Radio România Internațional

Tag: Germania

  • Oameni şi ziduri

    Oameni şi ziduri

    Şi la nivel geopolitic, zidul poate fi o noţiune pozitivă dar şi negativă.
    Zidul apără oamenii adunaţi într-o familie sau societate dar îi ŞI poate izola
    pe oameni, îi poate ţine închişi sau divizaţi. Chinezii au ridicat singura construcţie
    umană vizibilă de pe Lună, un zid uriaş, pentru a se izola de lumea exterioară
    şi de pericolele ei. Romanii au ridicat ziduri de apărare dar şi de civilizaţie
    şi cultură. Şi poduri au ridicat romanii. Evul Mediu este o perioadă a
    zidurilor şi a cetăţilor, dar cel mai cunoscut şi mai traumatizant zid
    contemporan este Zidul Berlinului. Cu această adevărată cortină de fier,
    ridicată în inima Europei, zidul devine un factor internaţional de divizare, de
    separare până la izolare a unor ţări sau blocuri de ţări, cu tot cu popoarele
    şi cu toţi oamenii care trăiesc acolo. Construcţia europeană se bazează pe
    dispariţia zidurilor, a restricţiilor şi a divizării.

    Marile realizări ale
    filosofiei europene se numesc libertăţi, de circulaţie, pentru oameni, pentru
    bani, pentru mărfuri. În acelaşi timp, ca pol de prosperitate, spaţiul
    comunitar a devenit o atracţie excepţională pentru toate continentele şi
    regiunile lumii. Mediterana, mare nostrum a romanilor, a transformat această
    denumire, de-a lungul timpului, în revendicare, fie de la nord, din Europa, fie
    de la sud, din Africa. În a doua parte a anului 2015 şi începutul lui 2016,
    fluxul de oameni care încercau să intre în Grecia, venind de pe coastele
    asiatice ale Mediteranei, a prins Europa nepregătită.

    Decizia comunitară s-a
    lovit de această problemă umanitară, de situaţia concretă din diferite puncte
    nevralgice ale noii rute pentru refugiaţi, deschise pe continentul european.
    Este momentul în care Ungaria a decis să ridice un gard de protecţie, un zid de
    netrecut, pe frontiera cu Serbia, tocmai pentru a împiedica trecerea masivă a
    frontierei de către migranţii noului val. În septembrie 1989, Ungaria a
    îndepărtat gardul de sârmă de la frontiera cu Austria, parte a Cortinei de
    Fier ce a izolat Vestul capitalist de Estul comunist, permiţând refugiaţilor
    est-germani de pe teritoriul său să treacă în Occident. A fost prima deschidere
    oficială în zidul Războiului Rece, care
    a dus, peste două luni, la căderea Zidului Berlinului. 26 de ani mai târziu,
    Ungaria ridica un zid de sârmă pe frontiera sa sudică, devenită frontieră
    europeană. Era momentul în care Siria era răvăşită de lupte, era vârful
    experienţei ISIS, moment în care oamenii fugeau să scape cu viaţă. Soluţiile
    europene pentru această situaţie teribilă au fost departe de a fi ideale dar
    s-au făcut eforturi fantastice pentru a uşura suferinţa oamenilor, peste un
    milion, veniţi numai în 2015. În prezent, migraţia continuă, oamenii vor să
    plece iar Germania rămâne ţinta aşteptărilor şi a speranţelor.

    Dacă Europa face
    eforturi şi cheltuieli pentru a rezolva criza umanitară a refugiaţilor, alţii
    încearcă să profite de pe urma acestei tragedii. Şi nu ne gândim la profitorii
    care împânzesc coastele Turciei sau Libiei, generând situaţii de-a dreptul
    inumane, ci chiar de state care atrag refugiaţii în acţiuni împotriva statelor
    europene. După răpirea disidentului Roman Protasevici, în urma unui act de
    piraterie aeriană, Belarus a devenit punct de primire a refugiaţilor, deşi se
    află departe de malurile Mediteranei, de prima linie a migraţiei spre Europa.
    Refugiaţii au fost lăsaţi să vină în număr mare în Belarus, pentru a apărea,
    apoi, la frontiera cu Polonia. Acolo este frontiera Uniunii Europene cu fostul
    spaţiu sovietic, cu Belarus, o fostă republică unională, condusă autorahic şi
    dictatorial. Asia şi Africa sunt departe dar, totuşi, oameni veniţi de acolo,
    unii tineri şi copii, au ajuns la această frontieră ca un zid, îmbrăcată în
    sârmă ghimpată. Nu are cum să fie o nouă rută spre Europa ci pare mai degrabă
    un desant, o acţiune împotriva Uniunii Europene, care aplică o serie de
    sancţiuni împotriva Belarus. Astfel, migranţii devin o masă de presiune,
    deplasarea lor nu mai este una naturală ci devine o acţiune politică evidentă.
    S-a anunţat că Belarus a evacuat miile de refugiaţi de la frontiera cu Polonia
    dar a fost deja trecut un prag, acela al manipulării cu scop politic, într-un
    fel de război informal, de alt tip, hibrid, a unor grupuri de oameni, de
    refugiaţi, de folosire a unor situaţii umanitare ca mijloc de presiune asupra
    unor ţări civilizate care fac din drepturile omului un principiu esenţial bază
    al societăţii omeneşti.

  • Agiutoru internaţionalu tră România

    Agiutoru internaţionalu tră România

    Di ndauă dzăli, numirlu a cazurlor năi di COVID diagnosticati tru România easti tru scădeare, ama sistemlu sanitar armâni sumu ună presiune babageană. Spitalele suntu ma largu mpline, la terapie intensivă numata ari niţi unu apatu libiru, iara yeatărlli ţănu keptu dinintea a dalgăllei multu mari di căftări. Tru aesti condiţii, România ma largu pitricu pacienţă tru catandisi greauă tru alti stati europene cari spusiră vrearea tră yitripseari. Niercuri, nica 6 lăndzidz pi hală greauă dusiră tru Germania, tru treilu şi aţelu ditu soni transferu cătră aestă văsilie. Selecţia a pacienţălor fu realizată di ună echipă adrată ditu yeatră germani cari di vinirea tricută viniră tru România şi analizară catandisea-a lăndzidzloru.


