Radio România Internațional

Tag: Joe Biden

  • B9 Summit in Warsaw

    B9 Summit in Warsaw

    We will defend literally every inch of NATO is the message conveyed by the US President Joe Biden at the meeting in Warsaw of the leaders of the Bucharest 9 format, which includes Romania, Poland, Bulgaria, the Czech Republic, the Baltic countries, Slovakia and Hungary.



    You’re the front lines of our collective defense, and you know better than anyone what’s at stake in this conflict. Not just for Ukraine but for the freedom of democracies throughout Europe, and around the world, Biden also said, recalling Article 5, according to which any attack on one NATO state is an attack on all the member states.



    In turn, the Secretary General of the North Atlantic Alliance, Jens Stoltenberg, stressed in Warsaw that Moscow must not be allowed to harm European security and pleaded for the unity of the allies in supporting Ukraine with everything that is needed.



    One year after the start of the Russian invasion, President Vladimir Putin is not preparing for peace. On the contrary, he is preparing for world war , the NATO Secretary General said in his speech at the Bucharest 9 summit. We must therefore sustain and intensify our support for Ukraine and give Ukraine what it needs to prevail. We don’t know when the war will end but, when it does, we have to make sure that history doesn’t repeat itself, he added.



    At the B9 summit, Romania was represented by President Klaus Iohannis, who promised firm support for Ukraine and called for a security strategy in the Black Sea area.



    This war has brought only suffering and hopelessness, crimes and the displacement of millions of Ukrainians, unprecedented destruction and insecurity. We, the leaders on the Eastern Flank, have a responsibility to show firmness in defending peace. We must continue to show firmness in fulfilling our commitments to support Ukraine for as long as it takes to win this war, the Romanian President said.



    Allied unity and solidarity for Ukraine are absolutely essential and represented the secret weapon of the NATO countries, the Romanian leader stressed.



    Russia has brought the war back to Europe, and the NATO states on the Eastern Flank, united in this format of coordinating our positions at the allied level, which we initiated together with the president of Poland in 2015, are in the front line of the effort to counteract the negative effects of this brutal and unjustified war, Klaus Iohannis also said.



    The stakes of our effort to restore peace to Europe are unprecedented, he added, and are recognized and reinforced by the unequivocal US commitment to security on NATO’s Eastern Flank, reconfirmed by President Biden’s presence at the B9 Summit and the solidity of its involvement in the region. This involvement is demonstrated by the increase in the American presence on the Eastern Flank, including in Romania, as an extremely important deterrent factor. (MI)


  • Des prises de position concernant l’Ukraine

    Des prises de position concernant l’Ukraine

    Un an après le début de l’offensive russe en Ukraine, Vladimir Poutine ne
    change rien dans son discours. Tout au contraire, il persiste dans ses
    accusations contre l’Occident qu’il tient pour principal agresseur. Dans un
    discours à la nation, le leader du
    Kremlin a pointé du doigt les alliés occidentaux de Kiev qu’il accuse d’avoir
    mis en place un plan anti-Moscou. Aux dires du président russe, les
    responsables de Kiev préparaient de toute manière une offensive militaire dans
    le Donbass, au printemps dernier. La Russie traverse une période difficile, a
    encore ajouté Poutine, selon lequel son pays est un bastion qui tient bon
    devant la décadence de l’Occident qui envisage de faire souffrir le peuple
    russe et de le priver de ses richesses.




    « L’Ukraine souveraine est un projet construit comme une
    anti-Russie », a martelé Vladimir Poutine, tout en ajoutant que tant que
    les armes occidentales sont dirigées contre le territoire russe, la Russie sera
    forcée à écarter toutes ces menaces qui persistent à ses frontières. Et puis, toujours
    dans le cadre de son discours à la nation, le président russe a annoncé la
    suspension de la participation de la Russie au traité de réduction des armes
    stratégiques New Start, tout en précisant que Moscou pourrait reprendre les
    essais nucléaires. En parlant des sanctions économiques qui n’arrêtent pas de
    frapper la Fédération de Russie, le leader du Kremlin a précisé que l’économie
    russe n’est pas encore agenouillée. Tout au contraire, a-t-il dit, les
    sanctions ne font qu’ouvrir la voie à d’autres possibilités de développement
    économique.


    Si,
    dans son discours, Vladimir Poutine s’est adressé seulement aux Russes pour les
    convaincre, si c’est toujours nécessaire, de la mauvaise foi occidentale, le
    président américain, lui, s’est adressé à tous ceux qui défendent les valeurs
    occidentales. Après un voyage surprise à Kiev, en Ukraine, Joe Biden s’est
    rendu, mardi, en Pologne, où il a félicité les Ukrainiens pour leur résistance
    et a réitéré le soutien inconditionnel que les Etats-Unis et leurs alliés
    accordent à la souveraineté et à l’indépendance de l’Ukraine. Dans son
    discours, le chef de l’administration américaine a accusé les Russes de
    brutalité extrême et de crimes contre l’humanité et a réaffirmé l’engagement de
    Washington envers le principe de la défense collective stipulé par l’article 5
    du traité de l’OTAN. « Nous seront forts et unis. L’Ukraine ne sera jamais une victoire
    pour la Russie » a rassuré Joe Biden, tout en rejetant les accusations proliférées
    par Moscou à l’adresse de l’Occident. « La guerre n’est pas une nécessité,
    mais une tragédie », a aussi rappelé Joe Biden, insistant sur le fait que
    le président Poutine a choisi la guerre. Il pourrait y mettre un
    terme. Aux dires du président américain, la guerre pourrait cesser si la
    Russie arrête d’attaquer l’Ukraine. En revanche, si l’Ukraine arrête de lutter,
    elle disparaîtra comme nation. Voilà pourquoi, il faut qu’ensemble, on aide
    Kiev à se défendre, a précisé M. Biden. Présente au discours de son homologue
    américain, la présidente de la République de Moldova, Maia Sandu, s’est vu
    féliciter publiquement par Joe Biden qui a salué le parcours européen de
    Chisinau, en invitant la foule réunie à Varsovie d’applaudir la cheffe de l’Etat
    moldave.



