Radio România Internațional

Tag: Maramures

  • Guy Le Louët (France) – Propriétés du prince Charles de Galles en Roumanie

    Guy Le Louët (France) – Propriétés du prince Charles de Galles en Roumanie

    En fait, lintérêt de lhéritier de la Couronne britannique pour la Roumanie ne date pas d’hier, puisqu’il créait une fondation déjà en 1987, pour aider les intellectuels roumains à être en contact avec des universités occidentales — notamment Oxford et Cambridge. En avril 1989, à Londres, il a tenu un discours sur la situation dramatique des villages roumains — vous vous souvenez peut-être, pour Ceauşescu, l’heure était à la systématisation. Les villages étaient rasés pour faire des terrains agricoles ou les maisons des gens étaient démolies pour céder la place à des immeubles collectifs.



    Le prince de Galles est venu pour la première fois en Roumanie en 1998 et il est tombé sous le charme de la Transylvanie, cette région du centre du pays, de sa nature, de l’habitat, des traditions et des gens de l’endroit. Il déclare avoir pour ancêtres Vlad l’Empaleur, mais aussi la comtesse Claudine Rhédey de Kis-Rhéde, née sur le territoire de notre pays au XIXe siècle. Depuis lors, il vient chaque année, même plusieurs fois par an en Roumanie pour y séjourner, mais ce n’est pas tout.



    On ne sait pas exactement combien de propriétés le prince Charles a acquises en Roumanie, mais il s’agit d’au moins une dizaine. Et quand je parle de propriétés, il faut entendre des maisons traditionnelles, anciennes, certaines plus que centenaires, qu’il a achetées. Ainsi, à Valea Zălanului, un hameau de 150 habitants du département de Covasna (centre), où le temps s’est arrêté et les gens vivent au rythme de la nature, il achète une, puis deux, puis trois et, selon certains, même une quatrième maison de plus de cent ans. Préoccupé par la conservation du patrimoine, des traditions et par la promotion du tourisme durable, il les a rénovées avec les mêmes matériaux que ceux qui avaient été utilisés à l’origine et les mêmes techniques, les a aménagées avec des objets traditionnels authentiques, mais les a aussi équipées de salles de bains tout confort et elles peuvent être louées. Le magazine Vanity Fair a fait un classement des plus belles maisons du monde parmi lesquelles figure une de ces propriétés. Le prince Charles a aussi quelques maisons à Breb, un village traditionnel du Maramureş (nord).



    Il a créé une fondation pour soutenir les communautés rurales du pays. En 2015, l’héritier de la Couronne britannique a créé une autre fondation avec pour mission de protéger le patrimoine architectural du pays et de soutenir le développement rural et le développement durable. Cette fondation offre des programmes gratuits de formation aux métiers traditionnels qui avaient quasiment disparu.



    Le prince a également acheté des maisons traditionnelles aussi dans le village de Viscri, listé au patrimoine mondial de l’UNESCO. Ce village a une église fortifiée saxonne dont la construction a commencé au XIIe s. Il entendait ainsi sauver le patrimoine architectural transylvain, mais aussi le style de vie et les métiers traditionnels. Viscri est maintenant hautement touristique, et son église a été listée parmi les plus belles du monde par la publication The Telegraph.



    Il s’est beaucoup investi dans la conservation des monuments historiques, dans des villages saxons de Transylvanie, fondés au XIIe siècle, dont certains figurent aujourd’hui sur la liste du patrimoine mondial de l’UNESCO, mais non seulement. Ainsi, en trois ans, la fondation a investi dans ces activités un million de livres sterling, rénovant des édifices représentatifs avec les mêmes matériaux et les mêmes techniques. Un exemple, c’est l’Eglise de la Dormition de la Mère de Dieu de Strei, un monument historique de l’art roman du XIVe s.



    Lorsqu’il vient en Roumanie, l’héritier de la Couronne britannique aime se balader en pleine nature, rencontrer les villageois, et se donne pour tâche de promouvoir les produits traditionnels de ces villages. L’idée, c’est de créer un circuit économique autour de ces monuments pour permettre aux habitants d’avoir des emplois. Ainsi, les chaussettes traditionnelles tricotées par les femmes de Viscri sont exportées en Allemagne et de là, ailleurs en Europe occidentale.



    La fondation du prince se propose de sauver une église vieille de 800 ans, celle de Drăuşeni, au département de Braşov ; à cet effet, un plan a été élaboré. Il prévoit la rénovation de l’église, la construction d’un café, de places d’hébergement et d’ateliers de métiers traditionnels. C’est un projet pilote. S’il fonctionne, il sera étendu à d’autres monuments médiévaux en péril. Il finance par ailleurs la rénovation d’une église en bois du département d’Arad, celle de Luncşoara, mais aussi de deux autres dans le département de Mureş : celles de Curtelnic et celle de Bălăuşeri.



    Nombre de ces projets sont sélectionnés par l’Association L’Ambulance des monuments, dont nous vous avons déjà parlé sir nos ondes, et qui bénéficie du soutien financier du prince Charles. Une maison fortifiée du département de Gorj a également été restaurée ainsi. Ce ne sont que quelques exemples des activités des fondations du prince de Galles en Roumanie.



    En 2011, le prince Charles commente le documentaire Wild Carpathia, du réalisateur britannique Charlie Ottley — un documentaire fabuleux sur la Roumanie. Pour la petite histoire, entre temps, Charlie Ottley a acheté une maison traditionnelle et a emménagé en Transylvanie ! En 2020, en pleine pandémie, dans un autre film commenté par lui, le prince Charles a exhorté les Roumains à passer leurs vacances en Roumanie et à y découvrir « les richesses incroyables » de ce pays. Il avoue être venu pour la première fois en Roumanie une vingtaine d’années auparavant et y avoir découvert un pays « étonnant », qui occupe depuis lors une place à part dans son cœur, et qu’il « se sent chez lui ici » à chaque visite. « La Roumanie est un pays étonnamment divers, dit-il, du delta du Danube, la zone humide la plus grande et la plus sauvage d’Europe, aux forêts, aux sources et aux monastères de Bucovine, de Moldavie et du Maramureş, aux collines des Apuseni ou aux étendues inhabitées de Harghita, aux précieuses collections des musées de Bucarest ou à la beauté sauvage du défilé des Portes de fer, aux châteaux, aux montagnes et aux villages saxons de Transylvanie ou aux vallées reculées du Banat et de la Crişana. Une si riche diversité naturelle et culturelle réunies sous le même drapeau est remarquable et c’est une des caractéristiques qui font de la Roumanie un coin à part de l’Europe. »



    Et le prince Charles déclare qu’il regrette que la pandémie ne lui ait pas permis de voyager en Roumanie, mais il continuera à plaider pour la protection des « trésors uniques » de la Roumanie. Bien entendu, la presse roumaine parle de chaque voyage ou séjour du prince en Roumanie, et de toutes ses activités.

  • La fête de la Sainte Marie

    La fête de la Sainte Marie

    En fait, le 15 août les
    Roumains orthodoxes marquent la Dormition de la Mère de Dieu, une fête appelée
    en raccourci « la fête de la Sainte Marie ». C’est aussi la journée de la
    Marine, car la Vierge Marie est la protectrice des marins du monde entier. Du
    coup deux types de célébrations ont lieu chez nous : l’une laïque,
    militaire, au bord de la mer Noire, avec un défilé des navires de la marine
    roumaine, l’autre religieuse, marquée par de nombreux pèlerinages. Comme le nom
    de Maria est très répandu en Roumanie, c’est un moment très important pour les
    familles aussi. Et puis, dans les communautés traditionnelles, de nombreux
    rituels sont associés à cette fête. Dans le monde rural traditionnel, la
    mi-août était le moment où la nature commençait à changer. Brûlées par le soleil
    très fort, les feuilles des arbres commencent à jaunir, les oiseaux migrateurs
    se préparent pour partir ailleurs, les gens commencent à ramasser leurs
    récoltes. On pensait que l’automne approchait et on faisait le passage vers les
    rituels d’automne, explique l’ethnologue Natalia Lazar, au micro de notre
    collègue Monica Chiorpec. La fête de la Sainte Marie du 15 août se superpose à
    d’autres moments importants du calendrier préchrétien. Par exemple, il y a des
    millénaires, une déité féminine était célébrée en cette même période de l’année,
    dont la fonction était de relier la terre et le ciel dans un équilibre parfait
    avant l’équinoxe d’automne. Un des rituels observés dans les communautés
    rurales roumaines est le carême observé à compter du 1er août,
    lorsqu’il est absolument interdit de consommer des produits d’origine animale,
    explique dans la même interview, l’ethnologue Natalia Lazar. Le 15 août, le
    carême finit et le jour est consacré aux pèlerinages.

