Tag: Iasi

  • Le festival Rockanotherworld de Iași

    Le festival Rockanotherworld de Iași

    Au bout de
    plus de deux ans de restrictions imposées en raison de la pandémie de COVID-19,
    les gens sont avides de manifestations et d’expériences sociales diverses. Avec
    l’arrivée de la belle saison, les festivals, foires et autres événements
    sortent des murs pour investir parcs,
    places et jardins publics, ou lieux spécialement aménagés. Prenons un
    exemple : le Festival Rockanotherworld profite des bords du lac de retenue
    Aroneanu, dans la Plaine de la Moldavie, pas loin de la ville de Iași (nord-est
    de la Roumanie).

    Musique alternative ou électronique, rencontres artistiques,
    restauration et bonne ambiance s’étalent sur la pelouse en bord de l’eau
    jusqu’à la fin juin. La directrice du festival, Patricia Butucel, explique ce
    qu’est Rockanotherworld: « Cette année, Rockanotherworld
    est arrivé à sa septième édition et nous sommes heureux de retourner à la
    normale sans restrictions d’avant la pandémie. L’édition 2022 se déroule dans
    une nouvelle géographie, sur les rives du lac Aroneanu, un très bel endroit,
    tout nouveau pour nous, qui se marie très bien avec le concept de cette année. Nous
    y accueillons des troupes et des artistes locaux, nationaux et internationaux. Nous
    avons aussi invité un DJ de musique électro et nous avons été très contents de
    pouvoir ouvrir le festival avec Paul Tihan, une troupe super, qui se retrouvera
    bientôt au top du rock alternatif roumain, j’en suis sûre. En suite, nous
    accueillons Șuie Paparude, nous aurons deux lancements de CD pour Om la Lună et
    Mădălina Pavăl avec orchestre. S’y ajoutent Zdob et Zdub (de la République de
    Moldova), Golan, Alternosfera, Kumm, « Nouvelle Vague », qui est un groupe
    musical international de renom, une affiche très diverse, comme vous pouvez le
    constater. Et nous sommes enchantés de développer cette direction
    internationale. Les DJ invités viennent de notre pays, bine-sûr, mais aussi de
    l’étranger, du Portugal, par exemple, ou d’Ukraine, c’est le cas d’une DJ
    réfugiée en Roumanie. Ajoutez à tout cela de la musique acoustique, de la silent
    disco. Nous avons essayé de réaliser un mix qui offre une expérience aussi
    diverse que possible à notre public. Zdob et Zdub, Alternosfera, Nouvelle
    Vague, sont tous des groupes aimés du public de Rockanotherworld. »


    Patricia Butucel s’est également arrêtée sur la communauté
    créée autour du festival arrivé à sa septième édition: « Le public de
    Rockanotherworld est un avant tout un public fidèle, puisqu’on y trouve des
    personnes qui nous ont rejoints dès la première édition, en 2016. Elles nous
    ont prouvé leur soutien et nous ont montré que nous étions une communauté. Même
    durant les années de pandémie, car Rockanotherworld a tout de même eu lieu en
    2020 et en 2021, des éditions spéciales, avec de nombreuses restrictions, donc
    même comme ça, les gens y ont été présents. Si, avant, il y avait peut-être une
    certaine retenue concernant les festivals, cette fois-ci les gens sont plus
    ouverts, désireux de participer à des événements, notamment en plein air. »


    Comment le festival Rockanotherworld a-t-il été préparé, avec
    quels défis devant les organisateurs? Patricia Butucel explique : « En plus du côté détente pour
    recharger ses batteries, que nous voulons offrir à notre public, nous
    souhaitons aussi organiser un événement en toute sécurité, surtout après ce
    qu’il s’était récemment passé à Bucarest. Nous avons eu des échanges fréquents
    avec les autorités locales, avec la direction Anti-drogue, car nous voulons
    absolument que cette expérience soit sûre pour tout le monde – public, artistes,
    bénévoles. L’année dernière, Rockanotherworld s’est engagé en faveur d’un monde
    durable, l’objectif final étant Zéro Déchets. Pour l’instant, cela ressemble
    plus à un objectif utopique, mais, par notre façon d’organiser le festival et
    par notre positionnement, nous souhaitons réussir à aider les gens à adopter un
    comportement respectueux de la nature. L’année dernière, donc, nous nous sommes
    donné des objectifs à court, moyen et long terme. Nous avons commencé avec le
    tri sélectif des déchets, nous avons utilisé des matériaux écologiques pour la
    production et l’affichage du festival. Nous avons encouragé et facilité
    l’utilisation de moyens de transport alternatifs – trottinettes électriques,
    vélos, transports en commun. Toute l’organisation du festival a reposé sur les
    principes de prévention, réutilisation, refonte et recyclage. Nous avons
    pratiquement préparé des expériences inédites pour le public, avec des aires de
    détente, des jeux, un mur d’escalade, des débats, de la silent disco, de la
    musique live, acoustique, de la musique électro. Nous avons essayé de créer un
    espace où les gens puissent se détendre complètement. »
    , a conclu
    Patricia Butucel,
    directrice du festival Rockanotherworld de Iaşi. (Trad. Ileana Ţăroi)

  • Festivalul Rocanotherworld de la Iași

    Festivalul Rocanotherworld de la Iași

    După perioada pandemiei COVID-19, publicul caută din ce în ce mai multe manifestări și experiențe sociale, fie că sunt spectacole, festivaluri, târguri sau alte evenimente. Odată cu vremea frumoasă, aceste manifestări s-au mutat în exterior, în parcuri, grădini, piețe publice sau locuri special amenajate. Un astfel de exemplu este Festivalul Rockanotherworld, ce se desfășoară în împrejurimile Iașiului (nord-estul României), lângă lacul Aroneanu (un lac de baraj artificial din Câmpia Moldovei). Muzica alternativă, muzica electronică, manifestări artistice, conferințe, mâncare și voie bună vor popula spațiul verde de la marginea lacului, la finalul lunii iunie. Despre ce este Rockanotherworld și despre surprizele pe care le pregătesc organizatorii, am stat de vorbă cu directoarea festivalului, Patricia Butucel:



