Tag: ICR

  • Jurnal românesc – 27.09.2023

    Jurnal românesc – 27.09.2023

    România va
    participa, de joi şi până pe 1 octombrie, la cea de-a 28-a ediţie a Târgului
    Internaţional de Carte de la Budapesta. Ministerul Culturii a informat, printr-un
    comunicat transmis AGERPRES, că a pregătit un program de evenimente la care au
    fost invitaţi să participe autorii Alina Nelega, Mihai Radu, Florin Irimia şi
    Horia Gârbea, alături de traducătorii Andras Orsolya, Szocs Imre, Szonda
    Szabolcs şi Lajos Nagy. Evenimentele se vor desfăşura la standul naţional
    situat în complexul expoziţional Millenaris, zona B, poziţia G1, unde vor fi
    lansate volumele în limba maghiară ale autorilor prezenţi la târg, iar la
    sediul ICR Budapesta va avea loc o dezbatere literară cu participarea tuturor
    invitaţilor. Participarea României la cea de-a 28-a ediţie a Târgului
    Internaţional de Carte din Capitala Ungariei este asigurată de Ministerul
    Culturii, în parteneriat cu ICR Budapesta.




    Ambasadoarea Statelor
    Unite la Bucureşti, Kathleen Kavalec, a declarat, la Oradea, că România va
    adera la programul de scutire de vize Visa Waiver, cel mai devreme la începutul
    anului 2025. ‘Nu poate fi mai devreme de 2025, pentru că avem de măsurat anual
    rata de respingere. Dacă totul va fi bine, probabil, la începutul anului 2025.
    Sperăm. Nu este garantat. Depinde de multe lucruri ce se pot întâmpla, dar eu
    cred că ne aflăm pe drumul cel bun,’ a declarat ambasadoarea SUA. Aceasta s-a
    aflat luni la Oradea, pentru a vernisa expoziţia itinerantă ‘Noi, Poporul/We
    the People’, care celebrează aniversarea a 25 de ani de Parteneriat strategic
    dintre Statele Unite ale Americii şi România. Cele 30 de panouri mari, cu 150
    de fotografii, realizate de-a lungul timpului, într-un sfert de secol, vor
    putea fi admirate, timp de aproape o lună, în faţa Primăriei Oradea. Titlul
    expoziţiei, ‘Noi, Poporul’, este inspirat de preambulul Constituţiei Statelor
    Unite ale Americii. Oradea este al optulea oraş în care a fost prezentată
    această expoziţie aniversară, retrospectivă, care este realizată de Ambasada
    SUA, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al României, Agenţia
    Naţională de Presă Agerpres şi în colaborare cu Universitatea din Craiova.


    România aşteaptă
    şi merită o decizie pozitivă în timpul preşedinţiei spaniole a Consiliului
    Uniunii Europene cu privire la extinderea spaţiului Schengen, a declarat, marţi,
    preşedinta Parlamentului European (PE), Roberta Metsola, într-un interviu
    organizat de European Newsroom pentru agenţiile implicate în acest proiect
    media european. Bulgaria şi România doresc să devină membre ale spaţiului de
    liberă circulaţie, dar Austria şi Olanda au blocat o decizie pozitivă la
    Consiliul JAI din decembrie anul trecut, invocând drept motiv un control
    insuficient al fluxurilor de migranţi. În discursul său anual privind starea
    Uniunii Europene, rostit la începutul lunii în plenul Parlamentului European la
    Strasbourg, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut
    Austriei să permită intrarea României şi a Bulgariei în Schengen ‘fără nicio
    întârziere’. Până la încheierea Preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, la
    sfârşitul anului, mai sunt programate trei reuniuni ale Consiliului miniştrilor
    de interne din UE: pe 28 septembrie, 18 octombrie şi 4 decembrie.




    Cu mult înainte
    ca tancurile ruseşti să încalce suveranitatea Ucrainei, Moldova vulnerabilă era
    deja supusă la tipul de agresiune şi strategii ruseşti care au devenit ulterior
    şi soarta Ucrainei
    , a declarat, luni, la Madrid, Majestatea Sa Margareta,
    Custodele Coroanei Române, aflată în vizită în Regatul Spaniei. Ea a vorbit la
    sediul din Madrid al Institutului Regal Elcano pentru Studii Internaţionale şi
    Strategice despre contextul ‘turbulent’ de pe continentul nostru, ‘în care
    pericolele cu care ne confruntăm sunt presante’
    , felicitând totodată Spania
    pentru actuala preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene. O preşedinţie ale
    cărei priorităţi sunt, a amintit Majestatea Sa, ‘securitatea, precum şi
    susţinerea valorilor democratice şi a statului de drept’
    .

    Moldova, a mai
    spus custodele Coroanei Române, a fost
    unul dintre primele teritorii ex-sovietice ce a experimentat tehnicile de
    destabilizare ale Moscovei, care ne sunt acum familiare tuturor. Obiectivul pe
    care mi l-am asumat, cu sprijinul atât al Guvernului României, cât şi al celui
    al Republicii Moldova, este acela de a mă asigura că Republica Moldova nu este
    consumată de tragedia care afectează acum Ucraina, că guvernul ei reformator
    este sprijinit în atingerea obiectivului său şi că poporului Moldovei i se
    permite să-şi decidă propriul viitor, în loc să fie decis de alţii
    , a mai spus
    Margareta. Ea a salutat decizia de anul trecut a Uniunii Europene de a acorda
    Moldovei statutul de ţară candidată.

    Majestatea Sa Margareta, alături de Alteţa
    Sa Regală Principele Consort Radu, efectuează, săptămâna aceasta, o vizită în
    Regatul Spaniei, care cuprinde o întrevedere cu Regele Felipe al VI-lea şi
    Regina Letizia, dar şi întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţii din România şi
    Republica Moldova.


  • Jurnal românesc – 06. 09.2023

    Jurnal românesc – 06. 09.2023

    Comisiile parlamentare reunite pentru politică
    externă şi pentru comunităţile de români din afara ţării au avizat favorabil,
    în unanimitate, candidaturile pentru patru posturi de ambasador al României în
    străinătate. Au fost audiaţi şi au primit undă verde Genţiana Şerbu, propusă
    pentru Kenya, cu acreditare şi în Uganda, Burundi, Republica Unită a Tanzaniei
    şi Rwanda, Adriana Octavia Ciamba, pentru Lituania, Steluţa Arhire, pentru Sri
    Lanka, cu acreditare şi în Republica Maldivelor şi Valentin-Ciprian Muntean,
    pentru Tunisia. Ministerul de Externe de la Bucureşti a precizat că, în
    stabilirea propunerilor, a urmărit, criterii de profesionalism şi
    pregătire adecvate acestor posturi, pentru a asigura că reprezentarea României
    în afara graniţelor este realizată la cel mai înalt standard.
    Preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat, Titus Corlăţean, a
    explicat votul în unanimitate acordat candidaţilor prin faptul că elementele de
    mandat ale acestora sunt unele importante, fiind diplomaţi cu o carieră
    foarte solidă în plan profesional.




    Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a
    discutat cu ambasadorul Kazahstanului în România despre paşii care trebuie
    făcuţi astfel încât contribuţiile la pensii ale cetăţenilor din ambele ţări să
    fie recunoscute şi calculate după retragerea din activitate. În acest sens,
    partea română şi cea kazahă au convenit să fie încheiat un memorandum privind
    pensiile şi asigurările sociale, transmite ministerul. Diplomatul a apreciat
    cooperarea extrem de strânsă a părţii române pentru protejarea drepturilor
    angajaţilor şi securitatea în muncă şi a asigurat că Guvernul de la Astana
    doreşte să rămână un partener solid pentru asigurarea securităţii energetice
    din regiune. La rândul său, ministrul Simona Bucura Oprescu a arătat că investiţiile kazahe în
    România reprezintă un contributor important la buget şi în special la sistemul
    public de pensii şi a apreciat că Republica Kazahstan este unul dintre cei mai
    importanţi parteneri ai României din Asia Centrală.




