Ihr Facebook-Profil gefällt mir sehr gut.“




    10 Sonderpreise erhielten folgende RRI-Hörer oder Internetnutzer: Nikolaj Prigoditsch (aus Wei‎ßrussland), André Biot (Belgien), Fritz Andorf (Deutschland), Hamzaoui Mahmoud Hamzaoui (Ägypten), Edoardo Pesce (Italien), Zhang Shifeng (China), José Miguel Domínguez Jurado (Spanien), Sanusi Isah Dankaba (Nigeria), Mogire Machuki (Kenya) und Mitul Kansal (aus Indien).




    Unser treuer RRI-Hörer und Freund Fritz Andorf aus Deutschland schrieb uns:



    Ich bin Liebhaber klassischer Musik und im Besitz zahlreicher Langspielplatten, CDs und DVDs mit Werken der Klassik. Jetzt im September freue ich mich schon sehr auf die neue Konzertsaison mit meinem Abonnement in der Kölner Philharmonie. Aus Rumänien stammen einige gro‎ße Komponisten klassischer Musik, und rumänische Dirigenten und Solisten sind in vielen Konzerthäusern der Welt vertreten. Und bei dem in der Regel guten Empfang von Radio Rumänien International freut es mich besonders, im Programm auch klassische Musik zu hören, so beispielsweise regelmä‎ßig in der Dienstagsrubrik. An dem Wettbewerb nehme ich natürlich gerne teil, in der Hoffnung, meine CD-Sammlung noch etwas erweitern zu können.“



    Lieber Herr Andorf, wir danken für Ihre Antwort, und hoffen, dass die CDs, die Sie von uns bekommen, Ihnen viel Freude bringen werden.




    Und André Biot, aus Belgien, der Radio Rumänien International seit vielen Jahren hört, begründete seine Teilnahme am RRI-Hörerquiz wie folgt:



    Die Teilnahmen an den RRI-Hörerwettbewerben sind für mich virtuelle Reisen in einem Land, das ich nicht direkt kenne, weil ich Rumänien nie besucht habe. Meine Kenntnisse über Ihr Land gewann ich grö‎ßtenteils aus den RRI-Sendungen. Ich bin eine Person, die nicht viel auf Reisen geht, aber als treuer RRI-Hörer seit über 30 Jahren kann ich sagen, dass ich inzwischen so etwas wie ‚RRI-abhängig‘ bin. Ihren Sender zu hören, ist für mich mehr als eine Gewohnheit — es ist eine Art ‚Droge‘. RRI ist ein lieber Freund, den ich jeden Tag gern höre. Von Ihren interessanten Sendungen sind mir die Musikprogramme ans Herz gewachsen, weil die Musik in meinem Leben eine wichtige Rolle spielt. Deshalb ist das RRI-Hörerquiz über das Internationale Festival der Rundfunk-Orchester RadiRo eine schöne Gelegenheit, mehr über die Rundfunk-Orchester und die Musikkultur in Ihrem Land zu erfahren. Dem Sender Radio Rumänien International und dem Festival RadiRo wünsche ich ein langes Leben und weiterhin viel Erfolg!“




    Wir danken allen RRI-Hörern, die unsere Quiz-Fragen beantwortet und uns auch Begründungen für ihre Teilnahme am RRI-Preisausschreiben geschickt haben.



    Die Preise und Sonderpreise werden per Post verschickt. Wir bitten Sie, uns den Erhalt zu bestätigen und den Inhalt des Paketes kurz zu beschreiben. Vielen Dank an alle, die sich an unserem Hörerquiz Das Internationale Festival der Rundfunk-Orchester RadiRo, 2. Auflage“ beteiligt haben. Wir laden Sie herzlichst ein, möglichst zahlreich auch an unseren zukünftigen Preisausschreiben teilzunehmen.

  • Câştigătorii Concursului RadiRo

    Câştigătorii Concursului RadiRo

    Dragi prieteni, Radio România Internaţional v-a invitat până la 26 septembie 2014, data poştei, să participaţi la un concurs de cultură generală cu titlul “Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio, RadiRo, ediţia a II-a”. Concursul a fost dedicat unui eveniment muzical unic în Europa, care a adus la Bucureşti, pe scena Sălii Radio şi în direct pe posturile publice de radio, 5 orchestre celebre, dar şi solişti şi dirijori de talie mondială.



    Concursul a trezit interesul dvs. şi am primit 289 de răspunsuri corecte. Vă mulţumim şi vă invităm să participaţi şi cu alte ocazii.



    Concursul a fost organizat cu sprijinul Editurii Casa Radio” şi al Primăriei Municipiului Bucureşti. Din emisiunile noastre, de pe site-ul RRI şi de pe profilurile Facebook, Twitter şi Google+ aţi putut afla răspunsurile la întrebările cu care v-am provocat să ne scrieţi.



    Concursul s-a încheiat la 26 septembrie, data poştei. Până să aflaţi cine sunt câştigătorii vă reamintim întrebările la care v-am invitat să răspundeţi:



    – În ce an a avut loc prima ediţie a Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio? Răspuns corect: 2012.


    – Cine este directorului de onoare al ediţiei a 2-a a Festivalului? Răspuns corect: marele dirijor român Cristian Madeal.


    – Câte orchestre radio participă la ediţia 2014 a RadiRo? Răspuns corect: Cinci orchestre.


    – Numiţi 3 artişti români de talie (solişti sau dirijori) aflaţi pe afişul RadiRo în acest an. Aici puteaţi enumera cel puţin dintre următorii mari artişti români: mezzo-soprana Ruxandra Donose, pianistul Horia Mihail, violonistul Alexandru Tomescu, dirijorii Cristian Mandeal şi Tiberiu Soare.



    Acum putem derula lista câştigătorilor.



    Cele 20 de Menţiuni au revenit ascultătorilor sau utilizatorilor de Internet: Valeri Rubin, din Rusia, Christian Ghibaudo, din Franţa, Kamal Bouamama, din Algeria, Massimiliano Scordamaglia şi Giovanni Alotto, ambii din Italia, Ji Kuang şi Fan Hongjie, ambii din China, Adriel Amaya Armas, din Cuba, Robinson Mosquera García, Columbia, fidelul nostru prieten Miguel Ramón Bauset, din Spania, Jaroslaw Jedrejczak, din Polonia, ascultător al programelor în engleză, Shahanaj Parvin şi Mohammad Akksan, ambii din Bangladesh, Fadi Shaaban, din Liban, care a scris Secţiei Engleze, ca şi Seppo Lustig, din Finlanda, Beandry Joseph, din Canada, Abdulkarim Ahmed Ali Almabrouk, din Libia, ascultător al emisiunilor în engleză, vechiul nostru prieten Hans Verner Lollike, din Danemarca, Mr. Srikanth, din India, şi Obaid Alam, din Pakistan.



    Massimiliano Scordamaglia, din Italia, argumenta concis: “Datorita pasiunii pentru muzica clasică, sunt întotdeauna la curent cu iniţiativele importante. In plus, am participat şi la prima ediţie a acestui concurs dedicat Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio.”



    Cele 20 de Premii III au revenit ascultătorilor sau userilor: Valeri Lugovski, din Belarus, Jean-Michel Aubier, din Franţa, Werner Hoffmann, din Germania, Mouad Belgrid, din Maroc, Stefano Citterio, din Italia, Ji Yuan şi Zhi Yanjiao, ambii din China, Graciela Mastrogiacomo, din Argentina, Odilón Ramos Boza, din Peru, Syed Ali Akbar, Muhammad Punhal Khoso, Lukyari toţi 3 din Pakistan, dar obţine un Premiu III şi Jinnah DX Club, tot din Pakistan. Alături de aceştia sunt recompensaţi cu Premiul III S. B. Sharma, Sagrika, Zenon Teles şi Eyamin Hossain, toţi 4 din India, MD. Sajjaid Hossain, din Bangladesh, S. J. Agboola, din Nigeria, şi Aderval Lima Gomes, din Brazilia, care a scris Secţiei Engleze.



    Un vechi ascultător RRI, italianul Stefano Citterio, ne scria: “Participarea la concursurile RRI a devenit deja o plăcere, o datorie, o obişnuinţă, dar şi un mod de a descoperi întotdeauna lucruri noi. Iubesc muzica românească — populară sau clasică”.