    Rockanotherworld ajunge la cea de-a șaptea ediție în acest an și suntem fericiți că ne putem întoarce la un eveniment normal, așa cum era înainte de pandemie, fără restricții. Inclusiv ediția din 2022 vine cu o nouă locație: vom avea festivalul pe malul lacului Aroneanu, un spațiu nou, frumos, care se potrivește foarte-foarte mult cu direcția din acest an. Artiștii care vor veni la festival sunt atât trupe locale, cât şi naționale și internaționale. Vom avea inclusiv DJ la scena de muzică electronică și ne bucurăm că vom începe festivalul cu o trupă foarte, foarte faină, fresh, care va crește, și suntem siguri că va ajunge în topul trupelor românești de rock alternativ, cu Paul Tihan. Îi vom avea pe cei de la Șuie Paparude, vom avea lansare de album, două lansări de album, de fapt, Om la Lună și Mădălina Pavăl cu orchestră. Vor veni cei de la Zdob și Zdub (din Republica Moldova), Golan, Alternosfera, Kumm, va fi așa un lineup foarte divers și vom avea pentru prima oară o trupă internațională mare, pe cei de la Nouvelle Vague. Și suntem încântați că am început așa, și către direcția asta, internațională, inclusiv la scena de muzică electronică. Vor fi atât DJ de la noi din țară, cât și DJ străini, din Portugalia, vom avea o DJ-iță din Ucraina, care este mutată la noi în România. Vom avea și scenă de muzică acustică, vom avea silent disco. Am încercat, așa, să facem un mix pentru o experiență cât mai diversă pentru publicul nostru. Zdob și Zdub am văzut așa că sunt, dacă ar fi să facem un top, sunt în preferințele publicului nostru, iar cei de la Alternosfera și artiștii din Franța, Nouvelle Vague, la fel, sunt în preferințele publicului Rockanotherworld.



    Directoarea festivalului ne-a vorbit despre fanii evenimentului, aflat anul acesta la cea de-a șaptea ediție, despre public și comunitatea din jurul festivalului. Patricia Butucel:


    Publicul Rockanotherworld, putem spune, în primul rând este un public fidel, pentru că sunt numeroase persoane care sunt alături de noi încă de la prima ediție, din 2016. Ne-au arătat că ne susțin și că, practic, suntem o comunitate împreună. Și în anii pandemici, pentru că Rockanotherworld s-a întâmplat atât în 2020, cât și în 2021, și vorbim clar de ediții pandemice, cu numeroase restricții și, indiferent de condițiile și de contextele diferite, oamenii au fost alături de noi. Dacă înainte vorbeam de, nu știu, poate o oarecare reticență, dacă ne refeream la festivaluri, acum vedem că oamenii sunt mult mai deschiși, mult mai doritori să meargă la evenimente și, mai ales, la evenimente în aer liber.



    Care au fost pregătirile pentru Rockanotherworld? Care sunt provocările pentru organizatori și către ce se îndreaptă ediția din 2022 a festivalului?


    Alături de partea de relaxare și de încărcare, pe care vrem să o oferim publicului nostru, ne dorim totodată să organizăm și un eveniment sigur pentru ei, mai ales după cele întâmplate în ultima perioadă la București. Chiar am fost săptămâna aceasta și am avut întâlniri frecvente cu autoritățile locale, cu cei de la Antidrog, pentru că ne dorim ca întreaga experiență să rămână una sigură, atât pentru participanții noștri, cât și pentru, voluntarii, artiștii implicați și toți oamenii care vor fi prezenți în cadrul festivalului. Începând de anul trecut, Rockanotherworld a pornit pe drumul sustenabilității și asta o spun pentru că ne dorim să atingem idealul de Zero Waste. Momentan este ceva utopic, însă, măcar ne dorim ca prin organizare și poziționare să putem inclusiv să ajutăm oamenii, să îi încurajăm să aibă un comportament sustenabil și cât mai prietenos cu natura.


    Așadar, cum ziceam, de anul trecut, ne-am bifat obiective pe termen pe termen scurt, mediu și lung. Am început prin colectarea separată a deșeurilor. Am folosit materiale sustenabile în producția și signalistica festivalului. Am înlocuit promovarea clasică prin bannere și panouri publicitare de tipul OH cu partea de digital OH. Am încurajat și facilitat utilizarea transportului alternativ, precum trotinete electrice, biciclete sau transportul în comun. Întregul planning practic al festivalului, întreaga organizare a fost pe principii de prevenire, reutilizare, redesign și reciclare. Practic, pentru 2022, vom pregăti pentru publicul Rockanotherworld 4 zile de experiențe inedite, pe care oamenii le vor putea trăi în cadrul evenimentului. Vom avea activități de zi, vor fi zone de relaxare, jocuri, vom avea panou de escaladă, vom avea silent disco, dezbateri, scena acustică, muzică live, scene de muzică electronică, încercăm așa să creăm un univers în care oamenii să vină și să se destindă complet.



  • 95,4 MHz este frecvența pe care va răsuna la Iași, pentru prima dată, Radio România Muzical

    95,4 MHz este frecvența pe care va răsuna la Iași, pentru prima dată, Radio România Muzical

    Primită în cadrul ședinței C.N.A. din 19 mai 2022, după aproape 20 de ani de la obținerea precedentelor două, aceasta consolidează portofoliul frecvențelor alocate Radio România Muzical și completează peisajul undelor pe care este recepționat în prezent postul. Acest demers face parte din planul strategic al Societății Române de Radiodifuziune (S.R.R.) de extindere a acoperirii în concordanță cu profilul fiecărui post de radio.

    Consolidarea recepției programelor S.R.R. este o prioritate strategică, profilată din ce în ce mai stringent și impusă în mare parte și de modificarea arhitecturii urbane a localităților.

    Mă bucur, însă, că debutul acestei acțiuni a avut loc cu Radio România Muzical tocmai la Iași,un oraș cu o contribuție incontestabilă la identitatea culturală a României.

    R.R.M. este într-adevăr unicul post de radio din țară destinat exclusiv muzicii clasice şi de jazz, și vine cu o dinamică aparte, mai puțin cunoscută publicului generalist, dar resimțită la firul ierbii. În cei 25 de ani de existență, a coagulat în jurul său nu doar artiști români de talie internațională, dar a acționat și ca un pilon de inițiere, educație și estetică muzicală. Publicul îl simte și îl cere.

    Ne așteptăm ca în lunile următoare procesul de implementare să fie finalizat, pentru ca, în prima jumătate a lui 2023, ascultătorii noștri din Iași să se bucure on air de Radio România Muzical., a declarat Răzvan Ioan Dincă, Președintele Director General al Societății Române de Radiodifuziune.


    Sunt recunoscătoare Consiliului Național al Audiovizualului pentru noua frecvență ce va aduce emisia Radio România Muzical la Iași, unul dintre cele mai importante orașe românești, nu doar istoric și economic, ci, mai ales, și cultural. Pe lângă relațiile de bună colaborare pe care deja le aveam cu instituțiile muzicale din Iași, dar și cu organizatori independenți de evenimente muzicale, pe lângă ecourile pline de interes ale copiilor care ascultă muzică clasică la școală grație proiectului Radio România Muzical Ascultă 5 minute de muzică clasică sau concertelor neconvenționale organizate în trecut la mall-uri ieșene, sub emblema aceluiași proiect, putem da acum un răspuns și multor întrebări puse de public: Când veți emite la Iași?.


    Este un vis împlinit pentru echipa Radio România Muzical și publicul său, sperând că într-un viitor nu prea îndepărtat vom putea fi ascultați în întreaga țară: pentru că muzica clasică unește și este, cu adevărat, pentru toți, pentru toți cei care doresc să găsească frumusețea și echilibrul în viață., a declarat Cristina Comandașu, manager Radio România Muzical.