    Expoziţia internaţională de grup Layers of
    Reality, un dialog artistic transatlantic, va fi deschisă pe 8 septembrie
    la sediul reprezentanţei la New York a Institutului Cultural Român. Proiectul,
    care se derulează sub egida Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii,
    este organizat de Facultatea de Arte şi Design din cadrul Universităţii de Vest
    din Timişoara, în parteneriat cu Şcoala de Arte Vizuale din metropola
    americană. Expoziţia este curatoriată de Maria Orosan-Telea din România şi de
    Lotte Marie Allen şi LJ McNerney din SUA şi prezintă lucrările artiştilor
    români Aura Bălănescu, Dorian Bolca, Cosmin Haiaş şi Andreea Medar, absolvenţi
    ai Facultăţii de Arte şi Design din Timişoara, şi a trei artişti americani,
    Hershel Carbajal, Kristie Kish şi Jintong Yang, absolvenţi ai Şcolii de Arte
    Vizuale din New York. Institutul Cultural Român transmite că această iniţiativă
    face parte din strategia sa culturală de creare a unei platforme de dialog atât
    între artiştii români şi cei americani
    sau internaţionali, cât şi între instituţii de artă şi academice româneşti şi
    americane, în vederea dezvoltării unor parteneriate pe termen lung. Expoziţia
    Layers of Reality va rămâne deschisă până la 28 septembrie.




    O antologie de poezie cu 28 de poeţi bihoreni şi
    basarabeni a fost oferită de Asociaţia culturală Pro Lirica Oradea cu prilejul
    Zilei Limbii române într-un maraton cultural care s-a desfăşurat în perioada 31 august – 3 septembrie în zona
    Chişinău-Băcioi, din Republica Moldova. Antologia intitulată Drag de
    limba română, coordonată de poeta Mihaela Dindelegan cuprinde creaţiile a
    13 poeţi moldoveni şi a 15 poeţi bihoreni. Dindelegan a spus că, din cele 300
    de cărţi tipărite cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Bihor, o parte
    au fost distribuite la Biblioteca Judeţeană din Oradea, iar 50 au fost predate
    mai multor instituţii de cultură din stânga Prutului. Potrivit acesteia,
    sărbătoarea Limbii Române de la 31 august a adus împreună poeţi, scriitori,
    critici literari, artişti plastici şi lirici din România, Republica Moldova şi
    Bulgaria.

  • La Roumanie, invitée d’honneur du Festival du Livre sur les quais de Morges

    La Roumanie, invitée d’honneur du Festival du Livre sur les quais de Morges

    La Roumanie sera
    mise à l’honneur à la quatorzième édition du Livre sur les quais qui se
    déroulera du 1er au 3 septembre à Morges, sous la présidence de l’écrivaine française Marie-Hélène
    Lafon. Près de 180 autrices et auteurs rencontreront leur public lors des
    dédicaces et dans le cadre de discussions, de croisières littéraires, de
    performances, d’ateliers ou d’animations pour la jeunesse. Parmi les invités,
    des noms importants de la littérature roumaine et de la traduction
    littéraire : Gabriela Adameşteanu, Cristian Fulaş, Raluca Antonescu, Radu
    Bata, Ramona Bădescu, Dana Grigorcea, Radu Ioanid, Marius Daniel Popescu,
    Simona Sora et Ion Vianu, ainsi que les traducteurs Jean-Louis et Florica Courriol
    que j’ai le plaisir d’accueillir au micro de RRI, par téléphone, depuis Lyon.



  • Jurnal românesc – 18.08.2023

    Jurnal românesc – 18.08.2023

    Cea de-a XX-a ediție a Universității de Vară a
    românilor de pretutindeni continuă, la
    Izvoru Mureşului, până pe 20 august, cu dezbateri ale problemelor cu care se
    confruntă românii din diaspora şi din țară. Riscul deznaţionalizării comunităţilor de români din
    vecinătatea graniţei şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din
    diaspora se regăsesc între temele abordate.Participă parlamentari români, reprezentanţi
    ai Guvernului, prefecţi, primari ai localităţilor româneşti din judeţele
    Covasna, Harghita şi Mureş, aleşi locali, lideri ai societăţii civile din
    România şi din afara graniţelor. Joi, dezbaterile au vizat priorităţi privind păstrarea şi
    afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna, Harghita şi
    Mureş, precum şi situaţia de pe întreg cuprinsul Transilvaniei în sensul
    retrocedărilor ilegale de proprietăţi. Miercuri, discuţiile s-au concentrat pe drepturile minorităţilor româneşti din
    jurul frontierelor şi din Balcani, precum şi pe situaţia românilor din Ungaria,
    Bulgaria, Albania, Macedonia de Nord şi Grecia. Pe agenda figurează și situaţia
    dezideratului naţional al unirii cu Republica Moldova în noul context geopolitic.
    Va fi, de asemenea, dezbătută politica partidelor parlamentare şi a
    instituţiilor de stat faţă de românii de pretutindeni şi faţă de românii din
    zonele multietnice şi pluriconfesionale din România.






    Expoziția Arta Iei
    și a Ceramicii românești: Patrimoniu al Umanității este deschisă la
    Muzeul Național al Ceramicii din Lisabona. Manifestarea, organizată de ICR
    Lisabona și Ambasada României în Portugalia, reuneşte o selecție de costume
    tradiționale românești și obiecte din ceramică aparținând colecției Muzeul
    Național al Satului Dimitrie Gusti din București. Colecţia de
    costume tradiționale din cadrul muzeului bucureştean însumează aproape 17.000
    de obiecte din secolele XIX şi XX şi este una dintre cele mai valoroase și
    complete din România. Sunt reprezentate costume
    specifice Olteniei, Munteniei şi Moldovei, acolo unde altiţa este elementul de
    identificare a cămăşii femeieşti, element înscris pe 1 decembrie 2022, de Ziua
    Naţională, pe Lista patrimoniului mondial al umanităţii. Totodată,
    meșteșugul olăritului este reprezentat prin aproximativ 10.000 de obiecte unice
    din punct de vedere al vechimii și valorii artistice. Acestea constituie una
    dintre cele mai importante colecții de obiecte de ceramică atât din punct de
    vedere numeric, cât și valoric din România. Expoziţia din capitala Portugaliei
    poate fi vizitată până la 31 august. Muzeul Național al Ceramicii este unul
    dintre cele mai importante instituții de profil din lume şi, în acelaşi timp,
    unul dintre cele mai vizitate şi apreciate spaţii muzeale din întreaga
    Portugalie.






    Programul de Tabere ARC,
    iniţiat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi destinat elevilor şi
    tinerilor români de pretutindeni, continuă până pe 28 august, în 6 centre de
    agrement din România. Participă elevi și tineri români din 24 de state ale
    lumii printre care Albania, Austria, Emiratele Arabe Unite, Germania, Grecia,
    Italia, Israel, Kazahstan, Republica Moldova, Serbia, Spania, Ucraina.
    Construim punţi, clădim legături şi îmbrăţişăm diversitatea noastră culturală -
    este mesajul pe care Departamentul îl transmite copiilor şi profesorilor care
    vin în vacanţa de vară anul acesta în taberele ARC. Proiectul îşi propune să
    arate copiilor români din afara graniţelor cum este România autentică. 5.000 de
    elevi, studenţi şi tineri din comunităţile istorice şi din diaspora au parte de
    momente de neuitat cu ajutorul profesorilor şi voluntarilor care susţin
    consolidarea identităţii româneşti prin aprofundarea cunoştinţelor de limba
    română. De asemenea, taberele ARC au menirea să faciliteze interacţiunea şi
    dialogul între tinerii din comunităţile istorice şi tinerii din diaspora şi
    prin ateliere de aprofundare a cunoştinţelor de cultură, istorie, geografie şi
    arte.




