Tag: limba romana
-
Limba oficială pentru minoritatea română, din Ucraina, este începând de astăzi limba română
Limba oficială pentru minoritatea română din Ucraina este începând de astăzi limba română, nu limba moldovenească, a declarat, miercuri, la Kiev, şeful Executivului de la Bucureşti, Marcel Ciolacu. la finalul şedinţei comune ale guvernelor României şi Ucrainei.
Guvernul de la Kiev a adoptat un document prin care recunoaşte că minoritatea română din Ucraina vorbeşte limba română, şi nu limba moldovenească. Măsura a fost adoptată în contextul obligaţiei îndeplinirii de către Ucraina a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, unul dintre criterii referindu-se şi la drepturile minorităţilor naţionale.
Vorbim de aderarea rapidă a Ucrainei şi a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Pentru această aderare există şi nişte principii şi în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor. Aceste principii sunt la nivel european. Şi România a respectat toate principiile necesare de aderare la Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte drepturile minorităţilor, sunt convins că România poate pune la dispoziţie întreaga legislaţie Ucrainei, fiind o bună practică această abordare în România. Relaţia inter-instituţională între mine şi domnul prim-ministru nu mai este la nivelul de a ne face promisiuni. Noi decidem împreună ce este mai bine pentru popoarele pe care le reprezentăm. A existat o şedinţă de guvern în cadrul şedinţei comune între România şi Ucraina şi decizia Guvernului a fost că pe teritoriul Ucrainei limba oficială este limba română, a afirmat Ciolacu.
Premierul României s-a referit şi la drepturile preoţilor ortodocşi din comunitatea românească din Ucraina, care au dreptul de a oficia slujbele în limba română.
La fel de important cred că este să ne asigurăm că preoţii români ortodocşi vor oficia în continuare serviciile religioase în limba română. Libertatea religioasă este un drept fundamental, iar păstrarea identităţii religioase şi a limbii de slujire sunt principii fundamentale pentru orice societate, a adăugat Ciolacu.
-
România 43
Senatorul
Monica Anisie, membru al Comisiei pentru românii de pretutindeni despre
proiectului Educație la puterea 2, un proiect care le oferă posibilitatea şi
copiilor din străinătate de a învăţa limba română.
-
Jurnal românesc – 09.10.2023
***Guvernul de la Bucureşti a aprobat, recent,
proiectul de Lege de ratificare a Acordului în domeniul securităţii sociale
între România şi Statele Unite ale Americii, drepturile de pensie urmând a fi
asigurate reciproc – informează Ministerul Muncii. Documentul se aplică, pentru
România, legilor care reglementează pensiile şi ajutoarele pentru deces din
sistemul public de pensii, precum şi legilor care reglementează contribuţiile
de asigurări sociale de sănătate.În baza noului Acord va fi posibilă
valorificarea perioadelor lucrate atât în România, cât şi în SUA pe principiul
totalizării, cu acordarea proporţională a pensiei de către fiecare stat, în
funcţie de perioadele de asigurare realizate.Documentul conţine şi dispoziţii
privind exportul pensiilor, pentru facilitarea mobilităţii pensionarilor din
cele două state pe teritoriul celuilalt stat şi a menţinerii accesului lor la
drepturile de pensie aflate în plată. Proiectul de lege mai include prevederi
referitoare la lucrătorii detaşaţi care, pe bază de reciprocitate, vor fi
exceptaţi de la plata contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate din
sistemul naţional al statului unde sunt detaşaţi. Acordul în domeniul
securităţii sociale urmează să fie ratificat de Parlamentul României.
***Parlamentarii USR de diaspora Radu Mihail
şi Iulian Lorincz au depus o iniţiativă legislativă menită să impulsioneze
înfiinţarea de către Ministerul Educaţiei de şcoli româneşti în afara
graniţelor ţării, la cererea comunităţilor. Potrivit proiectului, cursurile de
limbă, cultură şi civilizaţie românească oferite prin intermediul Institutului
Limbii Române vor fi extinse prin instituirea obligativităţii organizării
acestor cursuri în comunităţile în care există cereri în acest sens.‘În
ultimii 15 ani, jumătate de milion de copii români s-au născut în diaspora.