    Radio România Muzical este un post de radio central al Societăţii Române de Radiodifuziune care a luat fiinţă în 24 martie 1997 și unicul post de radio românesc dedicat exclusiv muzicii clasice și de jazz.

    În Bucureşti, postul emite pe frecvenţa de 104,8 FM, iar în judeţele Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Olt, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş pe frecvenţa de 97,6 FM.

    Societatea Română de Radiodifuziune este serviciul public autonom de radiodifuziune de interes național, cu atribuții de informare, educație și divertisment.

  • Nefeli Tounta de Grèce

    Nefeli Tounta de Grèce

    « Je suis Nefeli Tounta et je viens de Grèce, mon
    père est grec et ma mère vient de Russie, ils se sont rencontrés à Moscou
    pendant qu’ils y travaillaient, mon père en tant qu’ingénieur et ma mère en
    tant qu’infirmière dans un hôpital, et ils ont pris tous les deux la décision
    de vivre en Grèce. Actuellement étudiante à l’Université de Médecine et Pharmacie
    Grigore T. Popa de Iași, je suis en troisième année de Médecine dentaire. »






    Pendant les deux premières années de Médecine dentaire à
    Iași, où elle suit le programme d’enseignement en anglais, Nefeli Tounta a
    appris un peu la langue roumaine, une compétence qu’elle envisage d’améliorer
    dans les prochaines années avec l’aide de ses amis et peut-être même par un
    cours spécialisé dans son domaine.




    La jeune Grecque nous explique pourquoi elle a choisi la
    ville de Iași : « La ville de Iași a une place à part dans mon cœur et
    dans le cœur de tous les Grecs. Elle a été un centre de l’hellénisme en 1821.
    C’est à Iași qu’a été fondée Filiki Eteria et toujours à Iași que le chef de
    guerre et héros national grec Alexandre Ypsilatis a déclenché la Révolution grecque
    en 1821. Filiki Eteria était une organisation secrète crée dans le but de
    libérer les Grecs de la domination ottomane et de proclamer l’indépendance de
    l’État hellénique. Cette année, la Grèce fête deux siècles depuis la Révolution
    grecque. En même temps, Iași est la ville où a étudié et vécu pendant plusieurs
    années Rigas Féréos, un auteur qui est une figure centrale de la Révolution grecque
    et dont nous étudions encore les œuvres aujourd’hui à l’école. Au-delà de tout
    cela, mon choix d’étudier à Iași a été influencé également par Cristina, l’épouse
    de mon frère, qui est de Iași et qui m’a raconté de très bonnes choses sur le
    système universitaire de cette ville. J’ai tenu compte aussi de sa position au classement
    des universités du monde entier. Quand je suis arrivée ici, je n’ai pas été
    déçue et j’ai beaucoup aimé. À la fois ceux qui travaillent à l’université et
    les professeurs nous guident dans tout, nous fournissent une éducation de
    qualité, nous mettent à disposition tous les instruments nécessaires pour
    pouvoir étudier et avoir du succès. C’est grâce à eux que j’ai réussi à obtenir
    une bourse d’excellence et à être première de ma promotion pendant trois années
    d’affilée. Mes camarades se consacrent beaucoup à l’étude, ce qui m’offre un
    milieu très compétitif dans lequel je peux évoluer et mettre en évidence toutes
    mes capacités intellectuelles afin de m’améliorer. En ce qui concerne la ville
    de Iași, je l’ai aimée dès le premier instant, comme la Roumanie dans son
    ensemble, car les gens étaient très gentils avec moi et très ouverts. Je recommande
    vivement à d’autres étudiants qui veulent étudier la médecine de choisir la
    Roumanie. »








    Nefeli Tounta est également membre de la filiale de la Iași
    European Medical Students’ Association, l’Association européenne des étudiants
    en médecine de Iaşi, et elle a été récemment sélectionnée pour faire partie de
    la direction du Département de Médecine dentaire de l’Organisation représentative
    des étudiants en médecine de toute l’Europe.




    Comment est-ce qu’elle passe ses loisirs ? Nefeli Tounta :
    « Dans mon temps libre j’aime jouer aux échecs et courir chaque jour dans
    le quartier où je vis. En plus, j’aime passer du temps avec mes amis, on se
    promène très souvent dans les environs de Palas et du Jardin botanique, les
    fleurs là-bas sont très belles. Tout cela me confère un grand équilibre en
    dehors de mes études à l’université. »







    Nefeli Tounta a toujours souhaité travailler dans le
    domaine de la médecine afin de se sentir utile pour ses semblables. Une bonne santé
    se reflète également dans la dentition d’un patient et en tant que future
    stomatologue, la jeune fille pense pouvoir aider les gens non seulement à avoir
    une dentition parfaite, mais aussi à être sûrs d’eux, à être heureux, toujours
    souriants et ouverts. On a demandé à Nefeli si dans le futur elle envisage de pratiquer
    la médecine en Roumanie, en Grèce ou dans un autre pays.






    Nefeli Tounta : « Honnêtement, toutes ces
    options seraient vraiment bien. J’aime beaucoup la Roumanie et j’aimerais y
    rester. Je veux conseiller fortement à tous ceux qui n’ont jamais été en
    Roumanie de la visiter au moins une fois. C’est une expérience incroyable.
    Aller dans d’autres pays, c’est toujours une option au cas où je ne saurai pas
    quoi choisir. Et la Grèce est mon pays natal, elle aura toujours un avantage,
    c’est là où habite toute ma famille. Je ne sais pas encore ce que je vais
    faire. Je suis heureuse de n’être qu’en troisième année, car je ne suis pas
    encore sûre de ma décision et il me reste donc du temps pour y réfléchir. »
    (Trad. Rada Stanica)

  • Le poète et l’éditeur français, Eric Poindron

    Le poète et l’éditeur français, Eric Poindron

    Editeur, écrivain « hors normes, échappant aux canons conventionnels de la
    modernité, du contemporain et de l’actualité littéraire », d’après le site
    Poéziabo, poète (son recueil « Comme un bal de fantômes » a été élu
    meilleur recueil de poésie 2017 par La Cause littéraire) et créateur de « cabinets
    de curiosité » en France, Eric Poindron est présent ces jours-ci à Iaşi,
    dans le nord-est de la Roumanie, dans le cadre de l’édition 2022 du « Printemps des poètes ». Prix Topor
    de l’éditeur et du poète pour l’ensemble de son travail et lauréat en 2020, du
    Prix Nerval de poésie, Eric Poindron s’entretient par téléphone, avec Ioana
    Stancescu.