    Șeflu a Departamentului tră Situaţii di Urgenţă, Raed Arafat: “Noi avumu 18 di locuri tru Germania, cari, tora, tuti suntu acăţati şi, cadealihea, aesta nă eliberă locuri inclusiv tru născănti secţii di Terapie Intensivă. Yinu nica dauă-trei stămâni di presiune pi sistemlu sanitar şi, ti amărtie, un numiru mari di morţă, tră atea că easti nica un numiru mari di pacienţă tru catandisi multu critică tru spitali. Soţlli germani cându dusiră şi verificară ţi pacienţă va s’llia, nu eara lişoru s’aflămu pacienţă cari s’poată s’hibă di căuli tră transferu. Ari căbili s’nidzemu ma largu cu transferurile şi cătră Polonia şi cătră Cehia.”



    Ungaria viţină easti ună altă văsilie, prima pănu tru soni, cari apruke paciență ditu România. Cama di 70 di persoane fură pitricuti până tora tru spitali ditu xinătati, iara, cu tuti gaereţli, aproapea unu cirecu ditu arada-a loru muriră. Nivelu multu analtu a morţăloru asociate infectarillei cu SARS-CoV-2 – di ordinlu a sutilor tru cathi dzuuă – easti, dimi, atea ţi găilipseaşti nai cama multu tru aestă dalgă patru a epidemiillei ditu România. Situaţia greauă feaţi că ma multi văsilii s’yină tru agiutor, ntră cari și Israelulu. Miercuri, România apruke dzati concentratoare di oxigen ditu partea aliştei ceastii văsilii — protili ditu ună tranşă di 40. David Saranga, ambasadorlu a statlui Israel tru România “România easti unu cadealihea soţu a Israelui. Și, ditu aestă itie, statlu Israel apufusi s’agiută ună văsilie soaţă. Ti amărtie, România treaţi pritu ună perioadă greauă di itia a pandemiillei şi ari ananghi di agiutoru. Și tră aesta himu noi aoa. Statlu Israel faţi aestă donaţie di 40 di concentratoari di oxigen cari va s’agiută la tratamentu. Nu easti lişor ta s’aflli concentratoari di oxigen tu dzălile aeastea.”


    Agiutor vini ditu partea altiloru văsilii și sumu turlie di yitrii. Ică echipe di cadre medicale cari ansăriră tru agiutorul a colegilor români, ași cum easti cazlu la spitalu modular ditu estul a văsiliillei, aproapea di Iași, iu yeatră, asistente și paramedici ditu Republica Moldova trateadză paciență deadunu cu cadrili medicale ditu România.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Sprijin internaţional pentru România

    Sprijin internaţional pentru România

    De
    câteva zile, numărul
    cazurilor noi de COVID diagnosticate în România este în scădere, însă sistemul
    sanitar rămâne sub o presiune uriaşă. Spitalele sunt în continuare pline, la
    terapie intensivă nu mai este nici un pat liber, iar medicii fac faţă cu greu
    valului foarte mare de solicitări. În aceste condiţii, România a continuat să
    transfere pacienţi în stare gravă în alte state europene care s-au oferit să îi
    trateze. Miercuri, încă 6 bolnavi în stare gravă au plecat în Germania, în cel
    de-al treilea şi ultim transfer către această ţară. Selecţia pacienţilor a fost
    realizată de o echipă formată din medici germani care de vinerea trecută au
    venit în România şi au analizat situaţia bolnavilor.

    Șeful Departamentului
    pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat Noi am avut 18 locuri în
    Germania, care, acum, toate sunt ocupate şi, bineînţeles, asta ne-a
    eliberat locuri inclusiv în unele secţii de Terapie Intensivă. Urmează încă
    două-trei săptămâni de presiune pe sistemul sanitar şi, din păcate, un număr mare
    de decese, pentru că este încă un număr mare de pacienţi în stare foarte
    critică în spitale. Colegii germani când au mers şi au verificat ce pacienţi
    vor lua, nu era uşor să găsim pacienţi care să suporte transferul. Este posibil
    să continuăm transferurile şi către Polonia şi către Cehia.

    Ungaria vecină este o altă țară, prima de altfel, care a primit
    pacienți din România. Peste 70 de persoane au fost trimise până
    acum în spitale din străinătate, iar, în pofida eforturilor, aproape o treime
    dintre ei au murit. Nivelul foarte ridicat al deceselor asociate infectării cu
    SARS-CoV-2 – de ordinul sutelor în fiecare zi – este, de altfel, ceea ce
    îngrijorează cel mai mult în acest val patru al epidemiei din România. Situaţia
    grea a determinat mai multe ţări să vină în ajutor, între care și Israelul.
    Miercuri, România a primit zece concentratoare de oxigen din partea acestei
    țări – primele dintr-o tranşă de 40. David Saranga,
    ambasadorul statului Israel în România România este un prieten adevărat al Israelului. Și, din acest motiv,
    statul Israel a hotărât să ajute o ţară prietenă. Din păcate, România trece printr-o perioadă
    dificilă din cauza pandemiei şi are nevoie de sprijin. Și pentru asta suntem
    noi aici. Statul Israel face această donaţie de 40 de concentratoare de oxigen
    care vor ajuta la tratament. Nu este uşor de a găsi concentratoare de oxigen
    zilele acestea.

    Ajutor a venit din
    partea altor țări și sub formă de medicamente. Sau echipe de cadre medicale
    care au sărit în ajutorul colegilor români, așa cum este cazul la spitalul
    modular din estul țării, în apropiere de Iași, unde medici, asistente și
    paramedici din Republica Moldova tratează pacienți alături de cadrele medicale
    din România.


  • Christophe Woehrle din Franţa

    Christophe Woehrle din Franţa

    Christophe Woehrle din Franţa, student al cursului de limba română oferit de Institutul Cultural Român din Paris, doctor în istorie contemporană, titlu obţinut la Otto Friedrich Universität din Bamberg, Germania, care face cercetări legate de istoria prizonierilor români din Primul Război Mondial înmormântaţi în cimitirele din Alsacia şi Lorena şi care se află în România între 15 şi 17 octombrie


    La RRI ni se prezintă, scurt, în limba română invitatul nostru:


    Numele meu este Christophe Woehrle, sunt istoric, trăiesc în Franţa, în Strasbourg,în regiunea Alsacia. Studiez limba română, e un pic greu, dar îmi place foarte mult.”


    Christophe Woehrle urmează deja de un semestru cursul online de limba română oferit de Institutul Cultural Român din Paris.