    Expoziția retrospectivă Horia Bernea: Pictor al demodernității este găzduită la Helsinki, până la 1 octombrie, de cunoscuta galerie de artă finlandeză Kohta. Pe 27 septembrie va fi invitată Magda Radu, curator și istoric de artă, care va vorbi publicului finlandez despre semnificația artei lui Horia Bernea în spațiul românesc și european. Proiectul este realizat cu sprijinul ICR Stockholm și al Ambasadei României în Finlanda. Sunt prezentate în jur de 30 de tablouri din serii cheie, printre care Grafice de producție, Entități, Prapori și Coloane, precum și schițe și documentație fotografică a expozițiilor de la Muzeul Țăranului Român, realizată de fotograful Iosif Király. Scopul evenimentului este de a prezenta publicului finlandez și internațional, la mai mult de 20 de ani de la moartea prematură a pictorului român Horia Bernea (1938-2000), opera sa diversă, lipsită de compromisuri și plină de semnificații. Arta lui Bernea, pictor asociat atât cu modernismul, cât și cu anti sau contra-modernismul rămâne relevantă pentru publicul contemporan. Horia Bernea este considerat în România un artist cheie al perioadei postbelice. Lucrările sale au fost prezentate în România și în alte țări din Europa.



  • Jurnal românesc – 17.08.2023

    Jurnal românesc – 17.08.2023

    Premierul român Marcel Ciolacu a deschis,
    miercuri, la București, Forumul Studenţilor Români de Pretutindeni
    2023, eveniment ce oferă tinerilor prilejul să dezbată până pe 21 august
    subiecte de interes şi să stabilească punţi de colaborare cu Executivul şi alte
    instituţii ale statului. El a afirmat că sprijină accesul
    tinerilor la decizia guvernamentală, în baza unei relaţii de parteneriat între
    instituţiile statului şi tânăra generaţie. O astfel de colaborare trebuie să
    existe, iar tinerii să fie consultaţi asupra celor mai importante decizii,
    precum reforma administraţiei publice, temă aflată în atenţia publică, a mai
    spus șeful Executivului. Prezentă la eveniment, Natalia Intotero, ministrul
    Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, şi-a arătat, de asemenea,
    deschiderea pentru a colabora cu organizaţiile de studenţi şi tineret. Și
    ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, a propus
    studenţilor un parteneriat în cadrul căruia să fie stabilite trei proiecte
    prioritare pe care ministerul să le promoveze şi implementeze, în colaborare cu
    asociaţiile şi organizaţiile de tineret. Forumul urmăreşte implicarea activă a
    tinerilor în dezbateri organizate în cadrul celor 7 comitete, pe teme precum
    Afaceri Europene, Educaţie şi Tineret, Energie şi Mediu, Justiţie şi Drepturile
    Omului, Muncă şi Economie, Sănătate, Cultură şi Turism. Acestea vor avea ca
    rezultat rezoluţii, care vor fi
    înaintate instituţiilor cu putere decizională.




    Spaniolii
    sunt invitați să descopere România sălbatică, într-o expoziție foto la ICR de
    la Madrid, deschisă până pe 30 august. Fotograful Dan Dinu a strâns o arhivă impresionantă de
    imagini care să ilustreze atât peisajele naturale, cât și flora sau fauna. Expoziția cuprinde imagini în format mare,
    acoperind cât mai mult din biodiversitatea țării – o trimitere călduroasă către
    România ca destinație de ecoturism. Cele douăzeci de fotografii care alcătuiesc
    expoziția din capitala Spaniei au fost surprinse în urma călătoriilor autorului
    prin România. Dan Dinu este un fotograf
    pasionat de natură și animale. Și-a început cariera în 1997. El a fost implicat
    în protejarea naturii, la început ca simplu voluntar în diferite organizații,
    mai apoi ca manager de proiecte de mediu, iar ulterior ca fotograf. Alături de
    cameramanul Cosmin Dumitrache, Dan Dinu este autorul celui mai amplu documentar
    despre natura României, România sălbatică. După mii de kilometri parcurși, sute de ore de filmare și mai bine de 10
    ani de pre-producție, filmul prezintă imagini în premieră pentru România, din
    regiuni spectaculoase și greu accesibile. Pelicula a primit premiul
    Publicului, în 2021, la Festivalul Internațional de Film Transilvania.






    Cristi Puiu participă în competiţia oficială la
    cea de-a 71-a ediție a Festivalului de la San Sebastiancare va avea loc în perioada 22 – 30 septembrie.Va concura pentru trofeul Scoica de Aur, cu
    filmul MMXX (2023). Lungmetrajul a fost selectat alături de producţii din
    Argentina, Maroc, SUA, Belgia. Regizorul nu este la prima sa prezenţă la San Sebastian. În 2014,
    filmul său Moartea domnului Lăzărescu a fost inclus într-una dintre
    retrospectivele festivalului. MMXX, o co-produc’ie România- Rep. Moldova-Franța, prezintă patru scurte momente
    în timp care surprind rătăcirile unor suflete blocate la răscrucea istoriei.
    Cristi Puiu este cunoscut publicului ca inițiator al Noului Val din cinema-ul
    românesc prin filmele sale, premiate în cele mai importante competiții de gen
    ale lumii: Marfa și Banii (Quinzaine des réalisateurs
    2001), Moartea Domnului Lăzarescu (Cannes
    2005), Aurora (Cannes 2010), Sieranevada (Cannes
    2016), Malmkrog (Berlinale 2020).




    ICR de la Tel Aviv găzduiește, până pe 22 septembrie, expoziția documentară 75 de
    ani de relații diplomatice neîntrerupte între România și Israel, realizată de
    Ambasada României în Israel. Proiectul expozițional este construit în jurul
    personalității artistului israelian de origine română Reuven Rubin, primul
    reprezentant diplomatic al Israelului la București. De altfel, expoziția de
    față a fost prezentată publicului larg, pentru prima dată, în luna iunie, la
    Muzeul Reuven Rubin din Tel Aviv, locație emblematică pentru istoria relațiilor
    bilaterale. Nascut in Romania, la Galati (est),
    în 1893, el a facut studii de arta la Paris si Bucuresti
    si s-a impus prin stilul si temele profund evreiesti. A fost un
    pictor foarte cunoscut si apreciat in Israel si în strainatate. În 1948, Reuven
    Rubin a devenit primul reprezentant diplomatic în România al nou-înfiinţatului
    stat Israel, funcţie asimilată celei de ambasador. Din această postură, a negociat cu autorităţile
    române şi sovietice emigrarea în masă a evreilor, contra unor sume de bani. A
    rămas la post până în 1950, perioadă în care zeci de mii de evrei au părăsit
    România.


  • פגישה עם מנהלת התיאטרון הלאומי הבימה

    פגישה עם מנהלת התיאטרון הלאומי הבימה

    מנהל המכון הרומני לתרבות בתל אביב, מרטון לאסלו סלמון, נפגש עם מנהל התיאטרון הלאומי הבימה בישראל, נועם סמל, שנמצא בסיום כהונתו.



    היום בתיאטרון הבימה, היה לנו העונג הגדול לפגוש את נועם סמל להיפרד ממנו, אמר סלמון.



    גם אם המנדט הרשמי שלו יסתיים בקרוב, נמשיך את שיתוף הפעולה איתו ועם התיאטרון לפרויקטים עתידיים, המקרבים את התרבות והאומנים מרומניה ומישראל, הוסיף הבכיר הרומני.