    Personnellement j’ai eu l’occasion
    d’assister à une telle fête, il y a deux ans, au Maramures, une contrée du nord
    de la Roumanie où les traditions sont encore respectées. Le 15 août, les
    habitants des villages du Maramures mettent leurs costumes traditionnels et se rendent
    à l’église. Au village où j’étais, tout le monde s’est rendu d’abord à l’église
    nouvelle, pour rentrer ensuite à l’église la plus ancienne du village. Tous les
    villageois s’y rendent ensemble, au même moment, cela s’appelle une
    « procession ». Ils parcourent lentement le village et chantent des chants
    religieux. Les enfants vont devant la foule. Ils sont tous habillées en
    costumes traditionnels. C’est vraiment impressionnant à voir, même pour un
    Roumain. Dans les villes, ces processions n’existent plus. Mais au Maramures,
    toute la journée est consacrée à ces rituels. Au village que j’ai visité, les
    gens ont assisté à la messe dans l’église nouvelle, puis, une fois arrivés à
    l’église ancienne ils se sont répandus dans le jardin et à l’intérieur pour une
    demi-heure de prière. Silence total, partout. Certaines personnes touchent le
    murs de l’église pour être encore plus près de la divinité. C’est un moment
    extrêmement solennel. Et puis, une fois la procession terminée la fête commence.
    C’est la fin du carême, le gens peuvent enfin goûter à leurs plats préférés.
    C’est aussi le premier jour où les mariages sont permis après 15 jours de
    carême. Vu que les jeunes des villages travaillent généralement à l’étranger et
    qu’ils rentrent au pays en vacances, ils en profitent pour se marier avant de
    repartir. C’est pourquoi, le soir du 15 août, au Maramures, on voit des jeunes
    mariés partout et tous les restaurants sont archi-pleins. Alors si jamais vous
    êtes de passage en Roumanie à la mi-août, sachez que cela vaut vraiment la peine
    de visiter un village du Maramures le 15 août. Moi, j’ai été émerveillée par
    tout ce que j’ai vu et vous en serez aussi, j’en suis sûre.

  • Ocna Șugatag

    Ocna Șugatag

    Prenant avantage sur la profusion de ses bois séculaires, le Maramures avait bâti au fil des siècles une véritable civilisation du bois. Aussi, le visiteur découvrira une région étonnante, parsemée de belles églises en bois, et des villages parés d’imposantes portes en bois sculpté, présentes à l’entrée de chaque propriété. Et c’est dans cette région de légende que vous trouverez la ville d’eau d’Ocna Șugatag et les villages environnants, devenus une destination prisée des touristes.

    Gabriela Pop, du Centre info tourisme d’Ocna Șugatag raconte : « La commune d’Ocna Șugatag est l’endroit rêvé pour recharger ses batteries, et capable de répondre à des attentes multiples. Ses eaux minérales, ses plages, ses lacs, ses piscines à l’eau thermale, ses établissements de cures balnéaires, tel celui qui est situé au beau milieu de la réserve naturelle de Pădurea Crăiasca, tout cela n’est qu’apaisement et volupté. En sus de l’établissement de cures balnéaires, plus de la moitié des piscines d’Ocna bénéficient de l’eau thermale, bien connue pour ses qualités naturelles, capable qu’elle est de guérir des affections rhumatiques ou encore des maladies des voies respiratoires. Quant aux traditions vivantes, celles-ci sont mises à l’honneur dans les villages environnants, tels Breb, Sat-Șugatag et Hoteni. C’est ici que l’on retrouve encore cette fameuse figure du paysan roumain d’antan, ou encore les artisans traditionnels, en train de vaquer à leurs occupations de toujours. »

    Pădurea Crăiasa, la Forêt de la princesse en français, devenue réserve naturelle protégée depuis l’an 2000, s’étend sur 44 hectares. C’est là que l’on rencontre le chêne rouvre, parfois appelé chêne à trochets, chêne mâle ou chêne noir, ou encore le mélèze, grand arbre résineux de forme pyramidale, à aiguilles caduques, étroites et groupées en bouquets.Quant à ceux qui désirent mieux sentir le charme de cette célèbre culture du bois qui a fait la célébrité de la région du Maramures, Gabriela Pop, du Centre info tourisme d’Ocna Șugatag leur propose de partir à la découverte du village de Breb, situé à proximité. Gabriela Pop : « La route qui traverse le village de Breb a été modernisée, mais les rues du village gardent encore leur revêtement d’origine, en pierre taillée. L’on y retrouve certes de nouvelles maisons, mais cela dit plus de 30% d’habitations sont encore bâties à l’ancienne, en bois. Des maisons anciennes ou plus modernes, mais érigées dans le respect de l’architecture traditionnelle. Et l’on y retrouve encore des artisans qui savent travailler le bois, des bâtisseurs de maisons ou des portes traditionnelles, avec leurs symboles anciens sculptés dans le bois, et qui constituent l’image de marque du Maramures. »

    Mais par-dessus tout c’est bien le sens de l’hospitalité qui ne fait jamais défaut aux habitants du coin. Gabriela Pop : « C’est ici que l’on a le privilège de croiser encore le vieux paysan de l’ancien temps, celui qui a gardé inaltéré l’accent de ses aïeux. Puis, les gens de la région ont tous cette gentillesse naturelle, ce sens de l’accueil qui fait que l’on se sent tout de suite chez soi. Notre Centre info tourisme vous fournira des brochures, des cartes et surtout des informations utiles sur la région, car l’on entend répondre de manière adéquate à toute recherche particulière. L’on a des amateurs de randonnées, d’autres qui cherchent à rencontrer les artisans locaux ou encore d’autres qui ne cherchent que la communion avec la nature. Celui qui franchira le seuil de notre Centre ne partira pas avant d’avoir trouvé réponse à ses désirs. Pour ce qui est des anglophones et des francophones, ils seront accueillis dans leur langue respective ».

    Enfin, si vos pas vous porteront par Ocna Șugatag, il serait dommage de ne pas faire un petit détour par le fameux Cimetière joyeux de Săpânța, unique dans son genre, et distant de seulement 38 km d’Ocna Șugatag. Cet endroit n’arrêtera jamais de vous émerveiller par ses croix en bois, peintes en couleurs vives, par les peintures naïves qui décorent les monuments funéraires, par l’humour qu’accompagne immanquablement les épitaphes inscrites dans le bois. Voilà qui est dit ! Bonnes vacances, jusqu’à la prochaine émission, occasion pour de nouvelles découvertes. (Trad. Ionut Jugureanu)

  • Vizitați România – Ocna Șugatag

    Vizitați România – Ocna Șugatag

    Situat în nordul României, Maramureșul este o regiune atractivă din punct de vedere turistic, datorită frumuseților naturale, bogăției etnofolclorice și ospitalității locuitorilor săi. De-a lungul secolelor, pădurile au asigurat locuitorilor Maramureșului materia primă pentru apariția și dezvoltarea unei adevărate civilizații a lemnului”. Mărturii ale acestei civilizații stau bisericile din lemn și impozantele porți maramureșene din lemn, adevărate opere de artă populară. În toată această zonă de poveste, stațiunea balneară Ocna Șugatag, cu satele dimprejur, au devenit o destinație foarte apreciată de către turiști.



    Gabriela Pop, de la Centrul de Informare și Promovare Turistică: Comuna Ocna Șugatag este un loc în care poți să-ți încarci bateriile, un loc pentru toate gusturile. Cine caută apă, plajă, chiar tratament balnear este binevenit în Ocna Șugatag la lacurile, piscinele cu apă sărată, dar și dulce. Aici va găsi baze de tratament și Rezervația Pădurii Crăiasca. Pe lângă baza de tratament, mai mult de jumătate de piscinele din Ocnă au această apă care provine direct din izvor. Astfel, se tratează diferite afecțiuni reumatice sau ale aparatului respirator. Cei care-și caută originile, le găsesc în satele din jur, în Breb, în Sat-Șugatag, în Hoteni. Aici, tradițiile și obiceiurile pot ilustra pe gustul multora autenticitatea țăranului român, regăsită în port, dar și meșteșuguri. Totodată istoria a lăsat aici adevărate ancore, pe care le numim monumente istorice. Ele ne amintesc cine suntem, de unde venim și în ce circumstanțe am ajuns în acest stadiu.”



    Rezervația naturală Pădurea Crăiasca se întinde pe o suprafață de 44 hectare și este arie protejată începând cu anul 2000, având ca scop conservarea diversității biologice. Aici pot fi găsite câteva din cele mai impresionante exemplare de gorun din România, dar și zadă sau larice, un conifer cu frunze căzătoare.



