Tag: Maramures

  • Esența sărbătorilor creștine la români

    Esența sărbătorilor creștine la români

    Trăsături ale românilor creștini din țară și de peste hotare. Cu Pr. Ioan Pop, parohia ortodoxă Poienile Izei, Maramureș.







  • Maramureş

    Maramureş


    Astăzi vă invităm în nordul ţării, într-o zonă încărcată de legendă; Maramureş. Mergem în Maramureş pentru oamenii primitori, pentru cea mai modernă pârtie de schi, de la Borșa, pentru a afla poveştile Țării Lăpușului, Țării Chioarului, Țării Codrului și Țării Maramureșului Istoric. În Maramureșul Istoric vă puteţi bucura de o sumedenie de porți tradiționale maramureșene şi mănăstiri din lemn. Aici se găseşte cea mai înaltă biserică din lemn din Europa, monument UNESCO, Săpânţa-Peri. Şi tot la Săpânța, suntem aşteptaţi să ne amuzăm şi să cugetăm la Cimitirul Vesel.



    Prezent la ediţia din această toamnă a Târgului de turism al României, Marius Mureșan, șef birou turism și promovarea județului, Consiliul Județean Maramureș, ne-a mărturisit că a fost ales un stand mai mare, pentru a fi reprezentativ pentru varietatea zonei, şi ni l-a prezentat:


    Am venit cu un trib de daci care efectiv promovează Maramureșul dacic, pe urmă cu meșterii noștri consacrați. Avem sculptori în lemn, olar și țesături, cu un război veritabil. Cei care vin să viziteze pavilionul, pot vedea efectiv cum doamna meșter Stana Nuța lucrează la războiul de țesut. În continuare avem bine-cunoscutul ansamblu folcloric Național Transilvania, cu instrumentiști și dansatori. Pentru că din această toamnă pârtia de la Borșa a fost autorizată ca și pârtie olimpică, am adus efectiv o telegondolă pe care am amplasat-o aici, în Standul Maramureșului, pentru a vedea exact cum este să urci într-o telegondolă. Totodată, să nu uităm de bine-cunoscuta horincă, de preparatele tradiționale pe care le avem aici pentru degustat și de voie bună. În această ediție dorim să promovăm aproape exclusiv sezonul de iarnă, dar avem materiale pentru toate sezoanele, inclusiv ofertă pentru Paște.



    Dintre atracţiile turistice, menţionăm Cascada Cailor, una dintre cele mai frumoase cascade din România, situată în apropierea stațiunii Borșa, în partea nord-estică a Munților Rodnei. Aici, apa de pe Muntele Cailor se adună într-un cerc glaciar și se scurge în mai multe trepte peste un versant abrupt calcaros numit Podul Cailor. Cu o înălțime de aproximativ 90 de metri, Cascada Cailor este cea mai mare cascadă din România și unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din Maramureș, fiind accesibilă dinspre Borșa-Complex, cu telescaunul sau pe jos, pe un traseu de o oră și jumătate.



    Un alt obiectiv unicat prin modul său de formare este Lacul Albastru din Baia Sprie, care a fost declarat rezervație naturală. Lacul Albastru este situat într-o zonă sălbatică și neamenajată de la poalele munților Gutâi, într-un loc parcă uitat de lume. Apa lacului își schimbă culoarea în funcție de temperatură și poziția soarelui iar faptul că are nuanțe schimbătoare îl face cu totul deosebit: primăvara, apa este albastră iar vara devine verde închis cu nuanțe de smarald. Procesul de formare al lacului reprezintă explicația științifică care stă la baza acestui fenomen, lacul formându-se după prăbușirea unei mine, mineralele reziduale fiind cele care influențează culoarea apei.



    Iar experienţa unei plimbări cu Mocănița, un tren cu aburi care se deplasează pe o linie de cale ferată cu ecartament îngust, completează ineditul experienţei. Cu o durată de 6-7 ore, plimbarea porneşte din Vișeul de Sus și traversează Parcul Natural al Munților Maramureșului, călătorind pe Valea Vaserului şi include o oprire pentru prânz în Paltin.







  • Oferte la Târgul de Turism al României, ediția de toamnă

    Oferte la Târgul de Turism al României, ediția de toamnă

    Ediția de toamnă
    a Târgului de Turism al României s-a desfășurat la București, în perioada 10-13
    noiembrie. Vizitatorii au găsit cele mai noi și mai interesante oferte
    turistice. Au participat agenții de turism, unități de cazare și de agrement,
    dar și autorități de turism locale, naționale și internaționale. Pe lângă
    promoțiile oferite cu ocazia sărbătorilor de iarnă, pasionații de călătorii au
    putut cumpăra pachete turistice cu reduceri de până la 50%. Evenimentul a fost
    organizat de centrul expozițional Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerț
    și Industrie din România și cu asociația patronală a agențiilor de turism din
    România.


    Amalia
    Dumbravă, biolog în cadrul Administrației Parcului Natural Porțile de Fier, ne
    invită să explorăm o arie protejată de interes național, din sud-vestul
    României, cu o diversitate etnică și biologică deosebită.

    Prezentăm
    un proiect transfrontalier prin care promovăm atât obiective de patrimoniu
    natural, dar și de patrimoniu cultural din România și din Bulgaria. Vor fi
    realizate niște tururi virtuale ca o invitație, ca oamenii să fie conștienți de
    frumusețea locurilor și pentru a-i invita să exploreze arealul parcurilor
    naturale, al ariilor protejate. Proiectul a fost demarat. Obiectivele incluse
    au fost deja scanate în format 3D cu ajutorul tehnologiei specifice și a
    fotogrametriei. Turiștii vor putea simula un zbor deasupra teritoriului nostru.
    Acolo unde îi va interesa ceva se vor putea opri la obiectivele 3D.



    Techirghiol este
    o stațiune balneoclimaterică permanentă pe litoralul românesc al Mării Negre,
    situată la 16 km de municipiul Constanța, pe malul lacului cu același nume.
    Acesta este cunoscut pentru calitățile apei sărate, mineralizate, și a
    nămolului sapropelic, folosit în tratarea mai multor afecțiuni severe sau mai
    ușoare. Melisa Regep, inspector în cadrul departamentului de proiecte al
    Primăriei din Techirghiol.

    Sunt prezentă la Târgul de Turism
    în cadrul unui proiect. Proiectul se numește Creșterea atractivității
    turistice în stațiunea balneară Techirghiol și se desfășoară prin programul
    operațional-regional. Promovăm orașul, care s-a dezvoltat foarte frumos, cu
    faleza și pontonul, cu piste de biciclete, cu ofertele de tratament cu nămolul
    nostru renumit. Suntem stațiunea balneară din România pe primul loc în acest
    moment, cu foarte multe premii. Bazele noastre de tratament sunt deschise
    non-stop. Cel mai renumit este Sanatoriul Techirghiol. Urmează mănăstirea
    Sfânta Maria, care e foarte renumită și care are și ea bază de tratament.



    În cadrul Târgului
    de Turism al României, ediția de toamnă, au fost prezenți și mulți meșteri
    populari. Nicolas Leș este fiul lui Dan Leș, olar, și promovează tradiția
    olăritului, învățată în familie.

    Am preluat meseria de la tata
    și de la bunicul. Lucrăm ceramică. Ne inspirăm din ceramica tradițională din
    Maramureș, pe care o aducem în contemporan, fie prin formă, fie prin culoare.
    În mare parte, ne vizitează turiștii străini din Germania, Belgia, Franța,
    Marea Britanie, Statele Unite ale Americii. Turiștii străini parcă văd mai bine
    potențialul tradițional din zona noastră. Pleacă foarte mulțumiți. Ne recomandă
    și duc cu ei mai departe, dincolo de granițe, povestea noastră, a
    Maramureșului.



    Claudiu Dobrican,
    consilier principal la Consiliul Județean Maramureș, spune că Maramureșul în
    sine este un brand.

    Este recunoscut datorită oamenilor noștri
    simpli, care-și deschid sufletul în fața oaspeților. Când veniți la noi, o să
    vă pună cea mai bună mâncare și cea mai bună pălincă pe masă. Pe lângă asta,
    avem multe atracții turistice. La Borșa, avem cea mai modernă pârtie de schi
    din Maramureș, care s-a deschis anul trecut. Are 3,6 km. Avem vârfurile semețe
    tot din regiunea Borșa. Maramureșul e împărțit în patru regiuni: Țara
    Lăpușului, Țara Chioarului, Țara Codrului și Țara Maramureșului Istoric. În
    Maramureșul Istoric puteți vedea o sumedenie de porți tradiționale maramureșene,
    mănăstiri. Avem cea mai înaltă biserică din lemn din Europa, monument UNESCO.
    De asemenea, și mănăstirea Bârsana e recunoscută pentru frumusețea ei. La
    Săpânța, atracția e Cimitirul Vesel. Avem oferte de Crăciun și de Revelion.
    Cele de Revelion s-au cam epuizat, dar mai avem câteva locuri libere de
    Crăciun. În acea perioadă, veți putea vedea o sumedenie de tradiții, puteți
    auzi colinde autentice. Vă așteptăm cu drag în Maramureș, un loc mirific.