  • Jurnal românesc – 08.08.2023

    Jurnal românesc – 08.08.2023

    Institutul Român de
    Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează, în perioada 8-13
    august, în spaţiul Piccola Galleria, în colaborare cu Facultatea de Arte şi
    Design a Universităţii de Vest din Timişoara şi Uniunea Artiştilor Plastici din
    România, expoziţia de arte textile Touching the Fiber care cuprinde
    lucrări realizate de Conf. univ. dr. Valentina Ştefănescu şi drd. Theodora
    Scurtu, curator drd. Eleonora Scarlat. Expoziţia este afiliată programului Timişoara
    2023 – Capitală Europeană a Culturii și are ca scop promovarea artiştilor
    vizuali, a absolvenţilor şi studenţilor Facultăţii, precum şi programe
    academice accesibile studenţilor din Italia. Valentina Ştefănescu (n. 1969) este membră a Uniunii
    Artiştilor Plastici din România și în prezent, este conferenţiar în cadrul
    Departamentului de Design şi Arte Aplicate, al Facultăţii de Arte şi Design a
    Universităţii de Vest din Timişoara. Theodora
    Scurtu (n. 1997) este și ea membră a Uniunii Artiştilor Plastici
    din România şi doctorandă la Facultatea de Arte şi Design a Universităţii de
    Vest din Timişoara, cel mai mare centru de profil din zona de vest a ţării.
    Programele de studiu oferite acoperă atât zona artelor tradiţionale, cât şi a
    artelor aplicate. Prin cele 11 direcţii de studiu la nivel de licenţă, 10 la
    nivel masteral, respectiv studiile doctorale, Facultatea de Arte şi Design
    asigură educaţie superioară în toate domeniile Artelor Vizuale.






    Expoziția
    retrospectivă Horia Bernea: Pictor al demodernității va fi găzduită la
    Helsinki, în perioada 10 august -1 octombrie, de cunoscuta galerie de artă
    finlandeză Kohta. Vernisajul va avea loc în capitala finlandeză în data de 9
    august, în prezența curatorului și criticului de artă Mihnea Mircan. De
    asemenea, în data de 27 septembrie va avea loc un al doilea eveniment, la care
    va fi invitată Magda Radu, curator și istoric de artă, care va vorbi publicului
    finlandez despre semnificația artei lui Horia Bernea în spațiul românesc și
    european. Proiectul este realizat cu sprijinul ICR Stockholm și al Ambasadei
    României în Finlanda. Expoziția va include în jur de 30 de tablouri din serii
    cheie, printre care Grafice de producție, Entități, Prapori și Coloane,
    precum și schițe și documentație fotografică a expozițiilor de la Muzeul
    Țăranului Român, realizată de fotograful Iosif Király. Scopul evenimentului este
    de a prezenta publicului finlandez și internațional, la mai mult de 20 de ani
    de la moartea prematură a
    pictorului român Horia Bernea (1938-2000), opera sa diversă, lipsită de
    compromisuri și plină de semnificații. Arta lui Bernea, pictor asociat atât cu
    modernismul, cât și cu anti sau contra-modernismul, rămâne relevantă pentru
    publicul contemporan. Horia Bernea este considerat în România un artist cheie al
    perioadei postbelice. Lucrările sale au fost prezentate, printre altele, în România,
    dar și în alte țări din Europa.






    Filmul Oameni de treabă regizat de Paul Negoescu va avea o
    proiecţie în Los Angeles (Laemmle Royal)
    pe 11 august, după ce a avut premiera la New York, pe 4 august (Quad Cinema). Printre
    actorii principali se numără Iulian Postelnicu, Vasile Muraru, Anghel Damian si
    Crina Semciuc. Drama este câştigătoare a 6 premii Gopo, echivalentul
    Oscarurilor româneşti, pentru Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cel mai
    bun scenariu, Cel mai bun actor în rol principal, Cel mai bun actor în rol
    secundar şi Cel mai bun montaj. Pelicula, o coproducție România – Bulgaria, a
    fost selectată, până acum, în peste 20 de festivaluri internationale și a
    primit mai multe premii. Filmul a fost lansat în cinematografele din România în
    noiembrie anul trecut. Oameni de
    treabă este o comedie neagră care spune
    povestea unui polițist din mediul rural prins într-o serie de întâmplări
    nefaste ce îl obligă să ia decizii importante. Acesta
    este cel de-al patrulea lungmetraj regizat de Paul Negoescu după O lună în
    Thailanda, Două lozuri, Povestea unui pierde-vară.






    Cea de-a treia ediţie a
    Forumului Studenţilor Români de Pretutindeni se va desfăşura în perioada 16-21
    august, la Bucureşti. Potrivit organizatorilor, scopul este reunirea
    studenţilor români din ţară şi din străinătate, pentru a dezbate teme de
    importanţă pentru societatea românească. Anul acesta, Forumul va găzdui şapte
    comitete de lucru – afaceri europene, educaţie şi tineret, energie şi mediu,
    justiţie şi drepturile omului, muncă şi economie, sănătate, cultură şi turism.
    Peste 150 de studenţi din străinătate şi din România vor avea ocazia să dezbată
    probleme relevante cu care se confruntă societatea românească. Soluţiile identificate în urma
    dezbaterilor vor alcătui un document scris de tip rezoluţie. La finalul
    proiectului, rezoluţiile adoptate vor fi prezentate şi votate în cadrul
    Adunării Generale care va avea loc în cadrul Academiei de Studii Economice din
    Bucureşti. Ulterior, acestea vor fi promovate în mediul public şi către
    autorităţile relevante pentru a fi implementate. Pe lângă sesiunile de
    dezbatere, Forumul va include evenimente sociale şi de networking, oferind,
    astfel, participanţilor şansa de a dezvolta conexiuni profesionale şi prietenii
    pe durata evenimentului.


  • תגובה להיעלמותה של הסופרת מרים יחיל-וקס

    תגובה להיעלמותה של הסופרת מרים יחיל-וקס

    צוות המכון הרומני לתרבות בתל אביב הביע צער על היעלמותה של הסופרת מרים יחיל-וקס, דמות מוכרת בעולם התיאטרון והתרבות הישראלי, מחברת פרוזה ושירה, מרצה באוניברסיטת תל. אביב, שספרה “הפרק החסר. אהבה ודרמה ברומניה שבין המלחמות”, הוצג בבית הקפה המקוון של ICR תל אביב ב-2021.



    מרים יחיל-וקס נולדה ב-1946 בבוקרשט. היא הייתה מחזאית, סופרת, משוררת, מתרגמת ומבקרת ספרות. היא סיימה תואר ראשון באמנויות באוניברסיטת סטנפורד ותואר שני בספרות אנגלית ואמריקאית מאוניברסיטת תל אביב; היתה מרצה לאמנויות דרמטיות באוניברסיטאות סטנפורד, חיפה וקליפורניה סנטה קרוז. היא מייסדת שותפה ומנהלת האמנותית של פסטיבל תיאטרון הנוער בחיפה, וגם מחזאית בתיאטרון החאן בירושלים.



    היא חיברה הספרים “נורדאו לנאסד”ק” (2012) ו”הפרק החסר” (2016), וכן את המחזות “האבן הראשונה” (1994) ו”שביל החרא” (1989). היא תרגמה יותר מ-50 מחזות ורומנים.


  • מפגש מורים – ניצולי השואה

    מפגש מורים – ניצולי השואה

    ICR תל אביב ארגנן יחד עם יד ושם: מרכז השואה העולמי מפגש מרגש בין ניצולי שואה רומנים למורים להיסטוריה רומנית. הפרויקט הינו חלק מהפעילויות שמארגן בית הספר הבינלאומי במסגרת מוזיאון יד ושם בירושלים בנושא הוראת השואה, בה משתתפת קבוצת מורים להיסטוריה מרומניה, בתמיכת משרד החינוך מבוקרשט.



    למורים שנכחו במפגש שאורגן על ידי ICR תל אביב הייתה הזדמנות להאזין לעדויות וקטעי היסטוריה בעל פה שסיפרו ניצולי שואה מרומניה: חוה האס, רופאה וניצולת הפוגרום בבוקרשט; לדיסלאו רוט, מלחין, לשעבר המנצח הראשי של האופרה הלאומית הרומנית בטימישוארה וניצול מחנה אושוויץ; זאב שוורץ, נשיא ארגון H.O.R וניצול שואה מטרנסניסטריה; בנו פרידל, אמן רב תחומי וניצול שואה מטרנסניסטריה.