    Cei care vor să descopere farmecul maramureșean al caselor și porților din lemn, celebre în întreaga țară, se vor îndrepta spre Breb, spune Gabriela Pop, de la Centrul de Informare și Promovare Turistică Ocna Șugatag: Drumul principal este asfaltat, iar restul drumurilor sunt pietruite. Cu toată modernizarea și evoluția tehnologică a lumii, regăsim în Breb 30% dintre case, construite încă din lemn. Ele sunt fie tradiționale, fie o imitație bună a celor tradiționale. Aici sunt și meșteri populari care lucrează și în lemn, făuritori de case, de porți, cu simboluri tradiționale. Avem și țesătoare.”



    Ceea ce impresionează cel mai mult sunt oamenii simpli și ospitalitatea, continuă Gabriela Pop: Aici se poate vedea țăranul simplu român, cu grai maramureșean. Indiferent în care sat din Ocna Șugatag ai ajunge, nu se va întâmpla să rămâi însetat în mijlocul drumului. Fiecărei persoane care calcă pragul Centrului Național de Informare și Promovare Turistică i se oferă pliante, hărți și, bineînțeles, stăm la povești, iar împreună aflăm ceea ce caută: fie drumeții, fie meșteri populari, fie un loc de evadare. Dacă un turist străin ajunge în această zonă, la centrul nostru de informare va găsi persoane vorbitoare de engleză, dar și de franceză.”



    Iar, dacă ajungeți în Ocna Șugatag, iar timpul vă permite, nu ratați o vizită la Cimitirul Vesel din Săpânța. Aflat, la doar 38 de km, obiectivul turistic e unic în lume și e cunoscut pentru crucile viu colorate, pictură naivă și umor.


    Invitația a fost lansată! Până data viitoare, când vă așteptăm cu o nouă, destinație, drum bun și vreme frumoasă!





  • Noi zboruri din România

    Noi zboruri din România

    Aeroportul
    Internațional Ștefan cel Mare
    Suceava a inaugurat recent o nouă cursă aeriană înspre
    Bruxelles. Cursa e operată de TUI Fly Belgium. Gheorghe Flutur, președintele
    Consiliului Județean Suceava, a spus că, pentru inaugurarea acestei curse, o
    importanță vitală a avut-o comunitatea suceveană din Capitala Europei. În
    prezent, în Suceava operează cinci companii aeriene, dintre care trei sunt noi.
    Vorbim de Blue Air, Ryan Air și TUI Fly Belgium, cu destinații în opt țări – Germania,
    Austria, Marea Britanie, Italia, Belgia, Turcia, Grecia şi Egipt. Pandemia a
    afectat simțitor fluxul de călători, care a scăzut drastic. Pentru comparație,
    în primul trimestru al lui 2019 erau înregistrați 76.000 de călători, față de
    14.000, în primul trimestru al acestui an. Consiliul Județean se află în negocieri
    pentru noi destinații, de exemplu, Dublin, Madrid, Tel Aviv.


    Compania aeriană Air France a anunțat că va opera 17 zboruri săptămânale
    București – Paris din iulie 2021, în contextul relaxării restricțiilor și
    redeschiderii treptate a granițelor. Air France zboară în prezent de 8 ori pe
    săptămână între aeroportul Paris Charles de Gaulle şi aeroportul Bucureşti Henri
    Coandă, urmând ca frecvenţa zborurilor să crească succesiv la 15, respectiv 17
    curse săptămânale în perioada 5 iulie – 8 august 2021.


    Compania românească low-cost Blue Air a lansat primul serviciu direct între
    Cluj-Napoca (nord-vestul României) şi Paris Charles de Gaulle, conectând
    Clujul cu aeroportul principal din Paris. Biletul include o schimbare gratuită
    a datelor de călătorie. Începând cu 23 aprilie 2021, Blue Air oferă două zboruri
    săptămânal spre Paris, în cadrul Orarului de vară 2021.


    Pe de altă parte, Aeroportul Internaţional Maramureş a operat primul
    zbor charter extern din acest an către spre Hurghada, Egipt. Cursele charter
    spre Egipt sunt efectuate cu susţinerea companiei Aegean Airlines şi vor avea
    loc în fiecare săptămână, iar începând cu luna iunie vor fi efectuate zboruri
    şi către Antalya, Turcia.


    Vă mai informăm că Aeroportul Internaţional Satu Mare a inaugurat
    un sistem de afişaj digital folosit şi de aeroporturile din Dubai, Londra,
    Manchester sau Cluj. Unul dintre primele aeroporturi din România, inaugurat în
    1936, foloseşte, începând din aprilie, cea mai performantă soluţie digitală de
    afişaj a informaţiilor pentru pasageri, creată la Cluj-Napoca în birourile
    companiei AirportLabs – companie sută la sută românească. VisionAirFIDS rulează
    şi la aeroportul internaţional din Cluj-Napoca, începând din august 2020.


  • Grenzüberschreitendes Projekt für die Förderung von Totholz

    Grenzüberschreitendes Projekt für die Förderung von Totholz

    Was wissen wir über Totholz? Ist Totholz schädlich für die Wälder? Sind trockene Äste und Bäume lediglich zum Feuermachen geeignet? Umweltschützer und Fachleute im Forstbereich suchen nach Antworten auf all diesen Fragen. Mehr Informationen zum Thema bringt das Projekt Förderung von Totholz mit dem Zweck, die Belastbarkeit der Wälder an der ukrainisch-rumänischen Grenze zu steigern“. Das Projekt wird von WWF Rumänien umgesetzt, in Zusammenarbeit mit der Universität Ştefan cel Mare“ in Suceava sowie dem Institut für Forstforschung PS Pasternak-UkKRIMF und der Organisation Ecosphera in der Ukraine.



    Unter Totholz versteht man unter anderem sämtliche Baumstämme, die nach der Abholzung der Bäume im Wald zurückbleiben. Totholz sind auch alte, vertrocknete Bäume, die noch im Wald stehen, allerdings langsam verrotten. In der Vergangenheit glaubte man, dass Totholz dem Wald schaden würde. Deshalb wurde es immer aus dem Wald entfernt. Mittlerweile kamen die Fachleute allerdings zum Schluss, dass Totholz besonders wichtig zur Erhaltung gesunder Waldökosysteme sei. Ein toter, abgefallener und verrotteter Baum stellt in Wirklichkeit ein gesamtes Ökosystem dar. Es ist das Zuhause für viele Lebewesen, die wesentlich zur Erhaltung der Gesundheit, Widerstandsfähigkeit und Robustheit der Wälder beitragen. Mehr Informationen zum Projekt lieferte uns Monia Martini, Projektleiterin bei WWF Rumänien:



    Es ist ein sehr spannendes Forschungsvorhaben, das uns ermöglicht, neue Daten über Totholz zu sammeln. Die Forschungsaktivität verläuft vergleichend in natürlichen Wäldern und in Produktionswäldern. Wir wollen unsere Forschungserkenntnisse bekannt geben — das ist unser Ziel. Im Rahmen des Projekts arbeiten mehrere Experten und Forscher. Wir haben ein grenzüberschreitendes Expertennetz gebildet und arbeiten eng zusammen. Die Netzmitglieder sind Fachleute, die in verschiedenen Organisationen und Institutionen arbeiten, die eine Verbindung zur Waldverwaltung und -bewirtschaftung haben. Es sind Vertreter gemeinnütziger Organisationen oder Verwalter von Schutzgebieten, die sich für nachhaltige Entwicklungsprojekte einsetzen. Das Projekt erforscht die Folgen des Totholzes für den Wald. Die Fachleute suchen gezielt Lösungen im Hinblick auf die Erhaltung der Artenvielfalt und sollen im Nachhinein Vorschläge für eine nachhaltige Entwicklung unterbreiten. Forschungsarbeit kennt kein Ende und setzt eine gewisse Dynamik voraus. Demnach ist das erste Ziel des Projekts, die genannte grenzüberschreitende Kooperation im Forstbereich auf die Beine zu bringen. Ein zweites Projektziel wäre, die hohe Bedeutung von Totholz im Hinblick auf die nachhaltige Bewirtschaftung der Wälder zu erkennen.“




    Totholz hat eine wichtige Rolle innerhalb der Waldstruktur, aber auch in Bezug auf das Waldleben. Darum ist es notwendig, dass das Totholz im Wald bleibt. Denn es trägt sowohl zur Produktivität des Waldes bei wie auch zu seiner natürlichen Neubildung. Und es ist auch für die Erhaltung der Artenvielfalt relevant. All das steigert die Widerstandsfähigkeit des Waldes gegenüber dem Klimawandel. Das sind nur einige Zwischenergebnisse des durch EU-Mittel geförderten Vorhabens. Das Projekt hat eine Dauer von 18 Monaten und umfasst die Kreise Suceava und Maramureş in Rumänien und die Regionen Iwano Frankiwsk und Sakarpattja (Transkarpatien) in der Ukraine.

