Radio România Internațional

Tag: migranti

  • UE încearcă să rezolve la sursă problema migranților dinspre Belarus

    UE încearcă să rezolve la sursă problema migranților dinspre Belarus

    Vicepreședintele Comisiei, Margaritis Schinas, a început săptămâna trecută o serie de vizite în Orientul Mijlociu, în încercarea de a opri fluxul migranților înainte ca aceștia să ajungă în Belarus. Schinas a primit asigurări în Dubai că autoritățile Emiratelor Arabe Unite vor ajuta Uniunea Europeană, iar un mesaj similar l-a transmis guvernul Libanului. În timp ce Margaritis Schinas se afla la Beirut, la câteva sute de kilometri distanță, autoritățile turce au anunțat că nu vor mai permite ca, pe teritoriul Turciei, să se îmbarce în direcția Belarus persoane provenind din Siria, Yemen sau Irak.


    Orientul Mijlociu și Afganistanul sunt principalele zone de unde provin migranții care încearcă să pătrundă în Uniunea Europeană prin Polonia și statele baltice, după ce tranzitează Belarusul. Criza s-a declanșat în urmă cu câteva luni pe fondul deteriorării relațiilor dintre UE și Minsk. Statele occidentale au denunțat fraudarea alegerilor prezidențiale de anul trecut dar și reprimarea dură a protestelor antiguvernamentale care au urmat după scrutin. Bruxellesul a adoptat o serie de sancțiuni care vizează oficiali din Belarus.

    Liderul autoritar Alexandr Lukașenko, aflat la putere din 1994 și catalogat drept ultimul dictator al Europei, a răspuns inițial printr-o retorică tot mai agresivă împotriva Occidentului, iar ulterior a decis să le permită migranților să traverseze teritoriul țării în direcția UE. Oficial, Belarusul afirmă că nu are capacitatea de a-i opri din cauza sancțiunilor, însă au apărut numeroase informații că fluxul este nu doar tolerat ci și încurajat și susținut de Minsk.

    De altfel, președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a denunțat un atac hibrid lansat de regimul din Belarus pentru a slăbi flancul estic al UE, iar vicepreședintele Schinas a afirmat în Liban că oamenii sunt mințiți de rețele internaționale de traficanți care îi transportă până la Minsk și le promit că le vor asigura intrarea în UE.

    De fapt aterizarea în Belarus nu aduce niciun fel de garanție, în condițiile în care atât statele baltice cât și Polonia fac eforturi să oprească migranții la granițele lor – ba chiar, în cazul Poloniei, activiștii au denunțat un exces de zel al autorităților care nu doar că îi împiedică pe migranți să intre, ci au și trimis unii dintre ei înapoi, ceea ce reprezintă o încălcare a legislației internaționale.

    Autoritățile din Belarus nu sunt dispuse să îi și primească înapoi pe migranți, astfel încât unele grupuri au fost prinse între cele două țări. Alte mii de migranți se află în zona de graniță, mulți ascunși în păduri, așteptând o șansă de a trece.


  • Presiune migraționistă asupra UE

    Presiune migraționistă asupra UE

    Izbucnită pe fondul deteriorării relațiilor dintre Minsk și UE și a intensificării retoricii agresive a preşedintelui belarus, Aleksandr Lukaşenko, criza refugiaților de la frontiera comunitară de est riscă să se transforme într-o catastrofă umanitară. Este și motivul pentru care, la cererea Franţei, a Irlandei şi a Estoniei, Consiliul de Securitate a decis să se reunească în încercarea de a găsi o soluţie pentru miile de oameni care doresc să ajungă în vestul Europei şi care sunt blocaţi în condiţii inumane la granița Uniunii, pe fondul unor temperaturi foarte scăzute.



    De câteva luni, Belarusul încurajează migranţi din Orientul Mijlociu să îi traverseze teritoriul pentru a intra în UE via Polonia şi statele baltice, iar criza s-a amplificat în ultimele zile, când mii de migranţi au sosit la graniţă şi s-au înregistrat mai multe tentative de forţare a frontierei. Polonia a mobilizat militari la graniţă pentru a-i opri şi a informat aliaţii din NATO cu privire la criză. Alianța Nord-Atlantică monitorizează situaţia şi a dat asigurări că va apăra securitatea membrilor săi, inclusiv pe cea a Lituaniei şi Letoniei, alte state membre confruntate cu presiuni migratorii din Belarus.