  • Classix Festival

    Classix Festival

    The city of Iasi, in north-eastern Romania, hosted this February Classix Festival, an event devoted to music lovers, young people in particular, in an attempt to facilitate the return to both classical and contemporary music. An event that brought together concerts, launches and exhibitions, in a hybrid format, adapted to the times we are living in, so participants could attend both offline and online. Anca Spiridon the festivals PR officer, told us more about Classix Festival and what it welcomed its guests with:



    “Classix Festival is a classical music festival that we describe as a contemporary classic affair, and adventure that started in Iasi in 2020, and whose main goal is to attract a new audience, through the program selected, the unconventional venues and the related events. The third Classix Festival was held this year between the 13th and the 19th of February, both physically and online. The program included 8 classical music concerts, held in Iasi at the Culture Palace, the Vasile Alexandri National Theatre, the Mihai Eminescu University Library, Bals House and the Literature Museum, and was accompanied by other events, such as 10 courses in craftsmanship, an illustration exhibition, debates, seven film screenings. The program brought together more than 16 artists from 13 countries. The third editions goal was to discover beauty in a feminine and mystic form, full of strength. For instance, many of the pieces included in the program , both classical and contemporary, were composed by women. We maintained the hybrid format of the event, and so the concerts were held both in the concert halls proper, with an allowed capacity of 30%, but all the 8 concerts were broadcast online on the festivals Facebook page and on our partners pages, and they will be available for another month.”



    Anca Spiridon also told us about the challenges of this years edition of the festival and its main theme.


    “The main challenge was turning Classix into a bigger event, that is extending it from five days to seven and also to properly deal with the complexity of the event. There were 60 artists who came for an event where only 30% of the audience could directly enjoy the concerts in the hall, and that in itself was a big challenge. However, we are aware of the impact in the virtual world, with dozens of thousands of watchers online who had the opportunity to watch this years program, so if we draw the line, it was worth it. We had many foreign guests at the festival, including the Auner Quartet of Austria, the German cellist Gustav Rivinius, the Norwegian pianist Havard Gimse, and the Norwegian violinist Bjarne Magnus Jensen. The themes approached at the third Classix Festival were about feminism in classical music, about authenticity and about genuine emotions. We tried to present beauty in a mystic shape, both sensitive and strong and ready to impress through details.”



    In the end of our talk, Anca Spiridon told us about the idea of bringing the young audience closer to classical music through such a festival.


    “Something that we learnt at the 2021 edition, during a book launch is that for many of us classical music is like a train that we didnt catch on time. We rarely have the education and the openness to go deeper into it. And for us is a great joy to see that every year young people come for the pleasure of the experience as such, to listen to music and feel it without having any particular musical background or knowledge about a certain genre, composer or performer. And when we see that we manage to come so close to an audience of all ages, and mainly that most of them are young, its a great joy for us and a sign that what we do is the right thing to do. In a world that is getting more digital by the day, feelings, emotions are still important and music plays a big role in that, so we must keep on doing things like these.” (MI)


  • Le Festival Classix d’Iași

    Le Festival Classix d’Iași

    Le Classix Festival a rassemblé concerts, lancements de livres et de disques, débats et expositions, en un format hybride enligne et en présentiel, en accord avec les temps que nous vivons. Anca Spiridon, attaché de presse du Classix Festival, a parlé de la structure de l’événement et des surprises à l’intention du public : Le « Classix Festival » est, pour nous, « une aventure classique contemporaine », lancée à Iași en 2020, qui se propose d’attirer un nouveau public vers la musique classique, grâce au programme choisi, aux lieux peu conventionnels qui l’accueillent et aux événements connexes. La troisième édition, déroulée du 13 au 19 février, aussi bien en présentiel qu’enligne, a inclus 8 concerts de musique classique, tenus dans des salles plus spéciales, au Palais de la culture, au Théâtre national « Vasile Alecsandri », à la Bibliothèque centrale universitaire « Mihai Eminescu », à la Maison Balș, ou encore au Musée de la littérature. L’affiche a été complétée par des événements connexes, tels que dix master-class, une exposition d’illustrations, une table ronde et une conférence, sept séances de projections de films, le tout ouvert aux explorateurs de l’aventure classique contemporaine. Le programme a réuni une bonne soixantaine d’artistes originaires de treize pays. Cette troisième édition du festival s’est proposé de mettre en lumière la beauté sous une forme féminine et mystique, pleine de force, ce qui a été visible dans notre programmation, grâce à des interprètes femmes, grâce aussi à des compositrices de musique classique et contemporaine. Le format hybride utilisé en 2021 a été de mise cette année aussi, ce qui s’est traduit par des événements organisés dans des salles remplies à 30% de leur capacité, ainsi que par la diffusion enligne de tous les huit concerts sur la page Facebook du festival et de nos partenaires, accessibles durant un mois après la fin du festival. »

    Quelles ont été les défis que les organisateurs du festival Classix ont dû relever? Quels ont été les artistes à y avoir participé? Quelle a été la thématique du Classix Festival en 2022? En voici les réponses de Anca Spiridon, attaché de presse de l’événement: « Les défis de Classix 2022 ont été, avant tout, l’allongement de la durée, sept jours au lieu de cinq, et la complexité du programme. Et puis, les plus de soixante artistes invités, leur accueil à un événement où seulement 30% du public a pu profiter des salles de concert, cela peut s’avérer un immense défi. Mais en même temps, nous sommes conscients de l’impact enligne, où des dizaines de milliers d’internautes ont pu se régaler du programme de musique classique de cette édition. En fin de compte, nous pouvons dire que cela a valu la peine. Parmi la soixantaine d’artistes de treize pays, qui se sont produits dans le cadre de Classix 2022, je mentionnerais l’Auner Quartet d’Autriche, le violoncelliste allemand Gustav Rivinius, le pianiste norvégien Håvard Gimse, ou encore le violoniste également norvégien Bjarne Magnus Jensen. Les thématiques abordées ont mis l’accent sur le féminisme dans la musique classique, sur l’authentique et le viscéral, sur des vécus humains authentiques. Et la beauté s’est présentée sous une forme féminine mystique, puissante et impressionnante à travers les détails, tandis que l’instinct primordial nous a amené à un abandon temporaire de la mélodie et du rythme. »

    À la fin de notre entretien, Anca Spiridon a parlé du rapprochement du public jeune à la musique classique par le biais de cet événement : « À propos de la musique classique, une idée particulièrement intéressante, que j’ai apprise lors d’un lancement de livre en 2021, dit que pour beaucoup d’entre nous la musique classique est un train que nous n’avons pas pu prendre à temps. Nous avons rarement l’éducation et l’ouverture d’esprit qui nous aident à l’approfondir. Nous constatons avec joie que le public jeune nous rejoint à chaque édition de Classix, pour le plaisir de l’expérience, d’écouter la musique sans aucun background musical de haut niveau, sans avoir écouté des séries de compositeurs ou d’interprètes. Le public nombreux, de tous les âges, nous montrent que nous faisons un bon travail. Dans le monde numérisé dans lequel nous vivons, les sentiments et les idées que nous insuffle la musique sont importants et nous inspirent à continuer à travailler le mieux possible. », a conclu Anca Spiridon, attaché de presse du Classix Festival 2022

  • Iasi

    Iasi

    Nous
    vous invitons aujourd’hui à faire le plein d’histoire, de culture et d’esthétique
    en nous rendant dans la ville de Iaşi (nord-est). Autrefois capitale de la
    Moldavie entre 1564 et 1859, elle était aussi l’une des deux capitales des Principautés
    unies entre 1859 et 1862 et la capitale du Royaume de Roumanie entre 1916 et
    1918 (époque de la Première Guerre mondiale durant laquelle Bucarest était
    occupée par les Allemands).