    Un alt vechi ascultător RRI, Werner Hoffmann, din Germania, scria: “Mi-a făcut din nou multă plăcere să răspund la întrebările concursului RadiRo 2014. De pe vremea fostei RDG ascult RRI, de la care am aflat multe despre ţară şi oameni. Acum am ajuns la o vârstă la care nu mai pot călători departe, un motiv în plus pentru care apreciez postul vostru ca sursă bună de informare. Dacă, în trecut, vă ascultam pe unde scurte, acum mă folosesc tot mai mult de mijloacele moderne de comunicare. În plus, pagina voastră de Internet este bine realizată şi îmi oferă tot ce mă interesează. Concursul actual m-a impulsionat să mă aplec din nou asupra muzicii clasice. (…) Compozitorii mei preferaţi sunt Enescu şi Ceaikovski, care la nevoie mi-au dat putere şi curaj.“



    Valeri Lugovski, din Belarus, explica: “Mulţumită acestui concurs am aflat foarte multe lucruri noi despre cultura muzicală a ţării dvs., am aflat multe nume de artişti şi dirijori foarte talentaţi şi cu multă plăcere am ascultat lucrările lor, care mi-au produs o impresie deosebită. În muzica românească există o putere ieşită din comun, acea putere a dragostei de care poţi numai să te bucuri. Mă impresionează în mod deosebit eforturile depuse de RRI pentru promovarea culturii româneşti în lume”.



    Ji Yuan, din China argumenta de ce a participat: Europa, Germania, Austria reprezintă leagănul muzicii simfonice. Şi muzica simfonică românească este excelentă. Toate orchestrele care au participat la festival au fost nemaipomenite, aducând ceva reprezentativ din ţările lor. Sunt alături de ediţia a doua a Festivalului RadiRo şi îi doresc succes şi împliniri. Aştept cu nerăbdare următoarea ediţie!”



    Ascultătoarea Graciela Mastrogiacomo, din Argentina, ne-a trimis următoarea motivaţie: Am dorit să particip la acest concurs pentru că sunt pasionată de cultura altor ţări, mai ales de muzică. Am studiat muzica 7 ani la Conservatorul Municipal din San Martín. Acest concurs mi-a dat posibilitatea să aflu mai multe despre orchestrele participante şi despre muzica pe care o interpretează. Motivul cel mai important a fost să fiu la zi cu viaţa socială şi culturală din România, o ţară foarte dragă mie.”



    20 de Premii II au revenit următorilor: Iuri Mandrîga, din Ucraina, Gloria Romana Suciu, din România, Nina Sevciuk, din Belarus, Jean-Marie Lambret, din Franţa, Georg Pleschberger, din Austria, Ferhat Bezazel, din Algeria, Daniele Giaccari, din Italia, He Xige şi Long Dingzhong, ambii din China, Claudio Gerlach, din Brazilia, care a scris Secţiei Spaniole, Javier Gonzalez Balón, din Ecuador, Martín Estévez Pastor, din Spania, Sourodeed Sarkar, Surendra Kumar, Dr. Siddharta Sarkar şi Chinmoy Mahato, toţi 4 din India, fidelii noştri ascultătri Brian Kendall şi Martin Rogan, ambii din Marea Britanie, Mustapha Hassan, din Nigeria, şi Asghar Shah, din Pakistan.



    Jean-Marie Lambret, din Franţa, a transmis următoarea argumentare: Vă ascult pe unde scurte pentru că îmi plac emisiunie dvs. animate de o echipă dinamică. Apreciez atât buletinele de ştiri, cât şi Poşta ascultătorilor, cultura dvs. şi, bine înţeles, muzica românească, fie ea populară sau clasică. De aceea particip cu mare plăcere la concursul consacrat celei de a 2-a ediţii a Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio”.



    Georg Pleschberger, din Austria, explica de ce ne-a scris: “Particip din nou cu bucurie la un concurs RRI. România şi Austria sunt ţări în care muzica de orchestră este cunoscută şi apreciată, iar voi transmiteţi aceasta muzică superbă şi pe frecvenţele voastre. Dacă mai demult îmi plăcea superba muzică românească populară, astăzi savurez muzica românească orchestrală. Datorită Internetului pot asculta această muzica şi în puţinele situaţii în care recepţia mai lasă de dorit.”



    Gloria Romana Suciu, din România, ne-a scris: Mă simt din nou onorată să particip la un alt concurs organizat de instituţia Radio România Internaţional, în speranţa că voi câştiga din nou o mică surpiză muzicală din partea dvs., aşa cum se întâmpla în 2009 când, prin concursul dedicat lui George Enescu, m-am simţit onorată să mă număr printre câştigători”.



    Daniele Giaccari, din Italia, afirma: “Îmi face plăcere să descopăr istoria şi tradiţiile unei ţări importante ca România, care are multe de oferit turiştilor. Ascult cu plăcere emisiunile voastre muzicale. Concursurile RRI ne ajută să ne apropiem şi mai mult de ţara voastră şi să aflăm mai multe despre viaţa românilor”.



    He Xige, din China, ne-a scris, între altele: Participând la acest concurs şi eu ajung să câştig foarte mult, aflând noi şi noi lucruri. Desigur că mi-aş dori să am norocul să primesc şi un CD cu muzica, în acest fel având şansa de a-mi îmbogăţi şi mai mult cunoştinţele şi de a-mi bucura sufletul!”



    Cele 10 Premii I au revenit următorilor ascultători sau internauţi: Amela Omerspahic, din Bosnia şi Herţegovina, Nikolai Matveev, din Rusia, Raïf Chaaban, din Liban, care a scris Secţiei Franceze, Abdelilah Boubchir, din Algeria, Antonella Monti, din Italia, Wang Shufeng, din China, Jorge Alfredo Castelli, din Argentina, Gita Chakrabarty, din India, Christopher Lewis şi Alan Holder, ambii din Marea Britanie.



    Nikolai Matveev, din Rusia, explica de ce a răspuns la concurs: “În urmă cu câţiva ani am auzit şi am citit despre RRI şi din acel moment ascult cu mult interes toate ştirile despre viaţa culturala a ţării dvs. De fiecare dată particip cu mult interes la concursurile RRI, căci răspunsurile la întrebările formulate mă ajută să aflu multe lucruri noi pentru mine şi foarte interesante despre viaţa trecută şi actuală a României. Am deja o colecţie de premii pentru participare la concursurile RRI”.



    Amela Omerspahic, din Bosnia şi Herţegovina, explica: “Mă bucur de fiecare dată când organizati un nou concurs. Întotdeauna învăţ ceva nou şi mă simt mai bogată spiritual.”



    Antonella Monti, din Italia, argumenta: “Particip la acest concurs pentru că mă interesează în mod deosebit muzica clasică, mai ales din ţările Europei de Est, care au o mare tradiţie din acest punct de vedere, şi pe care le-am putut cunoaşte după căderea Zidului Berlinului. Îmi doresc să vizitez România, mai ales după ce a devenit membru al UE din 2007, pentru că mă simt atrasă în mod deosebit de tradiţia mănăstirilor sale, a icoanelor pictate, dar şi de minunatele peisaje naturale”.



    Wang Shufeng, din China, scria: Am început să ascult postul vostru întâmplător, într-o noapte de vară. Emisiuni minunate, semnal clar, vorbeau despre arta culinară, peisaje, oameni…De atunci ascult frecvent şi alături de emisiunile voastre petrec în continuare seri minunate. Pot spune că de la voi am aflat cele mai multe lucruri despre România. Aşadar m-am gândit că participind la acest concurs, poate primind şi un CD drept premiu, voi afla şi mai mult. Mi-aş dori mult ca dorinţa să mi se împlinească”.