    De altfel, nu este pentru prima dată când cele trei țări europene se confruntă cu valuri de migranţi, în marea lor majoritate sirieni, irakieni şi afgani, care încearcă să ajungă ilegal în special în Germania. UE a acuzat în repetate rânduri Belarusul că aduce aceşti migranţi pentru a-i trimite pe teritoriul comunitar, ca represalii faţă de sancţiunile impuse Minskului pentru fraudarea alegerilor prezidenţiale de către Alexandr Lukaşenko, anul trecut, și brutalitatea cu care au fost reprimate protestele de după alegeri.



    Tabloul situației din zonă este completat de acțiunile Rusiei care sprijină regimul Lukaşenko și care a trimis două bombardiere capabile să poarte arme nucleare într-o patrulă demonstrativă în spaţiul aerian belarus. Agențiile de presă scriu că tot mai multe acuzaţii europene pentru această criză se îndreaptă și către preşedintele rus, Vladimir Putin, dar Kremlinul a arătat că aceste presupuneri nu pot fi decât inacceptabile. Preşedintele Putin, căruia cancelarul Angela Merkel i-a cerut într-o convorbire telefonică, să intervină pentru oprirea crizei, a propus angajarea de contacte directe între reprezentanţii UE şi Minsk, pentru a discuta problemele apărute.



    La graniţele UE are loc un atac hibrid brutal, Belarus foloseşte disperarea migranţilor ca armă, într-un mod cinic şi şocant, a afirmat preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Situaţia de la graniţa dintre Belarus şi Polonia nu este o criză a migranţilor, ci o încercare a “regimului autoritar” de la Minsk de a-şi destabiliza vecinii, consideră preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit căreia, Uniunea îşi va extinde sancţiunile împotriva Belarusului, vizând atât persoane, cât şi entităţi.

  • UE relaxează condiţiile de eliberare a cărţii albastre

    UE relaxează condiţiile de eliberare a cărţii albastre

    Acest dosar a fost blocat timp de 4 ani. Ați reușit să ajungeți la o soluție. Ați demonstrat că Europa poate fi unită, că poate ajunge la un compromis în dosarul migrației, a afirmat comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, la dezbaterea care a precedat în Parlamentul European votul care face posibilă reforma cărții albastre. Este vorba de permisul de muncă şi de şedere, care deschide calea către rezidenţă permanentă în Uniune.

    Cartea albastră a fost instituită printr-o directivă adoptată în 2009 și este inspirată de certificatul verde american.

    Avem nevoie în societățile noastre de doctori, ingineri, de chimiști sau profesori, a spus la aceeaşi dezbatere Ylva Johansson, care a ținut să adauge: În momentul de față pierdem cursa globală pentru talente. Migranţii cu înaltă calificare preferă America de Nord, Australia sau Noua Zeelandă. Prin acest acord însă, putem recupera teren.

    Dacă până acum celor bine pregătiți care voiau să vină muncească în Uniune li se cerea să prezinte un contract de muncă sau o ofertă fermă de muncă pentru cel puţin 12 luni, prin acordul votat în Parlament, termenul scade la 6 luni.

    În plus, posesorul unei cărţi albastre se va putea deplasa mai ușor dintr-un stat membru în altul, sunt accelerate procedurile de reîntregire familială şi de acces pe piaţa muncii pentru rude.

    În același timp, noile reguli permit refugiaților și solicitanților de azil, ajunși în Uniune, să aplice pentru o carte albastră într-un alt stat membru decât în cel în care locuiesc acum.

    În 2019, ultimul an pentru care sunt disponibile date complete, au fost eliberate în întreaga Uniune 36 mii 800 de cărţi albastre europene, dublu față de 2015. Germania a fost principala țară emitentă, cu cele aproape 29 de mii de permise eliberate în urmă cu doi ani, mult peste Polonia sau Franţa, care au pus fiecare în circulație în jur de două mii de cărți albastre. România a eliberat în urmă cu doi ani puţin peste 200 de astfel de documente.

    Pentru mine, cartea albastră este mai mult decât oportunitatea de a lucra și de a face carieră în Europa. Este șansa de a avea o viață aici, a conchis aceeași Ylva Johansson.


  • Reluarea negocierilor privind politica în domeniul migrației

    Reluarea negocierilor privind politica în domeniul migrației

    Margaritis Schinas a mers la sfârșitul săptămânii trecute în Lituania, una din țările Uniuniicare se confruntă la granițe cu o creştere puternică a fluxului de migranţi ilegali veniți dinspre Belarus. Dacă anul trecut doar 80 de oameni au trecut frontiera, anul acesta în doar câteva luni, numărul a depășit 4 mii. Mesajul responsabilului de la Bruxelles a fost clar: Noi, europenii, respingem în mod ferm orice încercare de a folosi oamenii și suferința lor în scopuri politice. Nu vom tolera nici o încercare din partea unei țări din afara Uniunii de a exploata migrația cu scopul de a ne ataca, de a ne face rău.