    Sunt tatăl unei fiice în vârstă de 26 de ani, eu am 52 de ani, sunt căsătorit a doua oară, iar, cum cea de-a doua mea soţie avea deja 3 copii, creştem împreună 4 copii, care sunt toti mari acum, cel mai mic are 18 ani anul acesta. Tatăl meu s-a stins din viaţă destul de tânăr, iar eu am fost nevoit să muncesc încă de la 14 ani în minele de potasiu din Alsacia. Am muncit în mină până la 40 de ani, apoi m-am îmbolnăvit grav şi am hotărât să mă reapuc de şcoală. Aşa că la 40 de ani mi-am luat bacalaureatul, am terminat apoi inclusiv facultatea, masteratul şi doctoratul. Sunt doctor în istorie contemporană la Universitatea Bamberg din Germania. Şi sunt interesat inclusiv de soarta prizonierilor români din Primul Război Mondial care au ajuns în Alsacia. De aceea mi-am dorit să învăţ româna şi să încep un pic să înţeleg limba română, care mi se pare cam dificilă. Poate şi din cauza faptului că o învăţ destul de târziu, la o vârstă la care e mai greu să faci un asemenea lucru, dar e o limba latină, e foarte similară cu franceza, şi româna, şi franceza au multe cuvinte asemănătoare, româna are însă şi multe capcane. E destul de complicat deci. Trebuie să îţi formezi întâi un vocabular, iar aceasta e partea cea mai grea pentru mine. Apoi mai e si pronunţia care îmi dă bătăi de cap, sunt anumite sunete pe care acum câteva luni nu reuşeam să le pronunţ foarte bine, cum ar fi i-urile scurte. Dar la cursuri, profesoara noastră, doamna Laura Zăvăleanu, ne e de un real ajutor. Limba română e aşadar pentru mine o adevărată bogăţie, în acelaşi timp e şi destul de dificilă.”


    Doctor în istorie contemporană, titlu obţinut în 2019 cu distincţia Magna Cum Laude la Universitatea Otto Friedrich din Bamberg, Germania, Christophe Woehrle predă în prezent istoria şi geografia la Colegiul Stockfeld din Strasbourg. Pentru cercetările sale legate de soarta prizonierilor de război, inclusiv a celor români, istoricul francez a fost decorat recent în Franţa cu Ordinul Artelor și Literelor în grad de Cavaler. El a fondat chiar şi o asociaţie intitulată Memoria şi istoria mormintelor eroilor români din Alsacia“. De unde interesul său pentru destinul soldaţilor români luaţi prizonieri de germani în Primul Război Mondial?


    Străbunicul meu, Henri Vincentz, care a luptat în Primul Război Mondial ca soldat german – pe vremea aceea Alsacia făcea parte din Reich-ul german, a fost luat prizonier de ruşi, ulterior a fost prizonier german în Franţa. El mă ducea, pe când aveam numai vreo 15 ani, la cimitirul românesc din Soultzmatt, și aşa am început eu să descopăr istoria prizonierilor de război români. Cred că străbunicul rezona cu destinul tragic al prizonierilor români care şi-au găsit sfârşitul în Alsacia. O emoţie specială îl încerca de fiecare dată când mă lua cu el acolo. Şi mi-am spus mereu că într-o bună zi voi vrea să înțeleg mai bine ce s-a întâmplat cu acești oameni care au venit şi au murit în aceste locuri.”


    “Istoricul celor uitați”, cum l-a numit presa franceză, Christophe Woehrle, a cercetat numeroase arhive din Germania, inclusiv arhive militare, sau arhivele Comitetului Internațional al Crucii Roșii de la Geneva. Işi doreşte să poată ajunge să cerceteze şi arhive din România. Deocamdată va face o primă vizită în ţara noastră, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Memoria şi istoria mormintelor eroilor români din Alsacia“, chiar în acest sfârşit de săptămână.


    Pe 15 octombrie voi veni în România, la Bucureşti, pentru a o cunoaşte pe Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române. Am creat în Alsacia această asociaţie dedicată eroilor români din Primul Război Mondial şi i-am cerut Majestăţii Sale Margareta să îşi ofere Înaltul Patronaj organizaţiei noastre. A fost de acord şi iată că ne vom întâlni la Palatul Regal pe 15 octombrie pentru a primi acest Înalt Patronaj al Majestăţii Sale şi întregul său sprijin. Voi rămâne în România până pe 17 octombrie, mă voi întâlni şi cu Ambasadoarea Franţei în România, Excelenţa Sa Laurence Auer, la sediul Ambasadei, şi va fi, cred, şi o întâlnire organizată de Institutul Cultural Român pentru a vorbi despre asociaţia noastră. Pe lângă întâlnirile oficiale deja stabilite îmi propun să mă plimb puţin prin Bucureşti. Cât se va putea, desigur. Vor mai fi şi alte ocazii viitoare de a veni în România prilejuite de proiectele mele. Mi-ar plăcea, bineînteles, să descopăr toată România, toate locurile ei, mai ales pe cele din care provin prizonierii de război despre care am făcut cercetări, cum ar fi Muntenia, Oltenia, Constanţa. Mi-ar plăcea ca într-o bună zi să pot merge pe urmele acestor eroi, pentru că cercetările mele vizează soarta a aproape două mii de prizonieri de război români care au murit aici. Le ştiu numele, prenumele, știu de unde au venit, dar ar fi interesant pentru mine, ca istoric, să aflu mai multe despre ei.”



  • Jurnal Românesc – 06.10.2021

    Jurnal Românesc – 06.10.2021

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a deschis concertul aniversar al ansamblului românesc Violoncellissimo, organizat la sediul UNESCO de la Paris cu ocazia marcării a 65 de ani de la aderarea României la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură. Şeful diplomaţiei române a evocat importanţa pentru România a aderării la UNESCO şi a subliniat oportunitatea de promovare a patrimoniului cultural şi a valorilor româneşti pe care o oferă României statutul de membru al UNESCO.

    Prin apartenenţa şi activitatea în cadrul organizaţiei, România îşi reafirmă ataşamentul profund faţă de multilateralism, de valorile democratice, de drepturile omului şi de principiile care stau la baza Organizaţiei Naţiunilor Unite’, a transmis Aurescu. Ministrul a amintit si contribuţia UNESCO la efortul comun de protejare a patrimoniului universal şi a reiterat angajamentul României de a continua demersurile de introducere pe lista patrimoniului a unor obiective naţionale de importanţă universală. În 2021 se aniversează 75 de ani de la fondarea UNESCO şi 65 de ani de la aderarea României la organizaţie. Momentul este marcat printr-o serie de conferinţe şi colocvii, concerte, expoziţii, o emisiune filatelică, precum şi donarea unui fond de carte românească Bibliotecii UNESCO.