    Parmi
    les attractions principales de la ville, vous pouvez visiter le Jardin
    botanique, le Musée de l’Université, celui de l’Union, le monastère des Trois
    saints hiérarques, la Cathédrale métropolitaine ainsi que le monastère de Golia
    et la place de l’Union. Les touristes peuvent monter dans la tour du monastère,
    qui accueille aussi des expositions et depuis laquelle on peut admirer la ville
    de Iaşi et l’ancien quartier juif.




    Les
    touristes peuvent aussi admirer les vestiges des remparts de la première
    université moderne de Roumanie qui a ouvert ses portes en 1860, dans la maison
    Calimah-Ghika. Il s’agit d’une bâtisse imposante de l’ancienne rue Golia dans
    laquelle se trouve une statue érigée en l’honneur de l’Union des Principautés roumaines
    en 1918. Ne ratez pas non plus la balade le long du boulevard Copou, où se
    trouve la nouvelle université inaugurée quant à elle en 1897. Dans le corps
    principal se trouve la Salle des pas perdus (aussi appelée Galerie des fresques
    de Sabin Bălașa), une expérience artistique unique ! On peut y admirer 19
    peintures cosmogoniques disposées sur une surface de 120 mètres carrés et
    réalisées par Sabin Bălașa dans différentes nuances de bleu, caractéristiques
    de son œuvre. Cette fresque a été peinte sur les murs de l’Université Alexandru
    Ioan Cuza de Iaşi entre 1968 et 1978 et représente d’étranges licornes, des
    silhouettes cosmiques, le portrait cosmique du poète national Mihai Eminescu, des
    femmes mythiques, des hommes méditant dans l’espace cosmique, des animaux
    hybrides, un mariage cosmique et bien d’autres choses encore.




    Le Jardin botanique a lui aussi été
    aménagé le long du boulevard Copou. Il était le premier de Roumanie, et est
    aussi devenu le plus grand après avoir été rénové au 20ème siècle.
    Le caractère unique de ce jardin réside dans sa remarquable collection
    scientifique ainsi que dans sa partie spécialement aménagée pour les
    malvoyants, dans laquelle se trouvent des plantes très parfumées accompagnées
    d’explications en écriture Braille.




    Impossible
    pour les touristes de passer à côté du Complexe national des musées de Moldavie situé
    dans l’enceinte du Palais de la culture. Coralia Costaş, cheffe de service au
    sein du musée, nous raconte : « Le Palais de la culture de Iaşi
    mérite d’être visité, car il est le symbole de la ville. Il accueille quatre
    musées : le Musée d’art, le Musée de l’histoire de la Moldavie, le Musée
    des sciences et techniques Ştefan Procopiu et le Musée ethnographique de
    Moldavie. On y trouve aussi le plus grand centre de restauration et de
    conservation du patrimoine culturel de la région. Nous invitons le public à
    venir admirer les expositions temporaires et à participer aux concerts et
    autres activités proposées en dehors des musées »,
    a ajouté notre
    interlocutrice, qui précise que les concerts pour les jeunes sont devenus une
    tradition, qui s’est perpétrée, dans la mesure du possible, pendant la
    pandémie.




    Le
    palais, érigé entre 1906 et 1925, a été construit en style néogothique. Il
    s’agit de l’œuvre la plus importante de l’architecte roumain Ion D. Berindei,
    formé à Paris. D’où la présence dans le hall central (ou Hall d’honneur) d’une
    reproduction fidèle de la rosace de l’église abbatiale de Saint-Pierre-sur-Dives
    (1235-1245) en Basse-Normandie.




    Vous
    pouvez retrouver le Palais de la culture de Iaşi sur la page Google Arts &
    Culture, et il est aussi possible d’en faire une visite virtuelle. En espérant vous avoir convaincus de
    visiter Iaşi, rendez-vous très bientôt pour découvrir une nouvelle
    destination ! (Trad : Charlotte Fromenteaud)



  • Eden Firdman din Israel

    Eden Firdman din Israel

    “Mă numesc Eden Firdman şi sunt din Israel. În prezent lucrez în domeniul IT, iar anul acesta vreau să studiez medicină generală la Iaşi.”


    Între 2020 şi 2021, Eden Firdman din Israel a învăţat limba română la Iaşi. A fost student al cursului de limba română pentru studenţi străini organizat de Catedra de Limba Română pentru Studenţi Străini. Înfiinţată în 1974, aceasta funcţionează în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”. În prezent, face parte din Departamentul de Românistică, Jurnalism – Ştiinţe ale comunicării şi Literatură comparată.


    Eden Firdman ne explica de ce a decis să studieze medicina în România.


    Am ales să învăţ la facultatea de medicină din România deoarece şi tatăl meu a terminat Facultatea de Medicină Dentară în România, iar mama e româncă, în plus, avem rude şi prieteni la Iaşi. Îmi plac oamenii din România, sunt primitori, îmi place clima, anul pregătitor a fost mai mult online, dar am cunoscut şi alţi studenţi din diferite ţări şi a fost interesant.”



    Când nu e foarte ocupat la locul de muncă actual din Israel din domeniul informaticii, cum preferă să-şi petreacă timpul Eden Firdman?


    “În timpul liber îmi place să stau pe calculator, să mă întâlnesc cu prietenii şi să fac sport.”


    Din toamna lui 2022, Eden Firdman din Israel va începe studiile la Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași. Tânărul ne-a spus în încheiere cum se gândeşte la viitorul său profesional şi a adresat totodată o urare rudelor şi prietenilor săi din România.


    “Ca profesie, vreau să devin medic chirurg pentru că e o profesie interesantă în care ajuţi oamenii şi îmi place să lucrez cu oamenii şi pentru oameni. Momentan, după facultate, vreau să mă întorc în Israel, dar niciodată nu poţi şti. Pentru familia şi prietenii mei din România doresc să le transmit în primul rând multă sănătate şi sper să ne vedem curând.”