    Comisia îl acuză, de altfel, pe preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, că a pus la cale fluxul de migranţi spre Lituania, dar și spre Polonia şi Letonia ca represalii la sancţiunile ce i-au fost impuse pentru reprimarea opoziţiei.

    Ultimele săptămâni au adus însă și alte preocupări legate de migrație. Multe state membre au îngrijorări legate de un posibil val de refugiați din Afganistan, după ce talibanii au preluat controlul la Kabul.

    Ceea ce trebuie să facem este să rescriem regulile în materie de migrație, spune Margaritis Schinas, care ține să adauge că baza este asigurată de noul pact privind migraţia şi azilul prezentat în urmă cu un an de Comisia Europeană.

    Documentul nu mai prevede mult contestatele cote obligatorii de refugiaţi, propuse după criza migratorie din 2015. Introduce în schimb un mecanism de ‘solidaritate obligatorie’ care ar urma să fie activat atunci când una dintre țările membre se află sub ”presiune” sau într-o situaţie de ”urgenţă”.

    Totodată, statele membre ar urma să aibă posibilitatea să aleagă între primirea de azilanți, contribuţia la construirea de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil. Soluţiile au fost descrise de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept un echilibru ”just şi rezonabil” între ”responsabilitate şi solidaritate”. Negocierile au fost însă oprite de pandemia de COVID -19.

    A sosit momentul să ajungem la un acord. Dacă mă întrebați pe mine cu cât mai repede, cu atât mai bine. O lume întreagă, tot ce e în jurul nostru ne arată că a sosit vremea să avem o înțelegere în materie de migrație, conchide Margaritis Schinas, al cărui mandat ca vicepreședinte al executivului comunitar este legat de promovarea modului de viaţă european.


  • Sprijin al UE pentru un Belarus democratic

    Sprijin al UE pentru un Belarus democratic

    Șeful diplomației europene,
    Josep Borrell, a declarat că preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko ar putea
    fi vizat de noi sancţiuni din partea Uniunii Europene, la un an de la
    controversatele alegeri prezidenţiale din 9 august 2020, suspectate de opoziţie
    şi Occident că au fost fraudate pe scară largă.

    Prin aterizarea forţată şi ilegală a unui zbor Ryanairîn luna mai şi instrumentalizarea migranţilor
    vulnerabili în scopuri politice, regimul a sfidat şi mai mult normele
    internaţionale, a adăugat Borrell, făcând aluzie, între altele, la cei
    peste 2.000 de migranţi ilegali înregistraţi la frontiera între Lituania, ţară
    membră a UE, şi Belarus, doar în luna iulie.

    Am vorbit cu Ramona Strugariu,
    europarlamentar Renew Europe, despre situația actuală din Belarus:

    Din momentul începerii protestelor împotriva
    preşedintelui Lukaşenko, peste 35.000 de oameni au fost arestați și torturați,
    printre ei sute de jurnaliști și activiști. Am avut discuții dureroase cu o
    parte dintre reprezentanții lor chiar în Parlamentul European, se știe foarte
    puțin despre soarta lor și despre a celor care au fost închiși. Dar ce știm
    foarte clar este că nici unul dintre acești oameni nu renunță. Î

    mi vor rămâne
    în minte cuvintele unuia dintre ei, un om care spunea așa: dacă ești în Belarus,
    e ora 9 dimineața și ești încă liber, înseamnă că a mai trecut o zi cu bine.
    Asta pentru că cele mai multe raiduri se fac între 8 și 9 dimineța. Probabil că
    acum s-a ajuns la cea cea mai critică situație, cauzată de acțiunile lui Lukașenko
    din ultimul an. Noi eram într-un parteneriat care avea potențial de sprijin semnificativ
    pentru Belarus, mă refer la Parteneriatul Estic, dar nu mai suntem în acest
    cadru pentru că Lukașenko a decis să răspundă la sistemul de sancțiuni impuse
    de UE cu șantaj , chiar acesta este termenul, de fapt el a suspendat
    participarea țării la Parteneriatul Estic .