  • Offres à la Foire du tourisme de la Roumanie

    Offres à la Foire du tourisme de la Roumanie

    Un environnement dans lequel les exposants ont proposé des offres de vacances dans les destinations nationales les plus attrayantes. Les tarifs des services d’hébergement et de transport ont également pu être comparés directement sur la plate-forme, où les offres de gadgets et d’accessoires de vacances n’ont pas manqué non plus. Delia Boţan, directrice de marketing au Centre d’expositions Romexpo, s’est exprimée sur le succès de la première édition virtuelle de la Foire du tourisme :



    « L’énorme désir des Roumains d’explorer le monde a également pu être constaté à la Foire du tourisme de la Roumanie, version virtuelle. Dix mille personnes se sont enregistrées à cette édition et ont fait environ 32 000 visites sur la plateforme pendant les quatre jours de l’événement. L’offre des exposants a été extrêmement généreuse pour les visiteurs de notre plate-forme. Dans l’ensemble, les plus belles zones touristiques de Roumanie ont été promues lors de cette édition virtuelle, comme d’habitude ; elles ont été représentées par les Conseils départementaux et les mairies. Pratiquement, nos visiteurs ont eu, disons, la plus grande expérience numérique dans le domaine du tourisme et ont pu acheter leurs vacances tant désirées en quelques clics, sans quitter le confort de leur maison. »



    L’un des exposants, la plate-forme descoperimromania.ro, a présenté les destinations les plus belles et appréciées. Nous apprenons d’Alina Roşoiu, chef de projet, quels ont été les domaines d’intérêt des visiteurs virtuels.



    « Les touristes s’intéressent à la Roumanie, aux traditions, aux structures d’hébergement spéciales, avec peu de chambres. Cette année, l’intérêt des touristes pour les hôtels a diminué. Ce sont les petites maisons d’hôtes et les fermettes qui sont recherchées. Nous avons constaté un intérêt particulier pour le delta du Danube, la côte roumaine de la mer Noire, le Maramureş et, pas en dernier lieu, la Bucovine. Nous avons de très bonnes offres pour les touristes. Par exemple, les forfaits vacances de Pâques commencent à 200 euros pour un séjour au delta du Danube ou à partir de 150 euros dans les Chaudières du Danube. Même si cette pandémie nous fait peur, il faut savoir que la Roumanie est une destination sûre. Nous faisons le maximum pour la sécurité de nos clients. Nous sommes au milieu de la nature, donc les risques sont minimaux. Les établissements d’hébergement respectent les règles de protection sanitaire, donc vous pouvez visiter la Roumanie sans aucun souci. »



    Bien évidemment, le Maramureş était l’une des destinations les plus recherchées. Laura Danci, responsable des relations publiques au Conseil du département de Maramureş, a quelques regrets.



    « Malheureusement, cette année, le stand du Maramureş n’a pas pu être aussi animé que les années précédentes en raison de la situation créée par la pandémie. Bien que nous n’ayons été présents que sur une plate-forme en ligne, nous avons eu des offres et avons présenté un nouveau site : Visit Maramureş. L’offre que nous avons mise en avant à la Foire du tourisme s’appelle « 12 raisons de visiter le Maramureş », et sur notre nouveau site, Visit Maramureş, nous avons essayé de présenter à peu près tout ce que le département peut offrir aux touristes : gastronomie, artisanat, itinéraires touristiques culturels, paysages. Depuis des années, nous avons également lancé une application mobile, Visit Maramureş, où on peut retrouver tous les centres d’information touristique et les maisons d’hôtes. Pourtant, nous avons pensé que le site serait beaucoup plus accessible pour tout le monde. Participants à la Foire, nous avons eu des commentaires assez bons. Nous avons eu beaucoup de visiteurs, même en ligne. Des centaines de visiteurs nous ont demandé ce qu’ils pouvaient visiter au Maramureş et nous avons été très satisfaits du nombre de consultations en trois jours. »



    Carmen Păun, cheffe du bureau de marketing et de relations publiques au Musée de l’Olténie de Craiova, nous invite à un périple culturel dans le sud de la Roumanie, dans le comté de Dolj.



    « Nous avons été honorés, en tant qu’institution culturelle, de recevoir cette invitation de la Foire du tourisme de la Roumanie, édition virtuelle, 2021. Nos produits ont répondu aux exigences d’un public de plus en plus orienté vers la consommation numérique : information, éducation, divertissement. Notre offre s’est concentrée sur ces trois composantes. Nous estimons que l’offre d’un musée et de ses produits culturels doit s’étendre au-delà de sa structure physique. Ainsi, nous avons créé des produits culturels qui attirent le public principalement par l’impact visuel, et aussi par l’information fournie. »



    Le Musée de l’Olténie est une institution qui a plus de 105 ans, un point de repère culturel d’importance régionale, poursuit Camen Păun.



    « Il gère un patrimoine impressionnant, dont 570 objets sont inclus dans la catégorie Trésor. Le musée est au centre de Craiova, et nous attendons le public dans les 12 expositions permanentes de base de nos trois sections. Nous avons également trois espaces interactifs et deux salles de conférence modernes. Voici donc un très grand potentiel que le secteur culturel d’Olténie offre au public à Craiova. Dernièrement, nous avons également fait la promotion de différents programmes d’éducation. Nous avons beaucoup numérisé le contenu des expositions. Grâce aux pouvoirs publics locaux, dans le département de Dolj, il existe depuis 2016 un itinéraire culturel et touristique intitulé « Histoire et tradition à Dolj ». Il a cinq attractions majeures : Casa Băniei, qui est un monument d’architecture d’intérêt national et aussi la construction civile la plus ancienne de la ville (1699), la Section d’histoire et d’archéologie et deux maisons fortifiées, dans la commune de Brabova. Plus d’un million d’euros ont été investis dans la rénovation de ces deux dernières seulement. »



    Nous arrivons maintenant en Transylvanie et notre interlocutrice est Ileana Sturza, représentante du Centre d’information touristique et de promotion de Zlatna.



    « Notre stand virtuel d’information touristique a présenté les structures d’hébergement de la région, les sites naturels et anthropiques, les traditions spécifiques à la contrée et des itinéraires touristiques. Pour les amoureux de la nature, nous avons des trajets touristiques de deux à trois heures, mais aussi des itinéraires de 13-14 heures ou à parcourir pendant plusieurs jours. Je voudrais également mentionner les attractions naturelles : les calcaires de Valea Mică, les Gorges du Feneş, Piatra Bulbuci. Pour ceux qui aiment l’alpinisme et l’escalade sportive, les Gorges du Feneş et Piatra Bulbuci sont les endroits idéals. Je me réjouis de l’intérêt des voyagistes et du grand nombre de visiteurs. »



    L’accès à la Foire du tourisme de la Roumanie, édition virtuelle, a été gratuit. Les stands virtuels pouvaient être visités de tous les coins du monde, et des offres spéciales pouvaient être trouvées rapidement, grâce au système intelligent de filtres de recherche. La Roumanie vous attend !


    (Trad. : Ligia)

  • Oferte la Târgul de Turism al României – ediția online

    Oferte la Târgul de Turism al României – ediția online

    Ediția de primăvară a Târgului de Turism al României a avut loc în perioada 18-21 februarie și a fost una deosebită. S-a organizat exclusive online, mediu în care expozanții au venit cu oferte de vacanțe în cele mai atractive destinații naționale. De asemenea, prețul serviciilor pentru cazare și transport a putut fi comparat direct în platformă, de unde n-au lipsit nici ofertele pentru gadget-uri și accesorii de vacanță.



    Delia Boțan, director marketing Romexpo, despre succesul primei ediții virtuale a târgului de turism: Dorința imensă a românilor de a explora lumea s-a văzut și la Târgul de Turism al României, varianta virtuală. Zece mii de persoane s-au înregistrat la această ediție și au făcut aproximativ 32 de mii de vizite în platformă, în cele patru zile de târg. Oferta expozanților a fost extrem de generoasă pentru vizitatorii platformei noastre. În ansamblu, au fost promovate și cele mai frumoase zone turistice din România la această ediție virtuală, ca de obicei, reprezentate de consilii județene și de primării. Practic, vizitatorii noștri au avut parte, spunem noi, de cea mai mare experiență digitală din domeniul turismului și au putut să-și achiziționeze vacanța mult dorită doar cu câteva click-uri și din confortul casei.