    Georgiana
    Ungureanu, din partea Complexului Muzeal Curtea Domnească Târgoviște, a
    prezentat la târg județul Dâmbovița, care dispune de o gamă largă de atracții
    turistice.

    Avem o zonă montană frumoasă, unde găsim Peștera
    Ialomiței – Bucegi, dar și un oraș deosebit, Târgoviște, cu Turnul Chindiei,
    iar, în apropierea Bucureștiului, la doar 30 de km, găsim Palatul Brâncovenesc
    de la Potlogi. I-aș invita pe turiști să vadă zona montană din Munții Bucegi.
    Pe lângă Peștera Ialomiței, ei pot vedea Lacul Bolboci. Pe de altă parte, în
    interiorul Peșterii Ialomița, turiștii vor descoperi o cascadă superbă și un
    traseu amenajat la standarde europene, cu platforme și podețe. În perioada
    asta, de iarnă, ei vor vedea stalagmite și stalactite din gheață.



    Niculai Barbă,
    vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, a declarat în premieră pentru
    Radio România Internațional că anul 2023 va fi Anul Ciprian Porumbescu în
    Bucovina. Astfel, vor fi organizate numeroase evenimente dedicate renumitului
    compozitor român ale cărui piese au fost alese imnul României, dar și imnul
    Albaniei.

    În acest an, deși Bucovina înseamnă tradiție, am
    venit și cu lucruri noi. Este pentru prima dată când Consiliul Județean și
    Centrul Național de Informare și Promovare Turistică când venim cu alte
    instituții implicate în turism. Este vorba de o serie de primării care vor face
    parte din viitoare organizație a Managementului de Turism Bucovina. Va avea
    anvergură regională și va fi, practic, prima organizație de acest tip,
    înființată la nivel național. La acest târg, pe lângă promovarea turistică a
    județului Suceava, găsiți și meșteșugari, gastronomia locală, cu referire în
    special la sărbătorile de iarnă. Toate acestea sunt completate de spectacole
    ale ansamblului artistic profesionist Ciprian Porumbescu. Este modul nostru
    consacrat de promovare a Bucovinei. La târg, ne axăm în special pe promovarea
    sărbătorii Crăciunului. În acest an, le transmit celor care ne ascultă, că
    sărbătoarea Crăciunului în Bucovina va însemna Crăciun în familie. Suntem
    pregătiți astfel încât să primim oaspeții cu întreaga lor familie.


    Tot în cadrul târgului de turism, Ministerul
    Antreprenorialului și Turismului a lansat Ruta Cultural-Turistică Meșteri
    populari și meșteșuguri tradiționale din România.


  • Maramureșul istoric, Săpânța

    Maramureșul istoric, Săpânța

    Ajungem
    azi în nordul României, în Săpânța, o localitate din Maramureș, inclusă în
    aproape toate circuitele turistice. Pe lângă cel mai cunoscut cimitir din lume,
    Cimitirul Vesel, aici veți vedea cea mai înaltă biserică din lemn, un parc
    dendrologic cu arbori seculari, un complex de vâltori, iar pentru amatorii de drumeții
    un traseu ce poate fi parcurs doar la pas sau cu bicicleta.

    Grigore Luțai,
    preotul paroh al Parohiei ortodoxe românești Săpânța, spune că Maramureșul e
    frumos, mai ales aici, în zona sa istorică, pe malul Tisei, la Săpânța.

    Primul obiectiv turistic ar fi Cimitirul Vesel. După aceea, la nici un km,
    se află Mănăstirea Săpânța Peri, o lucrare de proporții, care se ridică la 75
    de metri înălțime și este structurată pe trei nivele. Acest monument
    impresionant este situat într-un parc dendrologic care se întinde pe 21 de
    hectare și care cuprinde peste 30 de arbori și arbuști, unii vechi de peste 300
    de ani. E o lucrare extraordinară, realizată de meșterii maramureșeni de la
    Bârsana.



    Fără opera renumitului sculptor, pictor și poet popular Stan
    Ioan Pătrașcu, poate că Săpânța ar fi rămas ca oricare alt sat din România,
    continuă Grigore Luțai, preotul paroh al Parohiei ortodoxe românești Săpânța.

    Eu slujesc aici din anii 90, din februarie. Rămân impresionat câți turiști
    au venit de-a lungul timpului aici, de pe toate continentele. Cimitirul Vesel a
    fost creat în perioada 1931-1935 de Stan Ioan Pătrașcu. Crucile erau realizate
    înainte fără epitaf, fără chipul celui plecat spre veșnicie, însă enoriașii au
    cerut să apară chipul celui plecat. El era un om cu mult har, absolvent a patru
    clase primare și a început să descrie la persoana întâi viața celui plecat spre
    veșnicie. Dacă în toate cimitirele din lume se aduc elogii celor plecați, la
    Săpânța, la foarte multe cruci din cele 1500 din Cimitirul Vesel, se redă viața
    așa cum a fost trăită pe pământ. Săpânța este una dintre frumoasele localități
    din vechiul Maramureș, cu o suprafață mare, cu o întindere de aproape 40 de
    hectare. Zona se învecinează cu toată
    Valea Marei, cu Țara Oașului, având mii de hectare de păduri și de izvoare. Ne
    bucurăm că suntem vizitați de către turiști în toate anotimpurile.



    Foarte aproape de Cimitirul Vesel, veți găsi un adevărat
    complex de vâltori. Sunt, de fapt, instalații din lemn, asemenea unor cuve
    conice, alimentate de un fir de apă deviat din vale. Apa ajunsă în vâltoare
    formează un vârtej asemănător celui din mașina de spălat, care antrenează și țesăturile
    în mișcarea ei.


    Pentru
    amatorii de vacanțe active ajunși în Săpânța, există și o ofertă de drumeție. Mlaștina
    Poiana Brazilor este o rezervație botanică protejată, de interes național. Aria
    naturală se află în Munții Igniș și reprezintă o zonă de mlaștini care
    adăpostește o mare varietate de plante, precum și suprafețe acoperite cu vegetație
    lemnoasă și pajiști. Mlaștina Poiana Brazilor este unul din obiectivele
    turistice incluse în Drumul Maramureșului, un traseu de 700 km de natură și
    cultură, care poate fi parcurs la pas sau cu bicicleta.


    În speranța că v-am
    convins, vă așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație. Până atunci, drum
    bun și vreme frumoasă!




  • The wooden churches of Maramureș

    The wooden churches of Maramureș


    Located in northern Romania, Maramureș is a very attractive tourist destination owing to the beauty of its landscape and the wealth of its ethnographic heritage. Today were going to talk about its old wooden churches, which are historical sites of great national and world value. Maria Mirela Poduț, from the Liviu Borlan county centre for the conservation and promotion of traditional culture in Maramureș tells us more about these churches:



    “Churches are usually located in the middle of villages, just as for believers God is the centre of the universe. Churches also served as places of refuge during invasions or epidemics. Our centre initiated a series of projects to promote these structures, but during the pandemic many activities were held online. A previous project, carried out between 2018 and 2020, consisted in the researching of old churches from three ethnographic areas: Chioar, Lăpuș and Maramureș. In 2021, the research was extended to a fourth ethnographic area, Codru, part of which is located in Maramureș county. This brings to an end a series aimed at providing an overview of all wooden churches listed as historical monuments in the four ethnographic regions of Maramureș: historical Maramureș, Chioar, Lăpuș and Codru.”



    The Land of Codru is situated in north-western Transylvania and is a well-defined region from an ethnographic point of view, while incorporating many influences from the neighbouring regions. Maria Mirela Poduț explains:



    “Its called the Land of Codru, which means woods, because in the past it used to be covered by large oak and beech forests, although today its landscape is dominated by valleys and gentle hills. Wooden churches from Codru region – A virtual guide is a project aimed at researching and promoting 18 old wooden churches listed as historical monuments and which can still be seen today in an ethnographic area that can be found in several counties, namely Maramureș, Sălaj and Satu Mare.”




    The wooden churches in this area are monuments of architecture almost unknown to a wide audience, but only to a small group of specialists, says Maria Mirela Poduț from the Liviu Borlan county centre for the conservation and promotion of traditional culture in Maramureș:



    “There is relatively little information about these wooden structures. Some of the information available was from the 1970s and hadnt been updated since. Our project aims to make these structures known, specifically the wooden churches in Codru that have been preserved, with information about their history, architectural details, paintings and the stories associated with them. Virtual tours for these churches are available. As for the characteristics of the churches, they are both distinct from other similar wooden structures in Romania and similar. Its important to note that six of them still hold religious services today for small and very small communities. Like in previous years, the project had two main components: research and promotion. For the research part we used archive information, such as studies and articles written by specialists from the fields of art, history and architecture, and information collected through field work. We created virtual guides for each of the structures researched, accompanied by photographs showing the current state of the churches, with all the information obtained on text and image format being available in the wooden churches section of the website, at codru.culturamm.ro.”