    Gita Chakrabarty, din India, ne-a trimis următorul răspuns, foarte bine documentat: “Este o experienţă foarte plăcută să asculţi Secţia Engleză RRI. Fac acest lucru de ceva vreme şi vreau să îmi exprim aprecierea faţă de munca voastră. Vocile prietenoase, calitatea deosebită şi conţinutul programelor fac din această experienţă a ascultării radiolului o plăcere. Aveţi emisiuni de ştiri, politice, culturale şi sportive care îi ajută pe asculători să fie bine informaţi cu privire la ce se întâmplă în România, în Europa şi în lume. Website-ul RRI este bine structurat şi la standarde tehnice înalte. Programele voastre sunt informative şi antrenante. Din punctul meu de vedere, RRI este unul dintre cele mai bune posturi de radio din Europa. Vă mulţumesc pentru ocazia pe care mi-aţi oferit-o de a participa la acest concurs, care mi-a îmbunătăţit cunoştinţele cu privire la Orchestra Naţională Radio şi alte orchestre radio din Europa. Acest concurs mă motivează să aflu cât mai multe despre muzica românească clasică, care a avut o contribuţie semnificativă la dezvoltarea muzicii internaţionale, prin artişti şi compoziţii de excepţie.”



    Iar Britanicul Christopher Lewis ne-a adresat un mesaj măgulitor: Ascult Radio Romania Internaţional de mai bine de 16 ani. De ce vă ascult? Simplu, pentru că programele dvs. sunt interesante şi îmi stârnesc apetitul să ascult aproape zilnic. Nu ştiam mai nimic despre România înainte, dar de când vă ascult pe voi lucrurile s-au schimbat semnificativ; am învăţat o mulţime de lucruri din programele dvs. Au rămas foarte puţine posturi de radio în Europa care emit pe unde scurte, iar RRI oferă o bună acoperire a evenimentelor din România şi din ţările învecinate. Îmi place să intru şi pe site-ul dvs pentru că aflu lucruri noi despre frecvenţe, am acces la audiţie live şi alte facilităţi. Pot să spun că-mi place şi profilul RRI de pe Facebook.”



    10 Premii Speciale au revenit următorilor ascultători sau Internet useri: Nikolai Prigodici, din Belarus, André Biot, din Belgia, Fritz Andorf, Germania, Hamzaoui Mahmoud Hamzaoui, din Egipt, Edoardo Pesce, din Italia, Zhang Shifeng, din China, José Miguel Domínguez Jurado, din Spania, Sanusi Isah Dankaba, din Nigeria, Mogire Machuki, din Kenya, şi Mitul Kansal, din India.



    Un vechi ascultător al nostru, André Biot, din Belgia, ne mărturisea: Participarea la concursurile RRI reprezintă pentru mine o călătorie virtuală într-o ţară pe care nu o cunosc, pentru că nu am vizitat-o niciodată. Cunoştinţele mele despre ţara dvs. şi despre locuitorii ei se datorează în mare parte faptului că ascult postul dvs. Fiind o persoană care a călătorit foarte puţin în viaţă, dar care este un ascultător fidel al RRI de peste 30 de ani, a asculta postul dvs. a devenit ceva obligatoriu pentru mine, un fel de “drog”. RRI a devenit un prieten fidel pe care îl ascult în fiecare zi. Participând la acest concurs doresc să îmi demonstrez încă o dată fidelitatea faţă de dvs. Printre toate emisiunile atât de interesante, care acoperă numeroase domenii, muzica este cea care a ocupat mereu un loc important în inima mea, iar acest Festival este o frumoasă ocazie de a afla mai multe despre orchestrele radio. Viaţă lungă pentru RRI şi pentru acest Festival al orchestrelor radio”.



    Un alt vechi ascultători RRI, Fritz Andorf, din Germania, afirma: Sunt meloman şi am multe discuri, CD-uri şi DVD-uri cu piese clasice. (…) Din România provin câţiva mari compozitori de muzică clasică. Dirijori şi solişti români sunt prezenţi în multe săli de concerte în toata lumea. Recepţia RRI fiind de regulă bună, mă bucur că pot asculta şi muzică clasică, de exemplu în programul din fiecare zi de marţi. Particip cu plăcere la concurs şi cu speranţa că îmi voi completa colecţia de CD-uri.”



    Edoardo Pesce, din Italia, ne scria: “Pentru un iubitor al muzicii clasice ca mine — sunt pianist şi oboist — este o adevărată onoare să particip la acest concurs. Ascult întotdeauna cu plăcere emisiunile Radio România Internaţional în italiană şi engleză, mai ales cele muzicale. Ador muzica românească şi, mai ales, pasiunea voastră pentru dans”.



    José Miguel Domínguez Jurado, din Spania, ne-a trimis următorul răspuns: Programele RRI mi-au dat posibilitatea să cunosc din prima sursă aspecte economice, sociale şi culturale din ţara dvs. La ele se adaugă profesionalismul cu care realizatorii prezintă informaţiile şi atenţia pe care o acordă finisării programelor. Nu trebuie să uităm aspectul tehnic al emisiunilor care se aud perfect şi orarul favorabil ascultătorilor. Este remarcabil că RRI continuă să-şi transmită emisiunile pe unde scurte, un efort economic deosebit pe vreme de criză. Nu puteam să las să treacă această ocazie, dat fiind că sunt pasionat de muzica clasică, la a cărei răspândire şi cunoaştere radioul a jucat un rol însemnat. Nu ştiu prea multe despre muzica clasică românească, tocmai de aceea concursul îmi va permite să aflu mai multe despre compozitorii şi interpreţii din ţata dvs.”



    Zhang Shifeng, din China, ne-a scris: Eu prima oară am ascultat muzica românească în filmele care se difuzau în China prin anii ‘70-‘80. Acestea s-au bucurat de o mare apreciere, iar coloanele sonore ale unora dintre ele au ajuns să fie fredonate frecvent. În zilele noastre, deşi filmele româneşti care ajung în China sunt foarte puţine, prin intermediul emisiunilor RRI avem acces la multă muzică şi la creaţii populare româneşti. Sunt radioamator şi îmi place muzica, aşa încât Festivalul RadiRo, ajuns la cea de-a doua ediţie, mă satisface din ambele puncte de vedere, deci sunt nespus de bucuros. Mă bucur de succesul Festivalului şi urez şi RRI să se bucure necontenit de succes, în felul acesta şi noi, ascultătorii, avem parte de muzică şi informaţie.”



    Sanusi Isah Dankaba, din Nigeria, argumenta: “Sunt un ascultător fidel al RRI. Semnalul este foarte puternic şi programele voastre în engleză sunt extraordinare. Deşi aş putea să ascult doar radio online, ascult în continuare radioul pe unde scurte. Să fii un ascultător RRI şi un fan online este în acelaşi timp o onoare şi un privilegiu. RRI este de încredere şi nepărtinitor atunci când este vorba de proiectarea imaginii României, aşa cum este ea în realitate. RRI este o sursă deosebită de informaţii extrem de valoroase despre viaţa socio-politică, economică, culturală şi istorică a României. Eu, prietenii şi rudele mele apreciem foarte mult faptul că, timp de atâţia ani, RRI ne-a oferit programe educative, interesante şi care ne-au captat cu totul atenţia. De asemenea, muzica românească este în inima mea, iar RRI este o sursă de muzică bună, fie ea folk, clasică, populară sau jazz. Din punctul meu de vedere, devotamentul celor care lucrează la RRI şi interesul lor pentru ascultători au făcut din acesta unul dintre cele mai iubite posturi de radio din Europa.”



    Mitul Kansal, din India, ne scria, la rândul său: “Răspunsul la întrebarea de ce am vrut să particip la acest concurs este simplă: pentru mine Radio România Internaţional a fost cel mai bun mijloc de comunicare şi informare încă din 2004. A fost întotdeauna o sursă de informaţii despre cultura României, în special în ceea ce priveşte muzica. Muzica este o parte din sufletul meu. Este cea mai bună modalitate de a ne exprima bucuriile şi tristeţile în diferite ocazii.”



    Mulţumim tuturor celor care ne-au răspuns la întrebări şi care au argumentat ce i-a convins să participe.



    Premiile şi menţiunile vor fi expediate prin poştă şi vă rugăm să ne confirmaţi, într-o scrisoare, într-un fax sau într-un e-mail atât primirea, cât şi conţinutul! Vă mulţumim, din nou, că v-aţi încercat şansele şi ne-aţi răspuns la concursul consacrat Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio, RadiRo, şi vă invităm să participaţi în număr cât mai mare la următoarele noastre concursuri!

