Tag: migranti

Şi la nivel geopolitic, murlu poati s’hibă ună spuneari pozitivă ama şi negativă. Murlu apără oaminilli adunaţ tru ună familie i societate ama poati şi s’lli faca nanaparti oamiñilli, poate s’lli ţănă ncllişi ică ampărţăţ. Chinezllii anălţară goala construcţie uminească ţi s’veadi di pi Lună, un muru babageanu, tră s’armănă afiriţ di lumea di nafoară şi di piriclliurli a llei. Romañilli anălţară mururi di apărare ama şi di civilizaţie şi cultură. Nica şi apunţă anălţară romañilli. Eta di Mesi easti unu kiro a mururlor şi a ţităţloru, ama nai ma cunuscut şi ma lăhtărosu muru contemporan easti Murlu a Berlinlui. Cu aestu cadealithea “pirde di . “, alinatu tru inima-a Europăllei, murlu agiundzi s’hibă ună hălati internaţională di ampărţari, di făţeari ahoryea până la izolare a născăntoru văsilii ică parei di văsilii, cu tutu cu populili şi cu tuţ oaminilli cari băneadză aclo. Construcţia europeană ari la thimelliu curmarea a mururlor, a restricţiilor şi a ampărţarillei.

Mărli realizări ale filosofiei europene suntu număsiti elefterisiri, di urdinari, tră oamiñni, tră păradz, tră părmătii. Tru idyiulu kiro, ca sturu di prucukie, spaţiulu comunitar agiumsi ună atracţie excepţională tră tuti continentili şi regiunili a lumillei. Meditearana, “amarea nostrum” a romanilor, alăxi aestă număseari, pi hiotea a kirolui, tru căftări, că s’hibă di la nordu, ditu Europa, că s’hibă di la sud, ditu Africa. Tru a daua parte a anlui 2015 şi ahurhita al 2016, dalga di oameni cari minduea s’intră tru Gărţie, yininda di pi coastili asiatiţi ali Meditearană, u’acăţă Europa nindreaptă.

Apofasea comunitară s-agudi di aestă problemă umanitară, di situaţia concretă ditu lenu turlii di puncte nevralgice a nauăllei cali di nkiseari tră arifugaţ, dişcllisi pi continentul european. Easti oara tru cari Ungaria apufusi s’analţă unu gardu di aviglleari, un muru ti nitriţeari, tu sinurlu cu Sărbia, tamamu tra s’nkeadică triţearea babageană a sinurlui di migranţăllii a nauăllei dalgă. Tru yismăciuni 1989, Ungaria afeaţi afanu gardul di teli di la sinurlu cu Austria, parti a “Pirdelui di Heru” ţi ampărţă Ascăpitata capitalistă di Apirita comunistă, di deadi izini a arifugaţloru est-ghirmani di pi teritoriul a loru s’treacă tru Occidentu. Fu prota dişcllideari oficială tru murlu a Polimlui Araţi, cari dusi, pisti doi meşi, la cădearea a Murlui di Berlinu. 26 di añi ma amănatu, Ungaria alina un muru di teli pi sinurlu a llei ditu dată, agiumtu sinuru europeanu. Eara oara tru cari Siria eara azvurnuită di alumti, eara kipita a experienţăllei ISIS, oara tru cari oaminilli fudzea ta s’ascapă cu bană. Soluţiile europeani tră aestă catandisi lăhtăroiră gaereţ asă fură alargu tra s’hibă ideali ama s-feaţiră gaereţ fantastiţi tra s’licşureadză ateali ţi li tragu oamiñilli, cama di ună miliuni, viniţ maş tru 2015. Tru aestu kiro, migraţia neadzi ma largu, oaminilli vor s’fugă iar Ghirmănia armâni ţinta a aştiptărlor şi a nădiiloru.

Cara Europa faţi gaereţ şi hărgiueri tra s’ndreagă criza umanitară a arifugaţilor, alţăllii minduescu s’ufilisească cu amintaticu ti elli aestă traghedii. Şi nu minduimu la profitorllii cari arăesu pri tu coastili ali Turchie ilia li Libie, di aducu catandisi ti dealihea niumineşti, că tamamu stati cari atragu arifugaţlli tru acţiuni contra a statilor europene. După arkearea a desidentului Roman Protasevici, dupu unu actu di piraterie aeriană, Belarus agiumsi loclu di aprukeari a arifugaţlor, aca easti alargu di mealurli ali Meditearană, di prima linie a migraţiillei cătă Europa. Arifugaţlli fură alăsaţ s’yină tru numiru mare tru Belarus, tră s’iasă tru videala , deapoa, la sinurlu cu Polonia. Aclo easti sinurlu a Uniunillei Europene cu fostul spaţiu sovietic, cu Belarus, ună fostă ripublică unională, cumăndusită autorahic şi dictatorial. Asia şi Africa suntu alargu ama, cu tuti aestea, oamiñi viniţ di aclo, născănţă tiniri şi cilimeañi, agiumsiră la aestu sinuru ca un muru, anviscutu cu teli antăpătoasă. Nu ari cum s’hibă ună nauă rută cătă Europa căte pari s’hibă cama multu unu desantu, ună acţiune contra a Uniunillei Europene, cari bagă unu şingiru di sancţiuni contra a Belarus. Ase, migranţăllii agiungu s’hibă ună masă di zorlea, urdinarea a lor numata easti una naturală că agiundzi s’hibă ună acţiune politică evidentă. S-dimăndă că Belarus evacuă ñilli di arifugaţ di la sinurlu cu Polonia ama fu tricut un prag, aţelu a manipularillei cu scupo politic, tru ună turlie di polimu informal, di altă turlie, hibrid, a născăntoru parei di oamiñi, di arifugaţ, di ufiliseari a născăntoru catandisi uminitari ca hălati di presiune ti niscănti văsilii ţivilizate cari fac ditu ndrepturli a omlui un prinţipiu esenţial thimelliu ali societati uminească.

Autoru: Marius Tiţa

Armânipsearea: Taşcu Lala