  • Festivalul Classix de la Iași

    Festivalul Classix de la Iași

    Aproape de granița de Nord-Est a României, la
    Iași, în luna februarie, a avut loc un festival de muzică clasică – Classix
    Festival, un eveniment dedicat iubitorilor de muzică, tinerilor, o reapropiere
    atât de muzica clasică consacrată, cât și de cea contemporană. O propunere
    culturală ce a reunit concerte, lansări și dezbateri, expoziții – toate într-un
    format adaptat vremurilor pe care le traversăm – un format hibrid, offline și
    online. Despre ce este Classix Festival, despre desfășurarea evenimentului și
    despre surprizele pregătite publicului, am stat de vorbă cu Anca Spiridon,
    PR-ul festivalului:


    Classix Festival este un festival de muzică clasică sau cum îi spunem noi: o
    aventură clasică contemporană ce a pornit la Iași în anul 2020, și care își
    propune prin programul ales, prin locațiile neconvenționale în care se
    desfășoară, și prin evenimentele conexe să atragă un public nou către muzica
    clasică. Cea de-a treia ediție a Festivalului Classix se desfășoară anul acesta
    în perioada 13-19 februarie, în format fizic și online, și va cuprinde 8
    concerte de muzică clasică, desfășurate în locații din Iași, precum Palatul
    Culturii, Teatrul Național Vasile Alecsandri, Biblioteca Centrală
    Universitară Mihai Eminescu, Casa Balș, Muzeul Literaturii, și va include și
    o serie de evenimente conexe: 10 cursuri de măiestrie, o expoziție de
    ilustrație, o dezbatere, o prelegere, șapte proiecții de film, care așteaptă ca
    exploratorii aventurii clasice contemporane să ni se alăture. Programul Classix
    reunește peste 60 de artiști internaționali din 13 țări, care vor sosi la Iași
    pe durata Classix. Cea de-a III-a ediție a festivalului și-a propus să
    descopere frumusețea într-o formă feminină și mistică, plină de putere și în
    cadrul programului o să vedeți că avem foarte multe momente interpretate de
    artiști femei, compuse de compozitoare, atât de muzică clasică cât și de
    clasică contemporană. Continuăm și anul acesta tradiția instaurată la Classix
    în 2021, și anume formatul hibrid al evenimentului, ceea ce înseamnă că vom
    avea atât concerte și prezența la evenimente în săli, cu capacitate de 30% dar
    și că toate cele 8 concerte de muzică clasică vor fi difuzate online pe pagina
    de Facebook a festivalului și a partenerilor noștri și vor putea fi urmărite
    încă vreme de o lună după terminarea festivalului.


    Care au fost
    provocările acestei ediții a festivalului? Ce artiști s-au alăturat
    evenimentului? Și care este tematica Classix din 2022? La aceste întrebări ne-a
    răspuns Anca Spiridon, PR-ul Classix Festival:


    Provocările lui Classix 2022 au fost, înainte de toate, creșterea
    evenimentului, atât ca durată de la cinci la șapte zile, cât și din punctul de
    vedere al complexității programului. Și, cum spuneam, cei peste 60 de artiști
    invitați, acomodarea lor pentru un eveniment unde doar 30% din public a putut
    să se bucure fizic de prezența în sală, poate să fie o provocare extraordinar
    de mare, dar, pe de altă parte, suntem conștienți de impactul pe care
    evenimentul îl are în online, de zecile de mii de privitori care s-au bucurat
    de programul de muzică clasică adus anul acesta în cadrul festivalului și, așa
    că trăgând linie, putem spune că absolut tot are sens și merită. Cei peste 60
    de artiști care ni se alătură la Classix 2022 vin din 13 țări, iar dintre ei mă
    bucur să îi menționez pe Auner Quartet din Austria, pe violoncelistul german
    Gustav Rivinius, pianistul norvegian Håvard Gimse, de
    asemenea alături de noi, la două concerte, o să fie un cvintet de suflători
    deosebit de special aflat la intersecția dintre Danemarca, România și Insulele
    Feroe, și unul dintre starurile festivalului este violonistul norvegian Bjarne
    Magnus Jensen. Tematicile abordate în cadrul celei de-a treia ediții a Classix
    au să sublinieze feminismul în muzica clasică, autenticitatea și
    visceralitatea, dar o să celebreze și trăirile umane autentice. Iar, intrând în
    lumea pe care am pregătit-o pentru această ediție, frumusețea o să se vadă
    într-o formă feminină mistică, plină de putere și gata să impresioneze prin
    detalii, iar instinctul primordial o să ne poarte pe toți către abandonul
    temporar al melodiei și al ritmului.


    În finalul
    discuției noastre, Anca Spiridon ne-a mărturisit despre apropierea publicului
    tânăr de muzica clasică prin intermediul evenimentului.


    O
    asociere deosebit de interesantă, apropo de muzica clasică, pe care am aflat-o
    la ediția din 2021, în timpul unei lansări de carte, este că pentru mulți
    dintre noi muzica clasică este un tren în care nu ne-am urcat la timp. Avem rar
    educația și deschiderea necesare pentru a o aprofunda. Și pentru noi e o mare
    bucurie să vedem că de fiecare dată, la fiecare ediție a Classix, publicul
    tânăr vine alături de noi pentru plăcerea experienței, pentru plăcerea de a
    asculta muzica și de a simți ceea ce le transmite, fără niciun soi de
    background muzical extraordinar de doct, fără a o fi ascultat cu un anumit
    sistem, compozitor cu compozitor, sau interpret cu interpret. Și, când vedem că
    reușim să ne apropiem de public de toate vârstele, și mai ales publicul tânăr
    este preponderent la Classix, ne bucură foarte tare și pentru noi e un semn că
    ceea ce facem, facem bine. Într-o lume care este digitalizate, totuși
    sentimentul și trăirile pe care le trezește în noi muzica sunt importante și
    contează și că trebuie să ne continuăm treaba cât mai bine.

  • Iași

    Iași

    Astăzi vă invităm să vă bucuraţi de istorie, cultură şi frumos, vizitând Iaşiul. Mergem în estul ţării, într-un oraş armonios în ansamblul său, capitală a provinciei istorice româneşti Moldova în perioada 1564-1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala Regatului României între 1916 și 1918 (în perioada Primului Război Mondial, atunci când Bucureștiul s-a aflat sub ocupație germană).



    Pot fi vizitate aici Grădina Botanică, Muzeul Universităţii, Muzeul Unirii, Mănăstirea Trei Ierarhi, Mitropolia, Mănăstirea Golia sau Piaţa Unirii, pentru a enumera doar câteva obiective. La Mănăstirea Golia, turiştii pot urca în turn, de unde pot admira panorama oraşului şi fostul cartier evreiesc care este în jurul Mănăstirii. Tot la Golia, în turn, la etajele intermediare sunt găzduite expoziţii.