  • Vălenii de Munte în sărbătoare

    Vălenii de Munte în sărbătoare

    Cu rădăcini vechi istorice, Vălenii de Munte, oraş din judeţul Prahova, a îndeplinit de-a lungul existenţei sale funcţiile unui oraş: capitală de judeţ, vamă, târg, reşedinţa plaiului Teleajen, centru politic al raionului şi cetăţii de cultură Teleajen. Vălenii de Munte a fost reşedinţa istoricului şi omului politic Nicolae Iorga, aici găsindu-se în prezent Casa Memorială care îi poartă numele. Tot aici pot fi vizitate Muzeul Etnografic “Valea Teleajenului”, Muzeul de ştiinţe Naturale “Cultura Prunului” sau Muzeul de artă religioasă “Regina Maria”.



    Vălenii de Munte este un centru al prelucrării fructelor, astfel încât Consiliul Judetean Prahova a dezvoltat aici proiectul Drumul fructelor”, alături de Drumul vinului” şi Drumul voievozilor”, alte două proiecte turistice din Prahova. Spre deosebire de celelalte două proiecte, Drumul fructelor” leagă între ele acele localităţi cu tradiţie în culesul şi prelucrarea fructelor pentru a obţine dulceţuri şi băuturi. La Vălenii de Munte este organizat, în fiecare an, la sfârşitul lunii octombrie, un festival tradiţional al ţuicii, eveniment la care se adună culegători de fructe, producători de dulceţuri şi de ţuică, precum şi turişti, un prilej de comercializare a produselor tradiţionale.



    Nicolae Andrei, manager al Centrului Cultural al oraşului Vălenii de Munte, are detali: “Festivalul ţuicii de la Vălenii de Munte a ajuns deja la a 17-a ediţie şi, ca de fiecare dată, aşteptăm vizitatorii din zonă şi din ţară, cu inima deschisă, cu o ţuică bună bătrână de Văleni, din prună curată şi cu multă voie bună. De fiecare dată găsesc oraşul mai vesel, mai animat. Pentru toţi cei care vor să petreacă un week-end frumos, într-un sfârşit de toamnă frumos, la Vălenii de Munte este ideal să vii la Festivalul ţuicii. Pentru că te aşteaptă producători cu fructe, cu pastramă, cu brânză şi, bineînţeles, cu ţuică. Ca să vă descriu puţin atmosfera, trebuie să vă imaginaţi că este o perioadă în care soarele se joacă cu noi, dar este destul de frig, atât încât să vrei să guşti o ţuică de Văleni şi să te plimbi printre tarabele cu pastramă, să simţi mirosul bucatelor pregătite pentru vizitatori. Este o forfotă permanentă, vin producători de marochinărie din toată ţara, este şi puţin miros de piele tăbăcită, în târgul de la Văleni. Copii care se îndreaptă pentru atracţiile special pregătite pentru ei, şi o scenă mare pe care ansamblurile folclorice ale tuturor caselor de cultură din jurul Vălenilor vin să-şi prezinte programele artistice, iar seara, artişti celebri vor veni să îi încânte pe toţi cei prezenţi la Festivalul Ţuicii.”



    Fructul specific zonei este pruna, după cum am aflat de la interlocutorul nostru, iar cei mai mulţi dintre gospodari au livezi de pruni şi de meri. O parte din recoltă este prelucrată pentru a obţine gemuri, dulceţuri şi ţuică, a altă parte este depozitată pentru a fi consumată pe durata iernii. “Drumul fructelor” a fost creat pentru ca vizitatorii să poată observa activităţile legate de prelucrarea tradiţională a fructelor. Adunaţi, Cornu, Brebu, Aluniş, Scorţeni, Vărbilău, Vălenii de Munte, Teişani, Poseşti sunt localităţile străbătute de “Drumul fructelor”, de unde vin în fiecare toamnă la Festivalul de la Văleni producătorii de ţuică. Fiecare localitate este marcată cu indicatoare speciale pe acest drum şi fiecare localitate are monumentele sale, ce pot fi vizitate şi ce pot fi identificate după marcaj. Prin tradiţie, la Vălenii de Munte vin şi oaspeţi din localităţile înfrăţite cu Vălenii: Cimişlia, din Republica Moldova şi Eaubonne din Franţa.



    Nicolae Andrei, manager al Centrului Cultural al oraşului Vălenii de Munte: Pe lângă acest târg, la Vălenii de Munte există cinci biserici care sunt monumente naţionale, construite în secolele 18 şi 19, fiecare cu specificul ei aparte. Poate fi vizitat Muzeul memorial Nicolae Iorga, casa în care a trăit şi a creat. Poate fi vizitat Muzeul naturii Văii Teleajenului, un muzeu foarte frumos, în care este prezentată toată fauna şi flora din această zonă. Şi, bineînţeles, pentru cei care sunt dornici de excursii în natură, dealurile dimprejurul Vălenilor oferă o privelişte minunată asupra Văii Teleajenului. Pentru toţi cei care doresc un week-end minunat, la Vălenii de Munte, îi aşteptăm de Festivalul ţuicii, cu tradiţionala urare: Pace şi prune, boierilor!”



    Dacă ajungeţi la Vălenii de Munte vă puteţi caza în pensiunile de aici şi să vă bucuraţi de traiul patriarhal al localităţilor submontane.

  • Ciorbă pescărească

    Ciorbă pescărească

    În urmă cu o săptămână, la Jurilovca, localitate din Delta Dunării, a fost organizată Serbarea Borşului Pescăresc. Pe lângă prezentarea unor obiecte meşteşugăreşti, o paradă a portului popular şi momente artistice, mai multe asociaţii de pescari s-au mobilizat şi au adus peste o tonă de peşte pentru a pregăti peste 3 mii de porţi de borş de peşte, ce au fost apoi oferite participanţilor. Prin astfel de festivaluri, locuitorii deltei pun în evidenţă, între altele, şi gastronomia acestei împărăţii a apelor. Un festival similar a fost organizat în toamna anului trecut la Crişan, când a fost organizat şi un concurs de gastronomie. Atunci, fiecare echipă a primit aceeaşi cantitate de peşte, iar în primele două manşe ale concursului de gastronomie a avut de pregătit câte două feluri de preparate, cu excepţia borşului a cărui pregătire a constituit o probă separată. Atunci, juriul a decis că locuitorii satului Caraorman au cea mai bogată gastronomie bazată pe peşte, iar la Jurilovca, gazda serbării organizate în urmă cu câteva zile, se face cel mai bun borş de peşte din Delta Dunării.



    În fiecare gospodărie, adăpost sau cherhana din Delta Dunării veţi vedea un ceaun şi, eventual, pirostrii pe care se fixează acesta atunci când este pregătită mâncarea, cel mai adesea aceasta fiind borşul pescăresc. În zonele în care peştele se găseşte din belşug, aşa cum este şi Delta Dunării, se pun în ceaun sau în oală, la fiert, mai întâi peşti mărunţi, evisceraţi, necurăţaţi de solzi, dar bine spălaţi, cam un kilogram. Zeama astfel obţinută este strecurată şi turnată într-un alt vas. În această zeamă sunt adăugate legume tăiate mărunt, de obicei ceapă, doi ardei graşi, câteva roşii, o ceaşcă cu orez. Atunci când vine frigul, iar legumele se împuţinează, ardeii graşi şi roşiile sunt înlocuite de rădăcinoase tăiate mărunt, precum morcov, pătrunjel şi ţelină, precum şi cartofi tăiaţi cubuleţe. În Delta Dunării, această ciorbă dreasă cu ou şi cu smântână este întâlnită sub denumirea de storceag.