    Unul dintre expozanți, platforma descoperimromania.ro, a prezentat cele mai frumoase și atractive destinații. Aflăm de la Alina Roșoiu, manager de proiect, despre zonele de interes ale vizitatorilor virtuali:

    Turiștii sunt interesați de România, de tradiții, de unități de cazare aparte, cu puține camere. Anul acesta interesul turiștilor pentru unități hoteliere a scăzut. Se caută pensiuni și agropensiuni micuțe. Avem un interes deosebit pentru Delta Dunării, pentru litoralul românesc al Mării Negre, pentru Maramureș și, nu în ultimul rând, pentru Bucovina. Avem oferte foarte bune pentru turiști. De exemplu, pachetele pentru sărbătorile de Paște pornesc de la 200 de euro pentru un sejur în Delta Dunării sau de la 150 de euro în Cazanele Dunării. Chiar dacă ne sperie această pandemie, trebuie să știm că România este o destinație sigură. Facem tot ceea ce putem pentru siguranța oaspeților noștri. Vă așteptăm respectând toate normele privind siguranța sanitară. Suntem în mijlocul naturii, astfel încât riscurile sunt minime. Unitățile de cazare respectă normele de protecție sanitară, deci puteți vizita România fără nicio grijă.



    Maramureșul a fost, evident, una dintre cele mai căutate destinații. Laura Danci, șef de serviciu Relații Publice, la Consiliul Județean Maramureș:

    Standul Maramureșului, din păcate, anul acesta nu a putut fi la fel de animat ca în anii trecuți din cauza situației create de pandemie. Deși am fost prezenți doar într-o platformă online, am avut câteva oferte și am venit cu un site nou: Visit Maramureș. Oferta pe care am prezentat-o la Târgul de Turism se numește 12 motive să vizitezi Maramureșul, iar în noul nostru site, Visit Maramureș, am încercat să prezentăm cam tot ceea ce ar putea avea Maramureșul de oferit turiștilor: de la gastronomie, meșteri populari, rute culturale turistice, peisaje. Anii trecuți am lansat și o aplicație pentru dispozitive mobile, Visit Maramureș, unde se găsesc și toate centrele de informare turistică, pensiunile. Însă ne-am gândit că site-ul va fi mult mai ușor de accesat de toată lumea. Participând la târg, am primit un feedback destul de bun. Am avut foarte mulți vizitatori, chiar și online. Sute de vizitatori ne-au întrebat ce au putea vizita în Maramureș și uimirea noastră a fost că site-ul a avut în trei zile 2047 de vizualizări.



    Camen Păun, șefa biroului de Marketing și Relații Publice a Muzeului Olteniei, din Craiova, ne invită într-un periplu cultural în sudul României, în județul Dolj:

    A fost onorant pentru noi, ca instituție culturală, să primim această invitație din partea Târgului de Turism al României, ediția virtuală, 2021. Produsele noastre au răspuns cerințelor publicului din ce în ce mai evident orientat spre consumul digital: informație, educație, divertisment. Oferta noastră s-a axat exact pe aceste trei componente. Am plecat de la ideea că raza de acțiune a unui muzeu și a produselor sale culturale trebuie să se extindă dincolo de structura fizică. Astfel, am creat produse culturale care să atragă publicul mai ales prin impactul vizual și apoi prin informația oferită.



    Muzeul Olteniei este o instituție cu peste 105 ani vechime, un reper cultural pentru zona Olteniei, de importanță regională, continuă Camen Păun:

    Acesta gestionează un patrimoniu impresionant, dintre care 570 de obiecte sunt incluse în categoria tezaur. Ne desfășurăm activitatea în patru imobile, chiar în centrul Craiovei, și așteptăm în permanență publicul în cele 12 expoziții permanente de bază, ale celor trei secții ale noastre. Avem, de asemenea și trei spații interactive și două săli moderne de conferință. Iată așadar un potențial imens pe care sectorul cultural din Oltenia, din Craiova, îl oferă publicului. În ultima perioadă, am promovat și programe de educație. Am digitalizat foarte mult conținutul expozițiilor. Grație administrației locale, în județul Dolj, există din 2016 un traseu cultural-turistic, intitulat Istorie și tradiție doljeanăcare are cinci obiective majore: Casa Băniei, secția de istorie și de arheologie și două cule, din comuna Brabova. Numai pentru renovarea celor două cule s-a investit peste un milion de euro.



    Ajungem acum în Transilvania și vorbim cu Sturza Ileana, de la Centrul de informare și promovare turistică Zlatna:

    Standul nostru virtual de informare și promovare turistică a cuprins unitățile de cazare din zonă, obiectivele turistice naturale, cele antropice, tradițiile specifice zonei și traseele turistice. Pentru iubitorii de natură, avem trasee turistice de două-trei ore, dar și trasee de 13-14 ore sau pentru mai multe zile. Aș vrea să amintesc și obiectivele naturale: calcarele de la Valea Mică, Cheile Feneșului, Piatra Bulbuci. Pentru cei care cochetează cu alpinismul și escalada sportivă, Cheile Feneșului și Piatra Bulbuci sunt ideale. Am primit propuneri de colaborări cu agenții de turism, cu alți operatori din domeniul turismului și cred că ne-am făcut mai cunoscuți decât eram înainte. Deduc asta din numărul mare de vizitatori.



    Accesul la Târgul de Turism al României, ediția virtuală, a fost gratuit. Standurile virtuale au putut fi vizitate de oriunde, iar ofertele speciale au putut fi găsite rapid, datorită sistemului inteligent de filtre de căutare.

  • La horinca, un produit traditionnel roumain

    La horinca, un produit traditionnel roumain

    Vous vous souvenez tous que lalcool traditionnel roumain sappelle ţuică, avec la variante pălincă pour lalcool fort. La horinca du Maramureş est forte dune tradition de plusieurs centaines dannées, mentionnée dans des documents des XIIIe – XIVe siècles. Quelle différence y a-t-il entre la ţuica et la horinca ? Réponse avec Ştefan Gogotă, producteur traditionnel de horincă, au micro de Ligia Mihaiescu.



  • Usanze di Natale in Romania

    Usanze di Natale in Romania

    La grande Festa della Natività del Signore, celebrata dall’intero mondo cristiano, porta tutt’una serie di rituali specifici nello spazio romeno. Naturalmente, l’attuale emergenza pandemica impone alcune restrizioni, però si tratta di usanze tramandate da centinaia di anni e rimaste quasi immuntate in certe comunità. Radio Romania Internazionale vi presenta alcune insieme a Ileana Morariu, la proprietaria del Museo della Pastorizia di Jina, in provincia di Sibiu.

    La più bella e antica tradizione è quella dei gruppi di giovani auguratori, formati una volta da 20enni che avevano compiuto il servizio di leva e non si erano ancora sposati. I preparativi cominciavano dal 6 dicembre, quando si celebra la Festa di San Nicola. Alla vigilia della Natività del Redentore, vanno a fare gli auguri in tutte le masserie del Paese, e sono accolti dalla gente con tanta gioia. Sempre a Natale vanno a fare gli auguri anche i gruppi dei principini, composti da giovanni delle scuole medie, come anche le ragazze che portano la Stella di Natale. Sempre in questa occasione, era compito dei giovani portare ai padrini o ai testimoni di nozze un’enorme ciambella, spiega Ileana Morariu.

    La regione storica del Maramures e la Contrada di Oas sono due delle zone etnofocloristiche in cui lo spirito natalizio si è conservato immutato per secoli, fatto confermato pienamente anche in questi giorni, come spiega la direttrice del Museo della Contrada di Oas, Natalia Lazar.

    Il Natale è una festa cristiana molto importante nella provincia di Maramures e nelle aree etnografiche che la compongono. Le usanze che si sovrappongono su uno sfondo pagano o precristiano sono molti importanti, e ricordo quella dei canti natalizi interpretati da auguratori maschi, inserita nel patrimomio culturale immateriale dell’UNESCO. Inoltre, gli spettacoli drammatici i cui protagonisti indossano delle maschere, fanno in ugual misura riferimento, da una parte, alla componente religiosa e dall’altra al substrato pagano. E’ noto che le maschere si ritrovano in quasi tutti i Paesi dell’Europa centro-orientale. La storia delle maschere popolari romene comincia con quelle primitive e con i giochi delle maschere, che ricordavano le attività di base come quelle di cacciatore e raccoglitore, ma anche le abitudini della vita di famiglia, la nascita, le nozze, la morte o le feste lungo l’anno, spiega Natalia Lazar.

    I canti natalizi interpretati dagli auguratori annunciano la Natività del Signore. Riti precristiani, sovrapposti sulla grande festa si sono conservati perfettamente nelle zone etnofolcloristiche del nord della Romania, aggiunge la direttrice del Museo della Contrada di Oas. Tra le usanze vivissime nel Maramures, ricorderei quella dei giovani mascherati che vanno in giro accompagnati da raffigurazioni della capra, o quella del Viflaim, una forma di teatro popolare cristiano, conservata ancora perfettamente sulle Vallate di Iza e Mara e nella contrada di Oas, nel Maramures. Mi riferirei anche a due usanze meno conservate, eppure vive nella memoria collettiva. Si tratta della Danza dei Babbi Natale, come riferimento ad un tempo sacro, in cui i cieli si aprono e agevolano la comunicazione tra i due mondi. E poi gli auguratori di Cavnic chiamati Brondosi, che ricordano le invasioni tartare. Secondo la leggenda, nel 1717 i Brondosi salvarono la località dalla distruzione, spaventando i tartari. Le usanze natalizie si conservano anche nelle sagre, come quella che si svolge a Sighet ogni anno nei due giorni successivi al Natale, e quella di Negresti – Oas, spiega ancora Nataliza Lazar.