Pentru ei, cea mai puternică legătură pe care o pot avea cu România este cea a
limbii române. Cunoaşterea limbii şi a culturii româneşti sunt garanţii ale
păstrării identităţii naţionale. De aceea, este esenţial să avem politici
educaţionale solide pentru copiii români din diaspora.’, a afirmat senatorul Radu
Mihail.Iniţiatorii propunerii legislative vor ca Statul român să sprijine
inclusiv iniţiativele independente, pentru că – spun ei – există asociaţii şi organizaţii de români care au înfiinţat cursuri de limbă română sau chiar
şcoli româneşti ce funcţionează cu succes şi care au nevoie de recunoaştere oficială.
Proiectul mai prevede ca unităţile de învăţământ de tip ‘şcoală românească din
afara graniţelor ţării’ să funcţioneze şi ca centre de atestare a cunoaşterii
limbii române şi să elibereze certificate autorizate în acest sens.
***La Milano vor avea loc, pe 17 octombrie, evenimente omagiale dedicate sopranei Hariclea
Darclée. Va avea loc ceremonia de dezvelire a unei plăci memoriale dedicate uneia
dintre cele mai mari artiste lirice ale României, ale Italiei și ale lumii
operei de la sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20. Va fi prezentat
volumul Hariclea Darclée. Diva muzicii lirice care a fermecat artiștii și
publicul. Faima internațională. Dragostea ei pentru Milano (Editura Rediviva,
Milano 2023) şi va avea loc un concert de muzică lirică susținut de Rodica Vică
– soprană, Sânziana Mircea – pian și Mariana Preda – nai. Născută în România,
în 1860, într-o familie aristocratică cu origini grecești, Hariclea Darclée a
fost considerată, timp de trei decenii, Primadonna assoluta a teatrului liric
mondial. A fost prima interpretă a rolului Floria Tosca din istoria operei Tosca, Giacomo Puccini scriind special pentru
ea aria ‘Vissi d’arte, vissi
d’amore’. Hariclea Darclée a trăit
o mare parte a vieții ei în Italia, din 1890, de la debutul la Teatro alla
Scala din Milano, până la reîntoarcerea definitivă la București, în anii ’30. A
încetat din viață în 1939.
***Festivalul Internaţional PROPATRIA a
ajuns, duminică, 8 octombrie, în Republica Moldova, cu spectacolul de muzică şi
poezie ‘Aplauze pentru poet…pe scenă’, cu actriţa Rodica Mandache, actorul
Eduard Păuna şi pianistul Cătălin Răducanu. Cei doi actori au recitat din şi
despre Eminescu, în ambianța muzicală inedită creată de Cătălin Răducanu la
pian, într-un dialog imaginar cu proiecții video de poezie în interpretarea
unor actori-reper ai scenei româneşti – Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ,
Constantin Chiriac, Ştefan Bănică, Alexandru Repan şi, într-o intervenţie de
arhivă – Ion Caramitru. Ediţia a 13-a a festivalului Internațional PROPATRIA
are loc între 1 şi 30 octombrie, în 6 ţări europene.
-
Jurnal românesc – 28.09.2023
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că, atât timp cât este în funcţie, nu o să accepte ca românii să fie în continuare “umiliţi” de cancelarul Austriei, Karl Nehammer, prin opoziţia asupra intrării României în Spaţiul Schengen. Şeful Guvernului de la Bucureşti consideră poziţia acestuia de “neacceptat” şi a anunţat că, în cazul în care, în decembrie, Austria îşi va folosi din nou dreptul de veto împotriva României, administraţia de la Bucureşti va trimite în judecată statul austriac la Curtea Europeană de Justiţie şi le va cere Consiliului European, Comisiei şi Parlamentului European să se alăture României în acest proces.