    Să revenim însă la borşul tradiţional de peşte. După ce legumele sunt fierte, în ceaun se pun bucăţi mari de peşte care se lasă la fiert circa 20 de minute la foc potrivit, îndepărtându-se în permanenţă spuma. Focul nu trebuie să fie puternic deoarece există riscul ca bucăţile de peşte să se desfacă. Zeama poate fi acrită fie cu borş, fie cu roşii, fie cu oţet, ultima variantă fiind tradiţională pentru Delta Dunării. Prepararea borşului de peşte nu durează mai mult de o oră. În Delta Dunării, zeama este servită într-un castron şi alături, pe un platou, sunt aduse bucăţile mari de peşte şi mujdei de usturoi. În oferta restaurantelor putem întâlni atât denumirea ciorbă de peşte, dar şi cea de borş pescăresc. Diferenţa este că în farfuria de ciorbă sunt şi bucăţi de peşte, în timp ce, la borşul pescăresc, în farfuria de supă este doar o zeamă acră cu legume, iar alături, pe o farfurie întinsă, sunt acele bucăţi mari de peşte, servite separat, cu mujdei de usturoi şi cu mămăligă.

  • Ciorbă pescărească

    Ciorbă pescărească

    În urmă cu o săptămână, la Jurilovca, localitate din Delta Dunării, a fost organizată Serbarea Borşului Pescăresc. Pe lângă prezentarea unor obiecte meşteşugăreşti, o paradă a portului popular şi momente artistice, mai multe asociaţii de pescari s-au mobilizat şi au adus peste o tonă de peşte pentru a pregăti peste 3 mii de porţi de borş de peşte, ce au fost apoi oferite participanţilor. Prin astfel de festivaluri, locuitorii deltei pun în evidenţă, între altele, şi gastronomia acestei împărăţii a apelor. Un festival similar a fost organizat în toamna anului trecut la Crişan, când a fost organizat şi un concurs de gastronomie. Atunci, fiecare echipă a primit aceeaşi cantitate de peşte, iar în primele două manşe ale concursului de gastronomie a avut de pregătit câte două feluri de preparate, cu excepţia borşului a cărui pregătire a constituit o probă separată. Atunci, juriul a decis că locuitorii satului Caraorman au cea mai bogată gastronomie bazată pe peşte, iar la Jurilovca, gazda serbării organizate în urmă cu câteva zile, se face cel mai bun borş de peşte din Delta Dunării.



    În fiecare gospodărie, adăpost sau cherhana din Delta Dunării veţi vedea un ceaun şi, eventual, pirostrii pe care se fixează acesta atunci când este pregătită mâncarea, cel mai adesea aceasta fiind borşul pescăresc. În zonele în care peştele se găseşte din belşug, aşa cum este şi Delta Dunării, se pun în ceaun sau în oală, la fiert, mai întâi peşti mărunţi, evisceraţi, necurăţaţi de solzi, dar bine spălaţi, cam un kilogram. Zeama astfel obţinută este strecurată şi turnată într-un alt vas. În această zeamă sunt adăugate legume tăiate mărunt, de obicei ceapă, doi ardei graşi, câteva roşii, o ceaşcă cu orez. Atunci când vine frigul, iar legumele se împuţinează, ardeii graşi şi roşiile sunt înlocuite de rădăcinoase tăiate mărunt, precum morcov, pătrunjel şi ţelină, precum şi cartofi tăiaţi cubuleţe. În Delta Dunării, această ciorbă dreasă cu ou şi cu smântână este întâlnită sub denumirea de storceag.



    Să revenim însă la borşul tradiţional de peşte. După ce legumele sunt fierte, în ceaun se pun bucăţi mari de peşte care se lasă la fiert circa 20 de minute la foc potrivit, îndepărtându-se în permanenţă spuma. Focul nu trebuie să fie puternic deoarece există riscul ca bucăţile de peşte să se desfacă. Zeama poate fi acrită fie cu borş, fie cu roşii, fie cu oţet, ultima variantă fiind tradiţională pentru Delta Dunării. Prepararea borşului de peşte nu durează mai mult de o oră. În Delta Dunării, zeama este servită într-un castron şi alături, pe un platou, sunt aduse bucăţile mari de peşte şi mujdei de usturoi. În oferta restaurantelor putem întâlni atât denumirea ciorbă de peşte, dar şi cea de borş pescăresc. Diferenţa este că în farfuria de ciorbă sunt şi bucăţi de peşte, în timp ce, la borşul pescăresc, în farfuria de supă este doar o zeamă acră cu legume, iar alături, pe o farfurie întinsă, sunt acele bucăţi mari de peşte, servite separat, cu mujdei de usturoi şi cu mămăligă.

  • The FILIT International Literature and Translation Festival

    The FILIT International Literature and Translation Festival

    After its first edition in 2013, the FILIT International Literature and Translation Festival was noticed by the Spanish daily El Pais as “the most significant literary festival in Eastern Europe”, while the Frankfurter Allgemeine Zeitung said that “there has never been such an event of European importance in Romania”. The second edition of FILIT brings to Iasi, between October 1 and 5, over 300 book professionals, from Romania and other countries, as well as writers, translators, editors, festival organisers, literary critics, book sellers, book distributors, and cultural managers and journalists.



    The public had a chance to meet writers like Herta Muller, Nobel prize winner for literature, David Lodge, one of the most beloved writers alive, as well as Norman Manea and Mircea Cartarescu, whom many believe have good chances of being future Nobel prize winners. Herta Muller was awarded the Nobel Prize for Literature in 2009 for “the density of poetry and sincerity of the prose describing the universe of displaced people”. She is the twelfth woman to receive this distinction. British writer David Lodge is one of the most popular foreign writers in Romania, appreciated by both the critics and the public at large. Lodge’s presence at FILIT is also important because he has been seen very rarely in public lately, and this is his first visit to Romania. The famous novelist, playwright and scriptwriter is among the living legends of British prose.



    Dan Lungu, manager of the festival, spoke to us about the challenges they face: “The biggest challenge was not to repeat ourselves, but to bring something new to the festival. We therefore came up with several new types of events and new guests. One such guest is Guillermo Arriaga, a well-known script writer and novelist. We never had a script writer as a guest before, so this is something new. I think it is a good idea to open the festival to new types of literature. We also tried to expand the festival beyond the five days it lasted so far. To this end, we created a residence programme for translators, as the festival is equally dedicated to writers and translators. The translators are also present during the five days of the festival itself, as this is a good opportunity for them to get acquainted with writers and hold professional discussions. It is also important for them to have a period of quiet and benefit from some financing to be able to finish the projects they are working on. So this year, we had six residences for translators.”



    Held this year under the patronage of the European Commission Representative in Romania, the International Literature and Translation Festival featured public readings, encounters between writers and high school children and university students, special events hosted by the National Theatre, concerts, roundtable talks and specialist conferences. The Bookfest book fair, which was part of the International Literature and Translation Festival, also provided the reading public in Iasi with an opportunity to stay up to date with the latest publications of the most important publishing houses in Romania.



    Dan Lungu again: “Another novelty this year was that apart from writers, we also invited 10 Romanian translators, with the help of the Writers Union and the Romanian Cultural Institute. Our ambition is to be able to recreate the entire complexity of the literary world during the International Literature and Translation Festival in Iasi. We have therefore brought together writers, journalists, cultural managers and literary agents. With 30,000 people, this time we had more visitors the festival than last year.”



    The International Literature and Translation Festival in Iasi had a new section this year entitled “The House of Poetry”. Here’s Corina Bernic, the coordinator of this section and a programme called The Long Night of Poetry: “We are very happy to see that we have more and more visitors from all over the country. Last year we had a pilot project in which we wanted to test the public in Iasi and see how a longer event dedicated entirely to poetry, a poetry marathon lasting the whole night would be received. 30 poets from Romania and abroad were invited to participate in this event. Last year, I was the host of a talk as part of this programme with the writer Claudiu Komartin and I was surprised to see that we had over 500 people in the public. So we decided to continue this event, because in Iasi there are also many people who like poetry as well as prose. This year we expanded our poetry project and again hosted The Long Night of Poetry marathon. I hosted a talk with Silviu Dancu, but the programme also featured an entire series of readings from other Romanian poets.”



    Twenty of the most important Romanian poets had a chance to meet their public every day of the festival at Dosoftei House, a symbolic location which hosted the first printing press in Moldavia in the 17th century. The list of the 20 poets includes some of the leading voices in Romanian contemporary poetry, from people who made their debut in the 1960s and then went on to become great names on the Romanian literary scene, to young poets whose names have been heard increasingly in recent years.