    E se negli antichi villaggi il Natale era un’occasione per rifare l’equilibrio nella comunità, oggi il periodo che precede la festa diventa, soprattutto nelle città, una maratona delle spese: regali, abeti, addobbi e prelibatezze gastronomiche sono indispendabili. Anche se la situazione eccezionale di quest’anno impone misure di protezione senza precedenti, il Natale rimane per tutti un momento di gioia e speranza in un nuovo inizio. Buon Natale da Radio Romania Internazionale!

  • Cavnic

    Cavnic

    Astăzi ajungem în
    nordul țării, unde se află una dintre cele mai pitorești și pline de farmec
    regiuni ale țării, Maramureș. Orașul Cavnic, declarat în 2020 stațiune
    turistică de interes local, poate fi locul ideal de petrecere a vacanței de
    iarnă. Este un nume de rezonanță în fosta industrie minieră a Maramureșului și
    a României în general, spune Mariș Dumitru, administrator public, de la
    Primăria orașului Cavnic, care ne face o scurtă prezentare a zonei.

    Este situat în valea râului cu același nume, la auzul căruia oricare
    călător se oprește pentru a face cunoștință cu un peisaj montan de o frumusețe
    rară. Cavnicul are o suprafață de aproximativ 5.000 de hectare și o populație
    de circa 5.200 de locuitori. Orășelul nostru se întinde pe o lungime de circa
    11 km, cu o diferență de nivel de aproximativ 500 de m, având o altitudine de
    500 de m la intrarea în oraș dinspre Baia Mare, iar, în partea de sus a
    orașului, în cartierul numit Roata, o altitudine de 1050 de m.


    Cavnicul a fost
    atestat pentru prima dată ca sat în anul 1336, iar după unele surse, prima
    atestare ar fi din 1445.

    Mariș Dumitru: A fost declarat oraș în 1968, iar
    începând cu anii 1970 s-a dezvoltat în ritm alert. În 2001 și 2003 s-au
    amenajat două pârtii de schi, numite Icoana și Roata, moteluri, case de oaspeți
    și un hotel. În zilele noastre, turismul este principalul sector de activitate.
    Cavnicul, datorită numărului mare de zile de iarnă, aproximativ șase luni, este
    polul zăpezii din Maramureș.

    Este un adevărat avantaj pentru cei care iubesc
    sporturile de iarnă. După ultimele lucrări executate în vara anului 2007,
    suprafața pe care se poate schia în fostul oraș minier a crescut la aproximativ
    8,5 km. În prezent, avem șapte pârtii de schi: Icoana 1, Icoana 2, Roata 1,
    Roata 2, Rainer 1, Rainer 2 și Pârtia Albastră. Dintre acestea, trei sunt noi,
    au o lungime între 800 și 2200 de metri și o înclinație între 19 și 37 de
    grade. Astfel, sunt potrivite atât pentru începători cât și pentru avansați sau
    profesioniști. În orașul Cavnic, se află un Centru Salvamont, dar și un Centru
    Național de Informare și Promovare Turistică.


    De la Centrul Național
    de Informare și Promovare Turistică puteți obține cele mai bune oferte de
    cazare, dar și recomandări de petrecere a timpului liber. Mariș Dumitru,
    administrator public, de la Primăria orașului Cavnic.

    În Cavnic avem
    biserica Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor, o biserică romano-catolică,
    monument ridicat în 1812, avem monumentul Stâlpul Tătarilor. Apoi, se poate
    vedea Logolda. Sunt ruinele unei topitorii de aur din secolul al XIX-lea. Se
    mai pot vedea aria naturală protejată Creasta Cocosului și pădurea Grădina
    Regelui. Avem aproximativ 35 de pensiuni, două hoteluri, iar după devenirea
    orașului stațiune, în 2020, agenții economici au propus deja două proiecte
    pentru două noi unități de cazare.

    Cavnicul este situat la aproximativ 30 de km
    de Baia Mare, unde există și Aeroportul Internațional Maramureș. Suntem la 39
    de km de Sighetu Marmației, unde se poate vizita Memorialul Durerii, printre
    multe alte obiective turistice. La 70 de km se află orășelul Vișeu de Sus, unde
    se poate merge cu mocănița pe Valea Vaserului. La mai puțin de 20 de km se află
    stațiunea Ocna Șugatag. Avem patentată și înscrisă la OSIM sania cu volan,
    numită lencher. Este confecționată și utilizată de locuitorii din Cavnic. Așteptăm
    turiștii cu mare drag la Cavnic. În orășelul nostru, polul zăpezii, cade de
    multe ori prima zăpadă din România și au fost studii care atestă că se poate
    schia minim 120 de zile pe an.


    Invitația a fost
    lansată. Vă așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație. Până atunci, drum
    bun și vreme frumoasă!

  • Sighetu Marmației

    Sighetu Marmației

    Ne
    îndreptăm azi către nordul României și ne oprim în Maramureş, într-o regiune
    istorică a României foarte apreciată atât de către turiștii din România cât și
    de către cei din străinătate. Una dintre localitățile de aici a devenit,
    printr-o hotărâre recentă de guvern, stațiune turistică de interes local.
    Accesul auto înspre oraș se realizează prin trecerea Munților Gutâi, Țibleș,
    Rodnei, sau a Munților Maramureșului, iar mai apoi prin traversarea
    principalelor văi ale Depresiunii Maramureșului. Situat la confluența dintre
    râurile Iza și Tisa, Sighetu Marmației este unul dintre punctele cheie ale
    zonei, spune Dan Carpov, promotor al turismului în Maramureș.

    Sighetu Marmației e un punct ideal de pornire pentru vizitarea
    Maramureșului istoric, cel mai căutat. Turiștii au în imediata apropiere a
    stațiunii Sighetu Marmației, Cimitirul Vesel, mănăstirile Bârsana, Săpânța
    Peri, bisericile de lemn din patrimoniul UNESCO sunt și ele foarte aproape. De
    asemenea, aproape sunt și obiectivele binecunoscute: mocănița de pe Valea
    Vaserului și munții din împrejurimi, un punct de atracție pentru iubitorii de
    natură și de sălbăticie. În Sighet veți găsi un centru național de informare
    turistică, unde o echipă frumoasă și deschisă poate oferi informații celor care
    îi calcă pragul, despre toate obiectivele din Sighet.



    Sighetu Marmației are o istorie
    bogată. De-a lungul timpului, prin acest oraș au trecut oameni importanți ai
    României și s-au desfășurat evenimente importante. Toate au lăsat în urmă câte
    o poveste sau câte un monument. În ceea ce privește monumentele, merită văzut
    Cortegiul Sacrificaților, Monumentul Ostașului Român sau Obeliscul Eroilor
    Maramureșeni.

    Dan Carpov. În preajma sărbătorilor, de obicei, erau
    foarte multe evenimente. Acum, în situația actuală, dintr-un turism tradițional
    în unul limitat de legi care se impun din cauza pandemiei, nu sunt confirmate
    toate. Însă, în Sighet veți găsi multe locuri frumoase. Există un muzeu al
    satului care este foarte apreciat în toate anotimpurile. Acolo merg foarte
    mulți fotografi pentru a găsi o frântură de Maramureș și nu numai, fiindcă sunt
    case adunate din foarte multe zone în acest muzeu.

    De asemenea, casa memorială
    Elie Wiesel, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, un muzeu
    care aduce aminte de vremuri uitat și pe care nu am vrea să le mai repetăm. Mai
    sunt și câteva muzee foarte atractive mai ales pentru familiile cu copii:
    Muzeul de Istorie și Etnografie, Muzeul de Arheologie și de Științe ale
    Naturii, iar Casa Memorială Ioan Mihaly de Apșa, proaspăt renovată, își
    așteaptă vizitatorii. În Sighetul Marmației, cei care se ocupă de turism găsesc
    mereu nevoi cât mai apropiate de nevoile turiștilor.

    Mulți dintre cei care
    ne-au vizitat au venit pe bicicletă, parcurgând distanțe mai mari sau mai mici,
    din Polonia, din Ucraina, din Ungaria. Încet, se vor concretiza și niște trasee
    în apropiere. Deocamdată, Drumul Verde este un traseu de 80 de km pe parcursul
    căruia sunt șanse foarte mici să vă întâlniți cu o mașină.



