Radio România Internațional

Tag: Iasi

  • Festivalul Rocanotherworld de la Iași

    Festivalul Rocanotherworld de la Iași


    În perioada 22-25 iunie, la Iași are loc a 8-a ediție a unui festival îndrăgit de localnici și turiști deopotrivă: Rocanotherword. Rock, muzică electronică, DJ, rock alternativ – o întâlnire pentru gusturi variate și experiențe memorabile. Mai mult, festivalul și comunitatea acestuia se implică încă de la început în activități caritabile și de educație pentru diverse grupuri defavorizate din zona Moldovei și nu numai. Despre cum a pornit Rocanotherworld și unde a ajuns, despre activitățile asociate, am stat de vorbă cu co-fondatoarea și directorul festivalului, Patricia Butucel:



    Festivalul este un festival in memoriam care a pornit în 2016 ca o inițiativă de celebrare a vieții lui Ioan Dan Niculescu, un creativ iubit din Iași, care a inspirat foarte multe persoane, a ajutat mulți artiști și a fost într-adevăr un deschizător de drumuri pentru foarte mulți oameni. Festivalul a crescut în 2017, am ajuns la peste 25.000 de oameni. Vreau să subliniez faptul că până în 2019 festivalul a fost organizat exclusiv pro-bono, iar trupele au concertat pro-bono. An de an am ajutat, am sprijinit diferite cauze. Ne-am dorit ca festivalul să fie un exemplu de bune practici și totodată să venim în sprijinul comunităților acolo unde este cea mai mare nevoie.



    Din 2020, odată cu venirea pandemiei, am schimbat puțin această direcție, tocmai pentru că, știm foarte bine, lockdown-ul a blocat foarte mult această industrie, a blocat activitatea artiștilor și ne-am dorit să fie o modalitate prin care le întoarcem favorul pe care ni l-au oferit până în 2019, inclusiv. 2020 a fost așa, ca o schimbare de macaz destul de mare, am introdus biletul, pentru că aveam și limită de persoane la 500 de persoane pe zi și an de an a crescut festivalul. Am fost atunci primul festival post lockdown din România. De anul trecut am început cu trupele internaționale, i/am avut pe cei de la Nouvelle Vague și ne-am bucurat extraordinar de mult, pentru că pentru noi a fost așa, un upgrade pentru întreaga organizare. Anul acesta la fel i-am avut și îi avem în continuare pe cei de la Warhaus, Madrugada și ne-am bucurat de un răspuns foarte fain din partea oamenilor. Anul acesta, ca niciodată, au venit un număr și mai mare de oameni din toată țara la festival și ne bucură tocmai pentru că a crescut și faptul că am ajuns la cea de-a 8 a ediție este înălțător pentru noi. An de an am dorit să venim în sprijinul, așa cum am zis mai devreme, în sprijinul celor care aveau cea mai mare nevoie. Am ajutat alte ONG-uri, zona de educație, zona socială. Cauza și direcția pe care vrem să mergem pe zona de CSR este tot către educație. În cadrul asociației avem un proiect educațional care a început în 2020, este destinat copiilor instituționalizați. Am început cu două grupe din Iași și anul acesta am ajuns în cinci județe din Moldova.



    Patricia Butucel ne-a vorbit și despre cum sunt alese trupele din cadrul festivalului și care este direcția în care merge mai departe acest eveniment al Iașului:


    Într-adevăr, line up-ul este destul de divers, cumva oricum în zona de muzică underground alternativă, nu este o muzică mainstream, însă așa cum povesteam și la începutul interviului, până în 2019 trupele au concertat pro-bono, iar noi practic le trimiteam mailuri în care îi invitam la festival și, din fericire, foarte mulți au răspuns pozitiv. Până în 2019 am avut peste 90 de artiști, trupe naționale. Din 2020, așa cum spuneam, am zis că ne dorim să le oferim înapoi ajutorul până în pandemie și practic acum avem atât un mix de trupe naționale cunoscute, care au zis da la momentul respectiv în festival, o să îi chemăm cel puțin o dată, cât și trupe care sunt mici și ne dorim la fel, să le promovăm.



    Sunt foarte multe trupe care au ajuns extrem de îndrăgite în Iași tocmai datorită festivalului. Desigur, ne dorim să avem trupe internaționale și de aceea, cumva ne dorim și o creștere organică și o avem de altfel. Anul trecut am avut un headliner internațional, anul acesta vom avea doi. Sperăm de la an la an să creștem și să putem să aducem un plus de valoare în permanență festivalului.



  • Mental Health Film Festival: das Wagnis, über psychische Gesundheit offen zu sprechen

    Mental Health Film Festival: das Wagnis, über psychische Gesundheit offen zu sprechen

    In der östlichen Stadt Iaşi gibt es im Monat Mai neben seinen etablierten Kulturinstitutionen ein vielseitiges Sonderangebot an Veranstaltungen. Kaum ist Irina Margareta Nistors Festival für Film und Psychoanalyse Ende April und eine kleine Ausstellung mit naiver Kunst aus der Region Moldau vorbei, beginnen auch schon das Internationale Festival für Poesie und eine Reihe von drei Konzerten mit Orientalischer Musik aus Rumänien, Istanbul und Teheran. In diesem Beitrag richten wir unsere Aufmerksamkeit auf das Mental Health Film Festival, das in seiner zweiten Edition vom 4. bis 7. Mai stattgefunden hat.



    So oder ähnlich kann sich das Nachdenken über sich selbst in der Welt anhören. Die Gedanken stammen aus Henry David Thoureaus Walden oder Leben in den Wäldern“ und sind unter anderen von Gellu Naum, Max Blecher, Rose Ausländer, Paul Celan, Herta Müller oder Eugen Ionesco für einen der Festivalfilme: Printre Lumi si Printre Pereti“ / “Zwischen der Welt und den Wänden – eine Reise durch die ROavant:garDE” von 2021 vertont worden — eine Audiovorstellung von Florian von Hoermann, Julia Schultz und dem derzeitigen Leiter der Deutschen Abteilung am Radu Stanca Theater in Hermannstadt, Hunor von Horvath, unterlegt mit Visualkunst von Dan Basu. Der Künstler Dan Basu und die zwei Psychotherapeutinnen von In Dialog“, Raluca Bejenariu und Teodora Popescu, veranstalten das Festival gemeinsam, und haben sich auch dieses Jahr vorgenommen mittels Filmvorführungen ein Gespräch über psychische Gesundheit sowie über die wichtigen und komplexen menschlichen Probleme aus der unmittelbaren Realität zu initiieren, und dabei die menschliche Erfahrung zu würdigen.



    Teodora Popescu: Die Idee stammte von mir und kam mir ebenfalls durch ein Filmfestival in 2019, namens Pelicam, das in Tulcea stattfand, ein Filmfestival das der Umwelt und dem Umweltschutz gewimdet war und das leider nicht mehr existiert. Ich kam wieder und erzählte Raluca, dass ich auf diesem sehr coolen Filmfestival war – mit vielen Gesprächen nach den Filmvorführungen, Parties und Spaziergängen in der Donaudelta. Es erschien mir als ein geeigneter Kontext, in dem man viele Menschen versammeln und sensible Themen besprechen kann, wie es auch der Umweltschutz ist: ein wichtiges, aber schwer zu besprechendes Thema. Ich schlug Raluca vor, ebenfalls ein Filmfetsival zu veranstalten, und zwar zum Thema psychische Gesundheit“, da wir beide Psychotherapeutinnen sind und dies das Thema ist, das uns am Herzen liegt. 2020 haben wir nicht mehr viel über die Idee gesprochen, und 2021 haben wir Dan in einem informellen Kontext getroffen. Er ist Visualkünstler und lebt in Bukarest. Wir erzählten ihm von unserer Idee, über die wir mit Unterbrechungen schon seit zwei Jahren nachdachten, und noch nichts davon umgesetzt haben, und er schlug vor, uns einmal zusammenzusetzen, was wir auch gemacht haben; er hat die Facebook- und die Instagramm-Seiten erstellt und im August 2021 haben wir damit begonnen, die erste Ausführung des Festivals in 2022 konkret zu organisieren.“



    Das Festival ist ein bereits bewährtes, viertägiges Programm aus: 8 Filmen mit anschlie‎ßenden Publikumsgesprächen in Anwesenheit der Regisseure und Regisseurinnen, einer Dialogsparte aus 3 Podiumsdiskussionenund jeden Abend eine Party mit DJs und Djanes, wo das Publikum in ausgelassener Atmosphäre über die Vorführungen und Gespräche sowie über das Thema psychische Gesundheit“ in Austausch kommen kann. Die diesjährigen Filme, in der Mehrzahl solche rumänischer Filmemacher und Filmemacherinnen, sprachen Themen an wie: das Leiden der Ideale und allgemein der Psyche unter dem Druck von Seilschaften und Korruption in der Transition hin zu einem robusteren Rechtsstaat und mehr Transparenz, wie es der Film De ce eu?“/ Warum ich?“ aus 2015 in der Regie von Tudor Giurgiu beispielhaft darstellt, das Trauma des sexuellen Missbrauchs im Kindesalter und dessen therapeutische Verarbeitungsmöglichkeiten (Les Chatouilles“, 2018, Regie Andréa Bescond und Eric Metayer), oder das allgegenwärtige Thema der Arbeitsmigration und der massenhaften Auswanderung aus Rumänien nach Westeuropa, wie es der Dokumentarfilm Emigrant Blues: un Road Movie în 2 ½ Capitole“ / Emigrant Blues: Ein Road Movie in zweieinhalb Kapiteln von Mihai Mincan und Claudiu Mitcu zeigt.