    La sfârșitul lunii iunie, Consiliul
    UE a decis să impună măsuri restrictive împotriva a 78 de persoane din Belarus
    și a 8 entități. Această decizie a fost luată având în vedere escaladarea
    încălcărilor grave ale drepturilor omului în Belarus și actele violente de
    represiune îndreptate împotriva societății civile, a opoziției democratice și a
    jurnaliștilor. În plus, noua rundă de măsuri restrictive vizează șapte persoane
    și o entitate care au fost desemnate în legătură cu aterizarea forțată și
    ilegală a unui zbor Ryanair la Minsk, la 23 mai 2021, fapt care a pus în
    pericol siguranța aviației, și cu reținerea de către autoritățile belaruse a
    jurnalistului Raman Protasevici și a Sofiei Sapega.

    Ramona Strugariu,
    europarlamentar Renew Europe:

    Trebuie să continuăm ce am făcut și până acum, adică mesajele și toate
    pîrghiile de susținere pentru opoziția din Belarus, trebuie să rămână un semnal
    constant din partea noastră și din partea liderilor UE. În același timp, cred că trebuie să ne uităm periodic pe eficiența
    sancțiunilor de până acum și acolo unde ele nu funcționează, trebuie să ne
    gândim la niște măsuri mai puternice și mai curajoase care să poată atinge
    aliații regimului.

    Un alt lucru pe care-l putem face este recunoașterea
    oficială a Svetlanei Tihanovskaia ca președinte legitim al Belarusului, din
    perspectiva leadership-ului UE este un pas necesar. Și suntem în așteptare,
    există acest pachet de 3 miliarde de euro pregătiți pentru momentul în care
    Lukașenko și-ar accepta înfrângerea. Este un pachet cu care ne dorim să sprijinim
    Belarusul, să-l ajutăm să se redreseze
    economic.

    Din păcate, nu vorbim și nu scriem suficient despre situația din
    Belarus poate pentru că noi considerăm că e departe sau că nu ne afectează, că noi
    suntem într-un cadru care ne protejează, ceea ce este doar parțial adevărat. Nu
    este departe, este în Europa, și se întâmplă într-una dintre țările care erau
    într-un parteneriat cu UE, se întâmplă astăzi, sub ochii noștri. Și este exact
    una dintre acele situații care cresc apetitul pentru dictatură, situații pe
    care le observăm și în unele state membre.


  • Este Europa pregătită pentru un nou val de refugiaţi afgani?

    Este Europa pregătită pentru un nou val de refugiaţi afgani?

    Preluarea capitalei Kabul şi a
    principalelor oraşe din Afganistan de către talibani a provocat o situaţie complicată
    atât în ţară, cât şi în întreaga regiune. Imaginile cu aeroportul din Kabul,
    luat cu asalt de mii de oameni care vor să părăsească ţara cât mai repede, au
    făcut înconjurul lumii. Au apărut, deasemenea, relatări din ce în ce mai
    frecvente despre reprimarea de către talibani a protestelor apărute faţă de
    noua putere şi despre căutarea activă a colaboratorilor regimului anterior, a
    corespondenţilor presei occidentale şi a activiştilor organizaţiilor pro-democraţie.
    Noul regim şi-a exprimat deja o serie de intenţii cu privire la modul în care
    va funcţiona societatea afgană, evocând limitarea anumitor drepturi şi
    libertăţi ale femeilor.

    Pentru a afla în ce măsură poate conduce această
    situaţie la un nou val de migranţi afgani având ca ţintă Uniunea Europeană,
    ne-am adresat eurodeputatului Vlad Botoş, din grupul RENEW EUROPE:

    Din păcate, am asistat la o retragere
    precipitată a forţelor americane din ţară, mult prea rapidă, iar situaţia este
    încă extrem de neclară. Cred că aceste erori logistice, să le zic aşa, vor avea
    ca urmare un nou val de refugiaţi, mai ales în condiţiile în care încă nu ştim
    care sunt intenţiile noii conduceri din Afganistan. Oamenii sunt speriaţi, se
    aşteaptă la represalii faţă de cei care au colaborat cu forţele SUA şi NATO, şi
    – ce este mai îngrijorător – se aşteaptă la o diminuare masivă a drepturilor şi
    libertăţilor femeilor. Se estimează că vor fi câteva zeci de mii de cetăţeni
    afgani care vor dori să plece şi vor lua calea Europei.