    קולט אביטל, דיפלומטית ישראלית ממוצא רומני, מנהלת ארגון ניצולי השואה בישראל, ניצולת שואה בעצמה, הצטרפה אליהם.



    לפני פגישה זו נהנו המורים מההרצאה שנשא שגריר רומניה במדינת ישראל, ראדו יואניד, בנוגע להיבטים היסטוריים של השואה ברומניה.

  • Jurnal românesc – 04.08.2023

    Jurnal românesc – 04.08.2023

    Departamentul pentru Românii de
    Pretutindeni a anunțat continuarea Programului de finanțare nerambursabilă 2023
    și lansarea unei noi sesiuni de depunere a cererilor de finanțare de proiecte. Sunt
    așteptate cu propuneri asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult,
    organizaţiile neguvernamentale ale românilor de pretutindeni, organizaţiile
    internaţionale, cât și persoanele fizice autorizate sau persoanele juridice de
    drept public sau privat din România sau din străinătate. În cadrul programului
    de finanțare nerambursabilă 2023, un solicitant poate depune cel mult trei
    proiecte, cu condiția ca acestea să se încadreze în programe diferite.
    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni precizează că solicitanții care au
    depus, deja, două dosare în acest an vor mai putea depune doar unul, dar
    într-un program de finanțare diferit față de primele. Cererile de finanțare
    trebuie trimise în format pdf, la adresa de e-mail proiecte@dprp.gov.ro. După transmiterea
    documentelor menționate, solicitantului i se trimite numărul de înregistrare al
    cererii. Ulterior, responsabilul de proiect solicită, prin e-mail, documente
    suplimentare sau clarificări, în funcție de specificul proiectului la care
    solicitantul are obligația de a răspunde în cel mult trei zile lucrătoare.




    Patru cetăţeni români din Niger care au solicitat
    sprijin au fost evacuați din această țară, a informat Ministerul de Externe de
    la București. Ei au fost preluaţi de două zboruri organizate de către
    autorităţile francize. Totodată, MAE a precizat că, în prezent, nu există alte
    solicitări de asistenţă şi protecţie consulară. Potrivit datelor disponibile,
    pe teritoriul Nigerului se află alţi 20 de români care îşi desfăşoară
    activitatea în cadrul a două misiuni de cooperare economică şi militară ale UE,
    iar procedurile de evacuare a acestora sunt gestionate de fiecare misiune în
    parte. Pentru evitarea unor situaţii deosebite în care s-ar putea afla
    cetăţenii români, Ministerul reaminteşte că pentru Niger a fost emis un
    avertisment de evitare a călătoriilor. Statele Unite au ordonat evacuarea
    parţială a ambasadei lor din Niger în urma loviturii de stat de
    săptămâna trecută. Sute de cetăţeni străini au fost, deja, evacuaţi din ţară.


    Expoziția retrospectivă Horia Bernea: Pictor al
    demodernității va fi găzduită la Helsinki, în perioada 10 august – 1 octombrie
    2023, de cunoscuta galerie de artă finlandeză Kohta, anunță
    ICR. Vernisajul
    va avea loc în capitala finlandeză pe 9 august, în prezența curatorului și
    criticului de artă Mihnea Mircan, invitat de ICR Stockholm. De asemenea, pe
    27 septembrie va avea loc un al doilea eveniment, la care va fi
    invitată Magda Radu, curator și istoric de artă, care va vorbi publicului
    finlandez despre semnificația artei lui Horia Bernea în spațiul românesc și
    european. Expoziția va include în jur de 30 de tablouri din serii cheie,
    printre care Grafice de producție, Entități, Prapori și Coloane, precum
    și schițe și documentație fotografică a expozițiilor de la Muzeul Țăranului
    Român, realizată de fotograful Iosif Király. Scopul expoziției este acela de a
    prezenta publicului finlandez și internațional, la mai mult de 20 de ani de la
    moartea prematură a pictorului român Horia Bernea care a trăit în perioada 1938-2000,
    opera sa diversă, lipsită de compromisuri și plină de semnificații. ICR notează
    că arta lui Bernea, pictor asociat atât cu modernismul, cât și cu anti sau
    contra-modernismul rămâne relevantă pentru publicul contemporan. Conceptul
    demodernizare definește, așadar, nevoia de a găsi noi căi de progres care să
    nu se bazeze pe ideea de creștere și dezvoltare continuă, ci care să fie un
    proces ce ia în considerare atât raționalul, cât și spiritualul.




    Tot ICR
    anunță că tabăra de scriere creativă Leonard Tuchilatu, organizată de
    Institutul Cultural Român Mihai Eminescu la Chișinău, în colaborare cu
    Atelierul de scriere creativă Vlad Ioviţă, Biblioteca Municipală B.P.Hasdeu
    din Chișinău și Revista Timpul din România are loc, în perioada 2-6 august,
    la Glodeni. La eveniment participă 11 scriitori din Republica Moldova și
    România. Toate creațiile scrise în această perioadă vor fi publicate în revista
    Timpul din România și, ulterior, acestea vor vedea lumina tiparului într-o
    antologie. Până acum, au avut loc șase ediții ale Taberei de Literatură
    Leonard Tuchilatu și au fost publicate trei antologii de proză și de poezie.




  • Jurnal Românesc – 24.07.2023

    Jurnal Românesc – 24.07.2023

    Românii care au călătorit cu avionul în luna iunie 2023 s-au confruntat cu 55% mai multe zboruri anulate decât în luna anterioară, iar zborurile din a doua parte a zilei sunt mai predispuse la întârzieri şi anulări, potrivit unei analize realizate de un tur-operator online. Pentru zborurile înregistrate din şi înspre România, arată analiza, compania aeriană Wizz Air se află în capul listei, cu un total de peste 40% de zboruri anulate / întârziate. Pe locul doi se află compania Hisky, cu un procent de peste 10%, urmată la mică distanţă de Ryanair. Și alte companii aeriene se află pe lista celor care au anunţat modificări considerabile ale orarului de zbor în prima luna de vară. Se poate observa, mai arată analiza, că probleme apar nu doar la companiile low-cost, ci şi la cele de linie. Printre aeroporturile externe care au întâmpinat cele mai multe probleme se numără Londra, Dublin, Paris, Bruxelles sau Roma. Potrivit tur-operatorului online, acestea sunt destinaţii în care călătoreşte diaspora sau destinaţii de city-break şi nu neapărat destinaţiile tipice de vacanţă ale românilor.

    Institutul Cultural Român, Consulatul General al României la Montreal şi Editura Integral anunţă evenimentul ‘O seară cu renumitul regizor şi scriitor Alexander Hausvater’, care se va desfăşura pe 27 iulie 2023, la Montreal, în Canada. Evenimentul va avea loc în prezenţa artistului, cu participarea teatrologului Simona Hodoş, Doctor în Filosofie. Alexander Hausvater este unul dintre cei mai mari regizori contemporani. Născut în Bucureşti, a părăsit de mic România, stabilindu-se împreună cu părinţii săi în Israel. A studiat Teatru, Literatură şi Ştiinţe Politice. La Dublin a urmat cursuri de scriere dramatică, unde a şi debutat ca regizor, în anul 1971. În anii 70, la Monreal, a fondat mai multe companii artistice şi a preluat conducerea mai multor teatre, obţinând numeroase premii pentru cele peste 150 de spectacole regizate. A predat la universităţi de prestigiu din lume şi a realizat programe de teatru TV şi teatru radiofonic. După anul 1989 a fost invitat să monteze şi în România, unde a primit de asemenea numeroase premii, printre care şi premiul UNITER pentru întreaga carieră.