  • Luări de poziţie privind Ucraina

    Luări de poziţie privind Ucraina

    La un an de la invadarea Ucrainei, Rusia agresoare cu Vladimir Putin la timonă nu schimbă nimic, nici măcar la nivel de discurs. În faţa elitei politice, liderul de la Kremlin a reluat teza potrivit căreia agresiunea împotriva Ucrainei a fost o reacţie la un presupus plan occidental anti-rusesc. Guvernanţii de la Kiev ar fi intenţionat oricum să declanşeze o ofensivă militară în Donbas, în primăvara anului trecut, a susţinut Putin. El a admis că Rusia se află într-o perioadă dificilă, dar şi-a portretizat ţara drept bastionul ce ţine piept decadenţei occidentale, care urmăreşte să aducă suferinţă poporului rus şi să-i ia bogăţiile. Occidentul, a spus preşedintele rus, a transformat Ucraina într-un proiect anti-rusesc. Şi a avertizat: cu cât armele occidentale vor bate mai departe spre teritoriul Rusiei, cu atât mai mult Moscova va fi obligată să îndepărteze şi mai mult aceste ameninţări care există la frontierele sale. Putin a anunţat că a suspendat tratatul New START pentru controlul armelor şi a avertizat că Moscova ar putea relua testele nucleare. În ce priveşte sancţiunile în valuri care au lovit economia rusă, liderul de la Kremlin a susţinut că aceasta nu a fost îngenuncheată. Mai mult, sancţiunile ar fi creat posibilităţi de dezvoltare pe cont propriu.


    Dacă discursul de la Moscova al lui Putin a fost adresat exclusiv publicului intern, care trebuie convins, dacă mai era nevoie, că Occidentul este duşmanul intratabil al Rusiei, cel de la Varşovia, al preşedintelui american Joe Biden, s-a adresat lumii, în orice caz acelei părţi a ei care iubeşte libertatea. Biden a lăudat rezistenţa Ucrainei şi a reafirmat sprijinul fără ezitare al Statelor Unite şi aliaţilor occidentali pentru suveranitatea şi independenţa ţării. Liderul de la Casa Albă i-a acuzat pe ruşi de brutalitate extremă şi de comiterea unor crime împotriva umanităţii. El a reafirmat angajamentul ţării sale faţă de clauza apărării colective a NATO. Vom fi puternici, vom fi uniţi. Niciodată Ucraina nu va cădea victimă Rusiei, a dat asigurări liderul american. Biden a demontat, pe de altă parte, teza moscovită care afirmă că Occidentul complotează pentru a ataca Rusia. Războiul nu este o necesitate, este o tragedie. Preşedintele Putin a ales să pornească acest război, iar prelungirea lui este alegerea personală a lui Vladimir Putin, a afirmat preşedintele Statelor Unite. El consideră că războiul poate fi oprit dacă Rusia renunţă la a mai ataca Ucraina. Dacă, însă, Ucraina renunţă la a mai lupta, se pierde ca naţiune şi de aceea, împreună trebuie să ne asigurăm că Ucraina se poate apăra, a spus liderul de la Casa Albă.


    La discurs a asistat şi preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, iar preşedintele Biden a cerut aplauze mulţimii, salutând alegerea europeană a Chişinăului şi faptul că cetăţenii acestei ţări au optat să trăiască în libertate.



  • 21.02.2023 (mise à jour)

    21.02.2023 (mise à jour)

    Joe Biden – Le président américain, Joe
    Biden, a salué la manière dont les Ukrainiens ont tenu tête à l’invasion russe,
    déclenchée depuis presqu’un an. Dans un discours présenté à Varsovie, M. Biden
    a souligné que le soutien des Etats-Unis à Kiev restera le même et que le monde
    libre condamne l’agression de Moscou. Tout en affirmant la volonté de
    Washington que les habitants de la République de Moldova deviennent vraiment
    libre, le chef de la Maison Blanche a demandé à la foule rassemblée dans la
    capitale polonaise d’applaudir la présidente moldave, Maia Sandu, présente sur
    place. Antérieurement, le président russe, Vladimir Poutine, a annoncé que la
    Russie suspendait sa participation au traité New Start sur les armes
    stratégiques offensives, promettant de poursuivre la guerre que
    l’Occident a commencée en Ukraine. La déclaration a été faite a la fin du
    discours à l’Assemblée fédérale russe que le leader russe a tenu un an après le
    début de l’invasion illégale de l’Ukraine. Cette décision intervient après la
    visite surprise que le président américain, Joe Biden, a faite à Kiev où il a
    condamné encore une fois « l’attaque brutale » de Moscou contre l’Ukraine. Le
    président Biden rencontrera mercredi, à Varsovie, les leaders du Groupe des
    Neuf de Bucarest créé suite à l’annexion de la Crimée, à l’initiative des
    présidents roumain et polonais. Le secrétaire général de l’Alliance de
    l’Atlantique Nord, Jens Stoltenberg, a déclaré que la décision de la Russie de suspendre
    sa participation au traité New Start signifie la perte de contrôle sur le
    régime des armes nucléaires. « Personne n’attaque la Russie. C’est la Russie
    qui est l’agresseur et l’Ukraine est la victime de cette agression » a ajouté
    Stoltenberg, dans un discours qu’il a tenu aux côtés du chef de la diplomatie
    européenne, Josep Borrell et du ministre ukrainien des Affaires étrangères,
    Dmitro Kuleba.

    Motion – A Bucarest, l’USR et la Force de la Droite, les deux
    de centre-droite, en opposition, ont déposé mardi sur la table de la Chambre
    des députés une motion simple pour réclamer la démission du ministre du
    Travail, le social-démocrate, Marius Budai, qu’ils accusent d’incompétence et
    d’indifférence. Les signataires de la motion accusent M. Budai d’avoir dressé
    une sorte de bouclier autour du régime spécial des pensions de retraite qui
    risquent de mettre en danger l’argent européen que la Roumanie se verra
    attribuer via le Plan national de relance et de résilience. Pour leur part, les
    sénateurs ont reporté encore une fois le débat du projet de loi sur la réforme
    des pensions. Le Sénat propose que les discussions sur le dit projet aient lieu
    d’ici deux semaines, après que les ministères concernés examinent l’impact
    budgétaire et s’assurent que le projet répond aux critères stipulés par le
    PNRR. On attend aussi la réponse de la Banque mondiale à ce sujet.

    Armement – La Roumanie produit des quantités toujours plus
    importantes de munition de guerre, a fait savoir le ministre de l’Economie, Florin
    Spătaru. Dans une interview pour la télévision publique roumaine, il a expliqué
    que, pour faire face à la demande, la compagnie d’Etat spécialisée dans la
    production d’armement, Romarm, s’apprêtait à rouvrir même certaines unités de
    productions se trouvant actuellement en état de conservation. Toutes les
    compagnies subordonnées à Romarm qui produisent des munitions ont vu leurs
    budgets d’investissements considérablement majorer par rapport aux années
    précédentes, a encore précisé le ministre.