    Posibilitățile de cazare sunt multe și
    variate, în funcție de buget, iar pensiunile și-au luat toate măsurile de
    siguranță astfel încât sejurul dvs. să fie cât mai sigur în contextul actualei
    pandemii. De asemenea, indiferent unde veți alege să vă cazați, nu uitați să vă
    bucurați de felurile tradiționale de mâncare. Majoritatea pensiunilor gătesc cu
    produse din gospodăria locului, după rețete din bătrâni.


    În speranța că v-am convins, vă
    așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație. Până atunci, drum bun și vreme
    frumoasă!



  • Artista fotograf Kathleen Laraia McLaughlin, din Statele Unite ale Americii

    Artista fotograf Kathleen Laraia McLaughlin, din Statele Unite ale Americii

    Kathleen vine din Statele Unite, din
    California, iar întâlnirea cu România i-a schimbat viața. Povestea relației cu țara noastră începe în
    1999, anul în care a luat prima oară contact cu folclorul românesc, cu
    tradițiile și cultura noastră. Atunci Kathleen a locuit împreună cu soțul ei timp
    de un an într-un sat din Maramureș, unde au primit găzduire la o familie de
    localnici. O experiență complexă a ceea ce însemna autentic românesc, pe care a
    documentat-o prin fotografie. Artista a luat parte la toate evenimentele
    importante ale comunității rurale, s-a apropiat de oameni și a stabilit
    legături profunde, a fotografiat sătenii și obiceiurile lor.

    Peste ani,
    Kathleen s-a întors în România în mai multe rânduri cu burse Fulbright în 2002,
    2013 și 2019, pentru a revizita țara și mai ales pentru a-și revedea familia
    adoptivă din Maramureș. A predat un curs de artă fotografică la Universitatea
    de Artă și Design din Cluj Napoca, a expus o parte din miile de imagini
    realizate cu ocazia experienței în satul maramureșean, a publicat un album în
    Statele Unite și pregătește o nouă carte despre viața ei în România.



    Expoziția de la Muzeul Țăranului din București, numită Mătușa reunește fotografii făcute Ilenei, mătușa
    familiei care a găzduit-o pe artistă și soțului acesteia, două persoane de care
    Kathleen Laraia McLaughlin se atașase în mod deosebit. Fotografiile și obiectele
    țărănești din expoziție au fost prezentate publicului pentru prima oară în 2019
    la Palatul Mogoșoaia, ocazie cu care am putut sta de vorbă cu artista despre
    bogata sa experiență românească. Kathleen a trăit și documentat o epocă acum spre
    apus, cea a Maramureșului autentic.


    Am aflat
    pentru prima oară detalii despre cum ar putea fi viața în România în 1997, când
    am căutat pe Internet, înainte de a veni. N-aveam nicio idee despre ce aveam să
    descopăr. În mintea mea, pe când făceam cursuri de dansuri populare în Statele
    Unite, îmi făcusem o imagine despre cum ar putea fi viața la țară. Am găsit
    informații despre Maramureș, iar în 1999 soțul meu și cu mine am ajuns aici
    pentru prima oară în octombrie. N-o să uit niciodată: veneam din Ungaria, am
    mers la Cluj, apoi la Baia Mare, am traversat munții și am coborât în satul
    Mara. Ne-am simțit de parcă am intrat într-o capsulă a timpului, am văzut un
    fel de a trăi care aparținea secolului 19, poate chiar 18, cel puțin așa era
    atunci, cu 20 de ani în urmă.

    Îmi amintesc că unul din primele lucruri pe care
    le-am văzut era un bătrân care conducea o căruță cu roți de lemn. Tot ce am
    observat atunci, tot ce am întâlnit în anul acela începând cu acea zi a fost
    revelator, surprinzător și fascinant. Eram interesați de absolut tot, de la
    munca la câmp, la unelte, la obiectele de îmbrăcăminte până la felul în care
    reinventau utilitatea unui obiect, îl reparau și nu risipeau nimic, nu
    cheltuiau bani. Oamenii din acea epocă trăiau cu adevărat din ce producea
    pământul pe care îl lucrau, nu era ca acum când mai mulți membri ai familiei au
    diverse slujbe în țară sau în străinătate.

    Majoritatea oamenilor cu care ne
    întâlneam erau țărani în toată puterea cuvântului, adică oameni care nu aveau
    salariu, ci trăiau numai din ceea ce le oferea ogorul, deși uneori vindeau
    lapte, sau făceau schimburi cu fân sau alte produse. Dar familia la care
    locuiam noi atunci nu cheltuia aproape niciun ban, fiindcă banii erau foarte
    puțini, așadar făceau totul ca să economisească, să repare tot ce puteau, să reutilizeze
    lucrurile și să le folosească până când se distrugeau de tot. Acest lucru a
    fost foarte impresionant pentru noi, iar noi am învățat ceva de la ei. Pentru
    noi a fost așa o experiență, încât eu îmi definesc viața ca fiind înainte și
    după România.

    Acum 20 de ani nu exista canalizare în sat, iar noi ne-am adaptat
    la realitatea de atunci. Să te speli sau să mergi la toaletă era o experiență,
    toată lumea trăia așa. Existau o baie- două sau un duș modern în tot satul, dar
    noi nu le foloseam. Da, a fost o experiență care ne-a schimbat profund viețile
    amândurora, fiindcă am fost martorii acestui mod de viață, chiar în momentul în
    care a început să se schimbe pentru totdeauna.







    Viața în toată România s-a schimbat foarte mult în ultimii 20 de ani,
    iar Kathleen a documentat mai ales evoluția peisajului sătesc, care acum s-a
    modificat mult față de ce a cunoscut ea, într-un proces de modernizare
    accelerată. Mărturisește că, atunci când a revenit după o pauză de cinci ani,
    între 2007 și 2012, deși se aștepta la o schimbare – la renunțarea la portul
    tradițional spre exemplu – a fost surprinsă să constate că au dispărut într-un
    timp atât de scurt casele tradiționale, șindrila și alte materiale tradiționale,
    șurele și mai ales frumoasele porți maramureșene.


    N-am fost
    deloc pregătită pentru acest lucru. Mă așteptam mai degrabă să dispară hainele
    tradiționale, costumele, poate lucratul tradițional al pământului. Știam că vor
    apărea tractorul, mașinile, însă nu mă așteptam să dispară porțile de lemn
    într-un timp atât de scurt. Un alt lucru care m-a surprins în 2015 a fost
    faptul că nu se mai gătea la înmormântări. De obicei mâncarea se pregătea timp
    de două zile pentru a-i hrăni pe toți cei care participau la înmormântări, însă
    acum obiceiul era să se cumpere mâncarea gătită de la Baia Mare.

    M-am așteptat
    întotdeauna ca oamenii aceștia de la țară să-și dorească să se modernizeze, ca
    tot restul lumii. Știam că se simțeau mereu în urmă cu felul lor de a trăi, așa
    încât empatizez cu ei. Vedeau televizoare moderne și li se părea că felul lor
    de a trăi este primitiv, învechit și murdar. Am încercat să nu-i judec deloc și
    să nu spun că e păcat că încearcă să fie ca noi toți ceilalți. Sunt fericită
    când văd oameni care încearcă să păstreze un echilibru între tradițiile lor și
    modernitate, adică să nu-și dărâme complet casele, ci să adauge ceva modern sau
    să reconstruiască cu lemn, acolo unde se poate, sau să păstreze camerele tradiționale,
    dacă generațiile tinere vor acest lucru.



    Kathleen și-a schimbat complet modul
    de a privi lucrurile după experiența românească. Ce ia în calcul acum mai mult
    decât înainte de a locui cu o familie de țărani din Maramureș?


    Cred că
    lucrurile mici, pe care nu le luăm în considerare în viață. E ușor să cumperi
    un lucru nou atunci când cel vechi se strică, să dai drumul la apă să faci un
    duș. Atât soțul meu, cât și eu, suntem amândoi recunoscători până în ziua de
    azi. Noi locuim acum într-o casă micuță cu două dormitoare în sudul Californiei
    și, oricât de mult aș vrea mai mult spațiu, așa cum își dorește oricine are o
    locuință de dimensiuni reduse, mă gândesc mereu la anul acela în Maramureș și
    îmi dau seama cât de norocoasă sunt să am o baie a mea, să am apă curentă, am
    ce mânca, am o mulțime de lucruri.