    În ce măsură este însă pregătită
    Uniunea Europeană să primească un nou val masiv de refugiaţi afgani? Ne
    răspunde Vlad Botoş, membru al Parlamentului European:

    Sincer, nu cred că suntem pregătiţi, însă în
    ultimul an am învăţat să ne adaptăm rapid la situaţii foarte dificile.
    Instituţiile europene au învăţat să funcţioneze şi în regim de urgenţă. La
    nivel de grupuri politice, au început deja discuţii privind situaţia din
    Afganistan. Mai mult, grupul din care fac şi eu parte, RENEW EUROPE, a cerut o
    sesiune plenară extraordinară referitor la Afganistan. Comisia Europeană a
    reacţionat cu privire la noile realităţi şi provocări. Un lucru este clar.
    Trebuie să ne aşteptăm la acest val de imigranţi. Nu suntem suficient de
    pregătiţi din punct de vedere logistic, dar trebuie să-i ajutăm, cel puţin până
    ce lucrurile se vor stabiliza în ţara lor. Apoi, în funcţie de realităţile din
    noua societate afgană, se va putea lua o decizie pe termen lung şi cu privire
    la situaţia lor.


  • Comisia Europeană doreşte să consolideze libera circulaţie în Spaţiul Schengen

    Comisia Europeană doreşte să consolideze libera circulaţie în Spaţiul Schengen

    Ştim că vor exista alte provocări pentru spaţiul Schengen şi trebuie să fim mai bine pregătiţi pentru a le face faţă – a subliniat comisarul european pentru Afaceri Interne Ylva Johansson, într-o conferinţă de presă. Pentru a consolida controalele la frontierele externe ale zonei de liberă circulaţie, Uniunea Europeană se bazează pe desfăşurarea în curs a noului contingent permanent al FRONTEX, ce ar urma să ajungă la 10.000 de poliţişti de frontieră şi de pază de coastă până în anul 2027. De asemenea, până în 2023, Uniunea Europeană va face deplin interoperabile sistemele informaţionale pentru înregistrarea intrărilor şi a ieşirilor din spaţiul Schengen.

    Printre altele, Comisia Europeană a propus, în cadrul reformei sistemului de azil în blocul comunitar, o procedură de înregistrare a sosirilor de migranţi. Există o proporţie destul de importantă de oameni care intră în Uniune fără a fi controlaţi, fără a fi înregistraţi; este o sursă de îngrijorare pentru întregul spaţiu Schengen – a explicat Ylva Johansson. Aceasta intenţionează să prezinte la finalul anului un cod de cooperare poliţienească în Uniunea Europeană pentru a extinde schimbul de informaţii şi speră în adoptarea unei consolidări a mandatului Europol. Johansson a mai spus că este angajată într-un dialog cu statele membre care au reintrodus controale la frontiere, subliniind că această măsură trebuie să fie luată în ultimă instanţă şi nu trebuie să fie permanentă.

    Mai multe ţări europene, printre care Franţa, au reintrodus în 2015 controale la frontiere ca urmare a ameninţărilor teroriste şi a crizei cauzate valurile de migranţi.

    Şi pandemia de coronavirus a dus la controale frontaliere, de această dată din motive sanitare, fapt care a provocat ambuteiaje de camioane şi probleme de aprovizionare, precum şi perturbarea semnificativă a vieţii cotidiene mai ales a lucrătorilor frontalieri.

    Pentru a verifica aplicarea regulilor Schengen, în special controlul frontierelor externe, executivul comunitar doreşte creşterea eficienţei vizitelor-surpriză în statele membre, eliminând preavizul de 24 de ore care se aplica până acum.
    Spaţiul Schengen reuneşte 26 de ţări cu un total de 420 de milioane de locuitori, dintre care 22 de state membre ale Uniunii Europene şi patru state asociate – Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein.


  • Aglomerație în punctele de frontieră cu Ungaria

    Aglomerație în punctele de frontieră cu Ungaria

    Poliția de Frontieră Arad informează că în principalele puncte de trecere a frontierei din vestul ţării sunt coloane de camioane. Cel mai aglomerat punct este Nădlac II unde se aşteaptă cel puţin 120 de minute pentru efectuarea formalităţilor, iar coloana de automarfare formată pe autostrada A1 este de aproximativ cinci kilometri.



    Aglomeraţia s-a menţinut în ultimele 24 de ore, pe arterele dedicate traficului greu, la ieşirea din ţară, dar, în acelaşi timp, continuă controalele amănunţite efectuate în comun cu poliţiştii maghiari, la cererea acestora din urmă, privind depistarea migranţilor care încearcă să treacă ilegal frontiera, astfel că timpii de aşteptare pentru tranzitare sunt mai ridicaţi decât în mod obişnuit, informează Agerpres.



    La PTF Nădlac II sunt deschise cinci artere de ieşire pentru camioane, iar la PTF Vărşand, unde se aşteaptă 90 de minute, sunt deschise trei artere. La Nădlac I timpul de așteptare este de circa 30 de minute pentru formalităţi şi este deschisă o arteră pentru traficul greu. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Oradea, Laura Bondar, a adăugat că se menţine aglomeraţia şi în PTF Petea (Satu Mare), unde se aşteaptă 120 de minute pentru control şi este deschisă o arteră pentru traficul greu pe sensul de ieşire din România.