  • Nachrichten 04.10.2014

    Nachrichten 04.10.2014

    BUKAREST: Das Bukarester Aussenministerium hat am Samstag die brutale Ermordung des britischen Staatsbürgers Alan Henning durch die terroristische Organisation Islamischer Staat (SI) hart verurteilt und hervorgehoben, dass die Schuldigen vor Gericht gebracht und bestraft werden müssen. Die Extremisten veröffentlichten ein Video, das die Enthauptung des Briten Alan Henning zeigt, wie zunächst das auf die Überwachung islamistischer Internetseiten spezialisierte US-Unternehmen Site berichtete. Der britische Premierminister David Cameron bestätigte den “brutalen Mord” wenig später und kündigte einen anhaltend harten Kampf gegen den IS an. US-Präsident Barack Obama verurteilte die Tat als “brutalen Mord”. Die USA wollten die Verantwortlichen zur Rechenschaft ziehen, erklärte er in Washington. Zusammen mit den internationalen Partnern werde Washington “entschiedene Ma‎ßnahmen ergreifen, um den IS zu schwächen und endgültig zu zerstören”. Der UN-Sicherheitsrat erklärte, das Video sei “eine tragische Erinnerung an die zunehmenden täglichen Gefahren für humanitäre Helfer in Syrien”. Die IS-Extremisten hatten zuvor bereits zwei US-Journalisten und einen Briten vor laufender Kamera getötet. Auch ein französischer Staatsbürger wurde in Algerien von einer IS nahestehender Organisation enthauptet. Die Terrororganisation Islamischer Staat drohte mit der Ermordung einer weiteren US-Geisel. Das Wei‎ße Haus hat bestätigt, dass der 24-jährige ehemalige US-Soldat Peter Kassig von dem IS als Geisel gehalten wird.



    BUKAREST: In Rumänien hat der offizielle Wahlkampf für die Präsidentschaftswahlen begonnen. Einen Monat lang werden die 14 Präsidentschaftskandidaten um die Stimmen von über 18 Millionen wahlberechtigten Rumänen kämpfen. Der erste Wahlgang findet am 2. November statt und eine mögliche Stichwahl wird für den 16. November geplant. In Rumänien werden 18.550 Wahllokale eingerichtet; im Ausland 294. Die meisten Wahllokale für die im Ausland lebenden Rumänen werden in Italien eröffnet — 51. In Spanien gibt es 38, in den Vereinigten Staaten 22, in der Republik Moldawien 21, in Gro‎ßbritannien 11 und in Frankreich 9 Wahllokale. Die Wahllokale befinden sich an den Sitzen der diplomatischen Vertretungen, Konsularabteilungen und Kulturinstituten Rumäniens, sowie an den militärischen Stützpunkten in Afghanistan, wo rumänische Soldaten stationiert sind.



    SOFIA: Am Sonntag wird in Bulgarien ein neues Parlament gewählt. Umfragen zufolge gilt ein Wahlsieg von GERB (Bürger für eine europäische Entwicklung Bulgariens), der bürgerlich-konservativen Partei des ehemaligen Ministerpräsidenten Boyko Borissow als wahrscheinlich. Die sozialistische “Koalition für Bulgarien” unter Führung der bulgarischen sozialistischen Partei, die die letzte Regierung anführte, wird ebenso im Parlament erwartet wie die Bewegung für Rechte und Freiheiten (DSP), der Partei der türkischen Minderheit, Juniorpartner in der im Sommer zurückgetretenen Regierungskoalition. Fraglich ist freilich, ob Borissows Gerb tatsächlich die ersehnte Stabilität für das angeschlagene Balkanland bringen kann. Einmal ist sie schon gescheitert. Bulgarien, das ärmste Land der Europäischen Union, liegt im Vergleich mit anderen osteuropäischen Staaten weit zurück, weil die verschiedenen Regierungen in Sofia die Korruption und das organisierte Verbrechen nich bekämpfen konnte.



    BUKAREST: Die 9. Auflage des internationalen Zeichentrickfilm-Festivals Anim’Est, das zwischen dem 3. und dem 12 Oktober in Bukarest stattfindet, wurde am Freitag mit dem Streifen Boxtroli“ der US-amerikanischen Regisseure Anthony Stacchi und Graham Ann eröffnet. 1.260 Zeichentrickfilme aus 60 Ländern treten dieses Jahr in Wettbewerb des Filmfestivals an, eine Rekordzahl, die die Erwartungen der Veranstalter weit überschreitet. Dazu gehören 18 rumänische Filmproduktionen. Über 55 Streifen werden im internationalen Wettbewerb um die Trophäe kämpfen. Ehrengast des Anim’Est Festivals 2014 ist Dänemark, ein Land mit einer der besten Zeichentrickfilm-Schulen.



    PARIS: Am Samstag ist in Paris der Salon Mondial de l’Automobile für das Publikum eröffnet worden. An der gro‎ßangelegten Veranstaltung beteiligen sich über 70 Autohersteller. Die rumänische Marke Dacia, die den Franzosen von Renault gehört, lanciert dieses Jahr die Versionen Stepway der Modelle Lodgy und Docker, sowie zwei Premieren, Duster Air und Sandero Black Touch. Renault präsentiert auch die 5. Generation von Espace. Deutschland setzt weitgehend auf Nischenmodelle: Genannt wurden beispielsweise der Mercedes AMG GT, Audis neuer TT Roadster sowie der überarbeitete X6 und das 2er Cabrio von BMW. Opel enthüllt den neuen Corsa, und Volkswagen präsentiert den neuen Passat.

  • Bucharest International Literature Festival

    Bucharest International Literature Festival

    The inaugural evening of the Bucharest International Literature Festival, an early December event hosted by the Peasant Club in Bucharest, started off from one of Israeli writer Zeruya Shalev’s novels, “Husband and Wife”, a book whose Romanian version was brought out by the Polirom Publishers. “Noted for her debut novel, Love Life, Israeli native Shalev plays confidently with the themes of jealousy, accumulated grievances, and resentments,” Library Journal writes. And Publishers Weekly also makes mention of Zeruya Shalev’s performance. ”Shalev has created a novel entirely devoid of standard dialogue, choosing instead to convey snatches of conversation, arguments and whispers of love in stream-of-consciousness prose.” In the novel, characters Udi and Naama are two people who had been growing side by side, yet somewhere along their journey communication between them seems to have broken down, and their life together, jointly with their daughter Noga is now torn by jealousy, fury and guilt. Little by little it turns out that the entire foundation their marriage had been built upon was a very frail one, and the image of their idyllic teenage love was just an illuson.



    The four guests in the Festival, two writers couples, Zeruya Shalev and Ayal Megged from Israel and Cecilia Stefanescu and Florin Iaru from Romania, respectively, were actually asked, among other things, why being unhappy has a more powerful creative potential than being happy. It was also a couple who moderated the discussion, poet Adela Greceanu and journalist Matei Martin. Ayal Megged is the recipient of a string of literary prizes, including the Macmillan prize for fiction. He is a journalist, a poet, a prose writer, and also a teacher of creative writing.



    In writer Cecilia Stefanescus books, being unhappy seems to be more frequent than being happy.


    “Dramatic situations engender conflict and enjoy diving into these conflicts. Unhappy circumstances force you to take out all your masks. I did not give up on all my illusions, but I did let go of the illusion that happiness lasts. Happiness is a split second, it does not last. We would become unhealthy, we would suffer terribly if we were happy forever.”



    Writer Florin Iaru shares that opinion. In writing, being unhappy is more productive than being happy.


    “It’s a matter of grammar. In grammar, happiness is restrictive, it only has adjectives, it only has qualities. We pursue happiness, whatever the costs. However, happiness is static, it lacks conflict, so it cannot possibly develop a dramatic nucleus. Secondly, readers are consumers of unhappiness. It makes them happy, it gives them aesthetic satisfaction. So if readers look for unhappiness, writing about it pays off, and authors know that all to well.”



    The talk further developed into no less interesting questions. What are the advantages of a marriage between writers? To what extent is there admiration, to what extent is there understanding, how much of that is competition or envy, in a couple where both members are writers? What traumas can literature bring to a marriage?