    Looking anew and beyond/ Artă românească contemporană din colecția Trustului Arthur Taubman – cea mai mare expoziţie de artă românească contemporană prezentată într-un muzeu american în ultimele decenii este încă deschisă la Muzeul de Artă Taubman, în statul Virginia, cu lucrări semnate de 28 dintre cei mai cunoscuți și apreciați artiști contemporaniromâni. Printre aceștia, Geta Brătescu, Adrian Ghenie, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Marius Bercea, Victor Man, Ciprian Mureşan, Radu Oreian, Șerban Savu, Oana Farcaş, Mircea Suciu, Gabriela Vanga. Mulți dintre artiștiau participat la importante expoziții de grup sau au avut expoziții personale la prestigioase instituții precum Muzeul de Artă Modernă din New York City sau San Francisco și în târguri internaționale de artă precum Bienala de la Veneția. Mai mult, o parte dintre artiști au obținut rezultate record la principalele licitații de artă contemporană, cum este Adrian Ghenie, a cărui lucrare Pie Fight Interior 12 s-a vândut anul trecut cu 10 milioane de dolari. Colecţia este co-curatoriată de Nicholas F. Taubman, ambasador al SUA în România din 2005 până în 2008, și de soţia acestuia. Expoziţia a fost concepută împreună cu Jane Neal, în calitate de curator invitat, critic de artă de origine britanică și expertă în arta contemporană europeană. Potrivit acesteia, expoziţia îşi propune să prezinte publicului lucrări aparţinând unora dintre cei mai interesanți, originali și apreciați artiști români ai momentului, a căror artă este relevantă şi influentă atât pe scena românească, dar şi pe plan internațional. Expoziția va rămâne deschisă până pe 17 septembrie 2023.

    La Muzeul Național al Ceramicii din Lisabona mai poate fi vizitată, până pe 31 august, expoziția Arta Iei și a Ceramicii românești: Patrimoniu al Umanității. Ea propune vizionarea în paralel a unei selecții de costume tradiționale românești și obiecte din ceramică, aparținând colecției Muzeul Național al Satului Dimitrie Gustiˮ din București. Colecţia de costume tradiționale din cadrul muzeului bucureştean însumează aproape 17.000 de obiecte din secolele 19 şi 20 şi este una dintre cele mai valoroase și complete din România. Totodată, meșteșugul olăritului este reprezentat în Muzeul Satului prin aproximativ 10.000 de obiecte unice din punct de vedere al vechimii și valorii artistice. Muzeul Național al Ceramicii este unul dintre cele mai importante muzee de ceramică din lume, o carte de vizită a Lisabonei şi, în acelaşi timp, unul dintre cele mai vizitate şi apreciate spaţii muzeale din întreaga Portugalie.


  • Jurnal Românesc – 19.07.2023

    Jurnal Românesc – 19.07.2023

    Elevii români care au obţinut recent performanţe la
    Olimpiadele Internaţionale de Matematică şi Fizică au fost, marți, îmreună cu
    profesorii lor, oaspeţii premierului Marcel Ciolacu, la Palatul Victoria.
    Prim-ministrul i-a felicitat pe tinerii români şi pe coordonatorii lor pentru
    rezultatele de excepţie, mulţumită cărora România s-a clasat la Olimpiada
    Internaţională de Matematică pe primul loc în Europa şi pe locul patru la nivel
    internaţional, iar la Olimpiada Internaţională de Fizică pe primul loc în
    Europa şi pe locul trei la nivel mondial. Sunteţi mândrie a generaţiei
    voastre, a şcolii româneşti şi a întregii ţări! Prin rezultatele voastre de
    excepţie dovediţi că munca serioasă, dedicarea şi talentul duc către
    performanţă şi deschid oportunităţi pentru viitoarea voastră carieră. Vă
    încurajez să vă urmaţi visul şi, indiferent unde vă veţi decide să continuaţi
    studiile, să nu uitaţi că România are nevoie de oameni ca voi. Calde felicitări
    vouă, profesorilor coordonatori şi familiilor care au oferit întreaga susţinere
    de care aveţi nevoie pentru a performa,
    a afirmat premierul.




    Institutul Cultural Român a reluat, după o pauză de
    trei ani, programul Școala de Vară de la Brașov, în cadrul căruia sunt
    organizate cursuri de limbă, cultură și civilizație românească pentru străini.
    Ediția din acest an a programului, cu numărul 26, se desfășoară până pe 23
    iulie și a fost inaugurată printr-un eveniment organizat pe 3 iulie la Universitatea
    Transilvania din Brașov. În acest an, la Școala de Vară de la Brașov
    participă 22 de cursanți din Argentina, Brazilia, Belgia, Elveția,
    Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, Slovenia, SUA și Ucraina.Programul
    evenimentului cuprinde 50 de ore de cursuri intensive de limbă română predate
    de profesori cu o bogată experiență în româna ca limbă străină, precum și o
    serie de expuneri pe tematici diverse: o prelegere despre literatura română,
    susținută de scriitorul Dan Lungu și o incursiune în istorie,
    realizată de prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, managerul Bibliotecii
    Naționale a României. De asemenea, criticul de film Irina Margareta Nistor
    prezintă impactul cinematografiei românești în lume. Cursurile sunt completate
    de ateliere de jurnalism și publicitate, de dans, de actorie, precum și de
    programe de documentare culturală în câteva locuri pitorești ale României:
    Transfăgărășan, Drăguș, Făgăraș, Sighișoara, Richiș și Azuga.




    Proiectul The Book Pitch. Alegerea cititorului – o
    invitație adresată de Institutul Cultural Român celor care vor să i se alăture
    în demersurile de promovare a cărților românești în lume – îi invită pe
    iubitorii de literatură să prezinte, în română sau în engleză, prin intermediul
    unui material video de maximum 60 de secunde, o carte a unui autor român
    (cetățean român, originar din România sau din Republica Moldova, având ca limbă
    maternă limba română). Deveniți promotori și ambasadori onorifici,
    participanții la campanie au astfel ocazia să atragă atenția agenților literari,
    editorilor și traducătorilor străini, dar și cititorilor de pretutindeni,
    asupra unei cărți îndrăgite din literatura română. Materialele video care
    întrunesc condițiile din regulamentul campaniei, primite în perioada 5 iulie -
    5 noiembrie 2023 pe adresa de email thebookpitch@icr.ro, vor fi publicate pe
    paginile de social media ale Centrului Național al Cărții și ale partenerilor,
    iar din toamnă vor fi difuzate și pe TVR Cultural. Doi dintre participanții la
    campanie au șansa de a participa la primele târguri internaționale de carte din
    2024 la care Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții,
    organizează prezența României, la Londra și la Paris. Numele lor va fi ales
    prin tragere la sorți, în cadrul unui eveniment public organizat în timpul
    ediției din 2023 a Târgului Internațional de Carte Gaudeamus. Regulamentul
    integral al campaniei este disponibil pe site-ul oficial al Centrului Național
    al Cărții: www.cennac.ro.




    Curtea Europeană a Drepturilor Omului avea în analiză
    luna trecută 4.500 de cauze la adresa României, arată datele prezentate de
    organizaţia APADOR-CH. Potrivit Georgianei Gheorghe, directorul executiv al
    organizaţiei pentru apărarea drepturilor omului din România, în ultimii aproape
    30 de ani peste 1.500 de români au primit câştig de cauză la CEDO. Ea a
    precizat şi că cele mai frecvente cauze pentru care românii s-au adresat
    instanței europene s-au referit la încălcarea dreptului la protecţia
    proprietăţii – acele proprietăţi confiscate abuziv de comunişti, dar şi dreptul
    la un proces echitabil sau dreptul de a nu fi supus tratamentelor inumane şi
    degradante – aici intrând abuzuri ale forţelor de ordine, condiţii de detenţie,
    durata procedurilor judiciare, dar şi dreptul la viaţă privată şi dreptul la
    libertatea de exprimare. România este pe primul loc în Europa în ceea ce
    priveşte numărul hotărârilor definitive ale Curţii Europene a Drepturilor
    Omului nepuse în executare. Toate aceste pronunţări presupun şi despăgubiri
    materiale, numai pentru perioada 2016 – 2021 fiind vorba de peste 40 de
    milioane de euro.