    The innovative nature of the project is also given by the dendrochronological dating of six of the churches included in the project. Maria Mirela Poduț explains:



    “Valuable information surfaced about these structures and their history. The dendrochronological dating is the most precise dating method today. The process consists in lab tests of a wood sample from the church. The method allows us to find out the age of the trees from which the church was built and the approximate year of the construction. As a first, the project also contains footage and research about the situation of the wooden churches in the Codru area and which are also available in the section of the website dedicated to the wooden churches.”



    Another component of the project and of the website is a section called “lost churches”. Maria Mirela Poduț has further details:



    “This section aims to provide a more complete picture, in so far as this is still possible, of the lost heritage in the Codru area, in virtual, electronic format, sadly the only way still possible. It provides relevant information and photographs of wooden churches that used to exist in these parts but which have not been preserved to this day. There is also footage of people who used to frequent these churches, who are talking about what they meant to them. These holy places reflect the centuries-old history in which different generations have crossed their threshold. Being in a place like this gives visitors a sense of peace and warmth because of the simplicity they will find here.”




    Virtual tours are therefore useful both for those who have visited these churches and wish to see certain details again and for those who have never had the chance to visit them.


  • Historian Ioan Mihalyi of Apsa

    Historian Ioan Mihalyi of Apsa


    Maramures is one of the oldest historical provinces inhabited by Romanians. The Land of Marmures was one of the many medieval state entities in the Carpathian basin and was mentioned for the first time in official documents in 1199.The emergence of the Moldavian feudal state in the early 14th century is very much related to the Romanians in Maramures. Back then, the local ruler Dragos and his troops crossed the Carpathians to the east to form a defence line along the Hungarian border, which would become the nucleus of the Moldavian state.



    The Land of Maramures was incorporated by the medieval Kingdom of Hungary and the local leaders were made nobles. After the Ottoman Empire conquered Hungary in 1526, Maramures became part of the Transylvanian voivodate, and in 1688 became part of Austria. In 1867, after the reform of the Habsburg Empire, and the establishment of Austria-Hungary, Maramures became a part of Hungary. After the first world war, in 1918, the representatives of the Romanians in Maramures voted for the union with the Kingdom of Romania.



    One of the most prominent figures of Maramures was historian Ioan Mihalyi of Apsa. He was born in 1844 in the village of Middle Apsa, which today is part of Ukraine, into a family of Romanians with noble Middle Ages roots. His father had been a governor of Maramures, a revolutionary commissioner during the 1848-1849 revolution and a judge with the Hungarian Royal Court. His elder brother was Victor Mihalyi of Apsa, a bishop of the Romanian Church United with Rome from 1895 until 1918. Ioan followed in his fathers footsteps and studied law at the University of Budapest. In 1869 he got a PhD degree in law, being the first Romanian from Maramures to get such a title.



    “One of Ioan Mihalyi of Apsas eight children was Lucia, born in 1903. In 1993, the Oral History Centre of the Romanian Radio Broadcasting Corporation had the big opportunity to to her, at the age of 91. Lucia Mihalyi of Apsa talked about the roots of her family and the bravery of her grandmother when her husband and other national Romanian leaders were sent to prison for alleged connections with the initiators of the 1948 Revolution. Lucia recalled her grandmothers story about how she was received by the Habsburg sovereign Franz Joseph.



    My great grandfathers name was also Ioan Mihaly and he had 7 children. My grandfather was detained for supporting the revolutionaries. My grandmother, Iuliana Nan, went to Franz Joseph and requested an audience, as some of her nieces were court ladies there. She told Franz Joseph that my grandfather was not part of the revolutionaries group, he had just talked to them. Iosif Man, the last Romanian prefect in Maramures, talked to the revolutionaries coming from Baia Mare and intended to commit atrocities, as they had done in Transylvania. In Maramures the revolution was not bloody. Franz Joseph told my grandmother that he could not release them. And my grandma said: “What kind of emperor are you, if the Hungarians are not listening to you?” And Franz Joseph said that nobody had talked to him like that. Two weeks later, they were all released.



    In the Hungarian capital, Ioan Mihalyi of Apsa was faced with beliefs that resonated with his own. He was particulary keen on the idea of Latinity, which he had heard about before in his family. A big part of studying law was history. The introduction of Hungarian as a study language in 1867 had become an even bigger a challenge for the young Romanians interested in finding their roots. So, Ioan Mihalyi of Apsa become a document editor and historian. His most important book, “Diplomas from 14th and 15th century Maramures” is a collection of documents about the Land of Maramures, the first of this kind about his native region, in Latin. And in 1902 the Romanian Academy recognized the special efforts made by the author in this regard and awarded him a prize.



    Ioan Mihalyi of Apsa stood for the common Romanians who had no national or civic rights. He stressed his mission also before the representative of the Hungarian Government who was demanding loyalty by forcing the Romanian communities to speak Hungarian. Here is Lucia Mihalyi of Apsa recalling that meeting:



    “They took the little church that my father had built. Because they demanded that Hungarian be used during the mass and also in the confessional school. And my father said: we have a 700-year-old Constitution. And if we use Hungarian at church and in school, then the peasants will no longer send their children to school. And a people that does not advance, will perish. He was told to go to Bucharest with his ideas, but my father said that those in Bucharest were Romanian and they did not need a lawyer. He said he would stay where he was to protect the peasants, as the peasants were really poor and oppressed by the Hungarian state.”



    Ioan Mihalyi of Apsa died in 1914, before the Big War ended. A tough war, that entailed lots of sacrifices, and which ended with the opening of a new world in a new country for the Romanians in Maramures.




  • Biseriţ maramureșene ditu lemnu

    Biseriţ maramureșene ditu lemnu

    Aştirnut tru nordul a Româniillei, Maramureșul easti ună regiune atractivă ditu videală turistică, di itia a muşuteţloru tru fise și a avearillei etnofolcloriţi.


    Adză nă dănăsimu dinintea a veclliloru biseriţ ditu lemnu, monumente istoriţi di valoare națională ică universală, a curi pirmituseari u nviţămu di la Maria Mirela Poduț, di la Centrul județean tră conservarea și promovarea a culturăllii tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș. Cara v’adratu alti planuri di vacanță, puteț s’videţ aesti biseriţ ditu iţi kiuşe a lumillei, di itia a născăntoru volti virtuale adrati pritu un şingiru di proiecte ahoryea.


    “Româñilli sunt un popul criștin, iara bisearica easti aştirnută tu misuhorea a hoarăllei, idyea cum și Dumidzălu easti nolgica a Universului. La bisearică, oaminilli ș-aflară daima arihatea cându s’feaţiră aputruseri, epidimii ică atumţea cându avură lenu turlii di probleme. Centrul a nostru judițean vru s’bagă tru valoare aesti monumente. Singirlu a aluştoru proiecte fu nkisitu di Centrul judițean tră conservarea și promovarea a culturăllei tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș ninti ta s’nkisească actuala pandimie, când nică nu șteam că va s’dizvărtimu ahătu multi activități online. Instituția a noastră easti la protlu dimers di aestă turlie. Tru perioada 2018-2020, pritu proiecte di idyea turlie, fură cercetate biseriţ veclli ditu alte trei zone etnografiţi: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Maramureșului. Tru 2021, documentarea s-teasi tru zona Țara Codrului, hiinda patra zonă etnografică, aflată parțial tru judițul Maramureș. Ase, s’bitiseaşti un ţiclu ţi ari scupolu s’aduca ună vidzută panoramică a tutulor biseriţlor ditu lemnu cu statut di monument aflati tru aţeali patru locări etnografiţi a Maramureșului: Maramureșul istoric, Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Codrului.



    Țara Codrului easti aştirnută tru nord-vestul ali Transilvanie, reprezintă un spațiu ghini andreptu ditu vidiala etnografică, ama pi hiotea a kirolui s’vidzură influențe multiple ditu partea a regiunilor etnografiţi ditu viţinată. Maria Mirela Poduț. “Ari numa Zona Codrului, di itia că tru kirolu di ma ninti eara anvălită di păduri teasi di cupaciu și di fag, ama adză tu amprotusa suntu vălliurli şi kipitli a llei aştirnuti. “Biseriţ di lemnu ditu Zona Codrului – Volti virtuale” easti un proiectu ahărdzitu ti cercetarea a și promovarea a unui numir di 18 biseriţ veclli ditu lemnu, codrenești, cu statut di monument istoric, cari nică suntu pi cicioru tru ună zonă etnografică ţi s’tindi tru judițili Maramureș, Sălaj și Satu Mare.”