    The Bucharest International Literature Festival gave literature lovers from Bucharest the opportunity to meet notable personalities in European literature today, coming from countries such as Great Britain, Israel, Croatia, Hungary, Serbia, Jamaica and Romania.




  • Le Festival International de Littérature  et de traduction de Iaşi

    Le Festival International de Littérature et de traduction de Iaşi

    Après la première édition, en 2013, du Festival International de Littérature et de traduction de Iaşi (FILIT), le quotidien espagnol El Pais parlait de cet événement culturel comme du festival littéraire le plus important d’Europe de l’Est“, tandis que le journal allemand Frankfurter Allgemeine Zeitung écrivait qu“un événement d’une telle envergure européenne n’avait jamais existé auparavant en Roumanie“.



    La deuxième édition du Festival international de littérature et de traduction de Iaşi réunit du 1er au 5 octobre plus de 300 professionnels du livre, du pays comme de l’étranger, écrivains, traducteurs, éditeurs, organisateurs de festivals, critiques littéraires, libraires, distributeurs de livres, managers et journalistes culturels.



    Tout au long du festival, le public rencontrera Herta Müller, Prix Nobel de littérature, David Lodge, un des prosateurs les plus appréciés au monde et considéré comme un écrivain classique mais vivant de la littérature anglaise et mondiale, Norman Manea et Mircea Cărtărescu, dont la presse internationale affirme chaque année qu’ils ont de grandes chances de décrocher le Nobel. En octobre 2009, Herta Müller, poète et écrivain allemande d’origine roumaine, devenait la douzième femme lauréate du prix Nobel de littérature, pour avoir « avec la densité de la poésie et la franchise de la prose, dépeint l’univers des déshérités ».



    Un des auteurs étrangers les plus populaires en Roumanie, David Lodge, réputé romancier, dramaturge et scénariste britannique, est choyé tant par les critiques littéraires que par le grand public. Sa présence au Festival international de littérature et de traduction de Iaşi est d’autant plus importante qu’elles ont été rares ses apparitions publiques aux festivals de ces dernières années. En plus, c’est sa première visite en Roumanie.



    Invité au micro de RRI, Dan Lungu, écrivain roumain et manager du FILIT, nous a parlé de quelques-uns des défis lancés par l’édition 2014 de ce festival : ”Le plus grand défi est celui que le festival fait peau neuve. Nous avons donc pensé à de nouveaux genres d’événements et à des invités sur mesure. Par exemple, Guillermo Arriaga, scénariste très connu et auteur de romans, à qui nous dédions toute une soirée. C’est un nouveau genre d’invités, car à l’édition antérieure du festival nous n’avons pas convié de scénaristes. A notre avis, c’est une bonne idée que d’ouvrir le festival à d’autres types de littérature. Autre nouveauté de la présente édition: prolonger le festival au-delà des cinq journées prévues. Aussi avons-nous mis en place des résidences de traducteurs, parce que le festival s’adresse à eux aussi. Bien sûr que les traducteurs sont présents pendant toute la durée du festival. Ils ont ainsi l’occasion de faire la connaissance des écrivains et de s’entretenir avec eux. Le plus important c’est qu’ils aient une période de détente et qu’ils bénéficient d’un petit financement leur permettant de mener à bien leurs projets de traduction. Voilà pourquoi nous avons organisé cette année six résidences pour les traducteurs ”.



    Déroulé sous le patronage de la Représentation de la Commission Européenne en Roumanie, le Festival international de littérature et de traduction de Iasi attend le public au Théâtre National de la ville pour assister à des soirées de lecture, des rencontres avec les écrivains préférés, des concerts et des tables rondes. Organisé dans le cadre du Festival, le Salon du livre, BOOKFEST, se donne pour objectif de promouvoir les offres des meilleures maisons d’édition de Roumanie.



    Pour plus de détails, passons le micro à Dan Lungu, manager du FILIT : « Parmi les grandes nouveautés de l’actuelle édition, je mentionnerais la présence, aux côtés des auteurs étrangers, de dix traducteurs roumains venus à Iasi avec le concours de l’Union des écrivains de Roumanie et de l’Institut culturel roumain. Nous aurons donc un tableau complet de tout un univers littéraire qui jouira de la présence des écrivains, traducteurs, journalistes, managers, agents littéraires. Et il ne faut surtout pas oublier le public. En 2013, on a recensé plus de 30.000 visiteurs ».



    Cette année, le Festival international de littérature et de traduction de Iasi comporte, en première, une section consacrée à la poésie. Plus de détails sur « La Maison de la Poésie » et « la Nuit blanche de la poésie », avec Corina Bernic, coordinatrice de la section : « On se réjouit de voir que le festival rassemble un public de plus en plus nombreux. Lors de la précédente édition, on a lancé un projet pilote pour tester la capacité du public à résister à un marathon de poésie, une nuit blanche en vers passée en présence d’une trentaine de poètes roumains et étrangers. Avec pour modérateur l’écrivain Claudiu Komartin, le projet a réuni l’année dernière plus de 500 personnes, un chiffre qui a dépassé nos attentes et qui nous a encouragés à continuer. Comme vous voyez, le public de Iasi est épris de poésie et de prose aussi. Cette année, nous envisageons d’élargir un peu le projet. A part une deuxième Nuit Blanche de la Poésie, dont les modérateurs seront Silvia Dancu et moi-même, le public sera invité à une série de lectures des poètes roumains ».



    Une vingtaine de poètes de Roumanie se donneront rendez-vous avec le public à la Maison Dosoftei de Iasi, fameuse pour avoir accueilli au XVIIème siècle la première imprimerie de Moldavie. Les amateurs de littérature en vers auront ainsi l’occasion de connaître et entendre les voix les plus importantes de la poésie roumaine contemporaine. (Mariana Tudose, Ioana Stancescu)

  • Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT)

    Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT)

    După prima sa ediţie, din 2013, Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT) a fost remarcat de cotidianul spaniol El Pais drept cel mai important festival literar din Europa de Est“, iar Frankfurter Allgemeine Zeitung a apreciat că “un eveniment de asemenea anvergură europeană n-a mai existat vreodată în România“. Cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT) aduce la Iaşi, în perioada 1 — 5 octombrie peste 300 de profesionişti din domeniul cărţii, atât din ţară, cât şi din străinătate, scriitori, traducători, editori, organizatori de festival, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri şi jurnalişti culturali. Herta Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, David Lodge, unul dintre cei mai iubiţi şi apreciaţi prozatori ai lumii, considerat un clasic în viaţă al literaturii britanice, Norman Manea şi Mircea Cărtărescu, creditaţi anual în presa internaţională cu mari şanse la Nobel, se întâlnesc cu publicul din România la Iaşi pe durata festivalului. Hertei Müller i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură în octombrie 2009 pentru densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor”, fiind a douăsprezecea femeie care a primit această distincţie. Scriitorul britanic David Lodge este unul dintre cei mai populari autori străini în România, fiind deopotrivă apreciat de critica literară, dar şi de un public foarte larg. Acceptul lui Lodge de a participa la FILIT este cu atât mai important cu cât apariţiile sale publice în ultimii ani au fost extrem de puţine în cadrul festivalurilor, iar aceasta este prima sa vizită în România. Reputat romancier, dramaturg şi scenarist, David Lodge se numără astăzi printre clasicii în viaţă ai literaturii britanice şi mondiale. Despre câteva din provocările festivalului din acest an, Dan Lungu, manager FILIT.



    Cea mai mare provocare a fost să nu ne repetăm, am încercat să înnoim evenimentul. De aceea ne-am gândit la câteva tipuri noi de evenimente şi la invitaţi pe măsură. De pildă, Guillermo Arriaga, scenarist foarte cunoscut şi autor de romane, căruia îi dedicăm o seară, este un tip nou de invitat, pentru că, la ediţia anterioară a FILIT-ului, n-am mai avut ca invitaţi scenarişti. Şi, credem noi, este o idee bună să deschidem festivalul către diferite tipuri de literatură. De asemenea, am încercat să extindem FILIT-ul, în afară de cele cinci zile de festival. Am înfiinţat, în acest scop, rezidenţele de traducători FILIT, pentru că festivalul este dedicat scriitorilor, dar şi traducătorilor. Traducătorii, evident, sunt prezenţi şi în cele cinci zile de festival, o bună ocazie să cunoască scriitori, o bună ocazie de discuţii profesionale, dar este foarte important ca ei să aibă o perioadă de linişte şi o mică finanţare, ca să-şi poată duce la capăt proiectele de traducere. În acest scop, anul acesta am organizat şase rezidenţe pentru traducători.”