Ciolacu a acuzat Austria că, în pofida sancţiunilor europene aplicate Moscovei, “în continuare cumpără gaze şi petrol din Rusia, de aproape 7 miliarde de euro”. “România respectă sancţiunile impuse Rusiei (…) Austria nu le respectă. (…) Nu poţi să vii să-mi spui, după ce accepţi Croaţia, că România şi Bulgaria mai trebuie să aştepte” intrarea în Schengen, a mai spus premierul. El a arătat că România pierde minimum 2% din Produsul Intern Brut prin neaderarea la spaţiul european de liberă circulaţie.
Cursul de limbă, cultură şi civilizaţie românească va fi predat şi în unităţi de învăţământ din Comunitatea franceză din Belgia în care studiază copii de origine română, a anunţat ministrul Educaţiei, Ligia Deca. Aceasta a semnat, miercuri, alături de reprezentanţii Guvernului Comunităţii franceze din Belgia, ministrul-preşedinte, Pierre-Yves Jeholet, şi de ministrul Educaţiei, Caroline Desir, Carta de parteneriat privind implementarea Programului de Deschidere către Limbi şi Culturi, pentru perioada 2023-2028.
“Cursul (…) se adresează atât preşcolarilor, cât şi elevilor din clasele I-XII, fiind oferit gratuit copiilor ai căror părinţi l-au solicitat”, a menţionat Deca. Specific Comunităţii franceze din Belgia este faptul că, pe lângă componenta de limbă, proiectul include şi cursuri de deschidere către interculturalitate, care se vor desfăşura cu elevii întregii clase şi vor fi susţinute de către profesori români în parteneriat cu profesorii titulari. “Oriunde s-ar afla, copiii români au nevoie să-şi păstreze rădăcinile şi să simtă apropierea de ţara în care s-au născut”, a mai spus ministrul român al Educaţiei.
România ocupă locul 47 în clasamentul celor mai inovatoare ţări din lume, în urcare cu două poziţii faţă de anul trecut, potrivit unui studiu realizat de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, o agenţie specializată parte a ONU. Topul este condus, din nou, de Elveţia, urmată de Suedia şi Statele Unite ale Americii. Între primele zece se regăsesc Marea Britanie, Singapore, Finlanda, Olanda, Germania, Danemarca şi Coreea de Sud. În ceea ce-i priveşte pe vecinii României, Ungaria se află pe locul 35, Bulgaria pe poziţia a 38-a, Serbia pe locul 53, iar Republica Moldova s-a clasat pe poziţia 60.
Conform raportului, statele europene sunt în continuare cel mai puternic reprezentate în Top 20. Ţărilor care au înregistrat performanţe foarte bune în domeniul inovaţiei li s-au alăturat India, Indonezia, Pakistan, Uzbekistan şi Brazilia. Ultimele locuri din clasament sunt ocupate de Burundi, Irak şi Guineea. Clasamentul celor mai inovatoare ţări din lume analizează 132 de economii şi are la bază 80 de criterii, inclusiv investiţiile, educaţia şi cheltuielile guvernamentale pentru cercetare şi dezvoltarea de produse online.
Artistul vizual Andrei Alexandru Pantea și cercetătoarea Iolanda Vasile participă la a 6-a ediție a Festivalului Internațional de Film Est European — BEAST 2023, care se desfășoară în perioada 27 septembrie — 1 octombrie, la Porto, în Portugalia. Pantea va prezenta programul de filme experimentale, pe 28 şi 29 septembrie, iar Iolanda Vasile va susține materclass-ul Cinegeografia Socialistă: Africa – Europa de Est, pe 30 septembrie la Universitatea din Porto.
Alexandru Pantea este doctor în arte vizuale. Practica sa cuprinde serii de cărți de autor, piese ceramice și proiecte fotografice. Din 2023 este lector specializat în Grafică la Universitatea Națională de Arte “George Enescu” din Iași. Iolanda Vasile este doctorand în Studii Postcoloniale și Cetățenie Globală și cercetător junior la Centrul de Studii Sociale al Universităţii din Coimbra, profesor de limba portugheză şi coordonator și manager cultural la Centrul de Limbă Portugheză al Universităţii de Vest din Timișoara. De aproape 10 ani este şi curator de film. Participarea celor doi la BEAST 2023 este susţinută de Institutul Cultural Român de la Lisabona.