    Biseriţle ditu lemnu ditu aestă zonă sunt monumente di arhitectură aproapea nicunuscute a publicului largu, avânda parti până tora di interesul a unui numir cama ñicu di specialiști, spune Maria Mirela Poduț, di la Centrul judițean tră conservarea și promovarea culturăllei tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș. “Informațiile tu ligătură cu aesti edifiţii di cult ditu lemnu sunt relativ puțăne. Niscănti numata fură actualizate u nolgica a añiloru 70, di la data a publicarillei a lor. Proiectul a nostru vru să scoată ditu anonimat prica di biseriţ di lemnu ditu Țara Codrului, nica pi cicioru, cu istoria, ditaliile arhitecturale, picturile și pirmituserli a lor. Fură ndreapti volti virtuale tră biseriţ. Aestea au trăsături cari li particularizeadză și, tru idyiulu kiro, li integreadză tru ansamblul a biseriţlor ditu lemnu ditu România. Easti important că, ditu aestea, șase armasiră nica cu distinația di locuri di cultu, ti comunități religioase ñiţ şi multu ñiţ. Idyea cu añilli di ma ninti, proiectul avu dauă componente prinţipale: cercetare și promovare. Tră lucărlu di cercetare s-ufilisiră informații ditu arhivă – studii și articole scrise di specialiști ditu domeniile artălltei, istoriillei și arhitecturălleii – adăvgati cu informații loati ditu teren. Tră cathi un di monumentele vizate s-adrară volti virtuale și caduri ti au scupoliu s’yilipsească catandisea di tora a biseriţlor, tute informațiile loati tru formă di text și di imagine putânda s’hibă vidzuti tru secțiunea “biseriţ di lemnu” a website-ului codru.culturamm.ro”



    Caracterul inovator a proiectului şeadi și tru datările dindrocronologhiţi di cari s’hărsiră șase ditutre biseriţle incluse tru proiect. Maria Mirela Poduț. “Eara scoasi tu vidiala informații valoroase mutrinda construcțiile și evoluțiile acestora. Datarea dindrocronologică easti nai ma precisă metodă di datare ditu dzalili a noastre. Procesul spuni ună analiza di laborator a unei mostre lemnoase ditu stizmă. Metoda easti ufilisită tră s’află vicllimea a arborilor ditu cari fu construită bisearică, ama și anul aproximativ a construcției. Ună premieră tru cadrul proiectului easti reprezentată di activitățile di filmare și di documentare. Aeastea prezintă realitatea biseriţlor ditu lemnu ditu zona Codrului tru idyea secțiune a site-ului – Biseriţ di lemnu.”


    Ună altă componentă tru premieră a proiectului și a site-ului easti secțiunea “lăcașe kiruti”. Maria Mirela Poduț, di la Centrul judițean tră conservarea și promovarea culturii tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș. “Pritu aesta, vremu s’adăvgămu, ahătu cătu s’poati la prica ţi kiru a patrimoniului ditu zona Codrului, tru ună turlie virtuală, electronică, ti amărtie, goala posibilă. Ase, prezentăm unu şingiru di informații relevante și caduri cu biseriţ ditu lemnu cari s-anălţară un kiro ma ninti tru aesti hori, ama cari numata există tru prezent ti amartie. Aoa aflaţ și filmări cu nodi oameni cari tricura totna pritu aesti locuri di cult și ţi semnificație au tră ei. Putem să spunem că tru aesti lăcașe sămti s’yilipseaşti istoria di sute di ani tru cari ahât multi bărnuri lă tricură praglu. Tru un ahtari loc ,ești anvărligatu di ună dukeari di irini și di căldură, di itia a simplitatillei pi cari u vidimu aoa. Neise, noi vă călisimu s’yiniţ s’li vidiţ.


    Dimecu, voltili virtuale suntu cu hăiri em tră aţelli cari vizitară aesti biseriţ și vor s’li veadă diznou cu niscănti ditalii, ama și tră aţelli cari nu putură s’agiungă la eali.


    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Biserici maramureșene din lemn

    Biserici maramureșene din lemn


    Situat în nordul României, Maramureșul este o regiune atractivă din punct de vedere turistic, datorită frumuseților naturale și a bogăției etnofolclorice. Azi ne oprim în fața vechilor bisericilor din lemn, monumente istorice de valoare națională sau universală, a căror poveste o aflăm de la Maria Mirela Poduț, de la Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș. Iar dacă v-ați făcut deja alte planuri de vacanță, puteți vizita aceste biserici din orice colț al lumii, datorită unor tururi virtuale create printr-o serie de proiecte deosebite.


    “Românii sunt un popor creștin, iar biserica este poziționată în centrul satului, la fel cum și Dumnezeu este centrul Universului. La biserică, oamenii și-au găsit mereu alinarea când au fost invazii, epidemii sau când au avut diverse probleme. Centrul nostru județean a vrut să pună în valoare aceste monumente. Seria acestor proiecte a fost inițiată de Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș înainte de a se declanșa actuala pandemie, când încă nu știam că vom desfășura atât de multe activități online. Instituția noastră nu se află la primul demers de acest fel. În perioada 2018-2020, prin proiecte similare, au fost cercetate biserici vechi din alte trei zone etnografice: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Maramureșului. În 2021, documentarea s-a extins în zona Țara Codrului, cea de-a patra zonă etnografică, situată parțial în județul Maramureș. Astfel, se încheie un ciclu menit să creeze o imagine panoramică a tuturor bisericilor din lemn cu statut de monument aflate în cele patru zone etnografice ale Maramureșului: Maramureșul istoric, Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Codrului.



    Țara Codrului este situată în nord-vestul Transilvaniei, reprezintă un spațiu bine conturat din punct de vedere etnografic, dar de-a lungul timpului s-au resimțit influențe multiple din partea regiunilor etnografice învecinate. Maria Mirela Poduț. “I se spune Zona Codrului, fiindcă în trecut era acoperită de păduri întinse de stejar și de fag, însă azi predomină văile și culmile sale domoale. “Biserici de lemn din Zona Codrului – Tururi virtuale” este un proiect dedicat cercetării și promovării a unui număr de 18 biserici vechi din lemn, codrenești, cu statut de monument istoric, care încă se păstrează într-o zonă etnografică întinsă pe suprafața județelor Maramureș, Sălaj și Satu Mare.”



    Bisericile din lemn din această zonă sunt monumente de arhitectură aproape necunoscute publicului larg, având parte până acum de interesul unui număr restrâns de specialiști, spune Maria Mirela Poduț, de la Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș. “Informațiile cu privire la aceste edificii de cult din lemn sunt relativ puține. Unele nu mai fuseseră actualizate de la mijlocul anilor 70, de la data publicării lor. Proiectul nostru a dorit să scoată din anonimat zestrea de biserici de lemn din Țara Codrului, încă păstrate, cu istoria, detaliile arhitecturale, picturile și poveștile lor. Au fost realizate tururi virtuale pentru biserici. Acestea au trăsături care le particularizează și, în același timp, le integrează în ansamblul bisericilor din lemn din România. Este important că, dintre acestea, șase și-au păstrat încă destinația de lăcașe de cult, deservind comunități religioase mici și foarte mici. Ca în anii precedenți, proiectul a avut două componente principale: cercetare și promovare. Pentru munca de cercetare s-au folosit informații din arhivă – studii și articole scrise de specialiști din domeniile artei, istoriei și arhitecturii – completate cu informații obținute din teren. Pentru fiecare dintre monumentele vizate s-au realizat tururi virtuale și fotografii menite să reflecte starea actuală a bisericilor, toate informațiile obținute în formă de text și de imagine putând fi văzute în secțiunea “biserici de lemn” a website-ului codru.culturamm.ro”



    Caracterul inovator al proiectului stă și în datările dendrocronologice de care au beneficiat șase dintre bisericile incluse în proiect. Maria Mirela Poduț. “S-au scos la iveală informații valoroase privind construcțiile și evoluțiile acestora. Datarea dendrocronologică este cea mai precisă metodă de datare din zilele noastre. Procesul constă în analiza de laborator a unei mostre lemnoase din perete. Metoda e folosită pentru a afla vechimea arborilor din care a fost construită biserică, dar și anul aproximativ al construcției. O premieră în cadrul proiectului e reprezentată de activitățile de filmare și de documentare. Acestea prezintă realitatea bisericilor din lemn din zona Codrului în aceeași secțiune a site-ului – Biserici de lemn.”


    O altă componentă în premieră a proiectului și a site-ului este secțiunea “lăcașe dispărute”. Maria Mirela Poduț, de la Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș. “Prin aceasta, dorim să întregim, în măsura în care se mai poate zestrea pierdută a patrimoniului pierdut din zona Codrului, într-o manieră virtuală, electronică, din păcate, singura posibilă. Astfel, prezentăm o serie de informații relevante și fotografii cu biserici din lemn care s-au înălțat odinioară în aceste sate, dar care nu mai există în prezent din păcate. Aici găsiți și filmări cu câțiva oameni care au frecventat aceste lăcașe de cult și ce semnificație au pentru ei. Putem spune că în aceste lăcașe sfinte se reflectă istoria de sute de ani în care atât de multe generații le-au trecut pragul. Într-un asemenea loc ,ești învăluit de un sentiment de pace și de căldură, datorită simplității pe care o găsim aici. Așadar, noi vă invităm să veniți să le vedeți.