    UE – Le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, a
    participé lundi à Bruxelles à la réunion des ministres des AE des Etats-membres
    de l’UE, qui ont eu un dialogue consistant avec leur homologue moldave Nicu
    Popescu sur la situation de sécurité en République de Moldova. Ce sujet a été
    inclus à l’agenda des discussions sur demande du ministre Aurescu, précise un
    communiqué du ministère des AE de Bucarest. En ce qui concerne l’agression
    russe contre l’Ukraine, Bogdan Aurescu a réaffirmé à cette occasion
    l’engagement ferme de la Roumanie d’appuyer Kiev et a mentionné le soutien
    pluridimensionnel que Bucarest lui a déjà accordé cette dernière année – dont
    le transit, en vue de l’exportation de quelque 13 millions de tonnes de
    céréales ukrainiens, des facilités économiques, l’ouverture de nouveaux points
    de passage de la frontière pour faire croître la connectivité, l’aide offerte
    aux réfugiés, aide humanitaire, assistance bilatérale pour soutenir le parcours
    européens de l’Ukraine, appui pour faire croître la résilience et la liste se
    poursuit. Et c’est toujours à Bruxelles que le chef de la diplomatie roumaine
    s’est dit favorable à l’adoption rapide du 10e paquet de sanctions
    contre la Russie et à l’intensification des démarches pour trouver les voies
    juridiques pour sanctionner les coupables des atrocités commises en Ukraine.

  • Tancuri tră Ucraina

    Tancuri tră Ucraina

    Căftati cu insistență di liderlu di Kiev, tancuri greali occidentale va s’agiungă tru yinitorlli meşi tru Ucraina. Statili Unite şi Germania dimăndară tru idyea dzuuă, ñiercuri, că va s’pitreacă tancuri tru teritoriile ucrainene, iu di 11 meşi armata ali Ucraina țăni keptu a aţillei arusă. Prezidentu Joe Biden feaţi hăbari la Casa Albă:


    “Adză dau hăbari că Statele Unite ali Americă va s’pitreacă 31 di tancuri Abrams ti Ucraina, echivalentul a unlui batalion ucrainean. Secretarlu ali apărari, Lloyd Austin, feaţi urminii ti aestă jgllioată, tră aţea că va u anvărtuşeadză capacitatea ali Ucraina tra ş-apăra teritoriul şi tra ş-agiungă obiectivili strateghiţi.”


    Cu maş ndauă săhăţ ninti şi după ma multi ndriseri, guvernul di Berlin avea dimandată oficial că va s’pitreacă ali Ucraină tancuri Leopard 2 şi va s’da izini la alti văsilii diznău s’exportă blindatili respective cătră Kiev. Cancelarlu gherman Olaf Scholz apăndăsi la stepsurli di amănari, spunânda că fu ananghi di consultări cabaia multi cu aliaţllii şi partenerlli internaţionali:


    “Acţionânda tru ună turlie coordonată, la nivel internaţional, ma largu va nă asiguripsimu că aestu agiutoru easti di căuli fără ca riscurli la adresa a văsiliillei a noastri s’ascapă di sumu control.”


    La oara a hăbărisearillei, maş Polonia avea căftată ufiţialu a Berlinlui ună autorizaţie di reexportu, ama Norvegia, Olanda şi Spania ș-avea spusă și eali naetea tra s’da ali Ucraină ahtări tancuri. Ghermania cundille că va s’llia hargili ti blindatili Leopard 2 pi cari va li durusească ali Ucraină. “Nu ştiu di tamam cari va s’hibă volumlu la cari va s’agiungă aesti hărgi, ama Ghirmănia vali ambărţiteadză”, spusi Scholz.


    Polonia, alliumtrea, cari dimăndă că easti ndreaptă s’transferă ali Ucraina ditu a lyi stoc di tancuri germane Leopard 2, cundille că va s’caftă ali UE să-lli toarnă hargea aluştoru şi ari nădie că Bruxellesul va să spună “dovadă di bunăvreari” tru aestu caz.


    Acordul ta s’pitreacă dzăţ di tancuri moderni Ucrainăllei va s’hibă determinant, declară tră BBC secretarlu general al NATO, Jens Stoltenberg. El spusi că tancurli va li suplimenteadză semnificativ putearea a forţilor ucrainene, agiutănda s’pingă atacurli ruseşti și să xanaamintă teritorii.


    Kiev, prezidentulu Zelenski căftă ca aestea s’hibă livrati iruşi şi tru numiru ţi s’hibă duri. Rusia apufusi tăxearea di tancuri occidentale ca hiinda ună escaladari periculoasă, aţea ţi Stoltenberg nu negă. “Lipseaşti să scadă riscul a escaladarillei anaparti di Ucraina a unlui polimu anamisa di Rusia şi NATO tru Europa, cari vrea s’hibă devastator, di vrea s’aducă multu ma multi zñii şi moarti andicra di ţi vidzumu tru Ucraina. Şi tamam aţea NATO şi criscu cabaia multu prezenţa tru partea estică (…). Aesta easti descurajare, nu ari ca scupo provocarea a conflictului, că nkidicarea a aluştui, ţănearea ali irini tru alianţa NATO”, declară Stoltenberg.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Tancuri pentru Ucraina

    Tancuri pentru Ucraina

    Cerute
    cu insistență de liderul de la Kiev, tancuri grele occidentale vor ajunge în
    următoarele luni în Ucraina. Statele
    Unite şi Germania au anunţat în aceeași zi, miercuri, că vor trimite tancuri în
    teritoriile ucrainene, unde de 11 luni armata Ucrainei ține piept celei ruse.
    Preşedintele Joe Biden a făcut anunţul la Casa Albă:

    Astăzi anunţ că Statele
    Unite ale Americii vor trimite 31 de tancuri Abrams Ucrainei, echivalentul
    unui batalion ucrainean. Secretarul apărării, Lloyd Austin, a recomandat acest
    pas, pentru că va întări capacitatea Ucrainei de a-şi apăra teritoriul şi de
    a-şi atinge obiectivele strategice.

    Cu doar câteva ore înainte şi după
    îndelungi ezitări, guvernul de la Berlin anunţase oficial că va trimite
    Ucrainei tancuri Leopard 2 şi va permite şi altor ţări să reexporte blindatele
    respective către Kiev. Cancelarul german Olaf Scholz a răspuns acuzaţiilor de
    tergiversare, spunând că a fost nevoie de consultări intense cu aliaţii şi
    partenerii internaţionali:

    Acţionând într-un mod coordonat, la nivel internaţional, vom continua
    să ne asigurăm că acest sprijin este posibil fără ca riscurile la adresa ţării
    noastre să scape de sub control.