    Raluca Bejenariu: Im Moment ist der Auswahlprozess der Filme und Podiumsgäste ein interner, den wir zu dritt machen. Die Kriterien für unsere Entscheidungen entstammen der direkten Beobachtung von Problemen, die wir um uns herum wahrnehmen, in einem weiten Sinne. Zudem wäre es unfair nicht zu erwähnen, dass uns auch Themen durch unsere Klienten in der therapeutischen Praxis zulaufen. Es gibt eine Wiederholung gewisser Themen, was uns hilft, unsere Filme auszuwählen. Ebenso wählen wir auch unsere Gäste aus: Menschen, die eine gewissen direkte Erfahrung oder Vorbildung haben auf den Themengebieten, die wir setzen. Das waren bisher Phänomene, die sehr beschäftigen: die Migration, die sich auf unsere Gesellschaft stark auswirkt, verschiedene Formen von Misbrauch, die Herausforderungen von Menschen, die hohe Leistungen erbringen, zu denen wir hinaufschauen und denen wir nacheifern, aber nicht über die Schwierigkeiten sprechen, denen sie begegnen. Und Burnout ist auch ein Thema, das in einem der Podiumsdiskussionen in diesem Jahr besprochen wird.“



    Die Dialoge auf dem Podium zwischen jeweils zwei eingeladenen Gästen aus Kultur, Wissenschaft und Nichtregierungsorganisationen ergänzen die Filmthemen. So unterhielten sich der Publizist Alex Tocilescu und Kultur-Entrepreneur Ștefan Teișanu über das genannte Thema Burnout im Feld der Kulturarbeit und des zivilgesellschaftlichen Engagements, und der Regissuer Tudor Giurgiu und Kunsthistoriker Erwin Kessler über die Rolle der Kunst in dem öffentlichen Gespräch über das psychische Befinden. Und Valer Simion Cosma und Radu Umbres berichteten als Historiker beziehungsweise Anthropologe über ihre Feldforschung in den ländlichen Regionen Moldaus und Siebenbürgens – und darüber, wie die Perpektivlosigkeit und die Abwanderung aus dem ländlichen Gebiet, aber auch das Zurückkehren oder das Zurschaustellen von Wohlstand das gemeinschaftliche Miteinander und das individuelle Befinden von jungen wie alten Einwohnern und Einwohnerinnen verändern. Raluca Bejenariu: Mir scheint, dass es nicht nur bei uns zu einem dominierenden Narrativ geworden ist, über Mental Health zu sprechen, also ist nun, nachdem bereits viel über Umweltschutz, Nachhaltigkeit, Regeneration gesprochen wird, der passende Augenblick für Gespräche über Mental Health gekommen.



    Wahrscheinlich auch herbeigeführt durch die geschichtlichen Ereignisse, die wir erleben: die Pandemie, der Ausbruch des Krieges in der Ukraine, der bis heute anhält — Ereignisse, die uns eindeutig geprägt haben und vielleicht bestimmte Reaktions- und Abwehrmechanismen der Menschen verstärkt haben, die nun sichtbarer geworden sind. Vielleicht sind die Gesellschaften in Westeuropa eher daran gewöhnt, dass in den Prozess der psychischen Genesung und persönlichen Entwicklung ein Therapeut, ein Coach eingebunden ist, während das bei uns nicht so vorausgesetzt werden kann, weil die Menschen es sich nicht leisten können, eine Therapie zu bezahlen. Zudem hatten wir als Generation unsere Strategien, den Dingen standzuhalten und uns durchzuschlagen – Strategien, die vielleicht wieder in den Fokus gerückt werden sollten: Wie haben wir es bisher durch solche krisenhaften Situationen geschafft?



    Wie es auch der Name unseres Vereins sagt, sind wir der Ansicht, dass solange der Dialog aufrecht erhalten wird, solange wir noch über etwas sprechen, ist das eine sehr wichtige Quelle für Lösungen, Beruhigung, neue Perspektiven.“ Teodora Popescu sagte ihrerseits: Das ist ein wichtiger Einsatz unseres Festivals: wir möchten vermitteln, dass es nicht alleine die fachlich spezialisierte Unterstützung sein muss, die einer Person dazu verhilft, emotional schwierige Phasen zu überwinden. Natürlich gibt es die klinischen Fälle, in denen die fachgerechte Behandlung notwendig ist. Aber die psychische Gesundheit kennzeichnet sich nicht alleine durch die Abwesenheit einer Depression oder von Angstzuständen, sie ist umfassender und komplexer. Und wir hoffen, dass unser Festival es herbeiführt, in einem entspannten Kontext über schwierige Themen zu sprechen, aber eben zu sprechen.“ Und wie wird das Gesprächsangebot von Publikum angenommen? Dazu Raluca Bejenariu: In unserer Wahrnehmung senden uns viele Menschen die Botschaft, dass ein Festival zum Thema Mental Health nötig war, und dass sie sich freuen, dass wir ihn veranstalten. Es gibt eine gro‎ße Öffnung, über das Thema zu sprechen“.



    Teodora Popescu: Ich würde sagen, unser Publikum ist unterschiedlich: einige kommen, um Filme zu sehen, andere, weil sie auf das Thema neugierig sind, und andere wiederum sind insgesamt an dem Konzept interessiert. Ich denke, das ist die beste Darstellung der Publikumssegmente, die wir erkannt haben. Ich beobachte sehr viele junge Erwachsene und Studierende – dieses Jahr wollen wir auch einige demographische Daten mittels unserer Webseite erheben. Jedenfalls war es für uns letztes Jahr in der ersten Ausführung überraschend, dass so viele Menschen gekommen sind, dass der Gro‎ßteil der Veranstaltung ausverkauft war. Und eine weitere Rückmeldung betrifft die Zufriedenheit darüber, dass wir das Festival in Iasi ausrichten.“



    Das Publikum hat den Filmemachern und Filmemacherinnen sowie den Gästen auf dem Podium eine Diskussion voller Gehalt“ geboten, wie Tudor Giurgiu die Interaktion schätzend beschrieben hat. Zudem erfreute sich das Festival dieses Jahr sowohl einer gro‎ßen Unterstützung durch sehr engagierte junge Freiwillige aus der Stadt, als auch des Zuspruchs seitens der prominenten Podiumsgäste, die durch ihre Anwesenheit und ihre Beiträge das Anliegen des Festivals gewürdigt haben. Das motiviert das Dreierteam, über das Wagnis einer Edition in der diesjährigen europäischen Kulturhauptstadt Temeswar nachzudenken. Teodora Popescu: Ich habe das war wir tun noch nicht als ein Wagnis betrachtet. Es war uns wohl nicht bewusst. Natürlich haben wir unsere berufsbedingten Filter und schauen auf eine andere Weise auf Probleme, die auf andere Menschen eine fesselnde Wirkung haben. Ich denke, hier kommt der Mut her.“



    Denn mutig ist das Festival allemal — als ein gut durchdachter Versuch, im Rahmen einer nicht zu kleinen aber auch nicht zu gro‎ßen Stadt der inneren Erfahrung Bild und Sprache zu widmen sowie Raum für einen öffentlichen und spontanen Dialog.




  • Mental Health Film Festival in Iaşi

    Mental Health Film Festival in Iaşi

    In diesem Beitrag richten wir unsere Aufmerksamkeit auf das Mental Health Film Festival, das in seiner zweiten Edition vom 4. bis 7. Mai stattgefunden hat. Ein Gastbeitrag von Ada Andrea Zsigmond, Politikwissenschaftlerin und Psychologin, Bukarest/Berlin.





  • Iași, destinație unică

    Iași, destinație unică

    Cu o istorie de
    peste 600 de ani, Iașiul este un oraș al premierelor culturale și educaționale
    românești, dar și unul dintre cele mai mari centre universitare și IT din
    România. Descoperim, așadar, un oraș în care istoria și prezentul se împletesc
    armonios într-un produs turistic unic.


    Mihai Bulai este
    președintele Asociației Destination Iași și lector la Facultatea de Geografie
    și Geologie din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza. După șase ani petrecuți
    în vestul Europei, Mihai Bulai și-a dat seama că lucra la diverse acțiuni care,
    în orașul pe care-l iubește de mic copil, încă nu fuseseră demarate. Astfel,
    s-a întors în România și a început să construiască de la zero proiectele despre
    care spune că acum îi aduc împlinirea. În prezent, spune că Iașul este o
    destinație foarte frumoasă, un oraș cu o cultură bogată, care se pretează
    foarte bine pentru conceptul de city break, de cel puțin trei zile. Aeroportul
    Iași se află pe locul trei în România și face legătura cu cele mai importante
    orașe din Europa. Iar călătoria noastră începe chiar de la Universitate.

    Aș începe cu un tur al Sălii Pașilor Pierduți, Este cel mai lung coridor al
    unei instituții din România, de peste 120 de metri, unde pictorul oltean Sabin
    Bălașa a realizat în anii 1960 cea mai frumoasă galerie de picturi murale. Sunt
    prezentate istoria românilor, miturile românești într-un mod foarte creativ. În
    loc să vorbesc despre trecutul nostru doar prin povești, i-aș aduce pe turiști la
    ilustrații. Sunt enorme, au înălțimi de patru metri. Aș continua apoi cu
    biblioteca veche, care se află în aceeași clădire, pe care oaspeții
    internaționali au votat-o ca fiind una dintre cele mai frumoase biblioteci din
    lume. Dacă o să intrați pe internet să căutați Top Majestic Libraries of the
    World, o să vedeți că, din cele 60 din lume, a noastră se găsește în primele
    30. Apoi, aș merge la ceea ce BBC-ul, de data aceasta, a reținut ca fiind cea
    mai frumoasă clădire din Iași și top șapte teatre din lume. Pe site-ul BBC,
    topul se numește Seven Breathtaling Theatres of the World. Teatrul din Iași
    este pe locul al doilea. Are o fațadă foarte interesantă, pe care se combină
    stilurile neoclasic și Belle Epoque de sfârșit de secol XIX, însă sala este în
    stil baroc. Este un baroc cu stucaturi de aur, cu picturi de pereți, pe cortina
    istorică. Este o experiență deosebită și nu doar vizita în sine, ci și
    participarea la o piesă sau la o operă. Piesele sunt în limba română, de aceea
    le-aș recomanda mai degrabă oaspeților români din România sau străinătate. Pentru
    oaspetele care nu știe limba română, ideală este opera. Opera Națională Română
    Iași se desfășoară tot în sala mare a teatrului și sunt niște spectacole
    extraordinare. Imaginați-vă 700 de oameni în sală și vreo 200 de oameni pe
    scenă. Deci, sunt niște spectacole incredibile de operă și operetă.