    Schimburile economice bilaterale dintre România şi Germania ar putea depăşi anul acesta 33 de miliarde de euro, a afirmat ambasadorul ţării noastre la Berlin, Adriana-Loreta Stănescu. Prezentă la un eveniment organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, aceasta a arătat că cele peste 23.000 de firme cu capital german înregistrate în România au realizat investiţii de peste 10 miliarde de euro şi au generat aproximativ 300.000 de locuri de muncă. Relaţiile bilaterale româno – germane se situează la un nivel excelent, fapt reflectat în dialogul politic substanţial şi benefic, în relaţiile economice consistente şi aflate în creştere continuă, în intensitatea contactelor interumane, culturale, academice, potenţate de existenţa unor ample şi dinamice comunităţi ale minorităţii germane din România şi respectiv a etnicilor germani şi a cetăţenilor români emigraţi în Germania, acestea reprezentând o punte solidă de legătură între ţările noastre, a declarat ambasadorul. Aproape 800.000 de români trăiesc şi lucrează în Germania, potrivit statisticilor oficiale făcute publice în acest an.

    Ministerul român de Externe salută adoptarea de către Comisia Europeană a primei Strategii pentru combaterea antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti. Instituţia arată că a fost implicat, de la început, în eforturile Comisiei de redactare a documentului şi a participat activ la procesul de consultare realizat la nivel european. MAE transmite că susţine pe deplin eforturile Executivului Comunitar de combatere a antisemitismului şi de protejare a vieţilor evreieşti şi încurajează adoptarea imediată de către toate statele membre ale UE a unor planuri de acţiune sau strategii complementare cu Strategia europeană, în condiţiile în care, în contextul actual al crizei sanitare, cazurile de antisemitism, xenofobie, radicalizare şi de propagare a discursului instigator la ură cunosc o expansiune îngrijorătoare. Strategia elaborată de Comisia Europeană se sprijină pe trei piloni: prevenirea şi combaterea tuturor formelor de antisemitism atât online cât şi offline, încurajarea vieţii evreieşti şi protejarea moştenirii evreieşti şi asigurarea şi întărirea educaţiei, cercetării şi comemorării Holocaustului. MAE precizează că Parlamentul de la Bucureşti a adoptat deja o strategie complementară cu documentul european la data de 13 mai anul curent.

    Stagiunea de toamnă a Concertelor Enescu de la ICR Londra va fi deschisă, pe 7 octombrie, cu un concert susținut de unul dintre cei mai versatili și cunoscuți violoniști din Marea Britanie, Thomas Bowes, acompaniat la pian de Verona Maier. Programul recitatului, cu o durată de 75 de minute, include compoziții de Mozart, Brahms și Enescu. Seria Enescu, desfășurată neîntrerupt din 2007, este unul dintre cele mai apreciate programe permanente ale reprezentanţei în Marea Britanie a Institutului Cultural Român şi poate fi comparată cu Societățile Chopin sau Elgar de la Londra. Concertul va fi si înregistrat, editat și difuzat de ICR Londra, la 14 octombrie, pe toate conturile sale de pe reţelele de socializare.

  • Jurnal românesc – 04.10.2021

    Jurnal românesc – 04.10.2021

    Şapte cetăţeni
    români se află printre persoanele decedate, în urma prăbuşirii, duminică, a
    unui avion de mici dimensiuni lângă Milano,     anunţă Ministerul român de Externe.
    În total opt persoane, între care şi un copil, şi-au pierdut viaţa în
    accidentul aviatic. Potrivit corespondentului Radio România, aeronava era
    pilotată de omul de afaceri român Dan Petrescu, un miliardar cu dublă cetăţenie
    germană. La bord se mai aflau soţia sa, născută în România, fiul lor, născut la
    Munchen, un tânăr şi o familie cu un copil de un an şi bunica acestuia. Grupul
    se îndrepta spre Olbia, în Insula Sardinia. MAE român transmite că avionul s-a
    prăbuşit la cinci minute după decolare peste o clădire de birouri aflată în
    renovare din o comuna San Donato Milanese, aflată la sud-est de capitala
    Lombardiei. Consulatul General al României la Milano anunţă că se află în
    dialog cu administraţia locală şi este pregătit să acorde asistenţă consulară,
    inclusiv în ceea ce priveşte facilitarea repatrierii trupurilor şi eliberarea
    certificatelor de deces. În urma accidentului, Agenţia naţională de securitate
    aeriană a Italiei a declanşat o anchetă.




    Germania a
    inclus România în lista zonelor cu risc epidemiologic ridicat, transmite
    Ministerul Afacerilor Externe.     Astfel, persoanele care sosesc din România pot
    intra pe teritoriul german dacă prezintă un document care atestă rezultatul
    negativ al unui test PCR sau antigen, efectuarea schemei complete de vaccinare,
    cu condiţia să fi trecut cel puţin 14 zile de la administrarea serului, sau un
    document care atestă trecerea prin boală. Sunt acceptate testele tip PCR
    efectuate cu maximum 72 ore anterior sosirii şi cele antigen nu mai vechi de 48
    ore. Actul care dovedeşte trecerea prin boală nu trebuie să fie mai nou de 28
    zile şi mai vechi de 6 luni. MAE atrage atenţia că, pentru cei care s-au aflat
    pe teritoriul României cu 10 zile anterior intrării în Germania, este
    obligatorie înregistrarea pe site-ul einreiseanmeldung.de.

    Totodată, oamenii
    care prezintă doar un rezultat negativ vor intra în carantină pentru 10 zile şi
    au obligaţia de a se deplasa direct spre locuinţă. Ieşirea din carantină se
    poate face înainte de termen odată efectuarea unui nou test după 5 zile. Sunt
    exceptate de la măsura înregistrării şi de la măsura carantinei obligatorii
    persoanele aflate în tranzit, lucrătorii din domeniul transporturilor, membrii
    delegaţiilor oficiale, persoanele care se deplasează în Germania pentru a fi
    tratate pentru infecţia cu SARS-CoV-2, cele care au petrecut mai puţin de 24 de
    ore într-o zonă cu risc ridicat sau persoanele sosite pentru a vizita rude de
    gradul I, cu condiţia ca şederea să nu depăşească de 72 ore. Noile restricţii
    au intrat în vigoare duminică, 3 octombrie.