    Așadar, tururile virtuale sunt utile atât pentru cei care au vizitat aceste biserici și doresc să revadă anumite detalii, dar și pentru cei care nu au avut ocazia să ajungă la ele.






  • Chipuri și cămeși

    Chipuri și cămeși

    O
    expoziție inițiatică a spațiului rural tradițional maramureșean adusă la
    București de specialiștii Muzeului Județean de Etnografie Baia Mare. Cu: Virgil Ștefan Nitulescu, managerul Muzeului Național al Țăranului Român și
    Gabriel Motica, artist fotograf.


  • Paște în Maramureș

    Paște în Maramureș

    Una dintre destinațiile tradiționale de Paște se află în nordul României. Maramureșul devine un spectacol al tradițiilor străvechi. Oferta turistică a destinației noastre de azi este completă și se adresează atât acelora care își doresc o vacanță activă, cât și acelora interesați de relaxare. În plus, artizanii organizează adevărate spectacole prin care își etalează talentul meșteșugăresc. Ghidul nostru de azi este Dan Carpov, promotor al Maramureșului:



    Sărbătoarea Paștelui este marcată pe meleagurile noastre, ale Maramureșului, cu joc, voie bună, tradiții și obiceiuri din moși strămoși, dar, bineînțeles, și cu bucate delicioase, care dispar imediat de pe mese. Este deja un lucru știut și s-a dus faima Maramureșului peste hotare, fiindcă timpul a stat aici în loc mai ales prin faptul că purtăm aici cu mândrie portul tradițional. De asemenea, omenia, familia și respectul față de ceilalți au rămas pe primul loc. Este o perioadă extraordinar de propice pentru turism și pentru cei care vor să viziteze Maramureșul, întrucât avem multe puncte de atracție. Paște în Maramureș ar fi un astfel de eveniment inedit. Este organizat la Sighetu Marmației cu ocazia Paștelui, cea mai mare sărbătoare a creștinilor, prilej pentru maramureșeni de a trăi clipe de bucurie sfântă alături de turiști, dar și de a sărbători în cadrul comunității. Paște în Maramureș își dorește să promoveze satul tradițional maramureșean în zi de sărbătoare cu tot farmecul său: muzică, port, meșteșuguri, bucate. Totul, într-un loc autentic: Muzeul Satului Maramureșean din Sighetu Marmației.



    Însă cum s-ar desfășura un sejur de Paște în Maramureș? Dan Carpov, promotor al Maramureșului: Aș începe un sejur cu municipiul Baia Mare, o poartă de intrare în Maramureș. Un alt punct de intrare poate fi și Sighetu Marmației, celălalt municipiu al județului. Aș face un program pe zile și aș începe cu Joia Mare. Atunci, turiștii ar trebui să fie deja prezenți, pentru a merge la slujbă, acolo unde maramureșenii vor împărți alimente și haine persoanelor nevoiașe în amintirea sufletelor dragi, trecute în neființă. Dacă tot vorbim despre un tur virtual, ne putem închipui cum ne plimbăm pe ulița satului, dar și cum participăm la toate activitățile Paștelui, inclusiv la încondeiatul ouălor care sunt pregătite pentru ziua de duminică. Vinerea e o zi tristă în calendarul ortodox, în care creștinii țin post negru și se roagă, însă pentru turiști este ceva spectaculos fiindcă e vor etala costumele populare. Sâmbătă este deja o atmosferă mult mai optimistă. Se fac ultimele pregătiri pentru sărbătoare. Gospodinele termină bucatele și se pregătesc și ele pentru Paște. Duminica este masa mult așteptată. Oaspeții se adună în jurul mesei, iar, după ce toți au terminat de mâncat, bărbatul casei începe să ciocnească ouăle cu toți cei adunați la masă. Toate pensiunile oferă sejururi de Paște, în care tradiția e pe primul loc.



    Celor dornici de mișcare după mesele bogate, Maramureșul le oferă potecile pitorești pentru drumeții, lacuri și râuri pentru îmbăiere. Dan Carpov, promotor al Maramureșului: Evident, vremea frumoasă e abia la început. Abia am scăpat de zăpadă, dar ne putem gândi deja la zilele călduroase când vom căuta ape cristaline și reci. Deocamdată, ne gândim cu o oarecare nostalgie la pârtiile de schi cu multă zăpadă în timpul iernii: noua pârtie olimpică de la Borșa, stațiunile Șuior, Cavnic, Izvoare. Toate au fost la nivel european în acest sezon. Cicliștii se pot bucura de rute îndepărtate de trafic, care străbat locuri uimitoare. Evident, cei mai avansați, alpiniștii își folosesc chingile și adrenalina pentru a se cățăra pe Creasta Cocoșului, Pietrosu Rodnei și nu numai. Un lucru îmbucurător, traseele de bicicletă au fost proaspăt refăcute și marcate împreună cu Serviciul Județean Salvamont Maramureș. De asemenea, se pregătesc pentru sezon competiții de alergare montană, de triatlon pentru bicicletă și înot, iar în anumite zone din Maramureș se poate zbura cu parapanta, un alt sport la modă acum.



    Maramureșul este recunoscut pentru bisericile din lemn, vechi de secole. Firește, e greu să le cuprindem pe toate într-o singură vizită. Dan Carpov: Aș recomanda Circuitul bisericilor din lemn din Maramureș. Este un proiect care îmi este drag și care a fost inclus recent într-un circuit european al acestor lăcașe impresionante de cult. În acest circuit sunt prezentate 16 biserici din lemn. Ele acoperă un areal de aproximativ 300 de km. Evident, nu recomandăm o vizită rapidă, dar este important de știut că, dintre toate acestea, opt sunt incluse în patrimoniul UNESCO. Fiecare biserică din lemn așteaptă să-i fie descoperite secretele și să fie o poartă de legătură cu divinitatea. Acest lucru se întâmplă atunci când ajung turiștii. Iar totul începe cu aplecarea la intrarea pe ușă în biserică. Ușa este special gândită așa, pentru a intra cu smerenie.



    Există o adevărată tradiție a lucratului în lemn în Maramureș. Sunt celebre porțile, casele, bisericile, dar și obiectele utile, nu doar decorative.Dan Carpov, promotor al Maramureșului: Olăritul este, de asemenea, un meșteșug tradițional în Maramureș, el fiind prezent și în inima Maramureșului voievodal. Foarte multe femei harnice prelucrează materialele cum nu s-a mai văzut și pornesc de la zero când realizează un costum popular. Nu vorbim doar despre cămășile și despre iile tradiționale realizate după tehnici străvechi, ci despre tot costumul popular. Costumele acestea sunt foarte căutate în prezent atât de artiștii populari care ne încântă urechile cu vocea sau cu diferite instrumente, cât și de către cei care vor să participe la diferite evenimente ca nunțile și botezurile. Astfel, se pregătesc și opinci, celebrele curele și multe alte accesorii, toate create de oameni cu mult talent. Mai sunt și articole de înfrumusețat casa: covoarele, cergile, ștergarele cu motive tradiționale, considerate o formă deosebită de artă și de tradiție.



    Iată câteva dintre motivele pentru care Maramureșul este atât de căutat în perioada Paștelui. Pentru a vă bucura de tot acest spectacol al tradițiilor, este necesar ca anul viitor să vă contactați din timp operatorul de turism pentru a vă rezerva sejurul.



  • Easter in Maramureș

    Easter in Maramureș

    One of the traditional Easter destinations in Romania is the region of Maramureș, in the north, where customs and traditions are well preserved. The tourist offer of Maramureș is comprehensive and addresses both those who want an active holiday and those interested just in relaxation. In addition, the local craftspeople organize shows in which they display their talent.



    Our guide today is Dan Carpov, a promoter of Maramureș region: “In Maramureș, Easter is a time of joy, when people are happy to observe the region’s ancient traditions and customs. They wear traditional costumes, dance and prepare delicious dishes. The Easter traditions of the region are famous even abroad. The people of Maramureș value humaneness, family, and respect for the others. Easter is a good period for tourism, and those who want to visit Maramureș will find many locations worth a visit as well as many attractive programs. One such program is called ‘Easter in Maramureș’ which is also a unique event. It is organized in Sighetu Marmației on the occasion of the Easter holiday, Easter being the biggest Christian holiday, and also an opportunity for the people of Maramureș to live moments of holy joy within their community and together with tourists. ‘Easter in Maramureș’ wants to promote the traditional village of Maramureș, with all its charm: music, traditional dress, crafts and food. And everything takes place in an authentic location: the Maramureș Village Museum in Sighetu Marmației.”



    You may wonder what a trip to Maramureș during the Easter holiday would look like. Here is Dan Carpov, a promoter of Maramureș with details: “I would start the trip in the city of Baia Mare, a gateway to Maramureș. Another gate to the region is Sighetu Marmației, the other important city of Maramureș county. I would make a daily schedule and start with Maundy Thursday, when tourists are supposed to attend the religious service in church, where the people of Maramureș usually give food and clothes to those in need, in memory of the souls of their dear ones that have passed away. Friday is a sad day in the Orthodox calendar, and Christians fast and pray, and go to church to attend a special service, dressed in their traditional attire, which is an occasion for tourists to admire the beauty of the Maramureș folk costumes. On Saturday the general atmosphere is getting more optimistic. People make the last preparations for the Easter celebrations and the housewives are giving the final touch to the special Easter dishes and prepare for the Easter Day. On Sunday, families meet for the Easter festive meal, and a special tradition on this day is the painted-egg knocking. All guesthouses in the region offer Easter packages, in which tradition comes first.”