    Federaţia Română de Fotbal a anunţat, marţi, că a
    depus candidatura pentru organizarea finalei Europa League, din 2026 sau 2027,
    pe Arena Naţională din Bucuresti. După succesul în organizarea meciurilor de
    la EURO 2020 şi a Campionatului European Under-21 anul acesta, FRF doreşte să
    continue promovarea României ca o destinaţie pentru evenimente sportive
    majore, se arată într-un comunicat de presă publicat pe site-ul oficial al
    FRF. EURO 2020 ne-a adus cele mai importante investiţii publice în
    infrastructură, o moştenire solidă care influenţează dezvoltarea fotbalului
    românesc. Totodată, FRF a demonstrat că şi-a dezvoltat capacitatea de
    organizare devenind un partener competitiv pentru UEFA în circuitul fotbalului
    european, iar acum ne dorim să trecem într-o nouă etapă care să marcheze, în
    continuare, dezvoltarea fotbalului românesc, a declarat preşedintele FRF,
    Răzvan Burleanu. Arena Naţională a mai găzduit o finală de Europa League, în
    2012, când Atletico Madrid a învins-o pe Athletic Bilbao cu 3-0. Pentru
    următorii doi ani, oraşele gazdă ale ultimului act al Europa League se cunosc
    deja: Dublin (Irlanda), în 2024, şi Bilbao (Spania), în 2025.


  • Jurnal românesc – 12.07.2023

    Jurnal românesc – 12.07.2023

    Programul de Tabere ARC, iniţiat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi destinat elevilor şi tinerilor români de pretutindeni, se desfășoară în perioada 3 iulie – 28 august, în serii de câte 7 zile, organizate în 6 centre de agrement din România. Participă elevi și tineri români din 24 de state ale lumii printre care Albania, Austria, Emiratele Arabe Unite, Germania, Grecia, Italia, Israel, Kazahstan, Republica Moldova, Serbia, Spania, Ucraina. Construim punţi, clădim legături şi îmbrăţişăm diversitatea noastră culturală – este mesajul pe care Departamentul îl transmite copiilor şi profesorilor care vin în vacanţa de vară anul acesta în taberele ARC. Proiectul îşi propune să arate copiilor români din afara graniţelor cum este România autentică. 5.000 de elevi, studenţi şi tineri din comunităţile istorice şi din diaspora vor avea parte de momente de neuitat cu ajutorul profesorilor şi voluntarilor care susţin consolidarea identităţii româneşti prin aprofundarea cunoştinţelor de limba română. De asemenea, taberele ARC au menirea să faciliteze interacţiunea şi dialogul între tinerii din comunităţile istorice şi tinerii din diaspora şi prin ateliere de aprofundare a cunoştinţelor de cultură, istorie, geografie şi arte.

    Proiecte transfrontaliere de mare anvergură vor fi implementate, în următorii ani, între Ucraina, România și Republica Moldova, informează Bucpress. În acest scop, la Cernăuți s-a desfășurat, recent, timp de două zile, un forum economic unde parteneri din cele trei țări au discutat despre proiecte necesare mai ales pentru Ucraina și Republica Moldova care, de un an, sunt ţări candidate la aderare la Uniunea Europeană. La eveniment au participat autorități locale, oameni de afaceri şi de știință, academicieni din Republica Moldova, România şi Ucraina. Participanţii au stabilit paşii concreţi ce vor genera proiecte de investiţii şi afaceri de succes, care să aducă un impuls economic pentru cele trei state. Soluţiile propuse ţin de consolidarea relațiilor transfrontaliere, crearea strategiilor de integrare în blocul comunitar precum şi încurajarea afacerilor conduse de femei într-un mediu marcat de războiul în desfășurare.

    În perioada 10-16 iulie, la Gyula, în Ungaria, se desfăşoară a IV-a ediţie a Taberei Naţionale de Tradiţii şi Dansuri Populare Româneşti, organizată de Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria. În deschiderea taberei, tinerii s-au întâlnit cu consulul general al României la Gyula, Florin Vasiloni, care le-a vorbit despre însemnătatea păstrării tradiţiilor specifice ale comunităţii istorice româneşti din Ungaria, dar mai ales despre păstrarea limbii române. La această ediţie a taberei, participă 70 de elevi şi profesori de la şcolile generale din Ungaria unde se predă limba română. Elevii vor învăţa obiceiuri ale comunităţii româneşti şi vor participa la ateliere de dansuri populare, sub îndrumarea unor maeştri ai dansului. Participanţii au vizitat, în aceeaşi zi, la Casa Muzeu din Chitighaz. Aceasta a fost înfiinţată în 1984, fiind singurul muzeu de acest fel al românilor din Ungaria. Clădirea a fost zidită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Casa şi-a primit înfăţişarea de astăzi în jurul anului 1930, când a fost completată cu două încăperi noi. Expoziţia aflată în casa muzeu reprezintă cultura popular-ţărănească a românilor, cu vechi tradiţii pe aceste meleaguri. Amenajamentul imobilului reprezintă aspecte caracteristice populaţiei rurale româneşti, oglindind gustul proprietarilor mici şi mijlocii ai anilor 1930.

    Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează, în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici din România, în spaţiul Piccola Galleria, în perioada 17-21 iulie, expoziţia de xilogravură pe pânză Gesturiˮ a artistului Florin Stoiciu, curator Anastasia Stoiciu. Proiectul, început în anul 2015, a cunoscut mai multe etape de lucru, fiind o developare treptată a gestului (intenţie şi intuiţie artistică totodată) şi a ideilor artistice prin intermediul liniilor de forţă exprimate prin tehnica gravurii în lemn şi reprezintă un eveniment major al acestei ramuri a artelor vizuale, respectiv gravuraˮ, precizează curatorul Anastasia Stoiciu. ICR notează că numele lui Florin Stoiciu este recunoscut la nivel naţional şi internaţional datorită operei vaste. În anul 2020, marele artist a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler – categoria Arte Plastice, distincţie acordată de Preşedinţia României, iar în anul 2021 cu premiul Academiei Române Ion Andreescu.


  • Jurnal românesc – 03.07.2023

    Jurnal românesc – 03.07.2023

    Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a avut, la finele săptămânii trecute, o convorbire cu omologul suedez, Tobias Billstrom, context în care acesta a reconfirmat sprijinul ţării sale pentru aderarea României la Schengen şi a menţionat că Suedia va acţiona în calitate de partener constructiv. MAE român transmite că şefa diplomaţiei române a reiterat susţinerea fermă a României pentru aderarea Suediei la NATO, cât mai curând posibil, şi a exprimat speranţa că o decizie în acest sens va fi luată până la Summitul Alianţei de la Vilnius, programat în 11 şi 12 iulie. Cei doi miniştri au abordat şi situaţia din Republica Moldova, care se confruntă cu multiple provocări generate de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. Odobescu a pledat pentru importanţa menţinerii unui sprijin consistent pentru Republica Moldova. Ca atare, a mulţumit pentru susţinerea pe care autorităţile suedeze au acordat-o Chişinăului în eforturile de dezvoltare şi modernizare şi a exprimat interesul pentru continuarea coordonării bilaterale pe acest subiect.

