Tag: Joe Biden

  • Ukraine – dernières évolutions

    Ukraine – dernières évolutions

    Les combats entre larmée ukrainienne et les troupes russes dinvasion continuent de se concentrer dans les villes jumelles de Severodonetsk et Lissitchansk, séparées seulement par une rivière, dans le bassin houiller du Donbass, dans lest du pays. Les autorités de Kiev affirment que les défenseurs de Severodonetsk, assiégés depuis des semaines, résistent toujours, repliés dans lusine chimique Azot. À Lissitchansk, les bombardements intenses de lartillerie russe ont fait de nouvelles victimes parmi les civils, selon des responsables de ladministration locale. Du point de vue stratégique, la Russie a déjà perdu la guerre d’Ukraine et « elle ne prendra jamais le contrôle » du pays voisin, a déclaré vendredi le chef de lEtat-major de la Défense britannique, lamiral Tony Radakin, cité vendredi par les agences de presse. Par ailleurs, Vladimir Poutine a déclaré vendredi, au Forum économique de Saint-Pétersbourg, que la décision dordonner « lopération militaire spéciale » contre lUkraine avait été difficile, mais nécessaire, étant donné « les risques et les menaces » à ladresse de la Russie, et que ses objectifs seraient poursuivis jusquau bout, selon Reuters. Ce vendredi, dans le cadre dune conférence des principales économies consacrée à la lutte contre le changement climatique, le président américain, Joe Biden, a déclaré que linvasion russe en Ukraine prouvait limportance des énergies renouvelables pour la sécurité nationale, mais aussi pour la lutte contre la crise climatique, selon lAFP. « L’attaque brutale et non provoquée de la Russie contre sa voisine, l’Ukraine, a alimenté une crise énergétique mondiale et rendu encore plus clair le besoin d’atteindre une sécurité énergétique fiable et de long terme », a dit le leader de la Maison Blanche.

  • Ukraine – dernières évolutions

    Ukraine – dernières évolutions

    « Nous allons tout reconstruire », a promis jeudi le premier ministre italien Mario Draghi, après avoir visité Irpin, une des banlieues de Kiev, dévastée dès les premières semaines de guerre en Ukraine, note lAFP. Il a visité les rues détruites de la ville aux côtés du président français Emmanuel Macron, du chancelier allemand Olaf Scholz et du président roumain Klaus Iohannis. Après Irpine, les responsables européens se sont rendus au palais Marinskii, au centre-ville de la capitale ukrainienne, où ils ont été reçus par le président Volodymyr Zelensky.


    Pour rappel, Kiev avait critiqué la France, l’Allemagne, et dans une moindre mesure l’Italie, d’avoir tardé à apporter leur soutien. Kiev estime que ces alliés ont retardé la livraison d’armes et privilégié leur prospérité et leur sécurité au détriment de celle de l’Ukraine. Par ailleurs, le président ukrainien Volodymyr Zelensky a remercié le président américain Joe Biden pour l’aide militaire d’un milliard de dollars que les Etats-Unis se sont engagés à fournir rapidement. Le leader ukrainien a accepté l’invitation de ces alliés aux Sommets du G7 et à celui de l’OTAN qui se tiendront tous les deux à la fin du mois de juin, respectivement en Allemagne et à Madrid. Il n’a toutefois pas confirmé s’il participerait en présentiel ou en visioconférence.

  • 10/06/2022 (mise à jour)

    10/06/2022 (mise à jour)

    OTAN — Le président roumain, Klaus Iohannis, a déclaré que dans le cadre du Sommet du Format Bucarest 9 (B9), qui a eu lieu vendredi à Bucarest, les leaders participants avaient procédé à des échanges « substantiels » au sujet des récentes évolutions sécuritaires, soulignant qu’il est nécessaire que l’Alliance « soit capable de défendre chaque centimètre » de son territoire. Il a souligné que le futur concept stratégique de l’OTAN devait refléter les nouveaux paramètres de sécurité de la manière la plus appropriée et la plus réaliste, accorder la priorité à la défense collective, définir la Russie comme une menace et consolider l’Alliance sur tous les plans. M Iohannis a également parlé d’une présence renforcée de l’OTAN sur le flanc oriental, notamment à la mer Noire, « la plus exposée » aux menaces de la Russie. Le président de la Pologne, Andrzej Duda, a déclaré à son tour que les Etats participants souhaitent « une présence avancée plus forte de l’OTAN » dans la région, qui soit « une défense avancée » et à laquelle la Bulgarie, la Hongrie et la Slovaquie soient ajoutées. Nous souhaitons que les groupements tactiques soient élevés au niveau de brigade dans les pays du Flanc est, de manière à ce que le nombre des troupes envoyées soit beaucoup plus grand. Une présence militaire américaine et au niveau de l’OTAN est également souhaitée, mais aussi au niveau bilatéral, a précisé Andrzej Duda. Dans un post sur Twitter, le président des Etats-Unis, Joe Biden, a transmis aux participants que l’Amérique « s’engage à défendre le flanc oriental de l’OTAN, à renforcer la sécurité énergétique de la région et à œuvrer ensemble pour soutenir l’Ukraine ». Les chefs d’Etat de Pologne, Estonie, Lettonie, Lituanie, de Bulgarie et de Hongrie y ont été présents. Ceux de la République Tchèque et de la Slovaquie ont eu des interventions en ligne. Il en a été de même pour le secrétaire général de l’Alliance de l’Atlantique Nord, Jens Stoltenberg, qui a dû annuler sa visite en Roumanie pour des raisons médicales.



    Visite — Le président Emmanuel Macron se rendra mardi en Roumanie, pour rencontrer les troupes françaises qui y sont stationnées, puis en République de Moldova mercredi afin daffirmer son soutien à ce pays affecté par la guerre en Ukraine, a annoncé vendredi lElysée. La présidence française a précisé quune visite du chef de lEtat en Ukraine se déroulerait à une date qui na pas été encore fixée, au moment où elle sera « utile au président (Volodymyr) Zelensky ».



    FMI — Le FMI a amélioré ses prévisions pour la croissance économique de la Roumanie, tablant sur une avancée entre 3,5 et 4,5 % pour 2022 et 2023, a déclaré vendredi lors d’une conférence de presse, le chef de la mission du FMI en Roumanie, Jan Kees Martijn. L’incertitude associée à ce pronostic est très élevée, vu le risque d’une escalade de la guerre en Ukraine et celui que les livraisons de gaz depuis la Russie soient stoppées, ce qui entraînera la hausse des tarifs de l’énergie et diminuera les échanges économiques entre les partenaires européens, a encore précisé le responsable du FMI. Il constate aussi que le PIB de la Roumanie a atteint le niveau d’avant la crise de la première moitié de 2021, pour se redresser vite par la suite au premier trimestre de 2022, après la vague de Covid de l’automne dernier. Par ailleurs, selon les données provisoires publiées cette semaine par l’Institut national de la statistique, le PIB de la Roumanie a connu une croissance de 6,5 % au premier trimestre de cette année, par rapport à la même période de l’année dernière.



    OCDE — Le gouvernement de Bucarest se félicite de l’adoption de la Feuille de route pour l’adhésion de la Roumanie à l’Organisation de coopération et de développement économiques (OCDE), dans la cadre de la réunion ministérielle de Paris. Selon un communiqué, le document fixe les termes, les conditions et les étapes du processus d’adhésion de la Roumanie à l’organisation, et vise l’harmonisation de la législation, des politiques et des pratiques nationales sur celles de l’OCDE. Le premier ministre Nicolae Ciucă a affirmé que l’adoption de la Feuille de route pour l’adhésion était un signal encourageant et une reconnaissance du potentiel de la Roumanie de convergence avec les Etats aux économies mûres.



    Frontières — Le premier ministre roumain, Nicolae Ciucă, et son homologue de Chişinău, Natalia Gavriliţa, ont discuté, vendredi, à Bucarest, de l’optimisation du trafic à la frontière avec l’Ukraine et la République de Moldova. Selon le porte-parole du gouvernement, Dan Cărbunaru, les deux chefs de cabinets ont échangé afin de trouver des solutions aussi fonctionnelles que possible, car il y a une très grande pression à certains postes-frontières, tels celui de Galaţi (sud-est). Le ministère de la Défense envoie un bac supplémentaire à Isaccea (sud-est), alors que dans le nord, deux nouveaux postes-frontières seront ouverts.