    For the more active tourists, Maramureș offers lots of possibilities from the picturesque hiking trails to the region’s lakes and rivers, just good for a bath in summer. Dan Carpov, is back with details: “The warm weather is just setting in, and we are already nostalgic about the ski slopes with a lot of snow, which were the delight of tourists in winter: the new Olympic slope from Borșa, the Șuior, Cavnic, and Izvoare resorts. All these slopes live up to European standards. Cyclists can enjoy wonderful routes, away from the traffic. The bicycle routes were recently refurbished and marked in cooperation with the Maramureș County Mountain Rescue Service. Preparations are being made for the mountain running, bike triathlon, and swimming competitions for the coming season, and in some areas of Maramureș people can also practice paragliding, another fashionable sport at present.”



    Maramureș is famous for its centuries-old wooden churches which visitors should not miss, although it’s hard to see them all in one single visit. Dan Carpov has more: “I would recommend the ‘Circuit of the wooden churches in Maramureș’. It is a very dear project that has been recently included in a European circuit which comprises all these impressive places of worship. The circuit presents 16 wooden churches that spread on an area of ​​about 300 km. Obviously, we do not recommend a quick visit, but it is important to know that, of all these churches, eight are included on the UNESCO heritage list. Every wooden church is waiting for tourists to discover its secrets.”



    The region of Maramureș also boasts an authentic tradition of woodcarving, and those who visit the area will have the chance to admire the famous wooden gates, houses, and churches as well as other wooden objects, used for decoration or in the households. Dan Carpov is back at the microphone with more: “Pottery is another traditional craft in the region of Maramureș, just like traditional dress making. Many hardworking women process materials in spectacular ways, and they make traditional costumes from scratch. We are not talking only about traditional shirts and dresses made with ancient techniques, we refer to the whole folk costume. These costumes are always in high demand, because they are worn both by the artists of the region and by ordinary people when they participate in various events such as weddings and baptisms.”



    That is why Maramureș is such a popular destination during the Easter holiday. So, don’t waste any more time, contact your tour operator in advance and book a trip for next year’s Easter celebrations in Maramureș county, Romania. (LS)

  • L’historien Ioan Mihalyi de Apșa

    L’historien Ioan Mihalyi de Apșa

    Le
    Maramureș est une des plus anciennes provinces historiques, habitées par des
    ethniques roumains, de la Roumanie actuelle, tandis que le Pays de Maramureș
    est une des nombreuses entités étatiques médiévales à population d’ethnie
    roumaine du bassin des Carpates, mentionné dans des documents officiels pour la
    première fois en 1199. Les habitants du Maramureş ont joué un rôle essentiel
    dans l’apparition de l’État féodal de Moldavie, au cours de la première moitié du XIVe
    siècle. Ce fut à cette époque-là qu’un chef local, prénommé Dragoș, et ses
    compagnons d’armes traversèrent les Carpates vers l’est pour y établir une
    ligne de défense de la frontière du royaume de Hongrie. Cela allait constituer
    plus tard le noyau de l’État moldave médiéval. Le Pays de Maramureș fut rattaché à la Hongrie
    médiévale et ses chefs locaux furent anoblis. Après la conquête du royaume
    hongrois par l’Empire ottoman en 1526, le Maramureș intégra la principauté de
    Transylvanie, pour passer, en 1688, sous l’autorité de l’Autriche. En 1867, suite
    à la réforme de l’Empire des Habsbourg et l’apparition de l’Autriche-Hongrie,
    le Maramureș fut rattaché à la Hongrie. En 1918, au lendemain de la Grande
    Guerre, les représentants de sa population votèrent en faveur de l’union de
    leur province avec le royaume de Roumanie.


    L’historien Ioan Mihalyi de Apșa est une
    des figures de proue du Maramureș. Il est né en 1844 dans une famille de
    Roumains, anoblis au Moyen Âge, de la commune d’Apșa de Mijloc, sise à présent
    en Ukraine. Son père avait été « comite » ou comte de Maramureș, et
    il avait rempli les fonctions de commissaire révolutionnaire durant la
    révolution de 1848-1849 et de juge à la Cour royale de Hongrie. Il avait eu un
    frère aîné, Victor Mihalyi de Apșa, qui avait été le métropolite de l’Église roumaine unie avec Rome de 1895
    à 1918. Ioan fit le même choix de carrière que son père et s’inscrivit à la
    Faculté de droit de l’Université de Budapest, où il soutint sa thèse de
    doctorat en 1869, devenant ainsi le premier de sa province à obtenir ce titre
    académique.


    Lucia, née en 1903, fut un des huit enfants d’Ioan Mihalyi de
    Apșa. En 1993, le Centre d’histoire orale de la Radiodiffusion roumaine a eu la
    chance extraordinaire de l’interviewer et d’enregistrer ses souvenirs. Lucia
    Mihalyi de Apșa y a parlé de l’ancienneté de sa famille, du courage de sa
    grand-mère lorsque son grand-père et d’autres leaders des Roumains avaient été
    jetés en prison, accusés d’être en contact avec des révolutionnaires de 1848.
    Lucia s’est souvenue du récit de l’audience obtenue par sa grand-mère avec
    l’empereur François-Joseph. « Mon arrière-grand-père s’appelait
    lui-aussi Ioan Mihaly et il a eu beaucoup d’enfants, sept je crois. Mon
    grand-père aussi a été emprisonné pour avoir soutenu les révolutionnaires. Ma
    grand-mère, Iuliana Nan, s’est rendue à Vienne où elle a demandé une audience à
    l’empereur François-Joseph, car certaines de ses petites-filles étaient dames
    d’honneur à la cour impériale. Elle a raconté à François-Joseph que notre
    grand-père ne soutenait pas les révolutionnaires, qu’il avait juste parlé avec
    eux. Iosif Man, le dernier préfet roumain du Maramureş, avait parlé avec les
    révolutionnaires qui venaient de Baia Mare et qui auraient pu commettre ici
    aussi des atrocités comme ils en avaient fait en Transylvanie. Au Maramureş, la
    révolution n’avait pas été sanglante. Mais l’empereur avait dit à ma grand-mère
    qu’il ne pouvait pas libérer les détenus, et alors ma grand-mère lui a
    répliqué : « Quelle sorte d’empereur es-tu, si les Hongrois ne
    t’obéissent pas ? » François-Joseph lui a dit que personne n’avait osé lui
    parler ainsi et, deux semaines plus tard, les prisonniers étaient libres. »
    , a-t-elle dit.


    Dans la capitale de la Hongrie, Ioan Mihalyi
    de Apșa entra en contact avec les idées progressistes de son époque, étant
    notamment conquis par celle de latinité, qui circulait déjà dans sa région
    natale. Par ailleurs, le cursus d’histoire occupait une place importante dans
    la structure des études de droit. L’étude de la langue hongroise, décidée en 1867,
    s’avéra être un défi supplémentaire pour les jeunes roumains à la recherche de
    leurs origines. Ioan Mihalyi de Apșa devint ainsi historien. Son livre le plus
    important, intitulé « Diplome maramureșene din secolul XIV și XV/Diplômes
    du Maramureş des XIVe et XVe siècles »
    , est un recueil de documents
    officiels en latin concernant le Pays de Maramureş, le premier ouvrage de ce
    genre consacré à sa terre natale. En 1902, l’Académie roumaine accordait un
    prix à l’auteur, en signe d’appréciation de ses recherches et de son travail.


    Ioan Mihalyi de Apșa a été un
    représentant des Romains dépourvus de droits nationaux et civiques. Il avait
    affirmé cette mission assumée devant l’envoyé du gouvernement hongrois, qui lui
    demandait de faire preuve de loyauté en imposant l’utilisation de la langue
    hongroise dans les communautés roumaines. Lucia Mihalyi de Apșa a décrit cette
    rencontre. « Ils nous ont pris la petite église
    bâtie par mon père. Parce qu’ils ont demandé que la messe, le sermon, l’école
    confessionnelle, tout se passe en hongrois. Et mon père a dit : cela fait
    700 ans que nous avons une constitution. Si nous faisons la messe et l’école en
    hongrois, le paysan n’enverra plus son enfant à l’école. Et un peuple qui
    n’avance pas finira par disparaître. Alors, on lui a dit d’aller à Bucarest
    avec ses idées, mais mon père a répondu qu’à Bucarest vivaient des Roumains qui
    n’avaient pas besoin d’avocat. Il leur a dit qu’il restait sur place pour
    défendre les paysans, trop pauvres et trop persécutés par l’État hongrois.
    », a-t-elle raconté.