    Peste 5.000 de copii din diaspora participă, din 3 iulie, la a 14-a ediţie a Programului de Tabere ARC 2023, a anunţat Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Ne propunem să arătăm, şi în acest an, câtorva mii de tineri români, care trăiesc departe de ţară, cum este România autentică, să-i ţinem aproape de istoria, cultura şi obiceiurile noastre, a afirmat secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu. Festivitatea de deschidere a programului, care va avea loc pe 6 iulie la Centrul de agrement Tabăra Sulina, din judeţul Tulcea, se va realiza şi în format video-conferinţă, ce va conecta simultan toate celelalte cinci centre de agrement din ţară în care se află grupurile de participanţi la tabere. Este vorba despre centrele Căprioara, din judeţul Hunedoara, Codrii de Aramă, din judeţul Botoşani, Oglinzi, din judeţul Neamţ, Săcelu, din judeţul Gorj şi Sângeorz-Băi, din judeţul Bistriţa-Năsăud. DRP arată că la eveniment vor participa reprezentanţi ai Parlamentului, ai Guvernului, misiunilor diplomatice ale României în străinătate, precum şi ai administraţiei publice din România. Instituţia precizează că, anul acesta, la tabere au fost invitaţi să participe şi tineri din Republica Moldova. Programul de Tabere ARC este destinat elevilor şi tinerilor români de pretutindeni şi se desfăşoară în perioada 3 iulie – 28 august, în serii de câte şapte zile, organizate în şase centre de agrement din România.

    Zece publicaţii culturale în limba română din Republica Moldova primesc finanţare în urma unui concurs organizat de Institutul Cultural Român Mihai Eminescu de la Chişinău în perioada mai – iunie. Publicaţiile selectate de comisia de jurizare sunt Destin Românesc, Dialogica, Gazeta satelor, Literatura şi Arta, Noi, Philologia, Revista literară, Sud-Est Cultural, Timpul şi Quadrat. Concursul de proiecte a avut, anul acesta, mai multe domenii de interes, precum reviste culturale dedicate elevilor şi adolescenţilor, reviste culturale dedicate studenţilor şi tinerilor intelectuali, reviste culturale din afara Chişinăului, reviste culturale cu caracter literar-artistic, istoric, tehnico-ştiinţific şi academic, reviste culturale dedicate creaţiei literare şi artistice a tinerilor şi reviste dedicate predării limbii şi literaturii române sau cu altă tematică educativ-culturală. Cuantumul total al finanţării pentru publicaţiile în limba română aferent anului 2023 este de 100.000 lei. ICR Chişinău transmite că anul acesta, la 11 iulie, împlineşte 20 de ani de la înfiinţare.

    Expoziția Arta Iei și a Ceramicii românești: Patrimoniu al Umanității este deschisă la Muzeul Național al Ceramicii din Lisabona. Manifestarea, organizată de ICR Lisabona și Ambasada României în Portugalia, reuneşte o selecție de costume tradiționale românești și obiecte din ceramică aparținând colecției Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti din București. Colecţia de costume tradiționale din cadrul muzeului bucureştean însumează aproape 17.000 de obiecte din secolele 19 şi 20 şi este una dintre cele mai valoroase și complete din România. Totodată, meșteșugul olăritului este reprezentat în Muzeul Satului prin aproximativ 10.000 de obiecte unice din punct de vedere al vechimii și valorii artistice. Acestea constituie una dintre cele mai importante colecții de obiecte de ceramică atât din punct de vedere numeric, cât și valoric din țară. Expoziţia de la Lisabona poate fi vizitată până la 31 august.


  • Jurnal românesc – 29.06.2023

    Jurnal românesc – 29.06.2023

    Cetăţenii români
    minori care au împlinit vârsta de 16 ani vor putea călători în străinătate
    neînsoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali, a decis
    Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Actul normativ prevede că
    minorul în cauză, titular al unui document de călătorie individual sau, după
    caz, al unei cărţi de identitate, care urmează să se deplaseze în străinătate
    în vizită la rude sau pentru studii, pentru a participa la concursuri oficiale
    ori pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea îi este
    pusă în pericol şi prezintă acte doveditoare în acest sens trebuie să prezinte
    organelor poliţiei de frontieră o declaraţie autentificată a părinţilor sau
    reprezentanților legali, care să cuprindă acordul acestora cu privire la
    efectuarea călătoriei respective. Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile
    de la data publicării în Monitorul Oficial al României.




    În perioada 29 iunie – 1 iulie, o echipă a Consulatului
    General al României la Madrid se află la Valladolid pentru a oferi servicii și
    asistență consulară cetățenilor români aflați în zonă. Vor fi efectuate
    următoarele servicii consulare: pașapoarte electronice, titluri de călătorie,
    procuri pentru cartea de identitate, eliberare adeverință de cazier judiciar.
    Consulatul itinerant funcționează exclusiv pe baza programărilor prealabile. De
    asemenea, în perioada 7-8 iulie, o echipă consulară se va deplasa în Malta
    pentru a veni în sprijinul cetățenilor români care solicită documente
    consulare. Cu prilejul desfășurării consulatului itinerant din Malta, pe lângă
    asistența consulară, cetățenii români vor putea beneficia și de asistență și
    consiliere personalizată în domeniul muncii și afacerilor sociale. Roxana Iliescu,
    atașat pentru probleme de muncă și sociale din cadrul Ambasadei României în
    Italia, Malta și San Marino, va fi prezentă, pe parcursul celor două zile,
    alături de echipa consulară, pentru a acorda asistență de specialitate
    cetățenilor interesați.




    Institutul Cultural Român de la Varșovia, în
    colaborare cu Ambasada României în Republica Polonă și Casa Întâlnirilor cu
    Istoria, organizează o suită de activități pentru a marca unul dintre momentele
    de vârf în relațiile româno-polone din perioada interbelică – vizita Regelui
    Ferdinand, a Reginei Maria și a unei importante delegații de elite politice în
    Polonia renăscută, în perioada 23-29 iunie 1923. Vizita cuplului regal din
    România a fost prima vizită la nivel de șef după ce Polonia își redobândise
    independența și a fost însoțită de banchete, parade și manevre militare la care
    au participat cei mai importanți oameni din Polonia. Weekend-ul regal românesc
    va începe sâmbătă, 1 iulie, de la ora 12:00, cu o prelegere intitulată Reginele
    și prințesele României. Stil și tradiție, susținută de Ioana Corduneanu,
    fondatoarea proiectului Semne cusute, care va include prezentarea
    simbolurilor cusute pe costumele populare purtate de Regina Elisabeta, Regina
    Maria și principesele Elisabeta, Maria și Ileana, precum și a zonelor
    etnografice de proveniență a lor. Totodată, prezentarea va evoca, în contextul
    sărbătoririi Zilei Iei, contribuția Familiei Regale la promovarea iei și a
    costumului tradițional autentic românesc. Prezentarea va fi ilustrată cu
    imagini din Arhivele Naționale ale României. Apoi, sunt programate un atelier
    pentru copii și părinți, intitulat Cămăși nemuritoare, respectiv o dezbatere
    intitulată Monarhia și relațiile româno-polone, cu participarea ziaristului
    și diplomatului Bogumił Luft și a istoricului Narcis Dorin Ion, directorul
    Muzeului Național Peleș.




    În perioada 25 iunie – 1 iulie are loc, la Cinemateca
    din Tel Aviv, cea de-a XXV-a ediţie a Festivalului Internațional de Film
    Studențesc. În cadrul acestei ediții, scurtmetrajul românesc Mon ami, în
    regia Carinei Dașoveanu, a fost selectat pentru a fi proiectat în cadrul
    competiției internaționale, în data de 28 iunie, iar Călătorie la oraș, în
    regia lui Corneliu Porumboiu, a fost selectat pentru a fi proiectat în cadrul
    unei secțiuni speciale dedicate regizorilor consacrați, în data de 30 iunie. Încă
    din copilărie, Carina-Gabriela Dașoveanu a obținut premii jucând pe scenele de
    teatru din Constanța, Timișoara, Cluj, San Remo. A fost admisă la Universitatea
    Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, București, la Facultatea de
    Teatru și Film, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, și la alte cinci
    facultăți de film de top din Anglia. Carina și-a continuat studiile la UNATC
    unde a fost admisă prima, iar în prezent, este masterandă la Arta Regiei de
    Film, UNATC.