    Pont — Deux enquêtes pénales ont été ouvertes après l’écroulement d’un pont sur la rivière Siret, dans le village de Luţca, comté de Neamţ (nord-est de la Roumanie), alors qu’il était traversé par un poids-lourd et une fourgonnette. Les deux chauffeurs ont été blessés dans cet incident. Le pont avait été rouvert au trafic en novembre dernier et c’est pourquoi les autorités veulent savoir comment il a été réhabilité et pourquoi il s’est écroulé six mois seulement après son inauguration. L’automne dernier, le président du Conseil départemental de Neamţ, Ionel Arsene (du PSD, au pouvoir), annonçait la reprise en toute sécurité du trafic routier, chose impossible, selon les informations officielles, récemment dévoilées. En fait, le ministère du Développement a affirmé que cet investissement n’était pas achevé car aucun procès-verbal de réception à la fin des travaux n’avait été signé. Les responsables de l’Inspection d’Etat dans le bâtiment ont également été déployés sur place, pour une enquête indépendante. A noter aussi qu’en avril dernier, M Arsene a été condamné à 8 ans et 4 mois de prison ferme pour des faits de corruption, mais il est toujours le chef du Conseil départemental puisque le jugement n’est pas définitif.



    Entreprises — Les compagnies roumaines contrôlées par des entités russes visées par les sanctions internationales pourront continuer leur activité sans voir leurs comptes bancaires bloqués, mais uniquement dans le cadre d’un système de supervision de l’Etat. C’est ce qu’a décidé jeudi le gouvernement roumain par décret d’urgence. Le but de cette décision est de protéger les salariés Roumains, tout en respectant le régime des sanctions européennes.



    Foot – La sélection nationale de foot de Roumanie prépare le match de samedi à Bucarest contre la Finlande dans le 3e groupe de la Ligue B de la Ligue des nations. Les deux premiers matchs – lamentables selon la presse sportive roumaine – ont été des défaites pour la Roumanie qui sest inclinée face au Monténégro et à la Bosnie. La semaine prochaine les Monténégrins sont attendus à Bucarest, alors que les deux derniers matchs de la Roumanie sont prévus en septembre contre la Finlande et à domicile contre la Bosnie.


  • La semaine du 18 au 21 avril 2022

    La semaine du 18 au 21 avril 2022

    Le président roumain, Klaus Iohannis, à la visioconférence avec les leaders alliés, de l’UE et de l’OTAN


    Le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, a participé, à l’invitation de son homologue américain, Joe Biden, à une nouvelle série de consultations avec les dirigeants alliés des institutions de l’Union européenne et de l’OTAN et des pays partenaires. Elles ont été organisées par visioconférence dans le contexte de la poursuite de l’agression militaire illégale de la Russie contre l’Ukraine. Ils ont analysé la stratégie de soutien à l’Ukraine et les mesures de réponse prises par la communauté internationale pour contrer les actions de la Russie, à savoir les nouveaux trains de sanctions. Les participants aux consultations ont réitéré leur détermination à fournir un soutien économique, humanitaire et sécuritaire à l’Ukraine. Dans son intervention, le président Klaus Iohannis a évoqué l’importance de maintenir l’unité alliée et transatlantique et a fermement condamné les crimes commis par les troupes russes contre les civils. D’autre part, le chef de l’Etat a mis en exergue l’impact considérable de la crise actuelle sur la situation sécuritaire sur le flanc est de l’Alliance, en particulier à la mer Noire. Le président de la Roumanie a parlé de la nécessité de créer rapidement le Groupement tactique de l’OTAN sur le territoire de la Roumanie. Dans le même temps, il a appelé à une action ferme et coordonnée pour éliminer la dépendance énergétique de la Russie et a également souligné que les sanctions mises en place s’étaient avérées efficaces.



    Pourparlers roumano-américains


    Le ministre roumain des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu, et le secrétaire d’État américain Antony Blinken ont discuté lundi par téléphone des conséquences de l’agression militaire de la Russie contre l’Ukraine et des efforts alliés pour gérer la situation créée et y répondre de manière appropriée. Bogdan Aurescu a présenté les évaluations de Bucarest relatives aux évolutions sécuritaires sur le flanc est de l’OTAN et à la mer Noire. Il a détaillé les actions complexes des autorités roumaines en faveur de l’Ukraine voisine aux niveaux politique, logistique et humanitaire. Le chef de la diplomatie à Bucarest a également souligné l’importance de mettre en œuvre rapidement les décisions du sommet extraordinaire de l’OTAN du 24 mars dernier. Il s’est référé en particulier à la création accélérée du Groupement tactique en Roumanie, comme première étape pour équilibrer et renforcer la présence de l’Alliance sur le flanc oriental à long terme. Pour sa part, le secrétaire d’État Antony Blinken a exprimé les remerciements des États-Unis pour le rôle régional assumé par Bucarest et pour le soutien apporté à Kiev et à d’autres partenaires vulnérables de la région, dont Chişinău. Le responsable américain a assuré que Washington était pleinement engagé à protéger les territoires de la Roumanie et de tous les alliés, en particulier des pays qui sont en première ligne, comme la Roumanie. Lundi également, le ministre de la Défense Vasile Dîncu et son homologue américain Lloyd Austin ont discuté au téléphone de l’évolution de la situation sécuritaire dans la région de la mer Noire. Vasile Dîncu a remercié les États-Unis pour leur engagement et leur contribution substantielle à assurer la sécurité du flanc oriental de l’OTAN. Le repositionnement du bataillon Stryker, le déploiement d’avions F-16 et F-18 pour consolider les missions renforcées de police du ciel en Roumanie ne sont que deux exemples concrets qui illustrent la solidité de la relation transatlantique.



    Le projet de la Loi offshore, qui permet l’extraction de gaz de la mer Noire – débattu par le Sénat roumain en procédure d’urgence


    Le projet de la Loi offshore, qui permet l’extraction de gaz de la mer Noire, est entré mardi à l’ordre du jour du Bureau permanent du Sénat de Bucarest. Il débattra du projet dans le cadre d’une procédure d’urgence, après avoir reçu l’approbation des institutions spécialisées. Le vote au Sénat, en tant que première chambre saisie, pourrait avoir lieu en mai. Le premier ministre Nicolae Ciucă a déclaré que la Loi offshore assurera la stabilité et la prévisibilité juridique au milieu des affaires en vue d’atteindre l’indépendance des ressources gazières de la Fédération de Russie. Le volume de gaz estimé pour les périmètres roumains de la mer Noire est de 200 milliards de mètres cubes, et la plus grande quantité se trouve dans le périmètre Neptun Deep, propriété d’OMV Petrom et d’ExxonMobil.



    Aide de 100 millions d’euros à la République de Moldova


    Le ministère des Affaires étrangères de Bucarest s’est félicité de l’approbation par le Sénat, en tant que chambre décisionnelle, du projet de loi pour ratifier l’accord de mise en œuvre du programme d’assistance technique et financière accordée par la Roumanie à la République de Moldova. Il s’agit d’une aide financière non remboursable de 100 millions d’euros. L’accord a été signé par les premiers ministres roumains, Nicolae Ciucă, et Natalia Gavriliţă, à Chişinău le 11 février dernier. La Roumanie participera au renforcement de la résilience de la République de Moldova dans des secteurs essentiels pour la société : énergie, transport et infrastructure de transport, protection de l’environnement et lutte contre le changement climatique, travaux publics et d’infrastructure, santé, éducation, culture, patrimoine et recherche.



    Le FMI a révisé à la baisse ses estimations sur la croissance de l’économie roumaine en 2022


    Le Fonds monétaire international a considérablement révisé à la baisse ses estimations pour la croissance de l’économie roumaine pour l’année en cours, de 4,8 % comme prévu à l’automne à 2,2 % maintenant. Le projet de budget pour 2022 a été configuré sur une croissance économique de 4,6 %. En matière d’inflation, le FMI estime une hausse annuelle moyenne des prix de 9,3 %, soit deux fois et demie de plus que l’avancée prévue à l’automne dernier. La poussée inflationniste ralentira à 4 % l’année prochaine. À l’échelle mondiale, le FMI souligne que les perspectives de l’économie mondiale se sont considérablement détériorées par rapport aux estimations de janvier, principalement en raison de l’invasion de l’Ukraine par la Russie. Cela a provoqué une crise humanitaire en Europe de l’Est et des sanctions visant à faire pression sur Moscou pour qu’il cesse les hostilités. Ainsi, maintenant, l’estimation pour la croissance économique mondiale se chiffre à 3,6 % pour 2022 et 2023.