    Problema
    îngrădirii dreptului minorităților naționale la învățământ în limba maternă în
    Ucraina va fi inclusă într-o rezoluție a Adunării Parlamentare a Consiliului
    Europei,     a anunţat senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației
    Parlamentului României la APCE. Acesta a salutat decizia Biroului Adunării de a
    susține moțiunea pentru rezoluție pe care a inițiat-o. În urma sesizării
    Biroului, Comisia APCE pentru egalitate și nediscriminare a desemnat deja un
    raportor pe această temă, care va semnala situațiile de înrăutățire a accesului
    minorităților naționale, inclusiv a etnicilor români din Ucraina, la educație
    în limba maternă, precum și modalitățile de acțiune în vederea remedierii
    acestor încălcări ale drepturilor lingvistice ale persoanelor aparținând
    minorităților naționale. Moțiunea pentru rezoluție, inițiată de Titus
    Corlățean, a fost sprijinită atât de unii membri ai Delegației Parlamentului
    României la APCE, precum și de membri ai Adunării din Elveția, Franța,
    Germania, Olanda, Italia, Spania, Letonia, Ungaria, Serbia, Albania și San
    Marino.




    Două evenimente
    literare românești sunt organizate în cadrul celei de-a 6-a ediții a
    Festivalului Literar Internațional Novotvar, care are loc în Slovacia în
    perioada 5-9 octombrie.     Manifestările sunt preilejuite de lansarea antologiei
    de poezie românească contemporană Ultimii pionieri ai Estului, realizată de
    poetul Claudiu Komartin. Pe 5 octombrie, la Artforum Bratislava, va avea loc
    prezentarea antologiei, iar pe 7 octombrie, la Institutul de Studii Romanice al
    Facultății de Arte din cadrul Universității Comenius, va fi lansată antologia
    în prezența poeților Vasile Leac și Andrei Dósa și a traducătoarei volumului
    Eva Kenderessy. Evenimentele sunt organizate cu sprijinul Institutului Cultural
    Român de la Praga şi Ambasadei României în Slovacia.


  • Germania a introdus România pe lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat

    Germania a introdus România pe lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat

    Ministerul Afacerilor Externe a anunţat, sâmbătă, că autorităţile germane au revizuit condiţiile de intrare în ţară în contextul pandemiei de COVID-19, România fiind inclusă pe lista zonelor cu risc epidemiologic ridicat. Noile condiţii intră în vigoare de duminică, 3 octombrie 2021, ora 00,00.



    Potrivit unui comunicat al MAE, citat de Agerpres, persoanele care sosesc din România pot intra pe teritoriul Republicii Federale Germania dacă prezintă un document care atestă rezultatul negativ al unui test PCR sau antigen pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, un document care atestă efectuarea schemei complete a vaccinării împotriva COVID-19 cu unul dintre vaccinurile omologate la nivelul UE, cu condiţia să fi trecut cel puţin 14 zile de la administrarea rapelului ori a dozei unice sau un document care atestă trecerea prin boală.





    Ultimul document menţionat trebuie să fi fost emis de către un laborator medical, într-o perioadă cuprinsă între cel puţin 28 zile şi cel mult şase luni anterior intrării pe teritoriul Republicii Federale Germania.



    Sunt acceptate testele tip PCR efectuate cu maximum 72 ore anterior sosirii şi cele antigen efectuate cu maximum 48 ore anterior sosirii. Copiii cu vârsta de până la 12 ani sunt exceptaţi de la testarea pentru depistarea infecţiei cu virusul SARS-CoV-2.



    De asemenea, este admisă şi prezentarea cumulativă a documentului care atestă trecerea prin boală, împreună cu cel care atestă vaccinarea cu cel puţin o doză a unui vaccin omologat la nivelul Uniunii Europene.



    Documentele menţionate anterior trebuie redactate într-una dintre limbile germană, engleză, franceză, italiană sau spaniolă şi pot fi prezentate în format fizic sau electronic.





    Este obligatorie, totodată, înregistrarea anterior deplasării, prin intermediul platformei https://einreiseanmeldung.de. Această obligaţie este valabilă şi pentru persoanele care s-au aflat pe teritoriul României în ultimele 10 zile anterior deplasării. În situaţii excepţionale, atunci când nu este posibilă înregistrarea online prin intermediul portalului, pasagerii trebuie să completeze înregistrarea pe suport de hârtie.



    Persoanele care prezintă la intrarea pe teritoriul Republicii Federale Germania numai documentul care atestă un rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 vor intra în carantină pentru o perioadă de 10 zile şi au obligaţia, imediat după sosire, de a se deplasa direct spre locuinţă. Măsura carantinei poate fi încheiată anticipat, după o perioadă de cel puţin 5 zile, dacă persoana în cauză a efectuat un nou test pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, al cărui rezultat este negativ. Copiii cu vârsta de până la 12 ani au obligaţia de a rămâne în carantină 5 zile de la intrarea pe teritoriul Republicii Federale Germania, precizează MAE.





    În cazul persoanelor care deţin un document care atestă efectuarea schemei complete a vaccinării împotriva COVID-19 sau un document care atestă trecerea prin boală şi nu îl pot înregistra sau prezenta la momentul intrării, sunt obligate să intre în carantină. Carantina poate fi întreruptă dacă persoana în cauză transmite, prin intermediul platformei https://einreiseanmeldung.de, documentul care confirmă vaccinarea sau trecerea prin boală.



    Sunt exceptate de la măsura înregistrării şi de la măsura carantinei obligatorii persoanele aflate în tranzit, lucrătorii din domeniul transporturilor; membrii delegaţiilor oficiale, persoanele care se deplasează în Germania pentru a fi tratate pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, cele care au petrecut mai puţin de 24 de ore într-o zonă cu risc ridicat sau intră în Republica Federală Germania pentru mai puţin de 24 de ore şi persoanele care călătoresc pentru sejururi mai mici de 72 ore, pentru a vizita rude de gradul I.

  • Jurnal Românesc – 15.09.2021

    Jurnal Românesc – 15.09.2021

    Aşteptarea României în ceea ce priveşte spaţiul Schengen este să
    aibă o perspectivă clară de aderare, a declarat secretarul de stat pentru
    Afaceri Europene, Iulia Matei, după o întrevedere cu omologul francez, Clement
    Beaune. Am retransmis aşteptarea României ca o decizie favorabilă privind
    aderarea la spaţiul Schengen să fie luată cât mai curând, având în vedere că
    România îndeplineşte toate criteriile de aderare, iar criza pandemică ne-a
    arătat cât este de important să avem un spaţiu Schengen eficient, a
    afirmat secretarul de stat. Ea a subliniat necesitatea eliminării
    fragmentărilor din interiorul UE şi punerii în valoare a contribuţiei reale a
    statelor care participă de facto la spaţiul european de liberă circulaţie printr-o
    serie de mecanisme care ţin de angrenajul cooperării la nivelul blocului
    comunitar, precum România. La rândul său, Clement Beaune a vorbit despre
    importanţa ca fiecare ţară care aderă la spaţiul Schengen să îl consolideze.
    Vom lucra într-un spirit al securităţii frontierelor, vorbim despre
    Schengen şi ştiu cât de important este acest subiect pentru România, dar ne
    dorim să construim împreună, pentru că lărgirea spaţiului Schengen nu înseamnă
    fragilizarea acestuia, ci fiecare ţară care intră în spaţiul Schengen nu face
    altceva decât să consolideze, să întărească acest spaţiu şi securitatea
    sa, a apreciat oficialul francez. Decizia de aderare a României la
    spaţiul Schengen poate fi luată doar cu unanimitatea voturilor statelor membre.