    La momentul anunțului, doar Polonia ceruse
    oficial Berlinului o autorizaţie de reexport, dar Norvegia, Olanda şi Spania își
    manifestaseră și ele intenţia de a oferi Ucrainei astfel de tancuri. Germania a
    precizat că îşi va asuma costul blindatelor Leopard 2 pe care le va oferi
    Ucrainei. Nu ştiu exact care va fi volumul la care vor ajunge aceste
    cheltuieli, dar Germania şi le va asuma    , a spus Scholz.

    Polonia, în schimb, care a anunţat că este pregătită
    să transfere Ucrainei din propriul său stoc de tancuri germane Leopard 2, a
    precizat că va cere UE să-i ramburseze costul acestora şi speră că
    Bruxellesul va da dovadă de bunăvoinţă în acest caz.

    Acordul de a trimite
    zeci de tancuri moderne Ucrainei va fi determinant    , a declarat pentru BBC secretarul
    general al NATO, Jens Stoltenberg. El a afirmat că tancurile vor suplimenta în
    mod semnificativ puterea forţelor ucrainene, ajutându-le să respingă atacurile
    ruseşti și să recucerească teritorii.

    La Kiev, preşedintele Zelenski a cerut ca
    acestea să fie livrate rapid şi în număr suficient. Rusia a descris promisiunea
    de tancuri occidentale drept o escaladare periculoasă, ceea ce Stoltenberg a
    negat. Trebuie să scadă riscul escaladării dincolo de Ucraina al unui
    război între Rusia şi NATO în Europa, care ar fi devastator, ar provoca mult
    mai multe pagube şi moarte decât am văzut deja în Ucraina. Şi exact de aceea
    NATO şi-a sporit în mod semnificativ prezenţa în partea estică (…). Aceasta
    este descurajare, nu are ca scop provocarea conflictului, ci împiedicarea acestuia,
    păstrarea păcii în alianţa NATO    , a declarat Stoltenberg.


  • July 13, 2022

    July 13, 2022

    NATO – The Government in Bucharest is
    today expected to adopt and submit to Parliament a draft law on the
    ratification of the NATO accession of Finland and Sweden. The NATO accession
    protocols were signed in Brussels on July 5, and now they must be ratified by
    all Member States. Last week, Chamber of Deputies speaker, Marcel Ciolacu, said
    Parliament will make short work of the ratification process, and that a special
    Parliament session will be called in this respect. Ciolacu went on to say that
    the illegal and unwarranted war launched by the Russian Federation against Ukraine
    has fundamentally changed the security context. The status of NATO candidate
    countries allows Finland and Sweden to attend NATO meetings, also providing
    them with access to confidential information. Until the ratification process is
    completed at the level of all NATO member states, the two countries cannot
    benefit from collective defense under Article 5. The ratification process could
    last a year, some experts say.




    WHISTLEBLOWERS – The Constitutional Court of Romania
    today ruled against a notification submitted by USR in opposition regarding the
    law on the protection of whistleblowers. USR claims the law adopted by the
    PSD-PNL-UDMR Cabinet is considerably reducing the protection offered to people
    who signal irregularities in public institutions and raises major obstacles in
    securing Recovery and Resilience (PNRR) funds. The notification invokes elements
    of unconstitutionality, including the violation of certain commitments Romania
    pledged to observe upon joining the EU and the lack of clarity and
    predictability of some provisions.




    COVID – The number of COVID cases is on the
    rise. Over 4,000 new infections were signaled on Tuesday within the space of 24
    hours. Of these, most were reported in Bucharest. Some 1,500 COVID patients are
    currently hospitalized, 90 in intensive care. The authorities also reported 9
    related deaths. We recall the authorities have reverted to daily
    epidemiological updates amidst a resurge in the number of COVID cases.




    REFUGEES – According to the Romanian
    Border Police Inspectorate, 9,808 Ukrainian citizens entered Romania on
    Tuesday, a 10% drop compared to the previous day. Starting February 10, 2022,
    some 1.5 million Ukrainian citizens have entered Romania.




    TOUR – US president Joe Biden has started a
    tour of the Middle East. The president is today expected to arrive in Israel,
    where he will stay for two days. On Friday, Joe Biden will meet the president
    of the Palestinian Authority, Mahmoud Abbas in the West Bank. Next he will
    travel to Jeddah, Saudi Arabia, which will mark the first visit ever paid by an
    American president to this country. Here he will hold talks with Saudi
    officials and attend a summit of Gulf allies. Today, president Biden,
    accompanied by the Israeli Defense Minister, Benny Gantz, will visit an
    exhibition of the country’s air defense network. The USA and Israel are
    expected to sign a Strategic Partnership agreement, including a joint stance
    against Iran’s nuclear program and regional aggression to ensure Iran never
    attains a nuclear weapon.




    FOOTBALL – Romania’s football champions, CFR Cluj,
    are today playing Piunik Yerevan of Armenia at home in the return leg of the
    Champions League first preliminary round. A week ago in Yerevan, CFR had drawn
    0-0 in the first leg. Should it win, CFR Cluj will next play F91 Dudelange of
    Luxembourg in the second preliminary round. The team from Luxembourg knocked
    out the Albanian champions KF Tirana in the first round. The three Romanian
    teams qualified to European Conference League will go up against less
    formidable clubs in the second preliminary round. Therefore, Romanian
    vice-champions, FCSB will take on the winner of the match pitting FC Saburtalo
    of Georgia against Partizani Tirana of Albania. Sepsi OSK will play the winner
    of the match pitting Olimpja Ljubljana of Slovenia against Differdange 03 of
    Luxembourg, whereas finally, Universitatea Craiova will play KF Vllaznia
    Shkoder of Albania, the winner of the Albanian Cup. The return legs are
    scheduled this month. (VP)



  • Perspectivili a parteneriatlui strategic România – SUA

    Perspectivili a parteneriatlui strategic România – SUA

    România nu ari un soţu ma bun andicra di Statele Unite, dimăndă secretarlu di stat american, Antony Blinken, cu ucazea că s-umplură 25 di ani di la lansarea a Parteneriatlui Strategic anamisa di Washington şi Bucureşti.


    “Anvărtuşimu ligăturli tru dumenea ali apărari, ali energhie şi a cooperarillei economiţi. Ambărţitămu un angajamentu tra s’pindzemu fuvirsearea ali Rusie tru reghiune”, cundilleadză Blinken tru mesajlu a lui.