    Mihai Bulai, președintele
    Asociației Destination Iași, ne propune în continuare un obiectiv mai nou, numit
    Casa Muzeelor, cu mai puțină istorie în sensul expozițiilor, însă foarte
    interesant.

    Este despre comunism, despre copilărie în
    comunism, un subiect mai fragil, mai greu de abordat în România
    post-decembristă. Este despre poezie și despre literatură într-un mod creativ
    și contemporan. Ne-am obișnuit, poate, să vorbim doar despre Eminescu, Junimea,
    și despre perioada secolului al XIX-lea. Dar, de fapt, Iașiul are o grămadă de
    noi poeți și scriitori foarte apreciați și îi regăsim în acest muzeu. Același
    muzeu, numit Casa Muzeelor, ne oferă și o reconciliere cu trecutul nostru. Iașiul
    a fost scena unui episod mai puțin fericit. În cel de-Al Doilea Război Mondial,
    a existat un moment atașat holocaustului european. Vorbim despre progromul de
    la Iași. A fost o săptămână în care
    evreii din Iași au fost măcelăriți. Iată, după atâția ani, Iașiul reușește o
    reconciliere cu trecutul și creează o expoziție specială despre aceste momente.
    Apoi, foarte important, recomand o plimbare pe jos, o drumeție pietonală. Avem
    la Iași foarte multe inițiative de acest gen. Sunt foarte mulți ghizi care
    propun plecarea din Piața Unirii, care este centrul fizic al orașului. Ei
    propun trasee, chiar tematice uneori, trasee exterioare în care se admiră
    arhitectura, poziția geografică a fiecărui obiectiv, se vorbește despre funcția
    actuală, despre cum trăiesc ieșenii, care este gastronomia locală. Nu în
    ultimul rând, aș menționa bogăția religioasă a orașului. Iașiul este o capitală
    a pelerinajului ortodox, la catedrala mitropolitană existând moaștele Sfintei
    Parascheva, o sfântă care a trăit acum 1.000 de ani în Constantinopol sau în
    apropierea acestuia. Avem mănăstiri urbane, mănăstiri cu ziduri. Spre exemplu,
    Golia, Bărboi sau chiar biserici cum ar fi Sfântul Spiridon sunt împrejmuite de
    ziduri și arată ca niște fortărețe. Pe dealuri, mănăstirile Galata și Cetățuia
    arată iarăși ca niște fortărețe. De altfel, ele au fost și niște palate
    domnești.


    Vizitând aceste
    mănăstiri și biserici veți descoperi necropole boierești, picturi murale
    deosebite, dar și un patrimoniu deosebit de bogat, care atestă trecutul
    cultural efervescent al Iașiului. Prezentul se remarcă și el printr-o agendă
    bogată de evenimente, spune Mihai Bulai, președintele Asociației Destination
    Iași.

    Literatura fiind în mijlocul vieții Iașului, avem un
    festival numit Filit, Festivalul Internațional de Literatură și Traducere.
    Anul acesta va fi între 18 și 22 octombrie și reunește invitați internaționali
    de limbă străină și foarte mulți creatori contemporani. De asemenea, Iașiul are
    un festival important, Festivalul de teatru pentru publicul tânăr, la început
    de octombrie. Regiunea Moldovei a fost tot timpul păstrătoare a tradițiilor,
    mai ales în privința portului și a dansurilor. Festivalul Internațional de folclor
    pentru copii și tineret Cătălina are loc anul acesta în 4-7 iulie și aduce
    copiii din aproape toată lumea: din Anzi, Chile, Coreea și până în Ucraina. În
    fiecare an avem și festivaluri de muzică cum ar fi Hangariada sau Rocanotherworld.
    Festivalul Getodava ne amintește de geți, care au fost prezenți pe teritoriul
    Moldovei și de daci. Veți vedea niște actori care se îmbracă în daci, romani și
    fac diverse demonstrații. Nu în ultimul rând, Romanian Creative Week. La Iași s-au
    născut mari creatori de modă și avem o săptămână a modei la final de mai. În
    mod excepțional, anul acesta, în 24 august începe Campionatul Mondial de
    Sporturi Electronice, E-sports, sporturi pe calculator, jocuri video, și o să
    avem peste 2.000 de invitați din toată lumea care se vor întrece pe calculator
    timp de două săptămâni.


    Brandul orașului Iași, Orașul Creatorilor, a câștigat primul
    loc în cadrul Transform Awards, cea mai mare competiție de brand din Europa.
    Din cele 3.000 de proiecte depuse, cel al Asociației Destination Iași a
    câștigat aurul pentru cel mai bun proiect de brand de oraș din Europa.


  • Carmen Gogolan din Belgia

    Carmen Gogolan din Belgia

    Carmen Gogolan din Belgia, profesoară de marketing la Haute École de la Province de Namur şi autoarea volumului de nuvele si povestiri Puncte pe hartă, membră a cenaclului Prietenii artelor, totodată organizatoarea unei seri culturale dedicate artiştilor români din Belgia, Lâme roumaine à Namur, la centrul cultural Étincelle, pe 21 aprilie 2023.




  • Proiectul de brand al orașului Iași – câștigător al medaliei de aur

    Proiectul de brand al orașului Iași – câștigător al medaliei de aur

    Din când în când auzim cum românii au avut o
    realizare notabilă la nivel internațional. De data aceasta este vorba de
    câștigarea medaliei de aur la cea mai mare competiție de branding din Europa, Transform
    Awards de la Londra, pentru proiectul de brand al orașului Iași (Nord-Estul
    României) creat de agenția Namogo Design. Managerul și fondatorul agenției de
    brand ne-a vorbit despre acest proiect, de cum a luat naștere agenția și despre
    justificarea juriului pentru decernarea premiului.

    Alex Munteanu: Proiectul de
    branding al orașului Iași a fost inițiat în 2021, la inițiativa Asociației
    Destination Iași, care este o asociere între Primăria și Consiliul Județean,
    actorii din domeniul hotelier și turistic și Universitatea Alexandru Ioan
    Cuza. Namogo a luat naștere acum peste 15 ani în Iași, deci suntem o agenție
    ieșeană. … Focusul nostru este pe design grafic, pe aplicarea principiilor de
    design și inovație în domeniul designului și majoritatea proiectelor noastre se
    orientează către abordări minimaliste și funcționale ale designului, cu scopul
    de a crea o lume înconjurătoare mai plăcută și mai ușor de navigat vizual.
    Ne-am bucurat să aflăm că părerile juriului care au fost trecute în Winners
    Book, un catalog al câștigătorilor, s-au referit îndeosebi la ceea ce am spus
    noi la lansarea brandului acum un an, și anume au apreciat curajul de a încerca
    să transformăm o identitate a unui oraș bazat exclusiv pe memoria trecutului și
    realizările sale, într-un oraș care să se focuseze pe industriile creative și
    au apreciat abordarea identității vizuale versatile, care poate acomoda
    diferite expresii grafice și chiar spațiale.



    Ce este Iași – Orașul creatorilor?


    Orașul creatorilor este o punte pe
    care am reușit să o creăm între aceste realizări istorice cu care ne-am mândrit
    atâta timp, și care în momentul de față nu mai sunt doar ele însele suficiente
    pentru a crea o imagine, și o dezvoltare a Iașului sustenabilă. Cu alte
    cuvinte, promisiunea de valoare pe care o oferă Iașul pentru turiști, pentru
    localnici și pentru, poate viitori studenți sau investitori, nu mai poate fi
    doar despre oraș cultural, cu referire la cultura clasică. Iașul trebuie să
    propună mult mai mult și de aceea Orașul creatorilor este o punte între
    creatorii trecutului și creatorii prezentului, care vor contura viitorul
    orașului. Cu alte cuvinte, propunerea, care funcționează și la nivel vizual,
    dar și ca strategie de brand pentru dezvoltarea de proiecte viitoare, este
    legată de industriile creative și ne propunem să devenim principalul hub al
    industriilor creative din zona de Nord-Est și, de ce nu, din România. Pe termen
    scurt, brandul trebuie implementat la nivel local și aici sunt două zone, o
    dată e partea de comunicare, de marketing, iar apoi pe partea funcțională,
    brandul nu are doar un rol de logo și imagine pe care îl aplicăm peste tot pe
    unde putem, ci este o platformă, cea pe care am creat-o, care permite
    dezvoltarea de diferite proiecte în folosul comunității și în folosul
    infrastructurii turistice, spre exemplu spații cu mobilier urban, branded
    sisteme de informare și navigare informațională publică, și pentru cetățeni și
    pentru turiști. Cu alte cuvinte, un limbaj vizual și verbal comun pentru tot
    orașul și pentru tot felul în care administrația și instituțiile publice, care
    ar trebui să facă viața mai frumoasă pentru cetățeni, să le folosească pentru
    ca cetățenii să identifice mai ușor cine-ce face pentru ei, cum îi ghidează și
    așa mai departe. Iașul suferă, din punctul ăsta de vedere, ca multe orașe din
    România, pentru că pe partea de experiență urbană, în special de navigare a
    spațiilor urbane, nu am știut să creăm până acuma un limbaj comun, clar și
    prietenos cu oamenii.


  • Din 22 martie, ora 19.00: Radio România Muzical la Iași, pe frecvența 95.4 FM

    Din 22 martie, ora 19.00: Radio România Muzical la Iași, pe frecvența 95.4 FM

    Un moment mult-așteptat: debutul
    emisiei pe o nouă frecvență pentru Radio România Muzical, unicul post românesc
    dedicat muzicii culte, într-un oraș cultural de primă importanță al României – din 22 martie, ora 19.00, Radio România
    Muzical poate fi ascultat la Iași pe frecvența 95.4 FM.