    (Trad. : Ligia)

  • Ukraine-Krieg: Druck auf Moskau wird erhöht

    Ukraine-Krieg: Druck auf Moskau wird erhöht


    Die westlichen Staaten und Organisationen werden ihre Unterstützung für die Ukraine auf jede erdenkliche Weise verstärken. Unter anderem durch neue Sanktionen gegen den Aggressor-Staat Russland und die vertiefte internationale Isolation Moskaus. Zu diesem Ergebnis kam die jüngste Konsultationsrunde, die von US-Präsident Joe Biden einberufen wurde und an der die Staats- und Regierungschefs der NATO, EU und G7 eingeladen waren. Auch der rumänische Präsident Klaus Iohannis nahm daran teil. Nach Angaben der Präsidialverwaltung erörterten die Staats- und Regierungschefs die Sicherheitslage und die mögliche Entwicklung, einschließlich die ernste humanitäre Lage nach dem erzwungenen Rückzug der russischen Armee aus den zuvor besetzten ukrainischen Gebieten. Sie verurteilten die an der Zivilbevölkerung begangenen Verbrechen und die massive Zerstörung von bewohnten Gebieten und ziviler Infrastruktur und bekräftigten ihre nachdrückliche Unterstützung für die Arbeit des Internationalen Strafgerichtshofs zur Ermittlung, Verfolgung und Verurteilung der Verantwortlichen für diese Verbrechen. In seiner Stellungnahme betonte Präsident Iohannis die Wichtigkeit einer engen Koordinierung und Einigkeit zwischen den Verbündeten und den transatlantischen sowie anderen Partnern. Das Staatsoberhaupt in Bukarest verurteilte die von den russischen Truppen begangenen Verbrechen gegen die Zivilbevölkerung und die fortgesetzte Bombardierung ziviler Ziele durch die russische Armee scharf. Klaus Iohannis zählte des Weiteren die Maßnahmen, die Rumänien zur Unterstützung der Ukraine in politischer, logistischer und humanitärer Hinsicht eingeleitet hat, sowie die Maßnahmen zur Erleichterung der Ein- und Weiterreise von Hunderttausenden ukrainischen Staatsbürgerinnen und Bürgern und die Aufnahme von Geflüchteten. Der rumänische Präsident wies auch auf die weitreichenden Auswirkungen der aktuellen Krise auf die Sicherheitslage an der Ostflanke des Bündnisses, insbesondere am Schwarzen Meer, hin. Er bekräftigte die Wichtigkeit einer raschen Umsetzung der Beschlüsse des außerordentlichen NATO-Gipfels vom März über den beschleunigten Einsatz der Kampfgruppe in Rumänien, als ersten Schritt zur langfristigen Stärkung der NATO-Präsenz an der Ostflanke. Nach Ansicht des rumänischen Präsidenten verdeutlicht die derzeitige ernste Sicherheitslage einmal mehr, dass die Abschreckungs- und Verteidigungsbereitschaft der NATO in der Region gestärkt werden muss. Dabei verwies er auf die Beschlüsse zur langfristigen Umgestaltung und Anpassung des Bündnisses, die auf dem NATO-Gipfel im Juni in Madrid gefasst werden sollen. Der rumänische Präsident betonte auch die Notwendigkeit, die benachbarte Republik Moldau, in politischer und wirtschaftlicher Hinsicht, bei der Bewältigung der ukrainischen Flüchtlingsströme und im Falle einer möglichen neuen Energiekrise zu unterstützen. Der rumänische Regierungschef rief zu entschlossenem und koordiniertem Handeln auf, um die Energieabhängigkeit von Russland zu beenden, und erklärte, Sanktionen hätten sich als wirksames Instrument erwiesen.


  • Nachrichten 19.04.2022

    Nachrichten 19.04.2022

    Russland setzt seine Offensive in der Ukraine mit schweren Angriffen fort, unter anderem auch im Westen des Landes, nahe der Grenze zu Polen. In der Nacht von Montag auf Dienstag wurden auch starke Explosionen entlang der Front im Osten der Ukraine, in der Region Donbass, gemeldet. Städte wie Charkiw, Mikolajiw und Saporischschja sind nach wie vor Ziel russischer Bombardements, ebenso wie Mariupol, das nach Aussage des ukrainischen Premierministers noch nicht nachgegeben hat. Hier befinden sich die letzten ukrainischen Truppen, die die belagerte Stadt verteidigen, in der Fabrik von Azowstal, wo Zivilisten laut BBC ebenfalls versuchen, sich in Sicherheit zu bringen. Die ukrainische Staatsanwaltschaft erklärte, dass in Verbindung mehr als 7000 mutmaßliche Kriegsverbrechen, die von russischen Truppen in der Ukraine begangen wurden, ermittelt werde.

    Die rumänischen Behörden haben
    beschlossen, die Botschaft in Kiew wieder zu öffnen, teilte Außenminister
    Bogdan Aurescu am Dienstag auf Twitter mit. Die tatsächliche Wiederaufnahme der
    Tätigkeit wird in der nächsten Zeit erfolgen, sobald die notwendigen technischen
    und sicherheitstechnischen Vorbereitungen abgeschlossen sind. 17 diplomatische
    Vertretungen haben ihre Tätigkeit in Kiew bereits wieder aufgenommen, teilte
    das ukrainische Außenministerium zuvor mit. Vor dem russischen Einmarsch am 24.
    Februar wurden die meisten ausländischen Botschaften von Kiew nach Lvov im
    Westen des Landes verlegt.


    Der rumänische Präsident Klaus Iohannis nimmt am Dienstag auf Einladung seines US-amerikanischen Amtskollegen Joe Biden an Beratungen mit mehreren führenden Politikern der Welt und Vertretern von EU- und NATO-Institutionen über regionale Sicherheitsfragen teil. Auf der Tagesordnung der Gespräche steht vor allem die Krise in der Ukraine, einschließlich der Frage, wie man sich bei der Verhängung von Sanktionen gegen Russland koordinieren kann, wie das Weiße Haus mitteilte.



    Auch der rumänische Verteidigungsminister Vasile Dîncu und sein Kollege vom Außenressort Bogdan Aurescu haben Telefongespräche mit ihren US-amerikanischen Gegenübern Lloyd Austin bzw. Antony Blinken geführt und sich zur Sicherheit in der Schwarzmeerregion im Zusammenhang mit dem Krieg in der Ukraine sowie über die Bemühungen der NATO, die Position der Alliierten an ihrer Ostflanke zu stärken ausgetauscht. Die Gespräche konzentrierten sich auch auf die Frage, wie die alliierte Gefechtsgruppe in Rumänien einsatzbereit gemacht werden kann. Beide Verteidigungsminister brachten ihre Besorgnis über die aktuelle Lage in der Ukraine, die an Rumänien grenzt, zum Ausdruck. Die Chefdiplomaten Rumäniens und der USA besprachen ihrerseits unter anderem die Verstärkung der US-Militärpräsenz in Rumänien.



    Die Förderung von Gas aus dem rumänischen Schwarzmeergebiet könnte schon Mitte des Jahres beginnen, so der rumänische Premierminister Nicolae Ciuca gegenüber Radio Rumänien. In der Zwischenzeit soll das Parlament im Eilverfahren über die Novelle des Offshoregesetzes für Gasförderung im Schwarzen Meer beraten. Den Behörden zufolge werden die vorgeschlagenen Änderungen die rechtliche Stabilität und Planungssicherheit gewährleisten, die für Unternehmen, die in der Gasförderung tätig werden wollen, erforderlich sind.



    Der Internationale Währungsfonds hat seine Schätzungen für das Wachstum der rumänischen Wirtschaft in diesem Jahr deutlich revidiert, und zwar von 4,8 % im Herbst auf 2,2 %, wie aus dem am Dienstag von der internationalen Finanzinstitution veröffentlichten jüngsten World Economic Outlook hervorgeht. Im nächsten Jahr wird Rumänien auf 3,4 % kommen. Die neuen revidierten Zahlen des IWF sind etwas optimistischer als die Prognose der Weltbank, die Anfang April von einem bescheidenen Wirtschaftswachstum von 1,9 % in diesem Jahr ausging, und die Risiken durch die Ukraine-Krise sind hoch. Auch der IWF hat seine Inflationsprognose deutlich nach oben korrigiert und sagt für Rumänien in diesem Jahr einen durchschnittlichen jährlichen Preisanstieg von 9,3 % voraus, das Zweieinhalbfache des im letzten Herbst prognostizierten Anstiegs von 3,4 %. Das Tempo des Preiswachstums wird sich im nächsten Jahr auf 4 % verlangsamen. Der Haushaltsentwurf für 2022 geht von einem Wirtschaftswachstum von 4,6 % aus.