    Optu foşti ambasadori a Statilor Unite tru România spusiră tru arada a loru, tru ună carti comună pitricută cu aestă itie, că Parteneriatlu strategic anamisa di ateali dauă văsilii agiumsi s’hibă ună di tu nai cama buni investiţii americane tru Europa. Parteneriatul – sumliniadză diplomaţlli — agiutară la construirea a unei Românii vărtoasi şi tru prucukie, cari easti adză unu di aţelli ma aprukeată şi ma axi aliatu a Statelor Unite tru Europa Centrală şi di Est. Tru opinia lor, includirea a Româniillei tru programul Visa Waiver, cari poati s’lă da izini a cetăţenilor români s’călătorească tru SUA fără vize, poati s’hibă un amplificator vărtosu tră tuti dimensiunile a parteneriatlui.



    Tră prezidentulu Klaus Iohannis, Parteneriatlu Strategic cu SUA avu un rol diterminantu tră alăxearea democratică a văsiliillei şi dusi la tindearea a cooperarillei bilaterale şi tru plan internaţional, la anvărtuşearea a ligăturăllei transatlantiţi şi la anvărtuşearea a ligăturilor anamisa di aţeali dauă populi.


    La un cirecu di secol di la lansari, România şi SUA suntu angajate tră tindearea şi ahăndusearea a tutulor dimensiunilor Parteneriatului Strategic, di la cooperarea bilaterală excelentă tru domeniul a securitatillei şi apărarillei, până la atea tru domeniile economic, a securitatillei energheetiţi, educaţie, cercetari şi relaţiilor interumane, dimăndă, tru un comunicat, Administraţia prezidinţială.


    Uidisitu cu aesta, vătuşamea a Parteneriatlui Strategic cu Statele Unite ali Americă fu dimonstrată tu kirolu ditu soni pritu hăbarea faptă di prezidentulu Joe Biden mutrinda suplimentarea prezenţăllei trupelor americane tru România.


    Polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucraină şi consecinţele a lui uruti pi livelu global şi tru sectoari cleaie nă faţi s’cilăstăsimu diadunu, ma adunaţ stogu ca vărnăoară, tra s’aflămu cearei, tru plan bilateral ică euroatlantic, ta s’anvărtuşeadză şi s’veaglle valorile, securitatea şi rezilienţa societăţilor noastre, cundilleadză şeful a statului român.


    Dizvoltaria Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii pe tuti dimensiunile a llei di cooperari agiumsi ună prioritate a Românillei, diclară şi prim-ministrul Nicolae Ciucă.



    Cooperarea streasă şi substanţială tru domeniul a securitatillei şi ali apărari s-anvărtuşe permanentu şi easti ună componentă vitală a Parteneriatului Strategic anamisa di România şi SUA, iar relevanţa a llei fu scoasă tu vidială nica ma multu tu hăvaia a invaziillei paranou, niprovocate şi nintimilleati ali Rusiei tru Ucraina, cundilleeadză, tru mesajlu a llei, ministerlu di Externe di Bucureşti.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Perspectivele parteneriatului strategic România – SUA

    Perspectivele parteneriatului strategic România – SUA

    România nu are un prieten mai bun decât Statele Unite, a transmis secretarul de stat american, Antony Blinken, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre Washington şi Bucureşti.

    Am consolidat relaţiile în domeniul apărării, al energiei şi al cooperării economice. Împărtăşim un angajament de a respinge agresiunea Rusiei în regiune, notează Blinken în mesajul său.


    Opt foşti ambasadori ai Statelor Unite în România au afirmat, la rândul lor, într-o scrisoare comună transmisă cu acest prilej, că Parteneriatul strategic dintre cele două ţări s-a dovedit una dintre cele mai bune investiţii americane în Europa. Parteneriatul – subliniază diplomaţii – a ajutat la construirea unei Românii puternice şi prospere, care este astăzi unul dintre cei mai apropiaţi şi mai capabili aliaţi ai Statelor Unite în Europa Centrală şi de Est. În opinia lor, includerea României în programul Visa Waiver, care le-ar permite cetăţenilor români să călătorească în SUA fără vize, ar constitui un amplificator puternic pentru toate dimensiunile parteneriatului.


    Pentru preşedintele Klaus Iohannis, Parteneriatul Strategic cu SUA a avut un rol determinant în transformarea democratică a ţării şi a condus la extinderea cooperării bilaterale şi în plan internaţional, la consolidarea relaţiei transatlantice şi la întărirea legăturilor dintre cele două popoare.

    La un sfert de secol de la lansare, România şi SUA sunt angajate în extinderea şi aprofundarea tuturor dimensiunilor Parteneriatului Strategic, de la cooperarea bilaterală excelentă în domeniul securităţii şi apărării, până la cea în domeniile economic, al securităţii energetice, educaţiei, cercetării şi relaţiilor interumane, transmite, într-un comunicat, Administraţia prezidenţială.

    Potrivit acesteia, soliditatea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii a fost demonstrată cel mai recent prin anunţul făcut de preşedintele Joe Biden referitor la suplimentarea prezenţei trupelor americane în România.

    Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei şi consecinţele sale grave la nivel global şi în sectoare cheie ne determină să acţionăm împreună, mai uniţi ca niciodată, pentru a găsi soluţii, în plan bilateral sau euroatlantic, pentru a consolida şi proteja valorile, securitatea şi rezilienţa societăţilor noastre, conchide şeful statului român.

    Dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii pe toate dimensiunile sale de cooperare a devenit o prioritate a României, a declarat şi prim-ministrul Nicolae Ciucă.


    Cooperarea strânsă şi substanţială în domeniul securităţii şi al apărării s-a consolidat permanent şi este o componentă vitală a Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, iar relevanţa ei a fost evidenţiată şi mai pregnant pe fondul invaziei ilegale, neprovocate şi nejustificate a Rusiei în Ucraina, subliniază, în mesajul său, ministerul de Externe de la Bucureşti.


  • Noul concept strategic al NATO

    Noul concept strategic al NATO

    Summitul NATO de la Madrid
    reprezintă una dintre cele mai semnificative reuniuni aliate din ultimii ani în
    ceea ce priveşte rezultatele pentru România – a spus preşedintele Klaus
    Iohannis, după prima zi a reuniunii aliate din capitala spaniolă. El a precizat
    că tema centrală a discuţiilor purtate şi a deciziilor luate la summit a fost
    invadarea militară a Ucrainei, vecină cu România, de către armata rusă, iar
    noul concept strategic al NATO, adoptat în cadrul summitului, reflectă adecvat
    situaţia actuală de securitate. Astfel,     Rusia nu mai este
    considerată partener, ci e calificată drept cea mai semnificativă şi mai
    directă ameninţare     la adresa securităţii şi a stabilităţii
    aliaţilor. În premieră, China comunistă e acuzată că foloseşte o gamă largă de
    activităţi politice, economice şi militare pentru a-şi proiecta puterea pe
    mapamond. Ambiţiile declarate ale     Chinei şi
    politicile sale coercitive reprezintă provocări     pentru
    interesele, securitatea şi valorile noastre – constată statele membre NATO,
    care acuză şi parteneriatul strategic dintre Beijing şi Moscova,
    îndreptat contra ordinii internaţionale.