    86 de elevi români care au absolvit şcoala duală, calificarea
    profesională comerciant-vânzător, au susţinut acelaşi examen ca şi colegii lor
    din Germania, transmite AHK România – Camera de Comerţ şi Industrie
    Româno-Germană. Proiectul Şcoala de Carte şi Meserii a fost organizat şi
    coordonat de Cameră în parteneriat cu opt licee din ţară. AHK România a
    organizat workshop-uri atât pentru profesori cât şi pentru elevi, în timpul
    cărora au fost prezentate exemple de subiecte germane şi modalitatea de
    abordare a acestora. Probele scrise s-au desfăşurat simultan în Ilfov,
    Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Sibiu şi Braşov, din comisiile de admitere făcând
    parte atât agenţi economici, cât şi profesori. Subiectele au fost preluate din
    Germania, traduse şi adaptate legislaţiei în vigoare şi respectând standardele
    de corectare din Germania. Pe lângă certificatul de competenţe profesionale
    eliberat de Ministerul Educaţiei de la Bucureşti, după finalizarea celor trei
    ani de studiu, elevii au avut posibilitatea să obţină şi diploma din partea Uniunii
    Camerelor de Comerţ şi Industrie şi a AHK România. Promovabilitatea a fost de
    51%, iar Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană apreciază că acesta a
    fost un prim pas spre crearea unei forţe de muncă înalt calificate în domeniul
    comerţului.




    Operaţiunile de restaurare a Crucii de pe Muntele Caraiman, aflată
    la 2.291 de metri altitudine, s-au încheiat. Lucrările propriu-zise de
    restaurare s-au desfăşurat pe parcursul a 11 luni, începând din 2019. Proiectul a fost implementat de Ministerul Apărării Naţionale şi cofinanţat
    din Fondul European de Dezvoltare Regională. Militarii au reuşit să se
    ridice la înălţimea misiunii primite şi să putem fi astăzi, din nou, mândri de
    Monumentul Eroilor de pe Caraiman. Nu a fost o misiune uşoară, nu a fost la
    îndemâna oricui, dar prin multă muncă, prin profesionalism şi dăruire,
    lucrările au fost finalizate cu succes, a declarat ministrul Apărării,
    Nicolae Ciucă, prezent la ceremonia militară şi religioasă prin care a fost
    marcată încheierea lucrărilor. Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul
    Război Mondial a fost construită în perioada 1924 – 1928, iar în 2013 a fost
    desemnată de către Guinness World Records drept cea mai înaltă cruce din lume
    amplasată pe un vârf montan.




    Opt teatre din România şi şase din Republica Moldova participă în
    perioada 15 – 26 septembrie la Reuniunea Teatrelor Naţionale, care are loc la
    Chişinău. Ajunsă la a 6-a ediţie, manifestarea se desfăşoară sub Înaltul
    Patronaj al președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, și al președintelui
    României, Klaus Iohannis. Evenimentul este organizat de Teatrul Național
    Mihai Eminescu din Chișinău, cu sprijinul Institutului Cultural
    Român, Institutului Cultural Român Mihai Eminescu din Chișinău şi
    Ministerelor Culturii din România și Republica Moldova. Pe lângă prezentarea
    celor mai recente producţii teatrale, programul conține și conferințe, lansări
    de carte, expoziții şi întâlniri cu actorii. O secțiune aparte a evenimentului
    o constituie audițiile publice ale spectacolelor de teatru-document, realizate
    de Teatrul Național Radiofonic şi Radio Moldova.


  • România 43

    România 43

    Pe agenda viitoarei sesiuni parlamentare a celor două comisii pentru românii din afara graniţelor din Camera Deputaţilor şi din Senat se află un proiect legislativ care, printre alte prevederi, va garanta victimelor traficului de persoane dreptul de a avea acces în regim de urgență la acte de identitate, fără obligația de a se deplasa în localitatea de domiciliu.





  • MAE: Noi condiţii de intrare în Germania, din 1 august

    MAE: Noi condiţii de intrare în Germania, din 1 august

    Autorităţile germane au revizuit condiţiile de intrare în Republica Federală Germania, în contextul pandemiei de COVID-19. Astfel, persoanele care călătoresc în Germania vor trebui să se
    supună începând de la 1 august unor
    noi restricţii impuse pe fondul pandemiei de coronavirus. Noile reguli se
    aplică tuturor călătorilor cu vârste de peste 12 ani, anunţă Ministerul Afacerilor Externe.

    Orice persoană care va
    ajunge în Germania trebuie să prezinte fie un rezultat negativ pentru COVID-19,
    o dovadă a vaccinării sau un document care să ateste că a trecut prin boală.

    Potrivit informaţiilor publicate de autorităţile germane, documentele pot fi prezentate pe hârtie sau în format electronic şi trebuie redactate într-una dintre limbile germană, engleză, franceză, italiană sau spaniolă.

    Regulile se aplică indiferent de modalitatea de acces pe teritoriul german (aeriană, terestră, navală).

    Rata infecţiei cu coronavirus în Germania este scăzută, dar persistă
    îngrijorările că o dată cu sfârşitul verii, oamenii care au plecat în vacanţe
    vor aduce virusul din străinătate.

  • Săptămâna sportivă

    Săptămâna sportivă

    La Roma s-au încheiat duminică întrecerile
    Campionatelor europene de înot pentru juniori. Bilanţul delegaţiei române a
    inclus trei medalii de aur şi una de argint. Toate cele trei titluri europene
    au fost adjudecate de David Popovici, sportiv în vârstă de 16 ani, care s-a
    impus la 50, 100 şi 200 de metri liber, în ultimele două probe realizând noi
    recorduri mondiale de juniori. Argintul a venit de la ştafeta de 4×100 m liber,
    din care, în afară de Popovici, au mai făcut parte Mihai Gergely, Ştefan Cozma
    şi Patrick Dinu.