    Der Straßenverkehr am Grenzübergang Nadlac zu Ungarn hat sich in den letzten 24 Stunden verdoppelt, da die im Ausland arbeitenden Rumänen auf dem Weg nach Hause sind, um die Osterfeiertage zu verbringen. Die Wartezeiten an der Grenze wurden dadurch verlängert, was zu Unzufriedenheit unter den Reisenden führte. Auch die Zahl der Personen, die das Land über denselben Grenzübergang verließen, stieg an. In den letzten 24 Stunden verließen mehr als 10.000 Menschen Rumänien, doppelt so viele wie an einem normalen Tag.



    Am 1. Juli wird in Rumänien eine neue Phase der Anticovid-Impfung beginnen, wie der Staatssekretär im Gesundheitsministerium, Andrei Baciu, bekannt gab. Ab diesem Zeitpunkt werden nur Hausärzte gegen SARS COV 2 impfen, so Baciu. Die Übergangsphase von der Impfkampagne zur regulären Anticovid-Immunisierung als Teil des nationalen Impfsystems wird am 30. Juni dieses Jahres enden. Vor diesem Datum können alle, die sich impfen lassen möchten, weiterhin die noch offenen Impfstellen nutzen. Bisher wurden mehr als 8 Millionen Rumänen mit dem vollständigen Schema gegen das Coronavirus geimpft.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 20.03 – 26.03.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 20.03 – 26.03.2022

    Summituri tru contextul a polimlui ditu Ucraina


    Ascumbuseari diplomatică fără preţedintu a dimocraţiilor occidintale, tru aestă stămănă, la Bruxelles, iu s’ţănură trei summituri didicate Ucrainei: al NATO, al Uniunii Europene şi a naima vărtoasi şapte văsilii industrializate. Lidirllii G7 căftară, tru ună declaraţie comună, ca Rusia s’tiñîsească apofasea a Curtillei Internaţionale di Justiţie ta s’dănăsească ntrăoară opearaţiunile militare tru Ucraina. Tru diclaraţie s’caftă, tutunăoară, ritrădzearea forţelor ruseşti, iar G7 tăxeaşti s’asiguripsească că sancţiunile băgati a Moscovăllei va s’hibă aplicate cu stricteţe. Tru cadrul a summitului NATO, Alianţa apufusi s’da agoiutoru suplimentar Ucrainăllei. Easti nai ma greaua criza di securitate ditu unu barnu, diclară șeful a organizaţiei, Jens Stoltenberg. Secretarul general a Alianţăllei, a curi mandat fu prilundzitu până la 30 yismăciuni 2023, spusi că patru năi grupuri di alumtă va s’hibă thimilliusiti tru România, Ungaria, Bulgaria şi Slovacia, tru consolidarea alăntoru patru formate ţi suntu tru Polonia şi văsiliile baltiţi. Apofasea ari scupolu s’anvărtuseadză flancul estic al NATO di la Amarea Baltică la Amarea Lae. Liderllii a Alianței va s’ndreagă, tutunăoară, planuri tră crearea di forţe şi capacităţ suplimentare ninte di summitul a lor ditu cirişaru, cundille tu una diclaraţie, prezidintul a SUA, Joe Biden. Liderul di la Casa Albă vini tru aestă stămănă tru Europa tră s’llia parti, la Bruxelles, la summiturile menționate si tră s’ducă tru Polonia, văsilie cătă cari s-ai ma mulță ditu arifugaţlli ditu Ucraina. Tru cadrul ali andamasi NATO, prezidintul Klaus Iohannis cundille că anvărtuşearea prezenţei aliate tru România la Amarea Lae şi pi tut flancul estic reprezintă un obiectiv strategic a Bucureștiului, ca apandisi la implicaţiile agresiunillei ruse tra securitateaa europenă şi euroatlantică.



    Apofasi tră siguranța energetică a Europăllei


    Impactul economic a polimlui ditu Ucraina, criza arifugaţlor şi siguranţa energetică a Europăllei, pi fondul a misurilor di ñicurari a dipendinţei andicra di Rusia – sunt temele agendăllei Consiliului European di la Bruxelles. Comisia Europeană va ca statele membre s’ancupără diadunu gaze naturale, tru scupoltu ti anvartuseari securitatea energetică a Uniunillei şi ta s’ñîcureadză dipendinţa di hidrocarburile ruseşti. Ună strategie tru aest sensu fu faptă publică ñiercuri di executivul comunitar, nintea reuniunillei di la Bruxelles a şefilor di stat şi di guvern ditu Uniunea Europeană. Un grup di lucru nau thimilliusitu va s’lucreadză ti parteneriate cu văsilii di nafoara spaţiului comunitar, iar activitatea aistei echipe va s’inspire ditu experienţa amintată tru kirolu a pandimiillei, cându fură ancuparati diadunu vaccinuri anti-COVID-19 tră tute statili membre, precizeadză Comisia Europeană. Tru logica ñîcurarillei dipendința di gazlu arusesc s’arădăpseaşti şi habarea a prezidintului Joe Bidin şi al şefăllei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mutrinda un acord tră suplimentarea transportului di gaz lichefiat cari yine tru Europa ditu Statele Unite. Tutunăoară, Bruxellesul va ca cathi cratu membru să s’asiguripsească că până la 1 brumaru are duri rezerve di gaze tră iarnă, di nai pţănu 80% ditu capacităţile proprii di anmagazinare, proporţie cari va s’crească diapoa la 90%, ditu iarna yinitoare. Tru idyiulu kiro, criza energetică genearată di polimlu ditu Ucraina ălli feaţi pi oficialii europeni să-și reconsidiră poziţia andicra di energia pi bază di cărbune. Inclusiv România, cari easti ma pţănu dipendintă di resursele energetice ditu Fedirația Rusă, s’ndredazi s’extragă ma multu cărbune.



    Agiutoru tră arifugaţlli ditu Ucraina


    Bruxellesul pripune majorarea cu 3,4 miliardi di euro a fondurlor distinate statelor membre cari apanghisescu arifugaţ ditu Ucraina. Păradzlli va s’agiungă maxusu tru văsiliile aflate la sinurlu cu aestă ţară – easti zborlu di Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, ama şi tru ateali cari aprukeară nai ma mari numiru di persoane tru raport cu populaţia a lor – Austria, Bulgaria, Cehia şi Estonia. Un comunicat a executivului comunitar precizeadză că, tru aist kiro, eforturli s’concentreadză pi protejarea a cilimeañiloru, accesul la educaţie, serviţii di sănătate, ama şi acces la locuri di lucru şi locuinţe. 10 milioane di ucraineni, dimi aproximativ un cirecu ditu populaţia Ucrainei, fură anănghisiţ să-şi alasaă locuinţele di itia a polimlui diclanşat di Rusia, tu 24 şcurtu. Ndauă sute di ñilli ditu aești tricură sinurlu tru România, iara tratamentul di cari s’hărsiră aoa fu apreciat unanim di partenerllii a Bucureştiului. Comisia Europeană apufusi s’pitreacă tru România o echipă cari s’evalueadză hărgili pe cari guvernul li avu cu arifugaţlli ucraineni şi s’ndreagă turlia di dicontare a aluştora. Di altă parte, executivul di la București ndreapsi un plan naţional tră agiutarea a arifugaţlor, șase grupuri di lucru va s’kivernisească problemele aţiloru cari apufusescu s’arămână tru România. Pisti sinuru, alumtili continuă. Intrată tru doilu mesu di polimu, Ucraina ţăni keptu a aputrusearillei faptă di armata ruse, victimi sunt di dauli părţă, iara pazarapserli di irini nu adusiră rezultati ti hairi.