    Se pot vedea vechile ziduri ale primei universități moderne a României, ale cărei porți s-au deschis în 1860, în casa Calimah-Ghika, o clădire impunătoare din fosta Ulița Goliei, unde se găseşte o statuie dedicată Unirii principatelor române de la 1918. De asemenea, nu trebuie ratată o plimbare pe bulevardul Copou, unde se află universitatea nouă, inaugurată în anul 1897. În corpul principal, la parter, se găseşte astăzi Sala Pașilor Pierduți (sau Galeria de Fresce Sabin Bălașa), o autentică experiență artistică. Este vorba despre cele 19 picturi cosmogonice, întinse pe o suprafață de aproximativ 120 de metri pătrați, semnate de Sabin Bălașa, realizate în nuanța de albastru care îi definește personalitatea artistică. Picturile au fost realizate pe pereții Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași între anii 1968 și 1978 şi prezintă inorogi și siluete cosmice, portretul cosmic al lui Mihai Eminescu, femei mitice, bărbați meditativi în spațiul cosmic, animale hibride zburând în spațiu, o nuntă cosmică şi altele.



    Tot pe dealul Copou a fost amenajată Grădina Botanică, prima deschisă în România, devenită după reamenajări de secol XX şi cea mai mare din ţară. Caracterul unic al Grădinii Botanice din Iaşi este conferit de valoarea patrimonială remarcabilă a colecţiilor ştiinţifice şi de secţia destinată persoanelor cu dizabilităţi de vedere, unde speciile de plante, bogate în uleiuri eterice, sunt prevăzute cu explicaţii în alfabetul Braille.



    Ajuns în Iaşi, turistul nu poate rata Complexul Naţional Muzeal “Moldova, din clădirea Palatului Culturii. Ne-a vorbit despre oferta muzeală Coralia Costaş, şef secţie: Palatul Culturii Iaşi merită vizitat pentru că este simbolul oraşului Iaşi. Avem patru muzee: Muzeul de artă, Muzeul de istorie a Moldovei, Muzeul ştiinţei şi tehnicii Ştefan Procopiu şi Muzeul etnografic al Moldovei. De asemenea avem şi Centrul de restaurare şi conservare a patrimoniului cultural, cel mai mare din zona Moldovei. Invităm publicul să ne viziteze expoziţiile temporare, dar şi să participe la recitaluri şi alte activităţi extra-muzeale. ne-a mai spus interlocutoarea noastră amintind şi concertele lecţie pentru tineret, care sunt deja de tradiţie şi care au fost păstrate, cât a fost posibil şi pe timpul pandemiei.



    Palatul a fost construit în stil neogotic, ridicat între 1906-1925, este creația cea mai însemnată a arhitectului român I.D. Berindei, format la școala pariziană. Astfel se şi explică mozaicul din holul central sau Holul de onoare – o reproducere fidelă a rozetei din biserica abaţiei Saint-Pierre- sur- Dives (1235-1245), din nordul Franţei, regiunea Basse Normandie. Palatul Culturii din Iaşi se găseşte şi pe pagina Google Arts & Culture şi poate fi vizitat, astfel, şi virtual.



    Cu speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre de a vizita Iaşiul, vă aşteptăm data viitoare cu o nouă destinaţie!





  • Jurnal Românesc – 26.01.2022

    Jurnal Românesc – 26.01.2022

    Aderarea României la Spaţiul Schengen a fost printre subiectele abordate de secretarul de stat în Ministerul de Externe Daniela Gîtman la reuniunea Consiliului Afaceri Generale, prima organizată de când Franţa a preluat Preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Demnitarul român a exprimat sprijinul Bucureştiului pentru obiectivele Preşedinţiei franceze în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE şi a reiterat obiectivul legitim al României de aderare la spaţiul european de liberă circulaţie. Gîtman a subliniat, totodată, necesitatea continuării eforturilor de extindere a Uniunii, respectiv a organizării Conferinţelor Interguvernamentale cu Albania şi Macedonia de Nord, şi nevoia de menţinere a Parteneriatului Estic printre temele prioritare pe agenda UE. În ceea ce priveşte relaţiile dintre blocul comunitar şi Marea Britanie, secretarul de stat a mulţumit Comisiei Europene pentru menţinerea subiectului drepturilor cetăţenilor pe agenda de dialog cu Regatul Unit şi a subliniat importanţa solidarităţii şi unităţii la nivelul Uniunii în gestionarea relaţiilor cu Londra.

    Un acord privind construirea unor apeducte între România şi Republica Moldova a fost semnat la Iaşi în prezenţa şefului Cancelariei prim-ministrului, Mircea Abrudean, şi a ministrului Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Andrei Spânu. Acesta este primul pas în realizarea lucrărilor de extindere în stânga Prutului a conductelor de alimentare cu apă potabilă din staţia de tratare Chiriţa. E foarte important să avem acest proiect de apeduct prin care apa din Iaşi va ajunge în Republica Moldova. Sperăm că în final vom avea 200.000 de beneficiari direcţi ai acestui prim proiect, a spus şeful Cancelariei premierului român. La rândul său, ministrul moldovean a declarat că proiectul este extrem de benefic în condiţiile în care, oamenii din zona vizată au, în general, acces doar la apă din fântâni, a cărei calitate este scăzută. Cu acest proiect şi trecerea ApaVital peste Prut, cu suportul României, de a extinde reţeaua de apă, aceşti cetăţeni vor avea acces la apă mult mai bună, a apreciat Andrei Spînu. Subtraversarea râului Prut costă 1,5 milioane de lei, sumă acoperită din bugetul compeniei ApaVital. Termenul de execuţie este de 4 luni, iar lucrările vor fi realizate între localităţile Măcăreşti din judeţul Iaşi şi Măcăreşti din Republica Moldova. După finalizarea acestei prime extinderi, peste 30.000 de locuitori din 13 localităţi aflate în Raioanele Ungheni şi Nisporeni vor avea acces la apa potabilă din România.

    Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este marcată de reprezentanțele Institutului Cultural Român din străinătate printr-o serie de evenimente care includ spectacole de teatru, dezbateri, lansări de carte și proiecții de film. La 25 ianuarie, ICR Tel Aviv a organizat evenimentul Adevăruri tăinuite: mărturiile unor supraviețuitori, care a marcat şi împlinirea a 81 de ani de la Pogromul de la București. ICR Stockholm transmite online, la 27 ianuarie, înregistrarea dezbaterii Memoria Holocaustului în prezent: «să nu uităm niciodată», «să nu repetăm niciodată». Dialogul se desfăşoară între cercetătorul de onoare al Institutului Birkbeck pentru Studiul Antisemitismului din cadrul Universităţii din Londra, Diana I. Popescu, şi profesorul asociat şi lectorul Departamentului de Cultură și Estetică de la Universitatea din Stockholm, Tanja Schult. Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează, la 27 ianuarie, masa rotundă Pe calea memoriei la care participă istorici şi autori de cărţi despre Holocaust, istoria și cultura evreilor.