    În Bihor, în schimb, situaţia s-a îmbunătăţit faţă de ziua de marţi, iar la Borş I şi Borş II se aşteaptă aproximativ 30 de minute, fiind deschise câte trei artere pentru camioane. Conform ITPF Oradea, s-au dispus măsuri pentru fluidizarea traficului în toate punctele de trecere de la graniţa cu Ungaria. Precizăm că traficul pentru autoturisme şi mijloacele de transport persoane se desfăşoară în condiţii normale, fără a se înregistra timpi de aşteptare, a adăugat Laura Bondar.

  • Frontex – anchetă internă în legătură cu unele cazuri de refuz al unor ambarcaţiuni cu migranţi

    Frontex – anchetă internă în legătură cu unele cazuri de refuz al unor ambarcaţiuni cu migranţi

    FRONTEX, o agenţie responsabilă de organizarea celor mai importante misiuni de patrulare a frontierelor exterioare ale Uniunii Europene, a fost acuzată că desfășoară manevre ilegale și foarte periculoase în Marea Egee, menite să descurajeze solicitanții de azil să ajungă în Grecia, respectiv, în Europa. O investigație apărută recent în publicaţia germană Der Spiegel relevă că personalul Frontex pare a fi implicat direct în manevre de descurajare a solicitanților de azil să ajungă la ţărm. Jurnaliştii germani subliniază că acest tip de incident ajunge foarte rar să fie raportat la sediul central al Frontex din Varșovia.

    Zilele trecute, directorul executiv al Frontex Fabrice Leggeri a transmis că a lansat o anchetă despre care a informat-o pe Ylva Johansson – comisarul european pentru Afaceri Interne – şi a dat asigurări că agenţia urmăreşte respectarea celor mai înalte standarde şi nu tolerează încălcări ale drepturilor fundamentale în activităţile sale. Directorul Frontex spune că a mai solicitat în acest an, în cadrul dialogului operaţional cu Grecia, investigarea a două incidente produse în apropiere de insulele elene din estul Mării Egee şi că, în legătură cu unul dintre aceste incidente, nu s-au găsit dovezi privind comportamente ilegale, investigaţiile continuând în legătură cu al doilea. Leggeri i-a alertat pe membrii Parlamentului European şi în legătură cu un alt incident produs mai devreme în acest an, când un echipaj de pe vasele daneze desfăşurate de Frontex a primit instrucţiuni incorecte de la Paza de coastă a Greciei.

    În urma respectivului incident, Frontex a contactat autorităţile greceşti şi neînţelegerile au fost reglementate cu Paza de coastă elenă, iar până în acest moment investigaţiile care continuă nu au identificat alte cazuri suspecte decât cele raportate deja de directorul executiv autorităţilor greceşti.

    Leggeri mai spune că misiunea navelor Frontex de patrulare a frontierelor externe în estul Mării Egee a fost complicată şi de dezacordul dintre Grecia şi Turcia în legătură cu frontierele lor maritime, care a afectat activităţile de căutare şi salvare din zonă.


  • Statistici și strategii pentru migranți

    Statistici și strategii pentru migranți

    Situația a generat o criză, care a avut nevoie de un răspuns adaptat și
    coordonat din partea statelor membre ale spațiului comunitar. Soluții s-au
    găsit, dar ele nu au mulțumit sută la sută pe toată lumea, în special țările
    aflate în linia întâi a sosirii migranților – Italia, Grecia și Malta -
    plângându-se că trebuie să facă faţă unei sarcini disproporţionate. Încă de la
    preluarea mandatului, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a
    făcut din reforma politicii migratorii în UE una dintre priorităţile sale, iar
    la jumătatea lunii septembrie, în primul său discurs despre starea Uniunii a
    abordat și dosarul extrem de sensibil al migrației. Un nou pact privind
    migraţia și azilul a fost conceput la nivel european, pentru a aduce echilibru
    între responsabilitate şi solidaritate.

    Invitat la Radio România, eurodeputatul Iuliu Winkler explică:
    Cu siguranță, dacă privim statisticile
    am putea să avem un sentiment oarecum de ușurare, pentru că începând din 2015,
    când am avut peste un million și opt sute de mii de persoane sosite în UE -
    folosesc cuvântul sosite pentru că va trebui, bineînțeles, să facem distincția,
    în primul rând, între refugiați și migranți și apoi să vorbim despre sosiri
    legale sau sosiri ilegale – deci am avut peste 1850000 în anul 2015, iar acest
    număr a scăzut în fiecare an – 2019 înregistra undeva sub jumătate de million
    de sosiri pe teritoriul UE.