    Traian Băsescu, fostul prezidintu ali Românie, fu colaborator a Securitatillei


    Fostul prezidintu ali Românie, Traian Băsescu fu colaborator a Securitatillei ca poliţie politică, apufusi, tru aestă stămănă, Analta Curtea di Casaţie şi Justiţie, cari ţănu aşi, pritu sentinţă difinitivă, apofasea a primei instanţe. Pi hiotea a kirolui, Consiliul Naţional tră Studierea Arhivelor Securitatillei lu verifică ma multi ori arada pe Traian Băsescu, iara aestu lo ună adiverinţă di necolaborare cu fosta Securitate, atea ditu soni tru 2014. Tru 2019, ama, anul tru cari Traian Băsescu fu aleptu europarlamentar, CNSAS constată, pi baza a născăntoru documente, că fostul prezidintu fu colaborator a Securitatillei. Tru ună primă reacţie, Traian Băsescu diclară că nu va s’comenteadza apofasea a Instanţei Supreme şi va s’facă dimersurile legale la CEDO.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala








  • Retrospectiva săptămânii 20.03 – 26.03.2022

    Retrospectiva săptămânii 20.03 – 26.03.2022

    Summituri în contextul războiului din Ucraina

    Mobilizare diplomatică fără precedent a democraţiilor occidentale, în această săptămână, la Bruxelles, unde au avut loc trei summituri dedicate Ucrainei: al NATO, al Uniunii Europene şi al celor mai puternice şapte ţări industrializate. Liderii G7 au cerut, într-o declaraţie comună, ca Rusia să respecte decizia Curţii Internaţionale de Justiţie şi să îşi suspende imediat operaţiunile militare în Ucraina. În declaraţie se solicită, totodată, retragerea forţelor ruseşti, iar G7 promite să se asigure că sancţiunile impuse Moscovei vor fi aplicate cu stricteţe. În cadrul summitului NATO, Alianţa a decis să ofere ajutor suplimentar Ucrainei. Este cea mai gravă criza de securitate dintr-o generaţie, a declarat șeful organizaţiei, Jens Stoltenberg. Secretarul general al Alianţei, al cărui mandat a fost prelungit până la 30 septembrie 2023, a anunţat că patru noi grupuri de luptă vor fi create în România, Ungaria, Bulgaria şi Slovacia, în consolidarea celorlalte patru formate deja în Polonia şi ţările baltice. Decizia este menită să întărească flancul estic al NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră. Liderii Alianței vor elabora, de asemenea, planuri pentru crearea de forţe şi capacităţi suplimentare înainte de summitul lor din iunie, a precizat, într-o declaraţie, președintele SUA, Joe Biden. Liderul de la Casa Albă a venit în această săptămână în Europa pentru a participa, la Bruxelles, la summiturile menționate si pentru a merge în Polonia, țară spre care s-au îndreptat cei mulți dintre refugiații din Ucraina. În cadrul reuniunii NATO, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că întărirea prezenţei aliate în România la Marea Neagră şi pe întreg flancul estic reprezintă un obiectiv strategic al Bucureștiului, ca răspuns la implicaţiile agresiunii ruse asupra securităţii europene şi euroatlantice.

    Decizii pentru siguranța energetică a Europei

    Impactul economic al războiului din Ucraina, criza refugiaţilor şi siguranţa energetică a Europei, pe fondul măsurilor de reducere a dependenţei faţă de Rusia – sunt temele agendei Consiliului European de la Bruxelles. Comisia Europeană vrea ca statele membre să cumpere împreună gaze naturale, în încercarea de a consolida securitatea energetică a Uniunii şi de a reduce dependenţa de hidrocarburile ruseşti. O strategie în acest sens a fost făcută publică miercuri de executivul comunitar, înaintea reuniunii de la Bruxelles a şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană. Un grup de lucru nou înfiinţat ar urma să se ocupe de încheierea de parteneriate cu ţări din afara spaţiului comunitar, iar activitatea acestei echipe ar urma să se inspire din experienţa dobândită în timpul pandemiei, când au fost cumpărate în comun vaccinuri anti-COVID-19 pentru toate statele membre, precizează Comisia Europeană. În logica reducerii dependenței de gazul rusesc se numără și anunțul preşedintelui Joe Biden şi al şefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind un acord pentru suplimentarea transportului de gaz lichefiat care vine în Europa din Statele Unite. Totodată, Bruxellesul vrea ca fiecare stat membru să se asigure că până la 1 noiembrie are suficiente rezerve de gaze pentru iarnă, de cel puţin 80% din capacităţile proprii de înmagazinare, proporţie care ar urmă să crească la 90%, din iarna următoare. În același timp, criza energetică generată de războiul din Ucraina i-a făcut pe oficialii europeni să-și reconsidere poziţia faţă de energia pe bază de cărbune. Inclusiv România, care este mai puțin dependentă de resursele energetice din Federația Rusă, se pregătește să extragă mai mult cărbune.

    Sprijin pentru refugiații din Ucraina

    Bruxellesul propune majorarea cu 3,4 miliarde de euro a fondurilor destinate statelor membre care primesc refugiaţi din Ucraina. Banii vor ajunge cu precădere în ţările aflate la graniţa cu această ţară – este vorba de Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, dar şi în cele care au primit cel mai mare număr de persoane în raport cu populaţia lor – Austria, Bulgaria, Cehia şi Estonia. Un comunicat al executivului comunitar precizează că, în momentul de faţă, eforturile se concentrează pe protejarea copiilor, accesul la educaţie, servicii de sănătate, dar şi acces la locuri de muncă şi locuinţe. 10 milioane de ucraineni, adică aproximativ un sfert din populaţia Ucrainei, au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele din cauza războiului declanşat de Rusia, pe 24 februarie. Câteva sute de mii dintre aceștia au trecut granița în România, iar tratamentul de care au beneficiat aici a fost apreciat unanim de partenerii Bucureştiului. Comisia Europeană a decis să trimită în România o echipă care să evalueze cheltuielile pe care guvernul le-a avut cu refugiaţii ucraineni şi să stabilească modul de decontare a acestora. Pe de altă parte, executivul de la București a pregătit un plan naţional pentru sprijinirea refugiaţilor, șase grupuri de lucru urmând să gestioneze problemele celor care decid să rămână în România. Peste graniță, luptele continuă. Intrată în cea de-a doua lună de război, Ucraina reușește să reziste asaltului armatei ruse, victime sunt de ambele părți, iar negocierile de pace nu s-au soldat deocamdată cu rezultate palpabile.

    Traian Băsescu, fostul preşedinte al României, a fost colaborator al Securităţii

    Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu a fost colaborator al Securităţii ca poliţie politică, a decis, în această săptămână, Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, care a menţinut astfel, prin sentinţă definitivă, hotărârea primei instanţe. De-a lungul timpului, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii l-a verificat în mai multe rânduri pe Traian Băsescu, iar acesta a primit adeverinţă de necolaborare cu fosta Securitate, ultima în 2014. În 2019, însă, anul în care Traian Băsescu a fost ales europarlamentar, CNSAS a constatat, pe baza unor documente, că fostul preşedinte a fost colaborator al Securităţii. Într-o primă reacţie, Traian Băsescu a declarat că nu va comenta decizia Instanţei Supreme şi va face demersurile legale la CEDO.


  • 25.03.2022 (mise à jour)

    25.03.2022 (mise à jour)

    Pourparlers – Le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, a eu vendredi une entrevue bilatérale avec le chancelier allemand, Olaf Scholz, en marge de la réunion du Conseil européen. Les discussions ont porté sur le renforcement des relations roumano- allemandes, notamment dans le domaine de la coopération économique et énergétique et sur l’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen. Nous poursuivons la coordination de nos efforts dans le domaine de la sécurité et dans le soutien accordé aux réfugiés ukrainiens, a écrit Klaus Iohannis sur Twitter. Le président roumain a participé jeudi et vendredi à la réunion du Conseil européen. Au premier jour de l’événement, Klaus Iohannis a discuté avec le premier ministre bulgare, Kiril Petkov de la situation de sécurité régionale, du soutien accordé aux Ukrainiens qui fuient leur pays, de la coopération économique et énergétique et de l’accélération de l’interconnexion bilatérale. Jeudi, Klaus Iohannis a participé aussi au sommet de l’Otan.

    Aide – Le gouvernement de Bucarest a décidé vendredi d’offrir une centaine de millions d’euros d’aide non remboursable à la République de Moldova voisine. De cette manière, la Roumanie souhaite appuyer les autorités moldaves dans la réalisation de leurs projets de développement et de leurs réformes. Réuni vendredi, le gouvernement roumain a également décidé qu’un quota de 50% du profit resté aux sociétés Romgaz et Transelectrica après le prélèvement de leurs impôts revienne au budget public.

    Réfugiés -Près de 3,7 millions de personnes ont fui l’Ukraine et les combats déclenchés par l’invasion de l’armée russe le 24 février, selon le décompte de l’ONU publié vendredi, qui confirme le ralentissement du nombre de passages ces derniers jours. Au total, plus de dix millions de personnes, soit plus d’un quart de la population, ont dû quitter leur foyer. Quelque 90 % de ceux qui ont fui l’Ukraine sont des femmes et des enfants. Selon l’UNICEF, plus de 1,5 million d’enfants se trouvent parmi les personnes ayant fui. Près de 10 000 ressortissants ukrainiens sont arrivés en Roumanie jeudi, a fait savoir l’Inspection Générale de la police aux frontières. Depuis le déclenchement de la guerre au pays voisin et jusqu’à jeudi dernier, 537 548 réfugiés ukrainiens ont franchi les frontières roumaines.