    NATO a confirmat și o întărire a
    prezenței sale militare pe flancul estic, inclusiv în România. Forţa sa de
    reacţie creşte de la 40 de mii la peste 300 de mii de militari înalt instruiţi.
    Aceasta este cea mai importantă reorganizare a apărării noastre colective de
    la Războiul Rece încoace – a subliniat secretarul general Jens Stoltenberg, în
    timp ce președintele american, Joe Biden, a spus că suntem acolo și
    demonstrăm că NATO este mai necesară ca niciodată. El a anunțat, la
    rându-i,     o întărire a
    prezenței militare americane în toată Europa    . NATO a promis, de
    asemenea, că va sprijini Ucraina, atâta timp cât va fi necesar, pentru a rezista
    în fața armatei ruse de invazie. Secretarul general Stoltenberg a spus că     sprijinul pentru Kiev e o obligație morală și
    politică    .


    Într-o declarație comună, țările membre ale NATO,
    care au furnizat, deja, arme în valoare de miliarde de dolari Ucrainei    ,
    au anunțat că au convenit asupra unui nou plan de ajutor, ce presupune
    livrarea de echipamente militare neletale și întărirea apărării ucrainene
    împotriva atacurillor cibernetice. Cruzimea îngrozitoare a Rusiei cauzează
    suferințe umane imense și strămutări masive de populație, afirmă semnatarii,
    iar Moscova poartă întreaga responsabilitate pentru această catastrofă
    umanitară. Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a salutat ceea
    ce a numit poziţia puternică şi lucidă a aliaților față de Rusia.


    În
    schimb, președintele rus, Vladimir Putin, aflat în Asia Centrală
    ex-sovietică,     în prima deplasare
    externă de când a invadat Ucraina    , a denunțat așa-zisele ambiții
    imperiale ale NATO, care ar urmări să-și afirme hegemonia prin intermediul
    conflictul ucrainean. Putin mai pretinde că Rusia nu are o
    problemă cu iminenta admitere în NATO a Suediei și Finlandei, care,
    după decenii de neutralitate, au decis să se integreze în Alianță, în urma
    invaziei ruse din Ucraina.



  • Le nouveau concept stratégique de l’OTAN

    Le nouveau concept stratégique de l’OTAN

    Le sommet de l’OTAN de Madrid est l’une des réunions alliées les plus importantes de ces dernières années en termes de résultats pour la Roumanie, a déclaré le président Klaus Iohannis après la première journée de débats dans la capitale espagnole. Il a noté que le thème central des discussions qui ont eu lieu et des décisions prises était l’invasion militaire de l’Ukraine, frontalière de la Roumanie, par l’armée russe. Quant au nouveau concept stratégique de l’OTAN, adopté lors du sommet, il reflète de manière appropriée la situation sécuritaire actuelle. Ainsi, la Russie nest plus considérée comme un partenaire, mais est qualifiée de menace la plus importante et la plus directe pour la sécurité et la stabilité des alliés. Pour la première fois, la Chine communiste est accusée d’utiliser un large éventail d’activités politiques, économiques et militaires pour projeter sa puissance dans le monde entier. Les ambitions déclarées et les politiques coercitives de la Chine posent des défis à nos intérêts, à notre sécurité et à nos valeurs — constatent les États membres de l’OTAN. Ils accusent également le partenariat stratégique entre Pékin et Moscou, qui va à l’encontre de l’ordre international.



    L’Alliance a également confirmé un renforcement de sa présence militaire sur le flanc est, y compris en Roumanie. Sa force de réaction passe de 40 000 à plus de 300 000 militaires hautement entraînés. « C’est la réorganisation la plus importante de notre défense collective depuis la Guerre froide », a souligné le secrétaire général Jens Stoltenberg. À son tour, le président américain Joe Biden a déclaré que « nous y sommes » et « nous prouvons que l’OTAN est plus nécessaire que jamais ». Il a annoncé un renforcement de la présence militaire américaine dans toute lEurope. L’Alliance a également promis de soutenir l’Ukraine, aussi longtemps que cela s’avèrerait nécessaire, pour résister à l’armée russe d’invasion. Le secrétaire général Stoltenberg a affirmé que le soutien à Kiev était “une obligation morale et politique”.


    Dans une déclaration commune, les Etats membres de lOTAN, qui ont déjà fourni des milliards de dollars darmes à lUkraine, ont annoncé qu’ils s’étaient mis d’accord sur un nouveau plan d’aide, qui implique de « livrer du matériel militaire non létal » et de renforcer la défense ukrainienne contre les cyberattaques. « La cruauté épouvantable de la Russie cause d’immenses souffrances humaines et des déplacements massifs » de population, affirment les signataires, et Moscou porte « l’entière responsabilité pour cette catastrophe humanitaire ». Le ministre ukrainien des Affaires étrangères, Dmytro Kuleba, a salué ce qu’il a qualifié de « position forte » et « lucide » des alliés vis-à-vis de la Russie.


    En revanche, le président russe Vladimir Poutine, qui se trouve en Asie centrale ex-soviétique, dans son premier voyage à létranger depuis linvasion de l’Ukraine, a dénoncé les soi-disant « ambitions impériales » de l’OTAN, qui chercherait à affirmer son « hégémonie » à travers le conflit ukrainien. Poutine prétend également que la Russie na pas de problème avec ladmission imminente à lAlliance de la Suède et de la Finlande, qui, après des décennies de neutralité, ont décidé d’intégrer l’organisation suite à l’invasion de l’Ukraine par la Russie.


    (Trad. : Ligia)


  • Strategische Partnerschaft Rumänien-USA seit 25 Jahren

    Strategische Partnerschaft Rumänien-USA seit 25 Jahren





    Der Grundstein der neuen Dimension in den Beziehungen zwischen beiden Ländern wurde am 11. Juli 1997 anlässlich eines kurzen offiziellen Besuchs des damaligen US-Präsidenten Bill Clinton in Bukarest gelegt. Man sprach damals über die Konsolidierung der bilateralen Beziehungen, die Unterstützung der Reformen in Rumänien und der Bemühungen des Landes um die euroatlantische Integration sowie über die Stärkung der Rolle Rumäniens als Sicherheits- und Stabilitätspol in Südosteuropa.