    Ioan Mihalyi de Apșa s’est éteint en 1914,
    sans pouvoir assister à la fin de la Grande Guerre. Une conflagration terrible,
    qui s’est achevée par l’avènement d’un monde nouveau et d’un nouveau pays pour
    les Roumains du Maramureş. (Trad. Ileana Ţăroi)

  • Istoricul Ioan Mihalyi de Apșa

    Istoricul Ioan Mihalyi de Apșa

    Maramureșul este una dintre cele mai vechi provincii
    istorice din componența României de azi locuite de români. Țara Maramureșului
    este una dintre numeroasele entități statale medievale locuite de români din
    Bazinul carpatic și este atestată documentar pentru prima oară în 1199. De
    numele românilor din Maramureș este legată apariția statului feudal Moldova în
    prima jumătate a secolului al 14-lea. Atunci, liderul local Dragoș, împreună cu
    suita sa, treceau Carpații spre est și formau o marcă de apărare a frontierei
    ungare care va deveni nucleul statului moldovean de mai târziu. Țara
    Maramureșului a fost încorporată regatului medieval al Ungariei și lideri
    locali au fost înnobilați. După cucerirea Ungariei de către Imperiul otoman în
    1526, Maramureșul este integrat în voievodatul Transilvaniei, iar în 1688 trece
    în stăpânirea Austriei. În 1867, după reforma Imperiului habsburgic și apariția
    Austro-Ungariei, Maramureșul devine paret a Ungariei. După primul război
    mondial, în 1918, reprezentanții românilor maramureșeni au votat pentru unirea
    cu Regatul României.


    Între
    figurile cele mai importante ale Maramureșului s-a distins istoricul Ioan
    Mihalyi de Apșa. S-a născut în 1844 în localitatea Apșa de Mijloc, astăzi în
    Ucraina, și provenea din familia de români maramureșeni înnobilați în Evul
    Mediu. Tatăl său fusese comite al Maramureșului, comisar revoluționar în timpul
    revoluției din 1848-1849 și judecător la Curtea regală a Ungariei. Fratele său
    mai mare a fost Victor Mihalyi de Apșa, mitropolit al Bisericii Române Unite cu
    Roma din 1895 până în 1918. Ioan urmează cariera tatălui său de avocat făcând
    studii de drept la Universitatea din Budapesta. în 1869 îşi ia doctoratul în
    drept, fiind primul român din Maramureș care obținea acest titlu academic.

    Unul dintre cei 8 copii ai lui Ioan
    Mihalyi de Apșa a fost Lucia. Se născuse în 1903, și în 1993 Centrul de Istorie
    Orală din Radiodifuzunea Română a avut marea șansă de a realiza un interviu cu
    ea atunci când intrase în cel de-al 91-lea an de viață. Lucia Mihalyi de Apșa
    povestea despre vechimea familiei sale și despre curajul pe care bunica ei l-a
    avut atunci când bunicul ei și alți lideri naționali ai românilor fuseseră
    întemnițați pentru presupuse legături cu revoluționarii pașoptiști. Lucia își
    amintea de cum povestea bunica sa că secursese audiența la suveranul habsburgic
    Franz Joseph. Străbunicul
    era tot Ioan Mihaly și a avut mulţi copii, vreo 7. Şi bunicul a fost deţinut că
    a fost vinovat că a ţinut cu revoluţionarii. Bunica, Iuliana Nan, s-a dus la
    Franz Joseph şi a cerut audienţă, că acolo a avut nepoate dame de onoare. I-a
    povestit lui Franz Joseph că bunicul nostru nu era cu revoluţionarii, numai
    vorbise cu ei. Iosif Man, ultimul prefect român din Maramureş, a vorbit cu
    revoluţionarii care veneau dispre Baia Mare şi voiau să facă şi aici
    atrocităţi, cum făcuseră în Ardeal. În Maramureş revoluția nu a fost
    sângeroasă. Şi a spus Franz Joseph bunicii că nu-i poate elibera. Dar atunci
    i-a spus bunica: ce fel de împărat eşti dacă nu te ascultă ungurii? Și Franz
    Joseph i-a spus că nimeni nu vorbise așa cu el. Și peste două săptămâni au fost
    eliberați.


    În
    capitala Ungariei, Mihalyi de Apșa s-a regăsit în ideile timpului său, ideea
    latinității fiindu-i cea mai apropiată, idee pe care o auzise și acasă. În
    studierea dreptului un loc important îl ocupa istoria. Introducerea limbii
    maghiare ca limbă de studiu în 1867 devenise o provocare și mai mare pentru
    tinerii români pentru a-și căuta originile. Astfel, Ioan Mihalyi de Apșa devine
    editor de documente și istoric. Cea mai importantă carte a sa, Diplome
    maramureșene din secolul XIV și XV, este o colecție de documente privitoare la
    Țara Maramureșului, prima de acest fel despre locurile natale, în limba latină.
    Iar în anul 1902, Academia Română îi recunoștea autorului eforturile deosebite
    și îi acorda un premiu.


    Ioan
    Mihalyi de Apșa a fost reprezentant al românilor simpli care nu aveau drepturi
    naționale și civice. I-a repetat misiunea sa și reprezentantului guvernului
    maghiar care îi pretindea loialitate prin impunerea limbii maghiare
    comunităților românești. Lucia Mihalyi de Apșa a reprodus întâlnirea. Ne-au luat bisericuţa pe care a
    făcut-o tata. Pentru că s-a cerut ca limba ungară să fie la slujbă, şi la
    predică şi la şcoală confesională. Şi tata a răspuns: noi avem constituţie de
    700 ani. Şi noi, dacă facem în limba ungară slujba şi şcoala, ţăranul nu-și
    trimite copilul la şcoală. Şi un neam unde nu înaintează, cu timpul piere. Şi i
    s-a spus să se ducă la București cu ideile lui, dar tata a răspuns că la
    Bucureşti sunt români și că acolo n-au nevoie de un advocat. A spus că el
    rămânea acolo pentru a-i apăra pe ţărani, că ţăranul e tare sărac şi tare
    năcăjit de statul ungur.


    Ioan
    Mihalyi de Apșa a murit în 1914, înainte de a vedea sfârșitul Marelui Război.
    Un război greu, plătit cu sacrificii, care s-a încheiat cu deschiderea unei noi
    lumi și într-o nouă țară pentru românii maramureșeni.

  • Vineri, până la ora 17,00, aproape 9.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în România

    Vineri, până la ora 17,00, aproape 9.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în România

    Ministerul Afacerilor Interne (MAI) informează că vineri, până la ora 17,00, aproape 9.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în România. 36 dintre aceştia au solicitat azil ca urmare a conflictului din Ucraina.

    Astăzi (…), 36 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România ca urmare a conflictului din Ucraina. În total, de la începerea conflictului au fost înregistrate 40 de cereri de azil. Aceşti cetăţeni beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională. Pe întreaga perioadă a procedurii, solicitanţii de azil pot beneficia de cazare în centrele Inspectoratului General de Imigrări, dacă doresc acest lucru, precum şi de măsuri de asistenţă materială, financiară, medicală, consiliere psihologică şi juridică de specialitate, acces la piaţa forţei de muncă şi activităţi de adaptare culturală. Complementar pot beneficia de suportul organizaţiilor internaţionale şi neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul migraţiei, se menţionează într-un comunicat transmis vineri seară de MAI.

    Gradul de ocupare al centrelor de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) este de 51,9%, informează sursa citată.

    În ceea ce priveşte traficul prin punctele de trecere a frontierei, comunicatul MAI precizează că în cursul acestei zile, în intervalul orar 00,00-17,00, 45.376 de persoane, dintre care 8.942 cetăţeni ucraineni, au intrat în ţară, iar 44.902 persoane, dintre care 4.617 cetăţeni ucraineni, au părăsit teritoriul României.

    14.216 mijloace de transport au trecut frontiera pe sensul de intrare şi 12.770 pe sensul de ieşire.

    —————————————-

    14 solicitări de azil s-au înregistrat în judeţul Suceava din partea unor cetăţeni din Ucraina. În ultimele 24 de ore au intrat în ţară prin PTF Siret 5.000 de ucraineni, a declarat, pentru AGERPRES, vineri, prefectul Alexandru Moldovan.

    Cele 14 persoane se află la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil (CRCPSA) din Rădăuţi şi vor urma toate procedurile legale ce se instituie în asemenea situaţii.

    Potrivit informaţiilor primite de la CRCPSA din Rădăuţi, centrul mai dispune în prezent de 72 de locuri.

    De la începerea conflictului în Ucraina, aproximativ 200-300 de persoane venite din această ţară s-au cazat în unităţi din judeţ, pensiuni sau hoteluri, majoritatea celor care care au intrat în România, din informaţiile sale, fiind în tranzit spre alte ţări din Europa. Prefectul a mai spus că, în judeţ, pot fi operaţionalizate mai multe tabere mobile pentru cazarea refugiaţilor din Ucraina, dacă vor exista solicitări şi situaţia o va impune. În judeţ, au ajuns şi două tabere mobile din Neamţ şi Bistriţa, ce vor fi montate dacă va fi nevoie.