    Gaz – Les Etats-Unis et l’Union européenne (UE) ont annoncé, vendredi la création d’un groupe de travail qui visera à réduire la dépendance de l’Europe envers les énergies fossiles russes, dans le contexte de la guerre en Ukraine. Les Etats-Unis s’efforceront de fournir à l’Europe 15 milliards de mètres cubes (m3) supplémentaires de gaz naturel liquéfié (GNL) en 2022, dans le cadre de cette initiative dévoilée par le président américain, Joe Biden, et la présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, selon un communiqué. Jeudi, la capitale belge, Bruxelles, a accueilli aussi bien le sommet de l’Otan que la réunion du G7, déroulée en présence du président américain, Joe Biden. A cette occasion, l’Otan a décidé d’offrir une aide supplémentaire à l’Ukraine et de continuer à renforcer sa présence militaire sur le flanc Est, en déployant de nouveaux contingents en Roumanie, Bulgarie, Hongrie et Slovaquie.

    Varsovie – Le président américain,
    Joe Biden, a entamé sa visite en Pologne, par une rencontre avec les militaires
    de la 82e division aéroportée américaine.Cette division, la dernière à
    quitter l’Afghanistan l’été dernier, fait partie des forces déployées sur le
    flanc oriental de l’Otan pour renforcer la présence militaire américaine face à
    l’invasion de l’Ukraine par la Russie.« Vous êtes au centre d’une
    bataille entre les démocraties et les autocrates », a dit Joe Biden lors d’un
    court discours. « Ce que vous faites est important, vraiment important »,
    a-t-il encore assuré. Samedi, Joe Biden rencontrera à Varsovie, des réfugiés
    ukrainiens, ensuite il aura une entrevue avec le président polonais Andrzej
    Duda et soutiendra une allocution sur la réponse des alliés face à l’invasion
    russe de l’Ukraine.

    COVID – La Roumanie a rapporté vendredi 3725 nouveaux cas de Covid en 24 heures et 41 décès associés. 415 patients positifs sont actuellement hospitalisés dans des unités de soins intensifs, soit le chiffre le plus réduit des trois derniers mois. Depuis deux semaines, la Roumanie a levé les restrictions sanitaires. N’empêche, le ministre de la Santé, Alexandru Rafila, recommande à la population de préserver les gestes barrière.

    Météo – Dans les prochaines 24 heures, le ciel sera variable, notamment dans l’est, le sud-est et le centre du pays où des pluies éparses feront leur apparition. Le vent soufflera légèrement sur le relief et plus fort sur les sommets des Carpates. Samedi, les températures iront de 11 à 19 degrés.

  • Nachrichten am Mittag, 25.03.2022

    Nachrichten am Mittag, 25.03.2022


    – Fast zehntausend ukrainische Staatsbürgerinnen und Staatsbürger sind am Donnerstag nach Rumänien eingereist, teilte die Generalinspektion der Grenzpolizei mit. Mehr als 5.300 ukrainische Geflüchtete reisten an der Grenze zur Ukraine ein (ein Anstieg um 9,9 %) und 2.900 an der Grenze zur Republik Moldau (ein Anstieg um 7,9 %). Seit Kriegsbeginn sind bis Donnerstag, um 24.00 Uhr, 537.548 ukrainische Geflüchtete nach Rumänien eingereist.




    – Der ukrainische Präsident Volodymyr Selenskyj forderte den Europäischen Rat am Donnerstagabend per Videokonferenz auf, die Aufnahme der Ukraine in die EU nicht zu verzögern. Diese Entscheidung solle nicht vom andauernden Kriege und dem Widerstand gegen den russischen Angriff aufgeschoben werden, sagte er. Vor Ort werden die Kämpfe am 30. Kriegstag fortgesetzt. Nach Angaben Kiews, verteidigen die ukrainischen Kräfte die Frontlinien im Osten, Südosten und Nordosten der Ukraine. Die ukrainischen Truppen nahmen, nach eigenen Angaben, die nördliche Stadt Tschernihiw unter Kontrolle und halten den Vormarsch des Feindes in Richtung Kiew auf. Die Verteidiger der Hauptstadt wehren die Offensive der Besatzer weiterhin ab und behalten die Kontrolle über wichtige Verteidigungslinien. An der südlichen Frontlinie wird die Verteidigung in einigen Gebieten fortgesetzt, und es wird auch eine Stabilisierungsoperation durchgeführt. In Kiew ist die Luftverschmutzung aufgrund des russischen Beschusses signifikant angestiegen. Nach Angaben der Vereinten Nationen werden immer mehr Ukrainerinnen und Ukrainer entführt und willkürlich in den von Russland kontrollierten Gebieten festgehalten. Der Vertreter der Ukraine bei den internationalen Organisationen in Wien forderte auf der Sitzung des Ständigen Rates der OSZE die internationale Gemeinschaft auf, alle Seehäfen für russische Schiffe zu schlie‎ßen, als Reaktion auf die russische Blockade der ukrainischen Häfen.




    – Die Vereinigten Staaten und die Europäische Union kündigten am Freitag die Einsetzung einer Arbeitsgruppe an, welche die Abhängigkeit Europas von Russlands fossilen Energieressourcen verringern soll, berichtet AFP. Ausgehend von der, von US-Präsident Joe Biden und der Präsidentin der Europäischen Kommission, Ursula von der Leyen, angekündigte Initiative, werden die USA der Europäischen Union in diesem Jahr voraussichtlich zusätzliche 15 Milliarden Kubikmeter Flüssigerdgas (LNG) liefern. Die NATO sagte der Ukraine zusätzliche Unterstützung zu und werde ihre Ostflanke, durch die Entsendung von vier neuen multinationalen Kampfgruppen nach Rumänien, Bulgarien, Ungarn und in die Slowakei, weiter stärken.




    – US-Präsident Joe Biden reist heute nach Polen, um mit ukrainischen Kriegsflüchtlingen zusammenzukommen. Er wird die Stadt Rzeszow, die ca. 80 km von der ukrainischen Grenze entfernt ist, besuchen. Joe Biden will sich über die “humanitären Ma‎ßnahmen zur Linderung des Leidens der Zivilbevölkerung in der Ukraine und zur Bewältigung des wachsenden Flüchtlingsstroms auf der Flucht vor Putins Krieg” informieren, teilte das Wei‎ße Haus mit. Anschlie‎ßend wird der US-Präsident mit den in der Region stationierten US-Soldaten zusammentreffen, die “gemeinsam mit unserem polnischen Verbündeten zu den Abschreckungsbemühungen der NATO an ihrer Ostflanke beitragen”. Am Freitagabend reist Biden nach Warschau, wo er am Sonnabend mit seinem polnischen Amtskollegen ausführlichere Gespräche führen wird. Dieser zweitägige Besuch in Polen folgt auf einen diplomatischen Marathon in Brüssel, wo Joe Biden an Gipfeltreffen der NATO, der G7 und der EU teilnahm und die Einigkeit des Westens in ihrer Reaktion auf Moskaus Krieg, einen Monat nach Beginn der russischen Invasion in der Ukraine, lobte. In Brüssel erklärte Joe Biden, dass die NATO “noch nie so geeint war”.




    – Die Regierung in Bukarest entscheidet auf ihrer heutigen Sitzung über eine nicht rückzahlbare Hilfe für die benachbarte Republik Moldau (ehemalige Sowjetunion, mehrheitlich rumänischsprachig) in Höhe von 100 Millionen Euro. Rumänien möchte auf diese Weise die Behörden des Nachbarstaates bei der Durchführung von Entwicklungsprojekten und Reformen in mehreren Bereichen unterstützen.


  • Ukraine – déclarations de Joe Biden

    Ukraine – déclarations de Joe Biden

    Ukraine — La Russie paiera « le prix fort » en cas de recours à des armes chimiques en Ukraine, a prévenu le président américain, Joe Biden, qui a annoncé de nouvelles sanctions contre la Russie. Il sest engagé à « éviter » une confrontation directe entre lOtan et la Russie car elle provoquerait « la Troisième Guerre mondiale ». A Moscou, le porte-parole du Kremlin, Dmitri Peskov, cité par Reuters, a déclaré que les hostilités prendraient fin lorsque l’Occident prendra des mesures au sujet des préoccupations exprimées à répétition par la Russie concernant les civils tués dans l’est de l’Ukraine et l’élargissement de l’OTAN à l’est. Entre temps, à mesure que les troupes russes qui ont envahi l’Ukraine le 24 février continuent leur tentative d’encercler Kiev, la Turquie a annoncé le déménagement de son ambassade à Tchernihiv, à 40 km de la frontière roumaine. La Turquie comptait parmi les derniers pays à avoir une ambassade à Kiev.