    Desfăşurat în acest an sub Patronajul Reprezentanţei Comisiei Europene în România, FILIT cuprinde lecturi publice, întâlniri ale scriitorilor cu publicul tânăr din licee şi universităţi, Serile FILIT găzduite de Teatrul Naţional, concerte, mese rotunde şi conferinţe specializate. Târgul de carte BOOKFEST, organizat în cadrul FILIT, prezintă publicului ieşean oferta de carte a celor mai importante edituri din România. Dan Lungu, manager FILIT: ”O altă noutate din acest an este că, pe lângă scriitorii străini, împreună cu Uniunea Scriitorilor din România şi Institutul Cultural Român, aducem la FILIT şi 10 traducători români, astfel încât putem completa tabloul. Pentru că avem ambiţia să reconstituim în mic, la Iaşi, cu ocazia FILIT-ului, complexitatea unei lumi literare. De aceea avem scriitori, jurnalişti, traducători, manageri culturali, agenţi literari. Şi nu putea lipsi evident publicul, care a fost numeros încă de anul trecut, peste 30.000 de vizitatori.”



    Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi are anul acesta o nouă secţiune: Casa Poeziei”. Corina Bernic, coordonatorul Casei Poeziei şi a Nopţii Albe a Poeziei.



    Ne bucurăm mult că vine tot mai multă lume din ţară la FILIT. Anul trecut am făcut un proiect pilot, am încercat să facem un test, să vedem dacă publicul ieşean duce” un eveniment lung, un maraton al poeziei, o noapte albă a poeziei la care au participat aproape 30 de poeţi din România şi din străinătate. Anul trecut am moderat evenimentul cu scriitorul Claudiu Komartin şi noi am fost foarte miraţi să avem un public de peste 500 de persoane. De aceea ne-am gândit că trebuie să continuăm, pentru că în Iaşi există şi public de poezie, nu doar de proză. Anul acesta extindem proiectul de poezie, continuăm Noaptea Albă a Poeziei. În acest an moderez noaptea poeziei cu Silviu Dancu, noutatea este că am introdus în program o întreagă serie de lecturi ale poeţilor români.



    Douăzeci dintre cei mai importanţi poeţi români se întâlnesc cu publicul în fiecare zi de festival la Casa Dosoftei, locul-emblemă în care a funcţionat în secolul al XVII-lea prima tiparniţă din Moldova. Este vorba despre unele dintre cele mai importante voci ale poeziei contemporane româneşti — de la autori care au debutat în anii ’60 şi au devenit apoi nume mari ale literaturii noastre, până la tineri scriitori care s-au afirmat în ultimii ani.

  • Le point sur les échanges littéraires franco-roumains

    Le point sur les échanges littéraires franco-roumains

    La littérature, le livre et lécrit – des sujets tout à fait incontournables à cette fin de semaine en Roumanie, puisque la ville de Iasi (est) accueille la deuxième édition du Festival international de littérature et traduction. Un événement devenu, dès sa première édition, “le plus important festival spécialisé en Europe de lest”, comme lécrivait le très sérieux quotidien espagnol El Pais. A part un panel de figures de proue de la littérature européenne qui ont fait le déplacement à Iasi, FILIT est aussi une importante plate-forme de réflexion pour toutes les professions du secteur, un rendez-vous avec une forte dimension francophone de surcroît. Justement où en est-on dans les échanges littéraires franco-roumains ? Le point avec Chloé Becqueriaux, chargée de mission pour le livre et lécrit à lInstitut français de Roumanie.


  • RADIRO, festivalul internaţional al orchestrelor radio

    RADIRO, festivalul internaţional al orchestrelor radio

    Cinci orchestre radio – din Finlanda, Cehia, Germania, Franţa şi România – au venit în această săptămână la Bucureşti pentru a oferi melomanilor un eveniment de excepţie, dedicat muzicii lui Richard Strauss, în anul în care se împlinesc 150 de ani de la naşterea marelui compozitor german.



    La iniţiativa Radio România, organizator al Festivalului RadiRo, ansamblurile simfonice amintite susţin concerte la Sala Radio, deschiderea, pe 20 septembrie, fiind făcută de Orchestra Simfonică Radio din Finlanda, fondată în 1927, în anii de mare efervescenţă ai radiourilor europene şi care a evoluat în premieră acum pe o scenă din România.



    Protagonistă a celei de a doua seri a festivalului, Orchestra Naţională Radio a concertat sub bagheta directorului de onoare al acestei ediţii, dirijorul Cristian Mandeal. Cu peste 1.000 de concerte dirijate în 35 de ţări de pe 4 continente, Cristian Mandeal creează în concertele sale un adevărat flux de energie, o chimie specială între dirijor, orchestră şi public. Invitata specială a serii a fost soprana Katarina Jovanović, o prezenţă familiară iubitorilor de muzică.



    A urmat una dintre orchestrele radio de forţă din Europa: Orchestra Simfonică Radio din Praga, acompaniată la Bucureşti de dirijorul său principal, Ondrej Lénard şi de pianistul Jan Simon, două nume cu greutate în Cehia şi în străinătate. La pupitrul primului concert al Orchestrei Simfonice Radio din Praga s-a aflat dirijorul Tiberiu Soare, liderul tinerei generaţii de dirijori români.



    Pianistul Horia Mihail, solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio de la Bucureşti şi protagonist al Turneului Pianul Călător organizat de Radio România, a fost solistul invitat al celei de a doua seri a Orchestrei Simfonice Radio din Praga la RadiRo, într-un program Strauss & Dvořák.



    Orchestra Simfonică Radio din Stuttgart, un ansamblu de referinţă în Germania, condus în anii 70 de celebrul Sergiu Celibidache a concertat, în seara următoare, alături de doi solişti de primă mărime: violonistul Nikolaj Znaider, unul dintre cei mai flexibili muzicieni contemporani şi soprana Ruxandra Donose, premiată recent de prestigioasa revistă Gramophone.



    Organizatorii au rezervat penultima seară Orchestrei Naţionale Radio, în compania unui violonist pentru care muzica nu are limite: Alexandru Tomescu. Cu celebra sa vioară Stradivarius Elder — Voicu din 1702, care a traversat România în Turneele Stradivarius şi s-a făcut auzită în mari săli de concerte de pe toate meridianele, Alexandru Tomescu a ales pentru RadiRo un program Debussy, Strauss & Brahms.



    Festivalul se va închide cu un concert de excepţie susţinut de Orchestra Naţională a Radiodifuziunii Franceze, care a aniversat recent 80 de ani de existenţă.

  • Le Festival international des orchestres de radio – RadiRo 2014

    Le Festival international des orchestres de radio – RadiRo 2014

    Nous sommes mercredi, à savoir au beau milieu de RadiRo, le Festival international des orchestres symphoniques de radio, qui revient en 2014, à Bucarest, pour une deuxième édition. Cinq ensembles d’élite figurent à l’affiche de ce festival à thématique inédite en Europe, imaginé par Radio Roumanie, son unique producteur et organisateur cette année. Vous le savez, RadiRo est l’événement qui se déroule dans les années paires, en alternance avec l’autre rendez-vous repère des automnes musicaux bucarestois, à savoir le Festival « George Enescu ». Les différences d’approche entre les deux sont assez importantes et nous en parlerons dans la seconde partie de cette émission. Le résultat est pourtant similaire — un défilé de stars mondiaux du répertoire à Bucarest.


    Après les ensembles des radios finlandaise, roumaine et tchèque, ces mercredi et jeudi c’est le tour de l’Orchestre symphonique de la radio de Stuttgart de se produire sur la scène de la salle de concerts de la maison de la Radio roumaine. Dialogue avec la mezzo-soprano Ruxandra Donose et Stéphane Denève, chef principal de l’Orchestre symphonique de la Radio de Stuttgart.