    Debutul emisiei Radio România Muzical pe o
    nouă frecvență are însemnătate     simbolică și vine într-un moment în care consumul
    național de cultură se     află în punctul
    cel mai scăzut, la nivel european. În acest context, în     extinderea strategică a frecvențelor Societății Române
    de Radiodifuziune,     includerea unei stații
    de nișă precum Radio România Muzical a apărut ca un     mod necesar de a deservi misiunea noastră publică și
    de a ne implica în     soluționarea, prin
    folosirea uneltelor și statutului de care dispunem, unei     probleme stringente: aceea de a genera cât mai multe
    contexte de apropiere     a publicurilor de produsele culturale în general
    sau pe care Radio România     le dezvoltă, le
    susține, le promovează.     -
    a declarat Răzvan Ioan Dincă,
    Președintele Director General al Societății Române de Radiodifuziune.




    Pentru a sărbători alături de ieșeni,
    Radio România Muzical a pregătit, alături de principalele instituții muzicale
    ieșene, un festival care reunește
    nume de rezonanță ale artei interpretative contemporane, artiști originari din
    Iași, dar și artiști care reprezintă Radio România. Toate evenimentele pot fi ascultate în direct la Radio România Muzical.




    Miercuri,
    22 martie, ora 19.00,
    pianista Raluca Știrbăț deschide
    oficial emisia Radio România Muzical la Iași cu recitalul De la Viena la Iași
    ce are loc la Casa Balș. Compozitori-simbol pentru Viena – Mozart, Schubert, Berg -, se alătură atât muzicii lui Franz Liszt – care
    în turneele sale a ajuns la Iași în 1847 și a cântat chiar în clădirea ce
    adăpostește azi Casa Balș -, cât și muzicii lui George Enescu, quintesență a
    talentului moldav. Raluca Știrbăț s-a născut și a început studiul pianului la
    Iași; a continuat la Universitatea de Muzică și Arte din Viena, devenit orașul
    său de adopție. Raluca Știrbăț este recunoscută la nivel internațional atât
    pentru rafinata sa artă interpretativă, cât și pentru rolul său determinant în
    cunoașterea și conservarea moștenirii lui George Enescu.




    Joi, 23 martie, ora 19.00, violonistul Alexandru Tomescu,
    solistul-concertist al Orchestrelor Radio România, susține în compania pianistei
    Iulia Toma recitalul intitulat Salut d’amour. Este salutul
    Radio România către Iași prin unul dintre artiștii săi cei mai
    reprezentativi, dar și salutul Timișoarei, capitală culturală europeană în
    2023, către Iași, prin pianista Iulia Toma, lector univ. dr. la Facultatea de
    Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Un repertoriu
    eminamente romantic este propus la Casa Balș din Iași, transmis în direct la
    Radio România Muzical. Alexandru Tomescu, unul dintre cei mai relevanți și
    iubiți muzicieni români ai momentului, impresionează cu o carieră în care se
    împletesc turneele Stradivarius, susținute pe celebrul instrument Stradivarius
    Elder-Voicu, concertele cu orchestre de top și implicarea în cauzelor
    umanitare. Alexandru Tomescu este din 2018 protagonistul unei rubrici bilunare
    la Radio România Muzical, intitulată Obiectiv-emotiv.




    Recitalurile de la Casa Balș sunt organizate în parteneriat cu
    Universitatea Națională de Arte George Enescu din Iași, cu sprijinul Casei de avocatură Vasile Deleanu și Dedeman.




    Vineri, 24 martie, de la ora 19.00, Radio România Muzical transmite în direct concertul Orchestrei Filarmonicii Moldova din Iași, având-o solistă pe pianista Alexandra
    Dariescu. Dirijor: Tiberiu Soare. În program: preludiu la actul al III-lea
    al operei Lohengrin de Richard Wagner, Concertul op. 16 în la minor pentru pian
    și orchestră de Edvard Grieg și Simfonia a IX-a Din Lumea Nouă de Antonin
    Dvorak. Alexandra Dariescu, născută la Iași, unde a și început studiul
    pianului, este în prezent unul dintre cele mai relevante nume românești la
    nivel internațional; o prietenă a unicului post românesc dedicat muzicii culte,
    ea a evoluat mai multe rânduri pe scena Sălii Radio de la București, prima
    dată, în 24 martie 2017, în cadrul unui concert cu care Radio România Muzical
    aniversa 20 ani de existență. Apariția Alexandrei Dariescu la Iași este
    susținută de Rotary Club Pipera din București.




    Sâmbătă, 25 martie, în direct de la Teatrul Național Vasile Alecsandri din Iași poate fi ascultat, de la ora 18.30, spectacolul de premieră, propus de Opera Națională Iași, pentru opera
    Trubadurul de Giuseppe Verdi. O galerie ilustră de soliști – soprana Cellia
    Costea, baritonul Alexandru Constantin, tenorul Florin Guzgă, mezzosoprana
    Carmen Topciu, Corul și Orchestra Operei Naționale Radio evoluează sub
    conducerea dirijorului David Crescenzi, într-un spectacol semnat de regizorul
    Matteo Mazzoni.




    Evenimentele din 22 și 24 martie pot fi urmărite în
    direct și la TVR Iași și TVR Cultural.




    **************************************


    Radio România Muzical, unicul post românesc dedicat muzicii culte, împlinește, în 24 martie
    2023, 26 ani de existență. Emisiunile sale servesc devizei postului Muzică clasică pentru toți: cea mai bună muzică a tuturor timpurilor, prezentată într-un mod
    prietenos și accesibil pentru un public larg. Acoperind un spectru foarte larg
    de tematici specifice unui post dedicat muzicii culte și genurilor conexe,
    Radio România Muzical are un caracter de unicitate și prin transmisiunile
    directe internaționale pe care le difuzează, preluate din rețeaua EBU, fiind,
    de altfel, pe primul loc în lume după numărul acestora. Spectacole de operă de la
    Teatrul Metropolitan din New York, Scala din Milano sau Opera de Stat din Viena,
    concerte ale marilor orchestre europene, din cadrul stagiunilor curente sau din
    festivaluri de top, precum BBC Proms sau festivalul de la Salzburg, fac parte
    din oferta curentă editorială Radio România Muzical. Mai mult decât atât, cele
    mai importante evenimente muzicale naționale pot fi ascultate în direct la
    Radio România Muzical: de exemplu, Festivalul Internațional George Enescu.




    În același timp, Radio România Muzical este creator al unor proiecte de
    impact. Din 2010, a adus în spații neconvenționale Ascultă 5 minute de muzică clasică, proiect care este din 2014 și program național în școlile din România. Din 2018, a inițiat proiectul Moștenitorii României muzicale, program de promovare pentru tinerii
    interpreți care a primit premiul pentru proiecte muzicale la Gala
    MUSICRIT 2023, organizată de Uniunea Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor
    Muzicali din România.




    Radio România Muzical poate fi ascultat la București pe frecvența 104.8 FM,
    regional pe frecvența Coștila 97.6 FM, iar din 22 martie 2023, pe frecvența
    locală 95.4 FM la Iași. De asemenea, emisia postului este disponibilă pe
    site-ul www.romania-muzical.ro,
    care găzduiește o amplă arhivă de emisiuni, materiale de actualitate, precum și
    un domeniu dedicat compozitorilor și interpreților români.




    Parteneri: Wink, Compania de Transport Public Iași, Primăria Iași, Palas
    Mall Iași


    Parteneri media: Radio România Actualități, Radio
    România Cultural, Radio Iași, Rador, TVR, Agerpres, Adevărul, Dilema veche, revista Cariere,
    Observator cultural, Zeppelin, spotmedia.ro, news.ro, liternet.ro.

  • Ditu istoria presăllei ditu România

    Ditu istoria presăllei ditu România

    Presa easti ahât di importantă tră iţi societate aţea turlie că să zburăşţă ti ea ditu iţi vidială easti cât s’poati cu ndriptati, legitim. Presa cotidiană ari tru România ună istorie di aproapea 200 di ani, protili jurnali alăncinda tu bitisita-a añiloru 1820. Ama prima publicație românească easti lugursită “Courier de la Moldavie”. Ea alăncea tru limba franceză la Iași, tru 1790, și publica știri interne ditu Moldova și știri externe. Atumţea s’amintă ună ntreagă istorie și expoziția di la Biblioteca Academiei Române “Presa românească anamisa di tradiție și modernitate” spuni ti publicu cum ahurhi aestă istorie. Instituția ari nai ma importantă colecție di jurnali și periodiţi alănciti pi teritoriul Româniillei și aprukeati ditu xinătati. Ditu totalu di 14 milioane di obiecte evaluate la 3 miliardi di euro, câti ari Biblioteca Academiillei Române tru aestă oară, 8,5 milioane suntu jurnali și periodiţi, dimi ma multu di giumitati.



    Curatorlu ali expoziției Daniela Stanciu spusi a publiclui prezent la inaugurari că presa easti una ditu nai ma buni izvuri tră imaginarea-a aţillei Ti băna oamiñilli di ma ninti. “Cându zburămu di presă, tru general, nu nu zburămu maş ti jurnali și reviste, că și ti alti publicații cu apariție periodică, anuale, jurnale di specialitate pi ma multi domenii, nica și la lucrări ale conferințelor. Aesta faţi ca clirunumia jurnalistică a unei nații s’agiungă , neise și aţea nai ma completă istorie a llei: ună istorie scrisă tamam tru oara anda s’geaţiră evenimentili. Relatările ditu jurnali a reporterilor yilipsescu faptele tamama aşi cum s’feaţiră, oferindalui a publicului informația la prima mână. Ama și relatările martorilor la marli evenimente ale omenirii sunt importante di ituia că ditu eali nviţămu lucri cari pot s’ascapă a mutrităllei retrospective și analitice ulterioari a istoriţlor. Ma multu, reportajele llia pi napandica fiorul inefabil a banăllei di cafi dzuuă a oamenilor ditu aţelu kiro, cu mentalități, arădz, mindueri și valori. Xanaghivăsiti după dekenii ică secole, eale da ună idhee multu limbidă ti aţea ţi francezllii spunu “lair du temps”.”