  • Klaus Iohannis invitat de Joseph R. Biden la o nouă rundă de consultări

    Klaus Iohannis invitat de Joseph R. Biden la o nouă rundă de consultări

    Președintele României, Klaus Iohannis, a participat luni, 28 februarie 2022, la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri globali aliați și ai instituțiilor multilaterale, în contextul desfășurării agresiunii militare nejustificate și ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

    Consultările au continuat linia eforturilor aliate și transatlantice de coordonare și vin în completarea discuțiilor în format similar, care au avut loc la datele de 11 și 18 februarie 2022.

    La discuții au mai participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Președintele Consiliului European, Charles Michel, și, pentru prima dată în acest format, Prim-Ministrul Japoniei, Fumio Kishida.

    Liderii au analizat situația gravă de pe teren și au reiterat măsurile concrete și ferme de răspuns întreprinse de comunitatea internațională pentru descurajarea Rusiei, cu referire la pachetele extinse de sancțiuni, precum și la măsurile care pot fi întreprinse pentru prevenirea escaladării acestor acțiuni, inclusiv având în vedere amenințarea cu utilizarea armelor nucleare de către Președintele rus, pe care liderii au condamnat-o.

    Accentul a fost pus, în continuare, pe strategia cuprinzătoare și concretă prin care poate fi sprijinită Ucraina, pe toate dimensiunile, în fața acestei agresiuni, în vederea asigurării suveranității și integrității teritoriale ale acestui stat, și a restabilirii păcii și securității pe continentul european.

    În intervenția sa, Președintele Klaus Iohannis a subliniat oportunitatea continuării consultărilor în acest format și importanța crucială a menținerii coordonării strânse și a unității aliate și transatlantice, precum și cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, în contextul regional cu impact asupra securității euroatlantice și globale și asupra ordinii internaționale bazate pe reguli, inclusiv din perspectiva amenințării utilizării armelor nucleare de către Federația Rusă.

    Președintele Klaus Iohannis a reafirmat, și cu acest prilej, sprijinul României pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și pentru dreptul acesteia de a lua propriile decizii de politică externă și de securitate.

    Președintele României a evidențiat, de asemenea, impactul amplu al actualei crize asupra situației de securitate pe Flancul Estic al Alianței, inclusiv la Marea Neagră, precum și asupra întregului spațiu euroatlantic.

    Președintele României a reiterat faptul că actuala situație gravă de securitate regională demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă și unitară, a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în mod special la Marea Neagră.

    De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a subliniat, și în acest context, importanța accelerării procesului de creare a Grupului de Luptă al NATO în România, ca măsură de a consolida suplimentar postura de descurajare și apărare a NATO în regiune. Totodată, Președintele României a reluat apelul la trimiterea în țara noastră, de către aliați, a unui număr suplimentar de trupe și de capabilități.

    Totodată, Președintele Klaus Iohannis a menționat măsurile concrete întreprinse de țara noastră în sprijinul Ucrainei, cu referire la ajutorul în valoare de peste 3 milioane de euro, constând în donarea de echipament de protecție, combustibil, alimente, apă și medicamente. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a exprimat disponibilitatea ca România să servească în calitate de hub de distribuție a asistenței umanitare pentru Ucraina, valorificând poziția sa de stat vecin, cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, disponibilitate apreciată de liderii prezenți.

    Președintele României a subliniat că la eforturile depuse de țara noastră se adaugă facilitarea fluxului cetățenilor ucraineni de la frontieră, precum și asigurarea tranzitării în siguranță a unui număr mare de cetățeni ai altor state și a membrilor misiunilor diplomatice din Ucraina.

    Președintele Klaus Iohannis a pus accentul, de asemenea, pe necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova, atât în ceea ce privește gestionarea refugiaților ucraineni, cât și în cazul unei eventuale noi crize energetice.

    Totodată, în context, Președintele României a făcut apel la acțiuni hotărâte și coordonate pentru eliminarea energiei ca instrument politic de presiune și șantaj.

  • Joe Biden a acuzat Rusia că a premeditat atacul asupra Ucrainei

    Joe Biden a acuzat Rusia că a premeditat atacul asupra Ucrainei

    Preşedintele american Joe Biden a acuzat joi Rusia că a premeditat atacul lansat în zorii zilei împotriva Ucrainei şi că armata rusă a declanşat un asalt neprovocat asupra Ucrainei, transmite Reuters.

    De asemenea, Joe Biden a promis noi sancţiuni împotriva Rusiei după ceea ce el a numit încălcarea flagrantă a dreptului internaţional şi respingerea diplomaţiei de către preşedintele rus Vladimir Putin.


    Președintele SUA a susținut că Putin vrea să restabilească fosta Uniune Sovietică și că în acest moment nu are de gând să discute cu președintele rus.

    Joe Biden a mai declarat că atacul rusesc s-a desfăşurat în mare aşa cum se bănuia că se va întâmpla.

    Discursul preşedintelui SUA, Joe Biden, după ce Rusia a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei.

    Joe Biden: Armata rusă a început un atac brutal asupra populaţiei Ucrainei, fără provocare, fără justificare, fără necesitate – acesta este un atac premeditat. Vladimir Putin îl plănuieşte de luni întregi, aşa cum noi am spus tot timpul. El a mutat peste 175.000 de trupe şi echipament militar în poziţii aflate de-a lungul graniţei ucrainene. El a construit şi un spital de campanie şi a adus rezerve de sânge, ceea ce vă spune tot ceea ce trebuie să ştiţi în legătură cu intenţiile sale dintotdeauna. El a respins orice efort de bună-credinţă întreprins de Statele Unite şi de aliaţii şi partenerii noştri, pentru a aborda îngrijorările noastre reciproce de securitate, prin dialog, prin evitarea unui conflict inutil şi evitarea suferinţei umane. De săptămâni întregi noi avertizăm că acest lucru se va întâmpla, iar acum se desfăşoară în mare parte aşa cum am preconizat. În ultima săptămână, am văzut o intensificare a bombardamentelor în Donbas – regiunea din estul Ucrainei controlată de separatiştii susţinuţi de Rusia. Guvernul rus a coordonat atacuri cibernetice împotriva Ucrainei. Am văzut un teatru politic înscenat la Moscova, afirmaţii neîntemeiate şi bizare, conform cărora Ucraina ar urma să invadeze şi să lanseze un război împotriva Rusiei, că Ucraina ar fi pregătită să folosească arme chimice, că Ucraina a comis genocid – fără nicio dovadă. Am văzut încălcări flagrante ale legislaţiei internaţionale şi tentative de a crea unilateral două aşa-numite noi republici, pe teritoriul ucrainean suveran. Şi chiar în momentul în care Consiliul de Securitate al ONU se reunea pentru a-şi exprima susţinerea faţă de suveranitatea Ucrainei, pentru a preveni invazia, Putin şi-a declarat propriul război. În câteva momente, momente, atacuri cu rachete au început să cadă asupra unor oraşe istorice din Ucraina, apoi au venit raidurile aeriene, urmate de intrarea rapidă a tancurilor şi a trupelor. Noi am fost transparenţi cu întreaga lume, am împărtăşit dovezi declasificate ale planurilor Rusiei, şi ale atacurilor cibernetice şi pretextelor false, astfel încât să nu existe nicio confuzie sau muşamalizare în legătură cu ceea ce face Putin. Putin este agresorul. Putin a ales acest război, iar acum el şi ţara sa vor suporta consecinţele. Astăzi, autorizez sancţiuni suplimentare, puternice şi noi limitări pentru ceea ce poate fi exportat către Rusia. Aceste măsuri vor impune costuri severe asupra economiei ruse, atât imediat, cât şi în timp. Am conceput în mod expres aceste sancţiuni pentru a maximiza impactul pe termen lung asupra Rusiei şi pentru a minimaliza impactul asupra Statelor Unite şi a aliaţilor noştri. Aş vrea să afirm clar: SUA nu fac singure acest lucru. De mai multe luni, construim o coaliţie de parteneri ce reprezintă peste jumătate din economia globală. 27 de state membre ale Uniunii Europene – inclusiv Franţa, Germania, Italia – precum şi Regatul Unit, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi multe altele – pentru a amplifica impactul comun al răspunsului nostru. Tocmai am discutat cu liderii G7, în această dimineaţă şi suntem în acord deplin, total. Vom elimina capacitatea Rusiei de a face afaceri în dolari, euro, lire şi yeni – pentru a putea face parte din economia globală. Vom limita capacitatea sa de a face acest lucru. Vom paraliza capacitatea de finanţare şi de expansiune a armatei ruse. Vom impune măsuri majore ce vor submina capacitatea Rusiei de a concura în economia de înaltă tehnologie a secolului 21. Deja am văzut impactul acţiunilor noastre asupra monedei ruse – rubla, care, în cursul zilei de astăzi, a atins cel mai slab nivel din istoria sa. Bursa rusă s-a prăbuşit astăzi. Rata de împrumut a guvernului rus a urcat cu peste 50%. După acţiunile de astăzi, noi am sancţionat băncile ruse, care deţin, laolaltă, active de un trilion de dolari. Am izolat cea mai mare bancă din Rusia – care deţine singură peste o treime din activele bancare ale Rusiei – am izolat-o de sistemul financiar american. Iar astăzi blocăl încă patru bănci majore. Acest lucru înseamnă că toate activele pe care acestea le deţin în America vor fi îngheţate. Între acestea se numără VTB – a doua cea mai mare bancă din Rusia, care deţine 250 de miliarde de dolari. După cum am promis, adăugăm pe lista sancţiunilor şi nume ale elitelor ruse şi membri ai familiilor acestora. După cum am spus marţi, acestea sunt persoane care câştigă personal de pe urma politicilor Kremlinului şi ei ar trebui să sufere. Vom continua cu adăugarea unor miliardari corupţi, în zilele următoare. Marţi, am oprit guvernul rus de la a strânge capital de pe urma unor investitori americani şi europeni. Acum, vom aplica aceleaşi restricţii celor mai mari întreprinderi controlate de stat, din Rusia. Companii cu active ce depăşesc 1,4 trilioane de dolari. O parte din cel mai puternic impact al acţiunilor noastre se va resimţi în timp, pe măsură ce restrângem accesul Rusiei la finanţe şi tehnologie pentru sectoare strategice ale economiei sale şi degradăm capacitatea sa industrială, în următorii ani. Între acţiunile noastre şi cele ale aliaţilor şi partenerilor noştri, estimăm că vor fi sistate peste jumătate din importurile Rusiei de bunuri Hi-Tech., potrivit RADOR.