    Comisarul Johansson vorbește de o evaluare conform
    căreia, circa două treimi din aceste sosiri din ultimul an statistic încheiat,
    2019, sunt persoane care nu se califică pentru un statut de viitor rezident de
    oricare fel al unui stat al UE, aproximativ o treime fiind persoanele care s-ar
    califica pe baza criteriilor și reglementărilor existente în acest moment.

    Deci, am putea să fim ușurați dacă ne-am uita doar la aceste cifre. Dar nu
    trebuie să fim așa și trebuie să fim conștienți că, în continuare, problema
    refugiaților și a migranților din motive economice este o problemă care pune
    presiune pe UE. În primul rând pentru că nu avem reguli de comun acord
    acceptate și aici vine acestă propunere a Comisiei Europene, care va fi baza de
    discuție în următoarele luni între Parlament, Consiliul European, statele
    membre și toate entitățile cu competențe în domeniu.

    În același timp, trebuie
    să fim foarte conștienți de faptul că motivele care crează diviziune între
    diferitele state membre ale UE pe acest subiect al migrației și azilului nu au
    dispărut. Ele există, sunt acolo, sunt motive foarte, foarte complexe începând
    de la tradiție și istorie, până la atitudinea pe care guvernele respectivelor
    țări o manifestă în problema migrației și a azilului. Deci, este, cred eu, în
    continuare nevoie de mult dialog.

    În esenţă, noul pact revizuieşte
    principiul din ”Regulamentele Dublin”, conform căruia prima ţară din UE unde
    ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale
    de azil. Conform noii propuneri, ţara care va examina cererea de azil va fi
    aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte
    cazuri, prima ţară de sosire va rămâne responsabilă cu soluţionarea acestei
    cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei, în cazul unei presiuni migratorii,
    activarea unui ”mecanism de solidaritate obligatorie”. Odată ce Comisia
    aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar
    trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate
    ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică
    şi de populaţie.

    Statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de
    azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea
    repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal
    migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci
    pentru o viaţă mai bună în UE. Soluțiile
    propuse au în vedere să convingă ţările care au refuzat cotele
    obligatorii de refugiaţi, în special cele membre ale Grupului de la Vişegrad
    (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia) şi Austria, care a reiterat că o
    repartizare a migranţilor între statele UE ”nu funcţionează”. Rezolvă
    prevederile pactului situația migranților?

    Din nou, Iuliu Winkler: Sunt cu siguranță soluții pentru a
    stopa sau cel puțin pentru a reglementa fluxurile migratorii, pentru că trebuie
    să ne punem întrebarea – oare cu toții în UE doresc stoparea acestor fluxuri?
    Oare sunt state membre ale căror economii au nevoie de un influx de forță de
    muncă? Cu siguranță la această a doua întrebare răspunsul este da. Și atunci,
    problema este aceea de a gestiona așteptările și de a crea proceduri care să
    fie previzibile. Pentru că pe insulele grecești, în alte zone, există tabere de
    refugiați în care se întâmplă catastrofe umanitare. Și acest lucru nu trebuie
    să fie nici acceptat și nici tolerat de către UE. Noi punem la baza Uniunii
    noastre drepturile omului. În același timp, trebuie să punem și competența
    subsidiarității, a deciziei fiecărui stat membru, care este, în ceea ce
    privește reședința, azilul și migrația, la îndemâna sau în competența
    guvernului fiecărui stat membru.

    În sfârșit, Comisia Europeană vorbește despre
    problema apăsătoare a traficului ilegal de persoane. Pentru că știm cu toții că
    acei refugiați care de multe ori sunt salvați de pe diverse bărci, obiecte
    plutitoare pe Marea Mediterană, sosesc sub un management foarte eficient și
    foarte bine organizat al traficanților ilegali. Acești traficanți ilegali unii
    dintre ei nu sunt europeni, dar alții sau membri ai acestor rețele sunt
    cetățeni ai UE. Toate aceste operațiuni de trafic ilegal sunt pedepsite de lege
    sau ar trebui să fie pedepsite de lege. Iată că facem un pas și în acest sens.

    Iuliu Winkler atrage atenția, pe de altă parte, că în noul pact nu există
    propunere legată de cote de redistribuire obligatorie, există propuneri
    alternative.