-
Leçon 22 – Les couleurs (3)
Lecţia douăzeci şi doi
Dominique : Bună ziua, dragi prieteni !
Alexandra : Bună dimineaţa !
Alexandru : Bună seara !
Valentina : Bună !
Bun venit la lecţia de limba română. Aujourdhui, chers amis, nous allons nous amuser en jouant avec les couleurs. Tout comme en français, les relations entre couleurs et objets sont très intéressantes dun point de vue linguistique. Revenons donc au spectre solaire et recommençons par le rouge :
Alexandra : roşu – roşie
La forme féminine – roşie – a été adoptée pour désigner la tomate.
Alexandru : o roşie – une tomate
două roşii – deux tomates
un kilogram de roşii – un kilo de tomates
Alexandra : portocaliu – portocalie
Portocaliu vient de portocală – orange.
Valentina : o portocală – două portocale
un kilogram de portocale
Alexandra : galben – galbenă
Cette couleur a donné son nom à une fleur jaune très prisée pour ses vertus curatives et beaucoup utilisée en dermatologie, le souci officinal, appelé en roumain gălbenea (au singulier) – gălbenele (au pluriel).
Alexandra : verde – verde reste inchangé a féminin
un copac verde (un arbre vert)
o frunză verde (une feuille verte)
Il est intéressant de constater quun très, très grand nombre de poésies et chansons du folklore roumain débutent par le syntagme frunză verde (feuille verte) – à laquelle on ajoute dhabitude le nom de la plante ou de larbre auquel cette feuille appartient – par exemple :
frunză verde de trifoi (feuille verte de trèfle).
A partir de frunză verde les créateurs anonymes construisent souvent dautres images linguistiques. Nous avons eu même un excellent ensemble de musique traditionnelle qui sappelait Frunză verde.
Et ce nest pas tout. Le vert est une couleur très importante, puisque cest la couleur de la nature vivante. Le mot verdeaţă dérivé de verde, signifie « verdure ». Le pluriel – verdeţuri – désigne les fines herbes.
Alexandra : albastru – albastră
Alexandru : un cer albastru – un ciel bleu
ochi albaştri – des yeux bleus.
Valentina: Ioana are ochi albaştri.
La couleur bleue – albastru – a elle aussi donné son nom à une fleur : albăstrea – bleuet, employé surtout au pluriel : albăstrele, parce que cette fleur, on ne la trouve presque jamais isolée.
Alexandra : indigo
On appelle indigo le papier chargé de couleur destiné à obtenir des doubles.
Alexandra : violet – violetă
Le féminin désigne une fleur :
Valentina : o violetă – une violette
un buchet de violete
Puisquaujourdhui nous avons beaucoup parlé des fleurs et de la nature et puisque cest la période des fêtes pascales, disons que le Dimanche des Rameaux sappelle chez nous Florii, mot qui vient de floare – fleur.
Ce jour-là cest la fête de toutes les personnes des deux sexes qui portent des noms de fleurs.
Ce serait peut-être amusant pour vous de les connaître :
Pour les femmes, nous avons tout dabord, simplement
Floarea et son diminutif Florica ;
ensuite, pour les garçons et les filles:
Florin – Florina
Florentin – Florentina
Viorel – Viorica
Les noms de fleurs sont moins souvent utilisés comme prénoms masculins. A part Viorel, on peut mentionner Florian, peut-être aussi Mugurel (petit bourgeon) et éventuellement Codruţ (de codru – bois ou forêt). Pour le féminin nous avons Codruţa.
Les femmes portent elles, très souvent des noms de fleurs. Je vous propose un brainstorming pour les découvrir. Alors ?
Crina – lys
Lăcrămioara – muguet
Brânduşa – safran des prés
Narcisa – narcisse (Ça vous lavez deviné.)