    Apariția și dizvultaria presei easti ligată di evoluția tehnologiei. Și niţi nu s’putea altă turlie di itia că tehnologia faţi ca tuti lucărli anvărliga a omului s’hibă ma işoari. Tră presă, tiparul fu dicisiv ti alăncearea și rapiditatea arăspândearillei informația. Daniela Stanciu. “Apariția tiparlui feaţi di căuli alăncearea aiştei presă ngrăpsită și arăspândearea cu rapiditate a informațiilor cu agiutorlu a gazetelor. Până tu aţea oară, frăndzăli volantei era goala sursă di informari a populației. Tru expoziția noastră va s’outeţ s’videţ expuse, pi ningă jurnalili și revistele tipărite tru spațiul românesc tru secolul al 19-lea, și ndauă foi volante cum ar fi frăndza volantă cari dimăndă apariția ziarului “Curierul Bucureștilor”, deapoa “Curierul românesc”, frăndza volantă pi cari easti tipărită Proclamația di la Islaz, program ali minari pașoptiste, lugursită prima constituție modernă. Aestă foaie volantă fu ghivăsită tru public di Ioan Heliadi Rădulescu pe 9 cirisaru 1848 tru localitatea Islaz, un ñic port pe Dunăre cari nu s’afla sum controlul turţălor, ti atea și fu aleptu. Deapoa avem ună frăndză volantă cari informează tră thimilliusearea a tipografiei Mitropoliei tru 1859, cum și frăndza volantă cu discursul al Alexandru Ioan Cuza țănut tru Adunarea Electivă tru 1860, ama și aţea cu căndăsearea al Carol I către români ta s’treacă Dunărea.”



    Ti exponate prezintă expoziția? Daniela Stanciu a vini cu detalii. “Ziarile expuse tru expoziție fac parte ditu ași-număsita presă di Sărindar, titluri ca “Adevărul” și “Dimineața” suntu ghini cunoscute. Voi să spunu şi ndauă ditalii inedite ditu ziari și reviste. Ti exemplu, tru revista “Muzeul Național. Gazetă literară și industrială” ditu anul 1836 apari tră prima oară rubrica meteo, pe ultima frăndză la cafi numiru. Tut tru aest ziar semnalez scrisorile anamisa di Constantin Negruzzi și Ion Heliadi Rădulescu, publicate sum titlul generic “Corespondență anamisa di doi români”, unu ditu Țara Românească și alantu ditu Moldova. Avem expusă revista “Claponul. Foiță ti hazi și populară”, redactată acutotalui di Ion Luca Caragiale, ditu cari alănciră maş șase numere tru anul 1877, ama cari conțăne rubrici cum “Gogoși” și “Ultimele gogoși caldi”. Ele reflectă trutr-un mod hazliu și difinitoriu tră Caragiale politica vremii. Avem expus ziarul “Adivărul” a apărut la Iași tru 1871, mutat la București tru 1872, cari conține câteva premiere mai mult sau mai puțin cunoscute di publicul larg. Easti primul ziar românesc cari a introdus caricatura tru paginile sale. Easti primul ziar românesc cari a publicat telegrame ditu străinătate, primul ziar românesc cari a avut un palat redacțional, o bibliotecă proprie, o editură și o arhivă proprie. După cum atestă documentele vremii, easti primul ziar ai cărui ziariști angajați aveau salarii mari și sigure.”



    Presa română ari ună istorie bicentenară și cu siguranța pirmitusearea a llei va s’neagă ma largu. Cu năi tehnologii, cu nă alăxeri, presa și informația va s’hibă simfuni cu căftărli a oamiñiloru și publicațiile cari există tru biblioteţ și muzee va s’hibă la loclu a lor, a tricutlui.



    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearia: Taşcu Lala









  • Din istoria presei din România

    Din istoria presei din România


    Presa este atât de importantă pentru orice societate încât a discuta despre ea din orice punct de vedere este cât se poate de legitim. Presa cotidiană are în România o istorie de aproape 200 de ani, primele ziare apărând la sfârșitul anilor 1820. Dar prima publicație românească este considerată “Courier de la Moldavie”. Ea apărea în limba franceză la Iași, în 1790, și publica știri interne din Moldova și știri externe. Atunci s-a născut o întreagă istorie și expoziția de la Biblioteca Academiei Române “Presa românească între tradiție și modernitate” arată publicului cum a început această istorie. Instituția deține cea mai importantă colecție de ziare și periodice apărute pe teritoriul României și primite din străinătate. Din totalul de 14 milioane de obiecte evaluate la 3 miliarde de euro, câte are Biblioteca Academiei Române în acest moment, 8,5 milioane sunt ziare și periodice, deci mai mult de jumătate.



    Curatorul expoziției Daniela Stanciu a spus publicului prezent la inaugurare că presa este una dintre cele mai bune surse pentru imaginarea a ceea ce trăiau oamenii de dinaintea noastră. “Când vorbim despre presă, în general, nu ne referim numai la ziare și reviste, ci și la alte publicații cu apariție periodică, anuale, jurnale de specialitate pe diferite domenii, chiar și la lucrări ale conferințelor. Aceasta face ca moștenirea jurnalistică a unei nații să devină, de fapt, și cea mai completă istorie a ei: o istorie scrisă chiar în momentul întâmplării evenimentelor. Relatările din ziare ale reporterilor oglindesc faptele exact așa cum s-au petrecut, oferind publicului informația la prima mână. Dar și relatările martorilor la marile evenimente ale omenirii sunt importante deoarece din ele aflăm aspecte care pot scăpa privirii retrospective și analitice ulterioare a istoricilor. În plus, reportajele surprind fiorul inefabil al vieții de zi cu zi a oamenilor acelor vremuri, cu mentalități, obiceiuri, gânduri și valori. Recitite după decenii sau chiar secole, ele dau o idee destul de clară despre ceea ce francezii numesc “lair du temps”.”



    Apariția și dezvoltarea presei este legată de evoluția tehnologiei. Și nici nu se putea altfel deoarece tehnologia face ca toate lucrurile din jurul omului să fie mai ușoare. Pentru presă, tiparul a fost decisiv în apariția și rapiditatea răspândirii informației. Daniela Stanciu. “Apariția tiparului a făcut posibilă apariția presei scrise și răspândirea cu rapiditate a informațiilor prin intermediul gazetelor. Până la momentul respectiv, foile volantei erau unica sursă de informare a populației. În expoziția noastră veți putea observa expuse, alături de ziarele și revistele tipărite în spațiul românesc în secolul al 19-lea, și câteva foi volante cum ar fi foaia volantă care anunță apariția ziarului “Curierul Bucureștilor”, ulterior “Curierul românesc”, foaia volantă pe care este tipărită Proclamația de la Islaz, program al mișcării pașoptiste, considerat de fapt prima constituție modernă. Această foaie volantă a fost citită în public de Ioan Heliade Rădulescu pe 9 iunie 1848 în localitatea Islaz, un mic port pe Dunăre care nu se afla sub controlul turcilor, de aceea și fost ales. Apoi avem o foaie volantă care informează despre înființarea tipografiei Mitropoliei în 1859, precum și foaia volantă cu discursul lui Alexandru Ioan Cuza susținut în Adunarea Electivă în 1860, dar și cea cu îndemnul lui Carol I către români de a trece Dunărea.”



    Ce exponate prezintă expoziția? Daniela Stanciu a venit cu detalii. “Ziarele expuse în expoziție fac parte din așa-numita presă de Sărindar, titluri ca “Adevărul” și “Dimineața” sunt deja bine cunoscute. Totuși, vreau să prezint și câteva detalii inedite din ziare și reviste. Spre exemplu, în revista “Muzeul Național. Gazetă literară și industrială” din anul 1836 apare pentru prima dată rubrica meteo, pe ultima pagină a fiecărui număr. Tot în acest ziar semnalez scrisorile dintre Constantin Negruzzi și Ion Heliade Rădulescu, publicate sub titlul generic “Corespondență dintre doi români”, unul din Țara Românească și altul din Moldova. Avem expusă revista “Claponul. Foiță hazlie și populară”, redactată în întregime de Ion Luca Caragiale, din care au apărut doar șase numere în anul 1877, dar care conține rubrici precum “Gogoși” și “Ultimele gogoși calde”. Ele reflectă într-un mod hazliu și definitoriu pentru Caragiale politica vremii. Avem expus ziarul “Adevărul” a apărut la Iași în 1871, mutat la București în 1872, care conține câteva premiere mai mult sau mai puțin cunoscute de publicul larg. Este primul ziar românesc care a introdus caricatura în paginile sale. Este primul ziar românesc care a publicat telegrame din străinătate, primul ziar românesc care a avut un palat redacțional, o bibliotecă proprie, o editură și o arhivă proprie. După cum atestă documentele vremii, este primul ziar ai cărui ziariști angajați aveau salarii mari și sigure.”



    Presa română are o istorie bicentenară și cu siguranța povestea ei va continua. Cu noi tehnologii, cu noi transformări, presa și informația se vor adapta cerințelor oamenilor și publicațiile care există în biblioteci și muzee vor sta la locul lor, al trecutului.




  • Complexul Sturdza, Miclăușeni

    Complexul Sturdza, Miclăușeni

    V-am promis
    pentru o vreme să urmărim destinaţiile din Top 10 Destinații FIJET România
    2023. Membrii Clubului Presei de
    Turism – FIJET România au vizitat, au propus şi au votat locuri din țară care
    se remarcă din punct de vedere turistic. Am ajuns astăzi la locul 7: Complexul
    Sturdza, Miclăușeni, din judeţul Iaşi. Ansamblul de la Miclăuşeni este format
    din 3 monumente: Biserica Sf. Voievozi, Buna Vestire -
    datând din 1787, Castelul Sturdza – datând din secolul al XVII-lea, reclădit în
    1752 şi în secolul al XIX-lea şi Parcul – datând din secolul al XIX-lea.