    ICR Londra lansează volumul Images on the Page. A Fashion Iconography, lucrare semnată de istoricul de origine evreiască Sanda Miller. Evenimentul va avea loc la 27 ianuarie. ICR Budapesta și Filiala Seghedin participă la proiectul coordonat de către Forumul Cultural Austriac, împreună cu Ambasada Israelului din Ungaria, prin care prestigioase instituții culturale, ambasade, muzee şi școli prezintă pe fațadele sediilor logo-ul #WeRemember. Nu în ultimul rând, ICR Madrid prezintă documentarul Aliyah DaDa, în regia Oanei Giurgiu, care va fi proiectat la 10 februarie, în sala Cine Studio a centrului cultural Círculo de Bellas Artes. Filmul, o incursiune în istoria evreilor din România, este un tribut adus inițiatorilor curentului dadaist, Tristan Tzara și Marcel Iancu, doi evrei cu rădăcini în România. Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este marcată în fiecare an la 27 ianuarie, conform rezoluţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite adoptată la 1 noiembrie 2005.


  • אנדרטת השואה בפארק ביאשי

    אנדרטת השואה בפארק ביאשי

    בפארק בעיר יאשי, צפון מזרח רומניה, תקום אנדרטה המוקדשת לקורבנות השואה, הודיע ​​חבר הפרלמנט ונציג הממשלה למיגור האנטישמיות, אלכסנדרו מורארו.



    בית הקברות היהודי Ciurchi Tătărași ביאשי, בית הקברות היהודי העתיק ביותר ברומניה שהוקם במאה ה-15 נהרס כליל במהלך שלטונו של מרשל יון אנטונסקו, בעל בריתו של היטלר, בשנים 1943-1944. חלק קטן מהעצמות הועבר לבית הקברות היהודי ה”חדש” בשכונת PACURARI, הזכיר מורארו.



    כיום, על חלק מאדמת בית הקברות לשעבר, ישנו פארק המהווה חלק מתכנית השיקום של עיריית יאשי. הפרויקט כולל גם שילוב אנדרטה המוקדשת לקורבנות השואה. חשוב שאזרחי יאשי יכירו ויקבלו אחראיות על העבר. חשוב גם ללמוד על איך הרשויות של היום תורמות לטיפוח הזיכרון הלאומי, כתב אלכסנדרו מורארו

  • Italienischer Medizinstudent in Jassy: „Rumänien bot mir die Chance, meinen Traum zu verwirklichen“

    Italienischer Medizinstudent in Jassy: „Rumänien bot mir die Chance, meinen Traum zu verwirklichen“






    Vor seiner Studienaufnahme in Rumänien hat Tiberio Claudio Sapone zwei Semester Biotechnologie an der Universität in Perugia studiert. Doch dann überlegte er es sich anders und entschied sich für ein Medizinstudium in der rumänischen Uni-Stadt Jassy. Warum gerade in Rumänien?



    Ich bin nach Rumänien gekommen, um Medizin auf englisch zu studieren, denn das Land bot mir die Chance, meinen Traum zu verwirklichen, nachdem es mir in Italien verwehrt geblieben war, ein Medizinstudium aufzunehmen. Und so kam ich 2017 nach Rumänien, jetzt bin ich schon im 9. Semester Student der Medizinfakultät in Jassy. Mein Bruder studiert ebenfalls Medizin, allerdings in Italien, an der Universität in Messina, und er hat einen Freund, der Rechtsanwalt ist und mit Hilfe seiner rumänischen Ehefrau italienischen Studenten mit Rat und Tat zur Seite steht, die in Rumänien studieren möchten. Auf seinen Ratschlag hin habe ich mich für Rumänien entschieden.“




    In den nunmehr vier Jahren, seitdem Tiberio Sapone in Rumänien lebt, hatte er auch Zeit und Gelegenheit, das Land zu bereisen. Am meisten hat ihm Brașov (Kronstadt) gefallen — die Berglandschaft und die Wintersportmöglichkeiten dort haben es ihm angetan.



    Als ich in Rumänien ankam, war ich schon vom ersten Tag an zuversichtlich, denn von Anfang an habe ich Leute kennengelernt, rumänische oder andere ausländische Studenten, die mir sehr geholfen haben, mich einzuleben. Auch unsere Hochschullehrer geben sich viel Mühe, den ausländischen Studenten den Einstieg ins hiesige Uni-Leben zu erleichtern — sie erläutern uns den Aufbau des Studiengangs und vieles mehr. Am Anfang war es sicherlich nicht sehr leicht, weil ich die Sprache nicht beherrschte; jetzt ist es leichter geworden, denn mit Hilfe der Sprachkurse und dank meiner Kommilitonen ist mein Rumänisch jetzt passabel. Heute kann ich sagen, dass ich mich fast wie zu Hause fühle.“




    Seit fast zwei Jahren ist der junge Italiener auch Mitglied des Europäischen Verbands der Medizinstudenten — European Medical Student’s Association (EMSA), der 1990 in Brüssel gegründet wurde, Filialen in 30 Ländern hat und über 50.000 Mitglieder zählt. Tiberio Sapone leitet die Abteilung für soziale Events der Jassyer Filiale von EMSA, die zahlreiche Konferenzen und Workshops mit internationaler Beteiligung, aber auch Wohltätigkeitsveranstaltungen organisiert. Zum Schluss haben wir Tiberio Sapone über seine beruflichen Zukunftspläne befragt:



    Während meiner Studienjahre in Rumänien habe ich herausgefunden, dass ich sehr daran interessiert bin, zu verstehen, wie der menschliche Verstand funktioniert und warum manche Menschen psychische Störungen entwickeln. Anders gesagt — ich möchte Psychiater werden. Ich glaube nicht, dass ich in Rumänien bleiben werde, ich werde aber auch nicht nach Italien zurückkehren. In all diesen Jahren in Rumänien habe ich viel gelernt, und auch meine Englischkenntnisse sind empfindlich besser geworden, so dass ich überlege, nach Irland zu übersiedeln. Dort würde ich gerne Psychiatrie praktizieren. Nicht allein wegen der Sprache, sondern auch weil mir ein Kommilitone, der zur Hälfte irischer Abstammung ist, erzählt hat, wie das Leben eines niedergelassenen Arztes in Irland ist. Was er mir sagte, klang vielversprechend, also hat er mich überzeugt, es künftig in Irland zu versuchen.“

  • Călător prin România 27.12.2021

    Călător prin România 27.12.2021

    La sfârșitul unui an greu pentru turismul românesc, ne oprim în câteva regiuni reprezentative pentru România și vorbim cu oameni care se dedică locurilor pe care le reprezintă. Astfel, în Bucovina, în Moldovița, la Muzeul Oului, vorbim cu Lucia Condrea, care poartă mai departe în timp tradițiile huțulilor. Chiar în mijlocul Bucureștiului, suntem primiți de Nicoleta Marin, coordonatoare de proiecte la Asociația Parcul Natural Văcărești. Iar, de aici, mergem la Hunedoara, unde ne așteaptă Radu Barb, șeful Direcției de administrare monumente și promovare turistică. Ne încheiem călătoria la Iași, alături de Anca Zota, coordonatoarea Centrului național de informare și promovare turistică. Rămâneți alături de noi pentru a afla cum a fost anul 2021, dar și care sunt proiectele în turism pentru 2022 și anii viitori.