  • BREAKING NEWS – Putin declares war on Ukraine

    BREAKING NEWS – Putin declares war on Ukraine

    Russia’s
    president, Vladimir Putin, on Thursday authorized a military operation in
    Eastern Ukraine in order to protect the people, calling on the Ukrainian army
    to lay down their weapons. President Putin insisted that Ukraine’s bid to join
    NATO is unacceptable.




    According to the
    CNN, explosions were reported in the Borsypil area, close to the capital Kiev, minutes
    within the announcement. Additional explosions were also reported in the cities
    of Kramatorsk, Mariupol, Odessa and Kharkov, according to different sources. The
    authorities have restricted air traffic in the regions around Kyiv, Dnipro,
    Lviv, Odessa and Simferopol.




    US president Joe
    Biden has condemned Russia’s unprovoked and unjustified attack on Ukraine in
    a statement early Thursday morning. President Putin has chosen a premeditated
    war that will bring a catastrophic loss of life and human suffering. Russia
    alone is responsible for the death and destruction this attack will bring, and
    the United States and its Allies and partners will respond in a united and
    decisive way, the US president said.




    On Wednesday
    night, during an emergency meeting of the UN Security Council, Secretary
    General Antonio Guterres had told Russian President Vladimir Putin to stop
    attacking Ukraine and to give peace a chance.

  • Nachrichten 19.02.2022

    Nachrichten 19.02.2022

    – In den letzten 24 Stunden wurden in Rumänien insgesamt 12.319 Corona-Neuinfektionen und 148 Todesfälle gemeldet. Mit 40.018 Fällen wurde am 1. Februar die höchste Zahl an Corona-Erkrankungen seit Beginn der Pandemie verzeichnet. Die gegenwärtige Corona-Welle flaut im ganzen Lande ab. Gleichzeitig nimmt aber auch die Impfwilligkeit der Rumäninnen und Rumänen ab. Knapp über 8 Millionen Menschen sind vollständig geimpft.




    – US-Präsident Joe Biden erklärte am Freitag, er sei überzeugt, dass sein russischer Amtskollege Wladimir Putin die Entscheidung zum Einmarsch in die Ukraine getroffen habe, schreibt die AFP. Wir glauben, dass sie die Hauptstadt Kiew ins Visier nehmen werden, eine Stadt mit 2,8 Millionen unschuldigen Menschen“, betonte der US-Regierungschef. Er fügte jedoch hinzu, dass, solange es keine Invasion gebe, die Diplomatie immer eine Option bleibe, und erinnerte daran, dass Au‎ßenminister Antony Blinken am Donnerstag in Europa mit seinem russischen Amtskollegen Sergei Lawrow zusammentreffen soll.




    – Zu der Ukraine-Krise sagte der rumänische Präsident Klaus Iohannis, es wäre wünschenswert, dass der Dialog fortgesetzt werde. Er betonte in einer von der Präsidialverwaltung veröffentlichten Erklärung, die enge Koordination und die Einheit der Alliierten und der Nordatlantischen Organisation seien von entscheidender Bedeutung. Iohannis nahm am Freitag, auf Einladung von US-Präsident Joe Biden, an Konsultationen mit führenden Vertretern der Alliierten und der Europäischen Union über die jüngsten sicherheitspolitischen Entwicklungen ausgehend von den russischen Provokationen teil. Der rumänische Präsident sagte, es sei wichtig, das umfassende Sanktionspaket fertig zu schnüren und unmissverständlich klarzustellen, dass dieses angewendet werde, wenn sich die Lage verschlechtert. Er betonte auch die Notwendigkeit, die Abschreckungs- und Verteidigungsposition an der gesamten Ostflanke der NATO – von der Ostsee bis zum Schwarzen Meer – in einheitlicher und kohärenter Weise zu stärken. Nur so könne ein Beitrag zur Aufrechterhaltung der regionalen Stabilität und der Sicherheit des Bündnisses insgesamt geleistet werden, fügte er hinzu. Klaus Iohannis bekräftigte Rumäniens entschiedenes Eintreten für die Souveränität und territoriale Integrität der Ukraine und für ihr Recht, frei über ihre Au‎ßenpolitik zu entscheiden. Er erklärte auch, dass Rumänien bereit sei, alle Auswirkungen der derzeitigen Krise zu bewältigen.




    – An diesem Wochenende kommen Staats- und Regierungschefs aus aller Welt zur Münchner Sicherheitskonferenz zusammen. Die Ukraine-Krise und die Befürchtungen einer russischen Militärinvasion in der Ukraine werden dabei im Vordergrund stehen, berichten die Presseagenturen. Rumänien ist durch Au‎ßenminister Bogdan Aurescu und Verteidigungsminister Vasile Dincu vertreten. Zum ersten Mal in den letzten Jahren nimmt Russland nicht an der Sicherheitskonferenz teil. Dies deutet auf eine Verschlechterung der Beziehungen zwischen dem Westen und Moskau hin. Die Kiewer Präsidentschaft teilte mit, dass der ukrainische Präsident Volodymyr Selenskyj daran festhält, an der Münchner Sicherheitskonferenz teilzunehmen. Die Reise des ukrainischen Staatschefs galt aufgrund der drohenden Gefahr eines russischen Angriffs als unsicher, schreibt die AFP. Andererseits kündigte der Separatistenführer der selbst ernannten Donezk“ Republik in der Ostukraine am Sonnabend eine allgemeine Mobilisierung an. Der Separatistenführer in der Region Luhansk gab kurz darauf eine ähnliche Erklärung ab. Die Ankündigungen erfolgten inmitten einer “dramatischen Zunahme” von Verletzungen der Waffenruhe in der Ostukraine, die Stunden zuvor von OSZE-Beobachtern gemeldet worden war.




    – Am heutigen Sonnabend jährt sich der 146. Geburtstag des gro‎ßen rumänischen Bildhauers Constantin Brâncuși. Dieser wird in den Vertretungen des Rumänischen Kulturinstituts in den wichtigsten Hauptstädten der Welt mit zahlreichen Veranstaltungen begangen. Premierminister Nicolae Ciucă erklärte, die Veranstaltungen seien “eine Hommage an das au‎ßergewöhnliche Talent eines Rumänen, der durch seine meisterhafte Kunst die Weltbildhauerei radikal beeinflusst hat”. Ferner sagte er, Constantin Brâncuși war ein Genie, der, in der für den rumänischen Bauern typischen Bescheidenheit und Einfachheit lebte. Die Natur, die Spiritualität und die rumänische Folklore waren seine Musen und verwandelten sein Atelier in Paris in eine kleine Ecke des bäuerlichen Rumäniens.