    Și mai e ceva important: locul acela e o
    referință pentru mine, mare parte din ceea ce sunt eu acum are legătură directă
    cu relația mea cu România timp de 20 de ani. Cred că este despre a fi undeva
    unde te simți bine pur și simplu. Asta nu înseamnă că aș fi fericită 100% dacă
    aș trăi la sat, e mai degrabă vorba despre faptul că, la țară în România mă
    simt bine cu adevărat, sunt fericită să văd oamenii pe care îi iubesc, să miros
    satul, să îmi aduc aminte de tot ce am trăit acolo. E ceva ce îmi aduce
    fericire.



  • 80 de ani de la Dictatul de la Viena

    80 de ani de la Dictatul de la Viena



    Pe 30 august 1940, la Viena, Germania și Italia impuneau României cedarea Transilvaniei de Nord Ungariei. Era a doua cedare de teritorii pe care România era obligată să o facă, după pierderea Basarabiei și Bucovinei de Nord în favoarea Uniunii Sovietice în iunie 1940. A treia cedare urma în septembrie 1940 prin care Dobrogea de Sud revenea Bulgariei. Profesorul Marius Turda predă la Oxford Brookes University istoria eugeniei, rasismului și a biopoliticii și l-am întrebat dacă pierderea Translvaniei de Nord era previzibilă la sfârșitul anilor 30.


    “Era într-un fel previzibil ca acest lucru să se întâmple dacă ne gândim la toată propaganda făcută de regimul nazist începând cu anii 30. Ea se baza foarte clar pe revizuirea tratatelor de pace de la Paris de după primul război mondial. Dacă ne uităm la scrierile ideologilor naziști, mai ales la scrierile lui Adolf Hitler, în cartea lui “Lupta mea” el a spus fost foarte clar că printre obiectivele principale ale noii revoluții naziste va fi reîntoarcerea Germaniei la situația internațională de dinainte de 1914. Toți cei care au urmărit cu atenție dezvoltările politice și dezbaterile ideologice din Germania anilor 30 știau că Hitler, la un moment dat, va împinge spre o soluționare a problemelor Germaniei în spațiul central european.”



    România a semnat documentul prin care pierdea Transilvania de Nord și mulți istorici se întreabă dacă ar fi putut face mai mult decât să accepte. Marius Turda. “Putea să opună rezistență și putea să facă ceva, era totuși un stat independent și avea putere de decizie. Dar ce consecințe ar fi avut o rezistență armată este o altă dezbatere. Dar din punctul de vedere al mândriei naționale ar fi putut să se opună și să apere cu armele împotriva deciziei luate la Viena în 1940. Trebuie să ne gândim și la impactul la nivelul populației. Este foarte important de spus că, de exemplu, Maramureșul dispare după 7 secole de istorie în 1945. A fost încorporat de Ungaria în 1940, în 1945, când este returnat României, este doar jumătate din el. A fost un efect direct al faptului că România nu a intervenit în 1940 pentru a lupta pentru Ardealul de Nord. Nu mai vorbim despre impactul pe care l-a avut asupra populației evreiești din Maramureș aceasta fiind regiunea din România Mare cu cel mai mare număr de evrei. 30% din populația Maramureșului erau evrei.”



    Anterior momentului 30 august 1940, România a încercat să propună soluții alternative Ungariei însă aceasta din urmă nu a acceptat. Marius Turda. “Trebuie spus că guvernul de la București și cel de la Budapesta au încercat într-un fel să găsească o soluție biopolitică la Ardealul de Nord prin transferul de populație. Sabin Manuilă la București a fost foarte implicat în acest program de a soluționa ceea ce se numea problema enclavelor etnice din vestul României. Ei știau însă că Ungaria nu va renunța niciodată la pretențiile teritoriale și atunci singura posibilitate era de a-i transporta pe români în România și de a face Ardealul de Nord mai omogen etnic. Problema a fost Maramureșul, care avea populație românească într-un fel considerată emblema românității, și populație evreiască. Dar Maramureșul ar fi fost sacrificat. Chiar Iorga spunea în anii 30 că Maramureșul urma să devină evreiesc în câteva zeci de ani.”



    Odată intrată în posesia teritoriului, Ungaria a trecut la o politică de uniformizare etnică. Marius Turda cu detalii. “A urmat introducerea legilor rasiale în Ardealul de Nord de către regimul de la Budapesta în 1940, a treia lege antisemită, lege eugenică prin care se interzicea căsătoria dintre evrei și maghiari. Încă de la sfârșitul anilor 30 în Ungaria exista un mare program de a crea familii numeroase de maghiari, de a-i ajuta pe maghiari să se înmulțească. Exista un program prin care li se dădea pământ și își construiau case. Sunt secui și maghiari din Bucovina care sunt transferați în Ungaria după dezmembrarea Iugoslaviei. Guvernul maghiar face foarte multe în această privință în a repopula zone considerate periculoase din punct de vedere etnic deoarece maghiarii nu erau majoritari. Au fost introduse și în Ardeal programe economice și sociale.


    Tot în Ardeal s-a înființat primul institut de igienă rasială din Ungaria, la Cluj, în 1940. Se creează un departament de antropologie, după aceea un departament de genetică umană. Ideea era de a vedea ce impact avusese așa-numita ocupație română a Ardealului de Nord în 20 de ani asupra populației maghiare. S-au făcut cercetări asupra structurii rasiale, obiceiurilor și a limbii pentru a vedea dacă din punct de vedere etnic trupul națiunii maghiare fusese afectat de perioada în care fusese în România Mare.”



    Ocupația ungară a Transilvaniei de Nord a durat până în martie 1945, după instalarea guvernului comunist, când URSS a permis administrației românești să reintre în instituțiile locale. Cei 4 ani și jumătate de administrație maghiară au însemnat o adevărată tragedie umanitară: 1000 de români au fost asasinați, alte câteva zeci de mii fiind schingiuiți, arestați și internați în lagăre de muncă. Aproximativ 500.000 de români s-au refugiat în România. În Transilvania de Nord s-a scris și una dintre paginile cele mai cutremurătoare ale tragediei umane: Holocaustul. Din Transilvania de Nord și Maramureș, autoritățile maghiare au trimis aproximativ 166.000 de evrei în lagărele de concentrare naziste unde au pierit 130.000 dintre ei.



  • Le weekend le plus animé sur la côte roumaine à la Mer Noire

    Le weekend le plus animé sur la côte roumaine à la Mer Noire

    Le coronavirus est toujours présent, mais, une fois le déconfinement produit, la vie commence à reprendre son rythme normal, constatent les spécialistes. Et puisque l’été s’est définitivement installé en Roumanie et qu’il fait beau et chaud, des dizaines de milliers de Roumains ont pris d’assaut, en fin de semaine, la côte roumaine à la Mer Noire. Une fois sur place, ils ont profité du soleil et des baignades, en ignorant les mesures de distanciation sociale toujours en place. En fait, le weekend qui vient de passer a été le plus animé depuis le début de l’été et les plages ont été bondées de touristes. Même situation au pays du Maramures ou dans la Vallée de la Prahova, deux régions vers lesquelles les vacanciers se sont rués au bout de plusieurs semaines de pluies torrentielles.

    Les autorités se disent donc très inquiètes du non-respect des mesures-barrières contre le virus et craignent une hausse significative des cas d’infection. Dans une intervention sur une chaîne de télévision privée, dimanche soir, le ministre de la Santé a précisé que le bilan actuel faisait état d’un taux d’infection de 4% et d’un degré accentué de contamination communautaire. Du coup, le responsable roumain a appelé les Roumains, une fois de plus, à respecter les gestes barrières : le port du masque, la distanciation sociale et le nettoyage des mains. « Notre système sanitaire est prêt à faire face, mais on ne doit pas lui mettre trop de pression. Les cas graves se multiplient et les plus touchées sont les catégories à risque. Mais bon, j’ai vu aussi de nombreux jeunes infectés », a précisé Nelu Tataru. Si de nouveaux clusters apparaissent, les autorités comptent limiter la circulation des personnes dans ces régions-là. « On doit faire une analogie et voir ce que le tourisme sur le littoral et dans les stations de la Vallée de la Prahova suppose. Imaginez qu’il y des touristes de la Roumanie entière qui prennent d’assaut ces deux régions avant de regagner leurs différentes communautés locales, où les restrictions ne sont pas forcément respectées. », s’est inquiété le ministre de la Santé.

    Interrogé sur le risque de mettre en place la quatorzaine dans certaines destinations roumaines de vacances, Nelu Tataru a expliqué qu’on n’était pas encore là, mais que les agents économiques devraient obligatoirement respecter les restrictions. Le ministre de la Santé a invoqué le plan des autorités d’élaborer un projet de loi qui autorise la mise en place de la quatorzaine et du confinement pendant toute la période de l’état d’alerte.Le premier ministre roumain, Ludovic Orban, a pour sa part, réclamé un renforcement des contrôles dans les trains afin d’obliger les voyageurs à respecter les mesures de protection et d’hygiène. (trad. Ioana Stancescu)