    ”Am vorbit cu reprezentanţii Arhiepiscopiei care pregătesc şi ei locuri de cazare şi hrană, undeva la 250 de locuri. (…) Dacă va reieşi această necesitate şi vom primi dispoziţii vom operaţionaliza tabăra mobilă. (…) Noi am cerut tabere mobile suplimentare ca să fim pregătiţi, pentru că proiecţiile şi analizele făcute indică această posibilitate. (…) Am rezolvat problema cu apa, prin donaţii de la Dorna. Avem asigurată o alocare financiară generată de la Consiliul Judeţean, pentru că le-am solicitat pentru cazarmament şi catering în caz nevoie pentru o săptămână, inclusiv să acoperim cheltuielile necesare cu generatorul de încălzire şi am solicitat scoaterea din rezervele de stat a acestor elemente”, a spus prefectul.

    Refugiaţii ucraineni care intră în România prin Punctul de Trecere a Frontierei de la Siret din judeţul Suceava sunt primiţi cu alimente. Cceştia primesc sandwich-uri, banane, dulciuri, apă sau un ceai cald. Zeci de oameni s-au mobilizat pentru sprijinirea ucrainenilor care părăsesc ţara în urma invaziei armatei ruseşti.

    De asemenea, refugiații primesc transport gratuit până la Suceava, În multe cazuri, ucrainenii, în special femei şi copii, sunt cazaţi în locuinţele sucevenilor, la pensiuni sau hoteluri din zonă, dar şi biserici.

    Echipajele de prim ajutor ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă din Suceava, mobilizate la fața locului, sunt pregătite să acorde sprijin oricărui refugiat care are nevoie. Totodată, în imediata vecinătate a Vămii Siret a fost amplasat un cort de prim ajutor.

    Peste 700 de persoane din Ucraina au trecut în ultimele 24 de ore Dunărea cu bacul la Isaccea, pentru a evita războiul din ţara lor. Aceștia au fost întâmpinaţi de rude, prieteni şi autorităţile tulcene, care le-au oferit ceai cald.

    Cei care trec acum Dunărea cu bacul au stat toată noaptea în frig, pe malul celălalt şi bănuim că sunt înfriguraţi. O să aducem şi porţii de mâncare. Cei care nu au avut un mijloc de transport, adică aproximativ 15 persoane, au fost cazaţi într-un centru pe care-l avem pregătit. Toată lumea este implicată. Primim foarte multe telefoane de la oameni din ţară care doresc să-i ajute. Azi-noaptea au trecut 700 de persoane, majoritatea cu maşinile personale, a declarat pentru AGERPRES primarul oraşului Isaccea, Anastase Moraru.

    Peste 3.000 de refugiaţi din Ucraina ar putea fi cazaţi în diverse locuri din judeţul Maramureş, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Ionel Bogdan.

    Am pregătit o serie de măsuri. Este pregătită o tabără de refugiaţi începând cu astăzi (vineri n.red.), pe stadionul municipal Sighetu Marmaţiei, unde vor fi instalate corturi de către ISU. Practic, această zonă va fi o zonă de triere, urmând ca refugiaţii care vor veni şi vor cere azil politic în România să fie duşi spre spaţiile de cazare adecvate. Vom asigura toată infrastructura necesară. Consiliul Judeţean va finanţa tot ceea ce înseamnă partea de alimentaţie, îmbrăcăminte, medicamente, produse de igienă şi aşa mai departe, inclusiv cazarea. (…) Au fost identificate peste 3.000 de locuri de cazare în judeţ, a spus Ionel Bogdan.

    Din fondul de rezervă a fost pregătită suma de 5 milioane de lei pentru logistica necesară posibililor refugiaţi din Ucraina.

    La nivelul Consiliului Judeţean am pregătit un fond de rezervă de 5 milioane lei pe care vom putea să-l utilizăm în această perioadă de criză şi sunt convins că dacă resursele nu vor fi suficiente, Guvernul va sprijini şi el. (…) Vreau să vă spun că de ieri până astăzi au fost evaluate toate resursele de care avem nevoie în această perioadă, astfel încât să putem primi refugiaţii din Ucraina. Este foarte important ca România, Maramureşul să sprijine refugiaţii – copiii, familiile, nepoţii – care în această perioadă trec graniţa în România, a mai spus Ionel Bogdan.

    Acesta a subliniat că la nivelul CJ a fost formată o celulă de criză în contextul situaţiei din Ucraina. ISU Maramureş a precizat că are posibilitatea să pună la dispoziţie în caz de necesitate 33 de corturi pentru refugiaţi în care se poate efectua trierea, servi masa sau alte activităţi impuse de situaţie. Aeroportul Internaţional Maramureş (AIM) a confirmat că poate deservi zboruri militare, medicale sau charter în caz de necesitate.

    ISU Neamţ a trimis la Suceava personal şi o tabără mobilă care va fi pusă la dispoziţia refugiaţilor din Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei, Irina Popa.

    Tabăra mobilă este compusă din trei containere identice şi o bucătărie rulantă auto, care poate fi utilizată în situaţiile în care se impune dislocarea cât mai aproape de locul unui eveniment de amploare. Bucătăria rulantă auto poate asigura prepararea porţiilor de mâncare pentru persoanele din tabără,.

    În fiecare container sunt 10 corturi destinate cazării persoanelor, un cort care poate fi folosit ca bucătărie sau sală de mese, 10 sisteme de climatizare, un sistem de iluminat, 67 de paturi pliante cu saci de dormit şi 10 seturi de mese cu bănci.

    Tabăra mobilă poate asigura cazarea a 201 persoane afectate de diferite situaţii de urgenţă sau cazarea personalului propriu în misiuni speciale pentru perioade lungi de timp, dar şi facilităţi de asigurare a hranei pe o perioadă de mai multe săptămâni.

  • Mâncăruri din Maramureş

    Mâncăruri din Maramureş

    Având influenţe ale
    bucătăriei maghiare şi austriece, regiunea istorică a Maramureşului se remarcă printr-o mulţime de supe şi ciorbe, adunate sub
    termenul de zămuri, precum şi prin multe alte preparate, cum ar fi tocănitele,
    papricaş, balmoşul şi gomboţi, acele găluşti cu prune pe care le întâlnim în
    Ungaria şi în Serbia, dar şi în Transilvania de unde au trecut munţii pentru a-i
    delecta şi pe românii din exteriorul arcului carpatic. În Maramureş se găteşte
    cu multă untură de porc, la fel ca şi în Transilvania. Brânza şi smântâna sunt
    folosite la multe preparate. Se fac sarmale în foi de varză, stropite cu
    smântână, bulz, clătite cu brânză de vaci şi
    smântână, care se pun la cuptor. Un preparat specific este găina, umplută cu
    ficat şi cu legume, unsă cu untură de porc şi pusă pe jar.


    În Maramureş, cârnaţi afumaţi sunt folosiţi inclusiv la
    prepararea ciorbei. Cu jumătate de kg de cârnaţi afumaţi şi cu zeamă de varză
    poate fi pregătită o ciorbă consistentă. Mai avem nevoie de două cepe, de doi
    morcovi şi de o rădăcină de pătrunjel, de puţină varză murată şi de smântână. Ceapa
    se taie solzişori şi se căleşte uşor în puţin ulei, iar apoi se adaugă cârnaţii
    afumaţi, tăiaţi rondele. Celelalte legume trebuie tocate mărunt şi puse la
    fiert. După ce s-au rumenit, cârnaţii şi ceapa trebuie puse alături de celelalte legume, la fiert, în 4 litri de apă. Zeama de varză este pusă la fiert separat, iar după ce a
    ajuns la fierbere este turnată în oala de ciorbă. După ce se pune o lingură de
    bulion, cât să coloreze ciorba, ciorba trebuie dreasă cu puţină smântână.
    Deoarece zeama de varză este sărată, la final nu este nevoie să adăugăm sare.


    Un alt fel de mâncare specific Ţării Maramureşului, uşor de preparat şi, în
    acelaşi timp, gustos şi săţios, este mămăliga cu brânză şi jumări. Se mai face
    şi mămăligă în straturi sau, după cum se mai spune, în pături. Într-un ceaun se
    face o mămăligă obişnuită, după care se unge cu unt un alt vas care se încinge
    până când untul se topeşte integral. Se pune un prim strat de mămăligă, gros de
    vreo două degete, iar
    deasupra un strat de caş peste care se pune un strat subţire de mămăligă. În
    continuare se pun straturi de mămăligă şi din diferite brânzeturi. Astfel, se
    pune telemea, apoi mămăligă, un strat de urdă, din nou mămăligă, în continuare
    brânză de burduf şi iarăşi mămăligă, iar la sfârşit caşcaval amestecat cu
    smântână. Vasul se dă la cuptor la foc mic, iar mămăliga în pături se serveşte
    cu un pahar de horincă, adică o ţuică de prune dublu distilată.