    Jucătoarea română de tenis Elena Gabriela
    Ruse a câştigat primul său titlu WTA din carieră. Ea s-a impus duminică, la
    Hamburg, într-un turneu de 190 de mii de euro, după ce a învins-o în finală pe
    jucătoarea germană Andrea Petkovic, cu 7-6, 6-4. Venită din calificări, Ruse,
    clasată înainte de turneu pe locul 198 mondial, a trecut de mai multe favorite,
    printre care ucraineanca Daiana Iastremska, numărul unu pe lista capilor de
    serie. Românca a primit pentru victoria de la Hamburg un cec de 23.548 de euro
    şi 299 de puncte WTA, urcând pe locul 133 în ierarhia mondială.


    În manşa a doua a turului întâi preliminar
    al Ligii Campionilor la fotbal, CFR Cluj joacă marţi, în deplasare, cu formaţia
    bosniacă Borac Banja Luka. În tur, săptămâna trecută, campioana României s-a
    impus, acasă, cu 3 la 1. Între timp, sâmbătă, clujenii au ratat Supercupa
    României, după ce au fost învinşi de Universitatea Craiova după loviturile de
    departajare.


    Joi, 15 iulie, începe campionatul Ligii
    Întâi, cu jocul dintre FC Botoşani şi FCSB. Vineri, Academica din Clinceni
    joacă la Sfântu Gheorghe, iar CFR Cluj primeşte vizita celeilalte echipe a
    Craiovei, FC U. Sâmbătă, CS Mioveni se confruntă, la Mediaş, cu Gaz Metan,
    iar Universitatea Craiova joacă acasă, cu FC Argeş. Duminică, UTA are în
    vizită, la Arad, formaţia Farul Constanţa, iar Rapid Bucureşti joacă împotriva
    formaţiei Chindia Târgovişte. Etapa se încheie luni, 19 iulie, cu meciul dintre
    Dinamo Bucureşti şi FC Voluntari.


  • Săptămâna sportivă

    Săptămâna sportivă

    La Roma s-au încheiat duminică întrecerile
    Campionatelor europene de înot pentru juniori. Bilanţul delegaţiei române a
    inclus trei medalii de aur şi una de argint. Toate cele trei titluri europene
    au fost adjudecate de David Popovici, sportiv în vârstă de 16 ani, care s-a
    impus la 50, 100 şi 200 de metri liber, în ultimele două probe realizând noi
    recorduri mondiale de juniori. Argintul a venit de la ştafeta de 4×100 m liber,
    din care, în afară de Popovici, au mai făcut parte Mihai Gergely, Ştefan Cozma
    şi Patrick Dinu.


    Jucătoarea română de tenis Elena Gabriela
    Ruse a câştigat primul său titlu WTA din carieră. Ea s-a impus duminică, la
    Hamburg, într-un turneu de 190 de mii de euro, după ce a învins-o în finală pe
    jucătoarea germană Andrea Petkovic, cu 7-6, 6-4. Venită din calificări, Ruse,
    clasată înainte de turneu pe locul 198 mondial, a trecut de mai multe favorite,
    printre care ucraineanca Daiana Iastremska, numărul unu pe lista capilor de
    serie. Românca a primit pentru victoria de la Hamburg un cec de 23.548 de euro
    şi 299 de puncte WTA, urcând pe locul 133 în ierarhia mondială.


    În manşa a doua a turului întâi preliminar
    al Ligii Campionilor la fotbal, CFR Cluj joacă marţi, în deplasare, cu formaţia
    bosniacă Borac Banja Luka. În tur, săptămâna trecută, campioana României s-a
    impus, acasă, cu 3 la 1. Între timp, sâmbătă, clujenii au ratat Supercupa
    României, după ce au fost învinşi de Universitatea Craiova după loviturile de
    departajare.


    Joi, 15 iulie, începe campionatul Ligii
    Întâi, cu jocul dintre FC Botoşani şi FCSB. Vineri, Academica din Clinceni
    joacă la Sfântu Gheorghe, iar CFR Cluj primeşte vizita celeilalte echipe a
    Craiovei, FC U. Sâmbătă, CS Mioveni se confruntă, la Mediaş, cu Gaz Metan,
    iar Universitatea Craiova joacă acasă, cu FC Argeş. Duminică, UTA are în
    vizită, la Arad, formaţia Farul Constanţa, iar Rapid Bucureşti joacă împotriva
    formaţiei Chindia Târgovişte. Etapa se încheie luni, 19 iulie, cu meciul dintre
    Dinamo Bucureşti şi FC Voluntari.


  • Germania a modificat condițiile de intrare pe teritoriul său

    Germania a modificat condițiile de intrare pe teritoriul său

    Germania a modificat condițiile de intrare pe teritoriul său în contextul pandemiei de COVID-19, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    Astfel, în contextul eliminării României din categoria zonelor de risc, începând cu data de 2 iunie a.c., persoanele care călătoresc din România pe cale aeriană pot intra pe teritoriul german cu condiția prezentării unuia dintre următoarele documente:

    un document care atestă rezultatul negativ al testării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2. Sunt acceptate testele tip PCR (a căror valabilitate să nu depășească 72 de ore) și cele antigen (valabilitate de maximum 48 de ore),
    efectuate în conformitate cu criteriile stabilite de Institutul Robert Koch. Aceste dovezi pot fi prezentate pe hârtie sau în format electronic și trebuie să fie redactate într-una din limbile germană, engleză, franceză, italiană sau spaniolă;un document care atestă efectuarea schemei complete a vaccinării împotriva COVID-19. Dovada vaccinării poate fi utilizată numai dacă au trecut cel puțin 14 zile de la administrarea rapelului sau a dozei unice (pentru vaccinul efectuat în doză unică), a unui vaccin dintre cele omologate la nivelul UE;
    un document care atestă infectarea cu virusul SARS-COV-2. Dovada infectării anterioare cu virusul SARS-CoV-2 și, implicit, a vindecării se bazează pe o testare de laborator care a fost efectuată cu cel puțin 28 de zile înainte, dar nu mai mult de 6 luni. Este admisă și prezentarea cumulativă a dovezii unei infectări anterioare cu virusul SARS-CoV-2, împreună cu cea a vaccinării cu cel puțin o doză a unui vaccin omologat la nivelul UE.

    Pentru intrarea în Republica Federală Germania din România pe cale rutieră nu este necesară prezentarea documentelor menționate anterior, potrivit informațiilor comunicate public de către autoritățile germane,

    MAE recomandă cetățenilor români să se informeze cu privire la eventuale modificări de ultim moment sau elemente de specificitate stabilite de landul de destinație, la următoarea pagină de internet:

    https://www.bundesregierung.de/breg-de/themen/coronavirus/corona-bundeslaender-1745198.