    La numai 65 de kilometri de oraşul Iași, pe
    drumul european E 583, care leagă Iașul de Roman, ascuns într-o pădure, se
    găsește una dintre cele mai romantice clădiri din România, Castelul de la
    Miclăușeni. Cu arhitectură neo-gotică, numeroase turnulețe și decorații
    exterioare, castelul a fost ridicat între secolele XIX și XX de către cunoscuta
    familie princiară Sturdza și restaurat în zilele noastre.


    Ne-a vorbit despre complex Sebastian Marcoci, ghid al castelului Este un loc deosebit, un loc care a fost ferit de-a lungul vremii de
    trăiri negative, de uneltiri politice sau diferite filozofi oculte. Este rodul
    unei povești de dragoste, dar nu doar în partea romantică, mai ales dragostea
    lor pentru natură: este un parc superb, dragostea pentru artă: mă refer la
    arhitectură, la pictura din interior, sau dragostea pentru cunoaștere și
    lectură: aici a fost o bibliotecă impresionantă și grija acestei familii de la
    Miclăuşeni de a păstra permanent rânduiala ortodoxă. Oamenii care vor veni să
    ne viziteze sau să participe la evenimentele organizate de noi vor simți o
    astfel de liniște și apoi toți ei devin mesagerii noștri, de fapt către o
    dorință comună, o dorință care ne unește, dorința de a restaura, de a descoperi
    și de a conserva tot ce este frumos în România și să ne bucurăm de tot ce au
    creat vechile familii nobile.



    Timp de mai multe generaţii, familia
    Sturdza a adunat, într-o impresionantă bibliotecă, peste 60 de mii de cărţi,
    unele dintre ele rarităţi. În perioada celui de-al doilea război mondial, mai
    precis în 1944 – 1945, foarte multe cărţi au fost distruse, fiind arse în sobe
    de către soldaţii sovietici care se instalaseră în castel. Din castel au
    dispărut, pe lângă cărţi,     toată mobila şi bunurile de valoare. Au rezistat timpului picturile murale,
    elementele de feronerie şi tâmplărie şi câteva sobe. Piesele de mobilier sunt
    majoritatea achiziţii ulterioare sau donaţii. Mozaicurile sunt tot originale.
    În castel au fost 21 de sobe, toate mergeau pe acelaşi principiu, încălzind
    întregul perete, iar castelul, fiind de cărămidă, se menţinea cald. Pictura
    castelului face parte dintr-un stil apărut în Belgia şi Franţa, Art Nouveau, în
    care predomină motive vegetale, florale şi animaliere. Se pot vedea animale
    fantastice în special şi elemente principale din balzonul familiei: crucea cu
    şarpele şi leul, care pot fi văzute şi pe exterior.


    La Castel se poate înnopta sau se poate
    poposi pentru un prânz boieresc: Sebastian Marcoci: Avem un restaurant
    aici, unde puteți servi niște preparate servite chiar de familia Sturza și
    vizitatorii lor acum 100 de ani, sau participa la un eveniment în care aveți
    ocazia să vă întoarceți în timp, să trăiți niște momente deosebit, din perioada
    La Belle Epoque.


    Castelul găzduieşte evenimente amintind de
    gloria de odinioară a locurilor.


  • Rocanotherworld vine cu vești bune – Madrugada, Moonlight Breakfast, Mihai Popoviciu

    Rocanotherworld vine cu vești bune – Madrugada, Moonlight Breakfast, Mihai Popoviciu

    Cea de-a 8-a editie a festivalului Rocanotherworld va avea loc in Iasi in
    perioada 22 – 25 iunie 2023. Devenit deja unul dintre cele mai asteptate
    happening-uri din nord-estul tarii, organizatorii anunta
    primii artisti care vor fi prezenti anul acesta pe scenele festivalului.




    Rocanotherworld 2023 este un festival explorator de
    muzica, arta, ganduri, oameni si idei, organizat la Iasi, ce a luat nastere in
    2016, in memoriam Ioan Dan Niculescu. Acesta reprezinta o calatorie colectiva,
    o stare de spirit, o celebrare a vietii prin (re)conectarea la valori, o
    efervescenta culturala si o conturare a felului de-a fi – curios, diferit si
    pentru ceilalti.



    Organizat de Showberry si Asociatia Industrii Creative,
    festivalul a sprijinit numeroase proiecte cu impact in comunitate iar incepand
    din 2021, alaturi de principalul partener, Kaufland Romania, Rocanotherworld a
    pornit in misiunea de a deveni un festival zero waste friendly.



    Primul val
    de artisti care vor performa pe main stage la aceasta editie sunt: Madrugada
    (Norvegia), Moonlight Breakfast (Austria), Orkid (Romania), We Singing Colors
    (Romania); iar primul DJ anuntat pe scena de muzica electronica este Mihai
    Popoviciu.




    Madrugada: maiestuosi, magnifici, epici. Sunt
    cuvinte greu de evitat atunci cand trebuie sa descrii unii dintre cei mai mari
    artisti norvegieni. Si-au
    mentinut intotdeauna propriul peisaj sonor de-a lungul anilor, au castigat un
    lung sir de premii, iar din cele 6 albume de studio, un album live, o multime
    de single-uri si EP-uri – toate au atins performanta discurilor de aur sau de
    platina. Unii spun ca rock-ul a murit, dar Madrugada creste popularitatea si
    succesul incontestabil al acestuia, in special in ultimii ani.




    Moonlight Breakfast sunt un duo romanesc, bazat in
    prezent in Austria. Un mix aspru, dar sofisticat de dream pop, cosmic disco,
    electro, nu-jazz si swing. Primul lor concert sustinut vreodata a fost in 2011,
    pentru un public de 35.000 de persoane, in deschidere pentru Jamiroquai.




    We Singing Colors combina indie folk-ul cu elemente
    electro si pop-alternative pentru a crea propria lume, plina de viata. E un
    amestec de invitatie la dans si fericire cu coborari in adancul unor tristeti,
    din care rezulta impacarea cu sinele si un good vibe.




    Orkid, trioul de shoegazeri nervosi din
    Bucuresti, isi definesc stilul ca fiind post-traumatic blues. in cei 6 ani de
    existenta au sustinut peste 150 de concerte,
    au cantat in deschiderea unor formatii ca: Mogwai (Scotia), Death in
    Vegas (Anglia), Mono (Japonia), The Underground Youth (Anglia), dar si a celor
    mai populare formatii autohtone. Pentru ca doi dintre orci vin din zona
    productiilor vizuale, Vlad este de formare scenarist si regizor de film, iar
    Radu este animator si artist grafic, Orkid este un produs cinematic, care pune
    accentul si pe vizualuri animate, ilustratie si design.



    Fiecare artist are o semnatura. Mihai Popoviciu nu
    face exceptie. Timp de peste un deceniu, producatorul si DJ-ul roman a
    construit un corp de lucrari caracterizat de groove-uri deep, precizie clara si
    energie irezistibila. Ambitia lui Mihai cu fiecare piesa si fiecare DJ set,
    este sa transmita bucuria si energia care ii alimenteaza visul: E minunat sa vad oameni dansand, zambind,
    distrandu-se bine. Indiferent ce fac, acesta este principalul lucru.




    Inca de la inceput, fiecare veste pe
    care am lansat-o public ne-a oferit foarte multa emotie si incantare, insa
    bucuria pe care o simtim acum, impartasind fata de publicul nostru un prim val
    atat de drag, ne entuziasmeaza total. Desi mai sunt multe luni pana la
    festival, nerabdarea in cadrul echipei deja si-a facut simtita prezenta. Cu
    totii abia asteptam sa ne reintalnim pe 22 iunie si sa #rocanotherworld timp de
    4 zile,
    mentioneaza Patricia Butucel, directorul festivalului.




    Cea mai recenta editie a festivalului Rocanotherworld, a
    saptea, a avut loc in zona de agrement Aroneanu din Iasi in perioada 23 – 26
    iunie 2022. Manifestarea s-a bucurat de peste 15.000 de participanti in public,
    iar concertele difuzate online au avut peste 70.000 de vizualizari. Patru scene
    cu 16 trupe invitate, 15 DJ si 10 artisti de improvizatie au alcatuit programul
    muzical al festivalului.




    Activitatile desfasurate sub componenta #BeForOthers enumera
    actiuni intreprinse in directia zero waste, actiuni de responsabilizare,
    ecologizare si colectare selectiva, colecte de hrana pentru animalele fara
    stapani, sustinerea refugiatilor ucraineni, precum si aprovizionarea spitalelor
    ucrainene cu materiale sanitare si medicamente.




    Rocanotherworld e o stare de spirit insuflata
    de intreaga comunitate care ii da sens an de an prin participarea benevola,
    voluntara si insufletita de propriile valori a tuturor celor care fac parte din
    public si il contureaza ca fiind cel mai iubit festival iesean.


    Abonamentele pentru Rocanotherworld
    2023 au fost puse deja in vanzare in numar limitat si la un pret promotional,
    iar acestea sunt disponibile spre achizitionare online.






    ***




    Rocanotherworld este un festival explorator de muzica, arta,
    ganduri, oameni si idei, organizat la Iasi incepand cu anul 2016. Reprezinta o
    calatorie colectiva autentica, o stare de spirit, o celebrare a vietii prin
    (re)conectarea la valorile cu care rezonam, o efervescenta culturala de care
    avem nevoie in conturarea felului de-a fi si de a simti.




    Asociatia
    Industrii Creative este
    organizator al festivalurilor Rocanotherworld si Classix din Iasi, avand drept
    scop revitalizarea culturala a orasului, angrenarea comunitatilor creative si
    implicarea in viata civila a societatii prin actiuni care promoveaza spiritul
    proactiv, contributiv si participativ.