    Vierzehn Jahre später wurde am 13. September 2011 in Washington eine gemeinsame Erklärung über die strategische Partnerschaft der beiden Länder im 21. Jahrhundert verabschiedet. Das Dokument gilt als wichtiger Meilenstein in den bilateralen Beziehungen zwischen Rumänien und den USA und eröffnete den Weg für eine vertiefte Kooperation in Bereichen wie politischer Dialog, Sicherheit, Wirtschaft, akademischer Austausch, Wissenschaft und Technologie, Forschung, Bildung und Kultur.



    Anlässlich des 25-jährigen Jubiläums der strategischen Partnerschaft wurde der rumänische Botschafter in Washington, Andrei Muraru, von Präsident Joe Biden im Wei‎ßen Haus empfangen. Biden dankte dem Botschafter für die Unterstützung, die Rumänien dem leidgeprüften Nachbarland Ukraine seit der russischen Invasion zukommen lässt. Der Botschafter übermittelte seinerseits ein Gru‎ßwort des rumänischen Präsidenten Klaus Johannis und dessen Wunsch, die Partnerschaft zwischen den beiden Staaten weiter zu vertiefen.



    Botschafter Muraru postete auf Facebook zwei Fotos von seinem Empfang durch US-Präsident Joe Biden im Wei‎ßen Haus und schrieb dazu, dass Rumänien der wichtigste Verbündete der USA in der Region sei. Dies sei umso relevanter, als die Schwarzmeerregion vor dem Hintergrund des russischen Aggressionskriegs ein verwundbarer Punkt für die Nato geworden sei. Wenn Russland zur unmittelbaren Bedrohung für uns und unsere Nachbarn geworden ist, dann kann die Antwort darauf nur eine verstärkte militärische Präsenz der USA in der Region und insbesondere in Rumänien sein“, schrieb dazu Botschafter Andrei Muraru auf Facebook.



    Zur strategischen Partnerschaft zwischen Rumänien und den USA gehört auch die Kooperation im Bereich der Energie. US-Präsident Joe Biden hat beim G7-Gipfel im bayerischen Elmau angekündigt, dass die USA 14 Mio. Dollar in die Entwicklung von sogenannten Small Modular Reactors (kleinen Kernspaltungsreaktoren) in Rumänien investieren werden. In Bukarest haben hochrangige Politiker die Ankündigung Joe Bidens einhellig begrü‎ßt. Die energetische Sicherheit sei ein gemeinsames Ziel der rumänisch-amerikanischen strategischen Partnerschaft, sagte Staatspräsident Klaus Johannis, während Premierminister Nicolae Ciucă in einer Verlautbarung feststellte, dass die neue Technologie zur Fortentwicklung und Festigung des nationalen Plans für die zivile Nutzung der Atomenergie beitrage.

  • Parteneriat strategic România – SUA

    Parteneriat strategic România – SUA

    Se împlinesc 25 de ani de când au fost puse bazele unei noi colaborări româno-americane şi
    ale unui Parteneriat Strategic, mai precis în 11 iulie 1997, cu
    prilejul scurtei vizite oficiale la Bucureşti a preşedintelui american de la
    acea vreme, Bill Clinton. Parteneriatul se axa pe consolidarea relaţiilor
    bilaterale, susţinerea procesului de reformă şi a demersurilor de integrare
    euro-atlantică ale României, promovarea rolului țării de factor de stabilitate
    şi securitate în Europa de sud-est. Diplomația de la București punctează faptul
    că, de la momentul lansării, Parteneriatul strategic a reprezentat un
    reper esenţial al relaţiilor dintre cele două state şi, în același timp, un
    instrument eficient de sprijinire a eforturilor interne în domeniul reformei
    politice, economice, militare ori administrative.


    14 ani mai târziu, pe 13
    septembrie, a fost adoptată, la Washington, Declaraţia Comună privind Parteneriatul
    Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. Document
    important pentru relaţia bilaterală a celor două state, acesta confirma buna
    cooperare la nivelul Parteneriatului şi stabilea pilonii relaţiei România
    – SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie,
    cercetare, educaţie şi cultură.


    Cu prilejul celor 25 de ani de
    Parteneriat, ambasadorul român la Washington, Andrei Muraru, a fost primit de
    liderul de la Casa Albă, Joe Biden, care a mulțumit României pentru ajutorul pe
    care l-a oferit şi continuă să-l ofere Ucrainei de la începutul invaziei
    ruseşti. Andrei Muraru i-a transmis acestuia mesajul preşedintelui Klaus
    Iohannis şi dorinţa de a întări parteneriatul dintre București şi Washington.
    Într-un mesaj pe Facebook, însoţit de două fotografii în care apare alături de
    liderul de la Casa Albă, Andrei Muraru scrie că România este cel mai puternic
    aliat al Statelor Unite în regiune, dar zona Mării Negre este, în acest moment,
    cel mai vulnerabil loc din tot spaţiul NATO.

    Dacă Rusia este principala
    ameninţare iminentă şi directă la adresa noastră şi a vecinilor noştri,
    răspunsul nu poate fi decât o prezenţă militară americană şi mai robustă în
    regiune şi în mod special în Româniaˮ    , a subliniat Andrei Muraru în postarea
    sa.


    Pe de altă parte, în plan economic, preşedintele Klaus Iohannis a salutat, duminică,
    anunţul omologului său american, Joe Biden, privind cooperarea energetică
    dintre România şi Statele Unite, prin finanţarea de către Washington, cu 14
    milioane de dolari, a unei noi etape a programului de reactoare modulare în
    România. Asigurarea securităţii energetice este un obiectiv comun al
    parteneriatului strategic România-Statele Unite     a punctat Klaus Iohannis.
    La rândul său, premierul Nicolae Ciucă a afirmat că decizia Statelor Unite de a
    finanţa etapa preliminară a studiilor de inginerie şi proiectare pentru
    dezvoltarea reactoarelor modulare mici din România este componentă esenţială a
    dezvoltării programului nuclear civil naţional.



  • Atomenergie: USA investieren in Minireaktoren in Rumänien

    Atomenergie: USA investieren in Minireaktoren in Rumänien






    Die Ankündigung machte US-Präsident Joe Biden auf dem G7-Gipfel in Schloss Elmau unweit von München — die 14 Mio. USD sollen vorrangig für die vorausgehenden technologischen Projektionsstudien verwendet werden, die Minireaktoren werden in Zusammenarbeit hergestellt und Rumänien wird als erstes Land in Europa diese amerikanische Technologie für die nukleare Energieerzeugung nutzen:



    In Rumänien wird das US-Unternehmen NuScale Power das erste in seiner Branche sein, das nukleare Minireaktoren betreiben wird. Das wird uns helfen, schneller, kostengünstiger und effizienter unser Ziel der Null-Ausstö‎ße zu erreichen. Die US-Regierung hat einen Vorschuss in der Entwicklung dieser innovativen Technologie geleistet, um die energetische Sicherheit Europas zu stärken und um tausende Arbeitsplätze in Rumänien und den USA entstehen zu lassen.“



    In der Entwicklung der sogenannten Small Modular Reactors (SMR) in Rumänien hatten die USA auch die Erstellung einer detaillierten Machbarkeitsstudie finanziert, was anderthalb Jahre in Anspruch genommen hat. Als Standort für das erste der insgesamt sechs geplanten Module wurde das ehemalige Wärmekraftwerk im südrumänischen Doiceşti (Landkreis Dâmboviţa) ausfindig gemacht.