    MAE reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Berlin: + 49 30 21239555, + 49 30 21239514 şi + 49 30 21239516, Consulatului General al României la Bonn: +49 228 6838135; +49 2286838211; + 49 228 6838244; + 49 228 6838254, Consulatului General al României la München: +49 89 553307; +49 89 98106143, Consulatului General al României la Stuttgart +49 711 664 86 11, +49 711 664 86 12, +49 711 664 86 13, +49 711 664 86 14 și +49 711 664 86 15, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României la Berlin + 49 160 157 9938, oficiului consular al României la Bonn +49 173 5757 585, oficiului consular al României la München +49 160 208 7789 şi oficiului consular al României la Stuttgart +49 171 681 3450.

    MAE recomandă consultarea paginilor de internet:

    https://www.mae.ro/node/51913, http://berlin.mae.ro/ și http://www.mae.ro/.

  • Jurnal Românesc – 26.04.2021

    Jurnal Românesc – 26.04.2021

    Miniştrii afacerilor externe român şi ucrainean,
    Bogdan Aurescu şi Dmytro Kuleba, au convenit asupra elaborării unui acord amplu
    privind drepturile minorităţilor din cele două state, transmite ministerul de Externe
    român. Cei doi s-au întâlnit la Bucureşti cu ocazia reuniunii trilaterale
    România-Polonia-Turcia, la care au fost invitaţi şi şefii diplomaţiilor din
    Ucraina şi Georgia. Bogdan Aurescu a subliniat importanţa angajamentului
    susţinut al Kievului pentru asigurarea deplină a drepturilor etnicilor români
    din Ucraina, inclusiv cu administraţiile regionale şi locale ucrainene. De
    asemenea, a reiterat inexistenţa aşa-zisei limbi moldoveneşti,
    aspect confirmat de omologul ucrainean, care a spus că acesta se va reflecta
    inclusiv în modul în care se implementează regimul limbilor statelor membre UE
    în legislaţia ucraineană în materie. Kuleba a precizat că Ministerul Educaţiei
    de la Kiev a transmis deja instrucţiuni autorităţilor locale pentru a aplica
    aceste prevederi. La rândul său, Aurescu a mulţumit părţii ucrainene pentru
    acordul dat în vederea realizării Programului de burse al Guvernului României
    pentru elevii etnici români din învăţământul primar ucrainean. Cei doi miniştri
    au mai vorbit despre deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei,
    inclusiv despre proiectul construcţiei unui nou pod peste Tisa, între Sighetu
    Marmaţiei şi Bila Ţserkva, precum şi despre situaţia pandemică din cele două
    state şi de securitate din regiune.




    Aproximativ 270.000 de români vor merge să
    muncească anul acesta în Germania, a declarat ministrul Muncii, Raluca Turcan.
    Ea a spus că ministerul este preocupat să le ofere acestora garanţia că
    drepturile le vor fi respectate şi că vor avea condiţii de muncă adecvate.
    Turcan a precizat că a abordat acest subiect într-o discuţie cu omologul german
    Hubertus Heil, căruia i-a prezentat campania pe care Bucureştiul o derulează
    pentru ca românii să fie bine informaţi. Ministrul de resort a adăugat că
    modificările legislative care au în vedere protejarea conaţionalilor care merg
    la muncă în străinătate vor fi incluse într-un act normativ ce urmează să fie
    adoptat de Guvern într-o şedinţă
    programată săptămâna aceasta. Raluca Turcan a apreciat eforturile depuse de
    Berlin în vederea corectării vulnerabilităţior care au existat în trecut în
    relaţia cu lucrătorii români. Partea germană a operat deja modificări
    legislative, prin adoptarea Actului privind inspecţia în domeniul sănătăţii şi
    securităţii la locul de muncă. Astfel, în industria cărnii au fost eliminate
    subcontractarea şi folosirea agenţiilor de muncă temporară. De asemenea, a
    crescut numărul inspecţiilor în domeniul sănătăţii şi securităţii la locul de
    muncă, a mai spus ministrul. Ea a anunţat că Executivul are în vedere şi
    alte prevederi importante în ceea ce priveşte asigurările de sănătate ale
    lucrătorilor şi măsuri suplimentare de protecţie.




    Un nou concert din turneul internațional online
    JAZZT Vivaldi, susținut de soprana Rodica Vică alături de Ansamblul
    ImpRoWien are loc pe 27 aprilie, de la ora 18.00, ora Austriei. Soprana Rodica
    Vică este invitata unor importante opere și filarmonici din țară și din
    străinătate şi este câștigătoare a numeroase premii la concursuri naționale și
    internaționale. Ansamblul ImpRoWien este format din cinci muzicieni stabiliți
    la Viena: dirijorul, compozitorul şi pianistul Cristian Spătaru, Cristian
    Ruscior şi Grațiela Aranyosi la vioară, Hannah Berghofer la violă și Florian Cristian
    Dragomir la contrabas. Turneul JAZZT Vivaldi se desfășoară până pe
    4 mai şi este transmis pe rețelele de socializare ale ICR Viena, Institutului
    Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția şi pe paginile de
    Facebook ale Asociației Musica Ricercata, Uniunii de Creaţie Interpretativă a
    Muzicienilor din România şi Centrului Național de Artă Tinerimea Română.
    Programul complet al manifestării se găseşte pe paginile menţionate şi pe
    site-ul icr.ro.




    Soprana Felicia Filip s-a alăturat unor tineri
    muzicieni români în cadrul proiectului Miercurile Muzicale
    organizat de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.
    Programul a reînceput pe 7 aprilie cu un minirecital susţinut de soprană
    alături de tenorul Andrei Mihalcea şi a continuat pe 21 aprilie cu Andreea
    Chira la nai și Pavel Efremov la acordeon. Următorul moment muzical va avea loc
    pe 5 mai şi îl va avea în prim plan pe pianistul Ștefan Vârtejaru.
    Înregistrările conțin atât concertul propriu-zis cât și testimoniale ale artiștilor
    implicați care răspund la trei întrebări standard: Ce schimbări a produs
    pandemia COVID-19 în viaţa de muzician?ˮ, Cum se ascultă muzica
    clasică? și Dacă un tânar vrea să asculte muzică clasică, cu ce ar
    fi bine să înceapă?. Proiectul se desfăşoară până pe 4 august, iar
    reprezentaţiile sunt transmise pe paginile de Facebook, YouTube și Instagram
    ale IRCCU Veneția şi preluate de Radio România Internațional.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Germania relaxează din nou reglementările privind angajații străini care lucrează în agricultură.