    Showberry este un startup castigator al
    programului Investeste in oameni! Din 2015 dezvolta proiecte culturale si
    creative, fiind unul dintre principalii promotori de concerte publice si
    evenimente tematice din regiunea de nord-est a Romaniei. Din 2016 este
    co-organizator al festivalului Rocanotherworld iar din 2020 a Classix Festival,
    alaturi de Asociatia Industrii Creative.



    Mai multe informatii:


    Facebook: https://www.facebook.com/rocanotherworld/


    Instagram: @rocanotherworld


    Website: www.rocanotherworld.com si https://asociatiaindustriicreative.com/rocanotherworld/

  • Classix Festival

    Classix Festival

    Entre le 26 février et le 4
    mars, la belle ville de Iași, au nord-est de la Roumanie, un lieu chargé
    d’histoire et de culture, sera l’hôte d’un événement unique, qui mêlera musique
    classique et art contemporain. D’ailleurs, le Festival Classix est le premier
    festival de musique classique et d’art visuel indépendant de Iași. Cette année,
    à l’occasion de sa quatrième édition, pendant les 7 jours de spectacles, le
    public sera invité à 8 concerts et pourra rencontrer plus de 90 personnalités
    internationales de la musique classique, participer à 63 Master Classes, plusieurs débats, conférences et ateliers.


    Le thème de cette édition du
    festival est la « Métamorphose ». C’est par ce concept artistique, que
    le Festival Classix 2023 exposera toute une série des transformations :
    musique classique en musique contemporaine, littérature fantastique en musique
    de film, ou bien harmonie musicale minimaliste en rythmes exotiques.


    Chaque événement réunira des
    artistes nationaux et internationaux, des amateurs de musique classique,
    étudiants, élèves et professionnels. Nous avons discuté avec Patricia Butucel,
    co-fondatrice et directrice du Festival Classix :


    Patricia Butucel : « Pendant cette période nous
    organisons à Iași, pour le grand public, de nombreuses activités, événements,
    concerts, expositions et surprises. Dans le cadre du Festival, nous sommes
    heureux de poursuivre cette année aussi la tradition du projet « Classix
    in Art », Il s’agit d’un projet que nous avons lancé en 2021 et qui s’est
    développé chaque année, par lequel nous soutenons les jeunes musiciens et les artistes
    indépendants. L’année dernière nous avons lancé aussi la série des Master
    Classes. Cette année nous en proposerons 63 sessions pour 8 spécialisations
    différentes, soutenues par 15 musiciens professionnels, qui faciliteront le
    perfectionnement des élèves, étudiants et diplômés des lycées et universités à
    profil musical du pays. L’édition de cette année sera, en fait, un test de
    maturité pour le Festival Classix. Cet événement est né en 2020, juste avant le
    début de la pandémie. Malgré le contexte et les restrictions, le festival a
    grandi chaque année, développant de nouvelles directions et de nouveaux projets
    adjacents. Nous sommes, donc, heureux d’être de nouveau en compagnie de nos
    partenaires, de notre cher public, des artistes et des experts invités. Nous
    sommes persuadés que l’aventure contemporaine et classique de cette année sera
    tout à fait mémorable.     »


    Les événements du festival se
    dérouleront dans de nouveaux lieux, en dehors des salles de concert typiques. En
    voici un exemple : le premier concert de piano dans une cathédrale de Iași,
    accompagné par des projections visuelles.


    S’y ajoute une série des
    concerts thématiques inédits, qui commencera par « Natura Viva », qui met en évidence le lien entre la
    foi et l’harmonie de la nature. Ensuite, « Balkan Spirit » invite à un voyage depuis l’oasis idyllique
    des harmonies minimalistes vers le désert des rythmes balkaniques. Le concert
    suivant, intitulé « Romantic
    Rendez-Vous », nous présente un panorama d’hypostases du
    romantisme : à commencer par le romantisme allemand, métamorphosé de l’élégance
    au drame, et jusqu’au romantisme russe. Après, le concert « Innuendo » entraînera le public
    dans une aventure mélodique pleine d’allusions aux effets sonores et aux
    illusions émotionnelles. « Mystic
    Tales » les invitera à connaitre une métamorphose mystique, à travers
    la tradition et la fantaisie. A partir des trésors musicaux polonais, le
    concert les fera plonger dans un nouvel univers sonore, créé par le Seigneur
    des Anneaux, imaginé par Martin Romberg. Enfin, le spectacle intitulé en
    anglais « The Past Presents the
    Future » (le passé nous présente le futur) va illustrer l’évolution de
    la musique, à travers les instruments les plus divers.


    Le pianiste Dragoș Cantea,
    co-fondateur et directeur artistique du Festival Classix, nous donne davantage
    de détails sur ces concerts et les artistes participants :


    Dragoș Cantea : « Dans cette édition il y aura
    des artistes du monde entier : d’Espagne, des États-Unis, de Colombie, de Corée
    du Sud, de Suisse ou du Royaume-Uni. Trois artistes viendront de la Corée du
    Sud, dont la violoniste Hyeyoon Park, la plus jeune lauréate du concours ARD de
    Munich. Elle ouvrira cette quatrième édition du Festival Classix, le 26
    février, à la cathédrale romaine catholique de Iași, dans le concert « Natura
    Viva », accompagnée par l’Orchestre Philharmonique d’État de Moldova et
    dirigée par le roumano-américain Vlad Vizireanu. Le programme artistique, qui
    se trouve à la frontière de la nature et de la spiritualité, comprend des
    œuvres de Vivaldi et de Ralph von Williams. De plus, l’Ensemble danois Esbjerg viendra
    en Roumanie pour la première fois. Ce groupe, composé aujourd’hui de dix
    musiciens, est le plus ancien ensemble de chambre d’État de Danemark. Ils
    abordent un répertoire adapté aux publics amateurs de littérature
    cinématographique, mais aussi d’œuvres contemporaines. Ils seront donneront
    deux concerts à Iasi. Le 28 février, ils auront un concert à caractère plus
    classique, intitulé « Romantic rendez-vous », au Palais de la Culture
    de Iași. Puis, le 1er mars, à la Maison de Culture des Etudiants,
    ils présenteront une sélection impressionnante d’œuvres de compositeurs de bande
    son originale, spécifique des pays nordiques. C’est une musique contemporaine à
    laquelle nous ne sommes pas très habitués dans les conservatoires roumains ou dans
    les festivals de musique contemporaine en Roumanie. De même, une présence
    intéressante est un duo exotique du Danemark et de République de Moldova,
    composé de Ștefan Diaconu à la flûte et de Radu Rățoi à l’accordéon. Intitulé « Moldo
    duo », le groupe tiendra, le 3e mars, dans le foyer du Palais
    de la Culture, un récital mixte, qui comprendra des œuvres de Piazzolla,
    quelques œuvres de Ștefan Diaconu lui-même, ainsi que d’autres surprises de plusieurs
    compositeurs moldaves. Le concert « Balkan Spirit » est un concert
    particulier, car il présente deux parties très contrastées. Le concert débutera
    avec un trio intéressant, dont les chansons visent le minimalisme et l’introspection.
    Le minimalisme est une tendance à la mode, notamment dans le design, mais ici
    il commence à conquérir de plus en plus les esprits et les cœurs, y compris
    dans la musique classique. La deuxième partie du concert sera plus rythmée,
    puisque nous profiterons de deux ensembles de percussions. Le précurseur du
    printemps, le concert « Innuendo », aura lieu le 1er mars
    à la Maison de la Culture des Etudiants. C’est un concert qui met en équilibre
    les allusions de la musique contemporaine aux contes de fées et à la musique de
    film en général. Nous entrerons dans l’univers de science-fiction de la musique
    classique que nous n’avons pas encore exploré.     »


    En espérant que la suite de
    métamorphoses proposée dans la quatrième édition du Festival Classix ait
    éveillé votre intérêt, nous vous invitons à naviguer sur le site Web de
    l’évènement : https://classixfestival.ro/en/,


    Il faut savoir que les concerts seront
    diffusés en direct sur les pages Facebook du Festival Classix et de ses
    partenaires. Ceux qui souhaitent s’impliquer
    dans l’organisation de cet événement unique peuvent se porter bénévoles, sur le
    même site Web.


    (trad. Andra Juganaru)



  • Cum a fost sărbătorită Ziua Unirii Principatelor

    Cum a fost sărbătorită Ziua Unirii Principatelor

    Copia oficială a Convenţiei de la Paris din 1858, acordată Principatelor Române de către Imperiul Otoman, a fost expusă public, marți, pentru prima dată în România. Documentul reprezintă una dintre primele Constituţii ale românilor care au stat la baza Unirii Principatelor în anul următor – 1859 – la 24 Ianuarie. Acum 164 de ani, Moldova și Ţara Românească se uneau sub conducerea aceluiași domnitor – Alexandru Ioan Cuza, din punct de vedere istoric excepționalul eveniment politic fiind considerat prima etapă în crearea statului unitar român modern, desăvârşită, ulterior, în 1918



    Într-un mesaj, Familia Regală a României completează cronologia, amintind că, 7 ani mai târziu, în 1866, era proclamată prima Constituţie a statului numit România; 18 ani după Unirea Principatelor, în 1877, România devenea stat independent, iar după 22 de ani, în 1881 — regat.



    Și anul acesta, ziua de 24 Ianuarie a fost prilej de sărbătoare în toată România. Au fost numeroase ceremoniile militare în toate garnizoanele unde sunt ridicate monumente dedicate Unirii Principatelor Române. În bisericile ortodoxe, împlinirea a 164 de ani de la Unirea Principatelor a fost marcată prin slujbe de Te Deum, la sfârşitul cărora, timp de un minut, au răsunat clopotele.



    La București, au fost depuse coroane de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut, eveniment la care preşedintele Klaus Iohannis a declarat că reuşitele din 1859 constituie o lecţie de responsabilitate pentru toţi cei care continuă să clădească România europeană, modernă şi democratică.