    Rumänien hegt den Wunsch, zu einem regionalen Energiehub in der Betreibung der Minireaktoren zu werden — der erste dieser Art soll bis 2030 ans Netz gehen. Die Entscheidung in Bukarest war bereits im vergangenen Herbst nach dem Klimagipfel COP26 in Glasgow gefallen. Dekarbonisierung sei ohne Atomenergie nicht möglich, daher seien Investitionen in diesem Bereich sehr wichtig, sagte damals der rumänische Energieminister Virgil Popescu. Die amerikanische Technologie namens NuScale (kurz für Nuclear Scale) sei von der einschlägigen US-Regulierungsbehörde bereits 2020 genehmigt worden, und der Genehmigung sei eine weitläufige Testphase vorausgegangen, die mehr als 10 Jahre in Anspruch genommen habe.



    Auch in Rumänien soll die Technologie nach den einschlägigen Regelungen im Bereich eingeführt werden, so der Minister, und die Erfahrung Rumäniens im Bereich der Atomenergie sei von Vorteil. Mit den beiden Nuklearreaktoren in Cernavodă hat Rumänien über 25 Jahre Erfahrung im Betrieb von AKW unter höchsten Sicherheitsstandards. In der Produktivität belegen die beiden Reaktoren den 1. bzw. 3. Platz weltweit. Die rumänische Regulierungsbehörde hat auch viel Erfahrung und arbeitet eng zusammen mit ihrem Pendant in den USA sowie mit der Internationalen Atomenergie-Organisation (IAEA) in Wien. Hiermit erhält Rumänien die Chance, aus seiner bisherigen Erfahrung zu schöpfen und ein solides Projekt voranzutreiben, das saubere Energie zu erschwinglichen Preisen ermöglichen wird, lokalen Gemeinschaften Arbeitsplätze und Entwicklung bringen wird, die Ausbildung von Experten in diesem Bereich sichern wird und Rumänien als regionalen Pol auf die energetische Landkarte setzen wird“, schrieb Energieminister Virgil Popescu in den Social Media.



    In Bukarest haben hochrangige Politiker die Ankündigung Joe Bidens einhellig begrü‎ßt. Die energetische Sicherheit sei ein gemeinsames Ziel der rumänisch-amerikanischen strategischen Partnerschaft, sagte Staatspräsident Klaus Johannis, während Premierminister Nicolae Ciucă in einer Verlautbarung feststellte, dass die neue Technologie das energetische Profil Rumäniens stärken werde und zugleich im Einklang mit dem Umweltschutz und dem europäischen Ziel der Dekarbonisierung stünde.

  • Bani americani pentru minireactoare nucleare

    Bani americani pentru minireactoare nucleare


    Aflat în Germania, la summitul G7 de la Munchen, președintele american Joe Biden a anunțat o finanțare de 14 milioane de dolari de care va beneficia România. Banii sunt destinați studiilor preliminare de inginerie și proiectare a minireactoarelor nucleare dezvoltate în parteneriat cu SUA, România urmând să folosească în premieră pentru Europa această tehnologie americană. Joe Biden:



    “În România, companiile americane NuScale Power vor fi primele de acest gen care vor gestiona mini-reactoarele nucleare. Asta ne va ajuta să ajungem la emisii zero mai repede, mai ieftin și mai eficient. Guvernul american a ajutat în avans dezvoltarea acestei tehnologii inovatoare pentru a întări securitatea energetică a Europei și să creeze mii de locuri de muncă în România și Statele Unite.”



    SUA au sprijinit deja dezvoltarea SMR (small modular reactors) în România contribuind la realizarea unui studiu amănunţit, care a durat 18 luni. În urma acestui studiu a fost identificată fosta termocentrală de la Doiceşti, judeţul Dâmboviţa, ca amplasament pentru cel dintâi modul din cele șase preconizate. România vrea să devină hub regional de producție și operare în domeniul minireactoarelor modulare și țintește construirea primei unități până în anul 2030, declarau în toamna anului trecut decidenții de la București, după anunţarea acordului, la summitul COP26 de la Glasgow.



    Decarbonizare fără energie nucleară nu se poate, de aceea sunt foarte importante investiţiile pe care le facem, preciza ministrul Energiei, Virgil Popescu. El amintește acum că tehnologia americană NuScale este aprobată de Comisia de Reglementare din SUA, din 2020, decizia fiind luată la finalul unui proces amplu de testare, care a durat peste 10 ani. În acelaşi timp, spune Virgil Popescu, şi în România vor fi urmate toate procedurile de autorizare şi reglementare aplicabile.



    “Avem experienţă de peste 25 ani în operare la cele mai înalte standarde de siguranţă, a celor două reactoare de la Cernavodă, care se află în topul mondial în ceea ce priveşte productivitatea, pe locurile 1 şi, respectiv, 3. Avem o comisie de reglementare cu multă experienţă şi în strânsă colaborare cu Comisia de Reglementare din SUA, cu Agenţia pentru Energie Atomică de la Viena, precum şi cu cele mai înalte organizaţii din domeniul energiei nucleare, la nivel mondial. Avem oportunitatea de a valorifica această experienţă şi a ne implica într-un proiect solid, care va asigura României energie curată la preţuri accesibile, dezvoltare pentru comunitatea locală, locuri de muncă, formarea unei noi generaţii de ingineri şi poziţionarea României ca un centru regional de pregătire a viitorilor operatori, dar şi ca hub pentru producţia şi asamblarea de componente”, a scris Virgil Popescu pe o rețea de socializare.



    La București, atât președintele, cât și premierul României au salutat declarațiile lui Joe Biden. Asigurarea securității energetice este un obiectiv comun al Parteneriatului strategic româno-american, a spus șeful statului Klaus Iohannis, în timp ce premierul Nicolae Ciucă a transmis într-un comunicat, că utilizarea noului tip de tehnologie va contribui la întărirea profilului energetic al României, în acord cu viziunea europeană de protejare a mediului şi cu ţintele de decarbonizare asumate.