Margareta – marguerite
Liliana – de lilas
Sulfina – mélilot
Camelia – camélia
Je crois que nous avons mentionné les plus fréquents. Voilà pour aujourdhui. Pas de devoir musical, mais uniquement un bain de nature avec Narcisa Suciu.
LA REVEDERE!
Narcisa Suciu – Rău mă dor orchii mă dor – Quils me font mal, les yeux!
-
Povestea vorbei
Vorbim, în rubrica de astăzi, despre alternanţe fonetice utilizate în vorbirea curentă. Şi includ aici câteva substantive ce denumesc anumite popoare.
-
România 43
Asigurarea
învățământului în limba română pentru comunitățile istorice și diaspora trebuie
să fie prioritară pentru ambasadorii României și MAE, afirma senatorul
Claudiu Târziu, președinte al Comisiei pentru pentru comunitățile de români din
afara țării.
-
Leçon 21 – Les couleurs (2)
Lecţia douăzeci şi unu
Dominique : Bună ziua, dragi prieteni !
Alexandra : Bună dimineaţa !
Alexandru : Bună seara !
Valentina : Bună !
Bun venit la lecţia de limba română.
Valentina : Suntem în luna aprilie. Este primăvară.
Alexandru : Natura este plină (pleine) de culoare.
· plin / plină – plein / pleine
Alexandra : roşu (rouge), portocaliu (orange), galben (jaune), verde (vert), albastru (bleu), indigo (indigo), violet (violet)
Alexandru : alb (blanc), gri (gris), negru (noir)
Valentina : roz, maro (marron)
· maro – marron
Ces formes, que nous connaissons déjà, sont utilisées pour le masculin. Au féminin, la forme de ladjectif change :
· roşu – roşie
un stilou roşu – o floare roşie
· portocaliu – protocalie
un fular portocaliu – o eşarfă portocalie
· galben – galbenă
un creion galben – o frunză (feuille) galbenă
· verde reste inchangé au féminin
un costum verde – o pijama verde
· albastru – albastră
un telefon albastru – o vestă albastră
· indigo reste, lui aussi, comme tel
un pantalon indigo – o bluză (blouse) indigo
· violet – violetă
un caiet violet – o biciletă violetă
· alb – albă
un trandafir alb – o lumină (lumière) albă
· gri reste inchangé au féminin
un costum gri – o eşarfă gri
· negru – neagră
un microfon negru – o pisică neagră
(un chat noir)
Comme pour la plupart des adjectifs, la marque du féminin est la voyelle ă – à lexception de roşu et de portocaliu.
Alexandra : Eu am un pantalon portocaliu şi o bluză portocalie.
Alexandru : Eu am o cămaşă roşie.
Alexandra : Valentina are o eşarfă albastră.
Valentina : Nu, eu am o eşarfă indigo. Tu ai o vestă neagră ?
Alexandru : Nu, eu nu am o vestă neagră, am o vestă gri şi o cravată verde.
Alexandra : Eu am o pijama roz. Tu ai o pijama roz ?
Valentina : Nu, eu am o pijama galbenă şi o pijama albastră.
Alexandru : Noi avem o floare albă, cu (avec) o frunză (feuille) verde şi un mugur (bourgeon) roz.
Alexandra : Noi avem o poezie frumoasă.
« Verde crud, verde crud,
Mugur alb şi roz şi pur,
Vis de-albastru şi de-azur,
Te mai văd, te mai aud. »
Cest la première strophe dun très lumineux poème de Lucian Blaga. Ça sappelle « Note de primăvară » (Notes de printemps). Je pense que vous lavez déjà compris à moitié.
« Verde crud, verde crud,
« Oh, vert cru, vert cru
Mugur alb şi roz şi pur,
Bourgeon blanc et rose et pur
Vis de-albastru şi de-azur,
Rêve bleu, rêve dazur
Te mai văd, te mai aud. »
Je te vois et je tentends encore. »
Apprenez cette strophe par cœur, si vous voulez. Ça fait du bien de la réciter, de temps à autre, pour soi-même. Anda Călugăreanu nous aidera à la mémoriser.
LA REVEDERE !
Anda Călugareanu – Verde crud (Vert cru)