    Dar, epicentrul manifestărilor prilejuite de Ziua Unirii a fost la Iaşi, cândva capitală a Moldovei, apoi, pentru o scurtă perioadă, una din cele două capitale ale Principatelor – Moldova și Ţara Românească – proaspăt Unite. Un concert de muzică populară, o paradă militară cu peste 300 de militari, o slujbă de pomenire la mormântul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la Mănăstirea Trei Ierarhi — sunt câteva din momentele ce au jalonat, la Iași, ziua de marți.



    Printre miile de persoane care au ales să sărbătorească acolo Ziua Unirii s-au numărat premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu. Prilej pentru șeful Guvernului să afirme că rădăcinile României europene se regăsesc în Unirea de acum 164 de ani, un exemplu autentic de unitate a voinţei românilor, ce a deschis calea emancipării şi modernizării statului.



    De atunci, din 1859, până în zilele noastre, inconfundabilul leitmotiv al Zilei de 24 Ianuarie a rămas, însă, ʺHora Uniriiʺ – poezie compusă de Vasile Alecsandri, pusă pe muzica lui Alexandru Flechtenmacher, care se cântă și se dansează, cu mic, cu mare, în întreaga Românie.






  • Classix Festival 2023

    Classix Festival 2023


    Aproape de granița de nord-est a României, în frumosul oraș Iași, un loc plin de istorie și cultură, va avea loc la finalul lunii februarie o săptămână de muzică, evenimente și clasicism într-o haină contemporană: Festivalul Classix. Classix este primul festival independent de muzică clasică din Iași, ajuns la cea de-a 4-a ediție, aducând laolaltă artiști naționali și internaționali, iubitorii muzicii clasice, studenți și elevi, profesioniști și artiști. Am stat de vorbă Patricia Butucel, co-fondator și directorul festivalului Classix:


    “Începând cu data de 26 februarie, timp de o săptămână, până pe 4 martie, Iașul va fi gazda a numeroase activități, evenimente, concerte, expoziții și surprize pe care le pregătim publicului larg. Ne bucurăm că și în acest an continuăm tradiția proiectului “Classix in Art”, parte din festivalul mare, proiect care susține muzicienii tineri și artiști independenți pe care l-am început încă din 2021 și care a crescut de la an la an, anul trecut introducând seria de Master Classes prin care vom oferi și în acest an 63 de sesiuni pentru 8 specializări diferite, susținute de 15 muzicieni profesioniști și care vor facilita perfecționarea elevilor, studenților și absolvenților de liceele și la universitățile cu profil muzical din țară.


    Ediția din acest an va veni cu un test de maturitate pentru Classix Festival, deoarece acest eveniment a luat naștere în 2020, fix înainte de declanșarea pandemiei și, în ciuda contextului și a restricțiilor în vigoare, festivalul a crescut de la an la an, dezvoltând noi direcții și noi proiecte adiacente. Așadar, ne bucură și ne entuziasmează luna februarie, care va urma, pentru că ne vom întoarce alături de partenerii noștrii, de publicul nostru drag, de artiștii invitați, de experții pe care îi vom avea în cadrul festivalului și suntem încrezători că aventura clasică contemporană din acest an va rămâne cu siguranță în amintirea tuturor.”



    Venind în completare, pianistul concertist Dragoș Cantea, co-fondator și director artistic al Classix Festival, ne-a făcut o scurtă prezentare a concertelor și a artiștilor participanți:


    “Îmi este destul de greu să mă opresc asupra doar unor artiști, întrucât vom avea artiști de pe tot mapamondul la această ediție Classics 2023. Vorbim de țări precum Spania, Statele Unite, Columbia, Coreea de Sud, Elveția, Regatul Unit. Dacă ar fi să mă opresc, cred ca aș putea să mă opresc la Coreea de Sud, pentru că avem nu mai puțin de trei artiști. Unul dintre aceștia este violonista Hyeyoon Park, ea este cea mai tânără câștigătoare a concursului ARD de la Munchen și va deschide, de altfel, aceasta a patra ediție a Classic Festival, pe 26 februarie, la Catedrala Romano-Catolică din Iași, în concertul “Natura Viva”, acompaniată de Filarmonica de Stat Moldova din Iași și dirijată de românul american Vlad Vizireanu, într-un program foarte sugestiv, la granița dintre natură și spiritualitate cu Vivaldi și Ralph von Williams.


    Aș putea să continui, cred că o altă mențiune care e important de făcut acum vizavi de artiști este prezența Ansamblului Esbjerg, care este pentru prima dată în România și cel mai vechi, de altfel, ansamblul cameral de stat din Danemarca, format astăzi de zece muzicieni, iar ei abordează un repertoriu prielnic publicului îndrăgostit de literatura de film, dar și de lucrările contemporane. Ei vor fi prezenți în două concerte, mai întâi pe 28 februarie, cu un concert de natură mai clasică, să spunem așa, intitulat “Romantic Rendez-vous”, la Palatul Culturii din Iași și mai apoi, pe 1 martie, a doua zi, la Casa de Cultură a Studenților, cu o selecție impresionantă de lucrări ale unor compozitori nordici demne de muzică de film, în general.


    Este o muzică contemporană cu care nu suntem foarte obișnuiți în conservatoroarele din Romania sau în festivalurile de muzică contemporane din Romania, dar este o muzică contemporană care invită în sala de concert. O prezență interesantă este a unui duo foarte exotic din Danemarca/Moldova, format din Ștefan Diaconu la flaut și Radu Rățoi la acordeon, un duo intitulat sugestiv “Moldo duo”, iar ei vor prezenta pe 3 martie, în foaierul Palatului Culturii, un recital mixt care va include atât lucrări de Piazzolla, cât și propriile lucrări ale lui Ștefan Diaconu și alte surprize ale unor compozitori moldoveni. Concertul “Balkan Spirit” este un concert special pentru că prezintă două părți foarte contrastante.


    Mai precis, concertul va debuta cu un trio foarte interesant și este o parte de concert cu acest trio care este dedicată minimalismului sau a introspecției, dacă vreți. Minimalismul bineînțeles că este un curent care este foarte în trend, în special în aria designului, dar iată că începe să cucerească din ce în ce mai multe minți și inimi, inclusiv în această zonă a muzicii clasice. Apoi, în partea a doua a concertului, ne vom lăsa pradă puterii, ritmurilor. Decibelii vor începe să crească și ne vom bucura de două ansambluri de percuție. Într-adevăr, vestitorul primăverii, acest concert “Innuendo”, pe 1 martie, la Casa de Cultură a Studenților din Iași. Este un concert care pune în balanță aluziile muzicii contemporane către literatură, către basm și către muzica de film în general. Vom pătrunde într-o zonă științifico-fantastică a muzicii clasice, pe care nu am mai descoperit-o până acum.”






  • Noutăţi din transportul aerian

    Noutăţi din transportul aerian

    Aeroportul Internaţional Timişoara «Traian Vuia» a ridicat restricţiile referitoare la lichidele din bagajele de mână, aerosoli şi geluri care depăşesc 100 de mililitri, iar astfel controlul de securitate devine mult mai rapid şi mai simplu. Totodată, pe lângă eliminarea restricţiei referitoare la cantitatea de lichide, nici electronicele nu vor mai fi scoase din bagaje pentru verificare. Implementarea acestui sistem modern de control de securitate a fost posibilă în urma achiziţionării celor mai noi echipamente de specialitate prin accesarea unei finanţări europene nerambursabile.



    Pasagerii scapă de stresul de a pune recipientele în pungi de plastic pentru scanare separată de bagajul de mână. Acelaşi lucru este valabil şi pentru electronice, laptopurile şi accesoriile acestora, care vor fi trecute prin scanere fără să mai fie obligatorie scoaterea lor din bagaj. Dincolo de faptul că este eliminat stresul ambalării recipientelor şi al scoaterii acestora pentru scanare separată, cel mai important câştig este reducerea timpului de procesare a pasagerilor la efectuarea controlului de securitate.



    Totuşi, este bine ca pasagerii să aibă în vedere şi faptul că aceste reguli valabile pe «Traian Vuia» nu se aplică în orice aeroport pe care urmează să ajungă. O măsură eficientă care să-i scutească de complicaţii este verificarea condiţiilor de securitate din aeroporturile spre care zboară, cu sprijinul companiilor aeriene prin care achiziţionează biletele, precizează conducerea Aeroportului Internaţional Timişoara.



    Pe de altă parte, operatorul aerian low-cost Wizz Air anunţă creşterea frecvenţelor de zbor pe 3 rute operate de pe Aeroportul Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca către Bruxelles Charleroi, Milano Bergamo şi Paris Beauvais. Ruta Cluj-Napoca – Bruxelles Charleroi este operată cu până la 7 zboruri pe săptămână, frecvenţa rutei Cluj-Napoca – Milano Bergamo a fost crescută la 11 zboruri săptămânale, iar segmentul Cluj-Napoca – Paris Beauvais cu până la 9 zboruri pe săptămână. Wizz Air a livrat a 4-a aeronavă, Airbus A321neo, bazei sale din Iaşi (nord-estul României), care va opera pe 3 rute nou-introduse către oraşele europene Memmingen (Germania), Basel-Mulhouse (Elveţia) şi Copenhaga (Danemarca).



    Ieşenii pot călători acum de la Iaşi la Memmingen luni, miercuri şi vineri. Zborurile către Basel-Mulhouse şi către Copenhaga vor decola din Iaşi în fiecare marţi şi sâmbătă. Wizz Air creşte frecvenţa şi pe alte zboruri solicitate din Iaşi, cum ar fi: Veneţia, Roma Ciampino (Italia), Barcelona (Spania), Eindhoven (Olanda), Tel-Aviv (Israel), Londra Luton (Marea Britanie). Wizz Air oferă acum 22 de rute care conectează Aeroportul Internaţional Iaşi cu destinaţii. Tot Wizz Air va opera de două ori pe săptămână (marţi şi sâmbătă) zboruri din Suceava (nordul României) către Larnaca (Cipru) şi către Eindhoven (Olanda).