  • O nouă propunere pentru o mai bună gestionare a problemei migranților

    O nouă propunere pentru o mai bună gestionare a problemei migranților


    Comisia Europeană propune modificarea sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranți, după eșecul cotelor obligatorii impuse în urmă cu patru ani. Noul Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca statele membre care nu doresc să preia solicitanţi de azil să participe la repatrierea celor cu cereri de azil respinse sau să participe la construcţia unor tabere de refugiaţi, relatează agențiile internaționale de știri, citate de Agerpres.



    Italia, Grecia sau Spania scapă de numărul mare de cereri de azil



    Propunerea, văzută ca un echilibru just şi rezonabil” între responsabilitate şi solidaritate” între statele UE, de către preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va trebui să convingă ţările care s-au opus ferm cotelelor obligatorii de refugiaţi, respectiv membrele Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) și Austria al cărei cancelar Sebastian Kurz a reafirmat, săptămâna trecută, că o repartizare a migranţilor între statele UE nu funcţionează”.



    Una dintre cele mai importante măsuri prevăzute în noul pact este înlocuirea regulii prin care prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, o schimbare cerută în special de ţările din zona Mediteranei, zonă în care sosesc marea majoritate a migranților.



    Astfel, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui mecanism de solidaritate obligatorie.



    Mai multe posibilități de implicare pentru țările UE



    Odată activat acest mecanism, Executivul european va decide numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie. Statele UE vor primi 10.000 de euro din bugetul comunitar pentru fiecare migrant adult primit.



    Cele 27 de țări membre pot opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, adică persoanele care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE.



    Măsuri pentru o posibilă nouă criză a migranților



    Dacă Uniunea se va confrunta din nou cu o criză a migranților asemănătoare cu cea din urmă cu cinci ani, statele din spațiul comunitar vor putea doar să preia migranți sau să îi repatrieze pe cei respinși. În cazul în care repatrierea către țara de origine nu se efectuează în primele opt luni, atunci statul european va trebui să îi primească pe ceștia pe teritoriul său.



    Pactul mai prevede ca mijloace de presiune asupra statelor care de origine care refuză să își primească înapoi cetățenii. Comisia va elabora rapoarte anuale asupra capacităţii fiecărei ţări de a-şi prelua imigranții clandestini și poate decide suspendarea vizelor pentru ţările ce refuză primirea propriilor cetăţeni.

  • O mai bună integrare a migranţilor şi refugiaţilor – esenţială pentru coeziunea socială a Europei

    O mai bună integrare a migranţilor şi refugiaţilor – esenţială pentru coeziunea socială a Europei

    Migranții și
    refugiații reprezintă o parte semnificativă a forței de muncă a Uniunii Europene.
    CE consideră că mulți dintre ei au avut o contribuţie importantă în
    timpul crizei COVID-19 şi pot
    juca un rol important şi în faza de redresare a economiei europene după această
    criză. Din acest motiv, Comisia,
    sindicatele, camerele de comerț și organizațiile patronale au anunţat, recent,
    că își reiau activitatea de cooperare menită să asigure o mai bună integrare a
    migranților și a refugiaților pe piața muncii.


    De ce doreşte Comisia acest
    lucru ne spune Petru Dandea, membru din partea României în Comitetul Economic
    şi Social European(CESE):


    Stim că sunt multe state membre în
    care practic la ora actuală, sunt prezenţi, în societate, în general, nu doar
    pe piaţa forţei de muncă, sute de mii, în unele state membre chiar milioane de
    refugiaţi care au ajuns pe teritoriul european în ultimii 2-3 ani. Cu siguranţă
    aceste persoane trebuie integrate din punct de vedere social,pentru că, daca ei
    sunt marginalizaţi, daca ei sunt împinşi în afara societăţii, în afara pieţei
    forţei de muncă, ei or să înceapă să reprezinte un factor de risc pentru
    comunitatea locală. E clar ca statele membre sunt îngrijorate de aceste aspecte
    şi Comisia, la rândul ei, încearcă să intervină în acest proces, recomandând o
    îmbunătăţire a acestor politici de integrare a migranţilor din state terţe.


    Într-o declarație comună publicată pe 7 septembrie, CE, sindicatele,
    camerele de comerț și organizațiile patronale evidențiază domeniile asupra
    cărora urmează să se concentreze în viitor și își exprimă interesul de a
    coopera în continuare în domeniul migrației forței de muncă în cadrul
    Parteneriatului European pentru Integrare lansat în 2017. În acești 3 ani de la lansarea
    Parteneriatului, Comisia a finanțat proiecte puse în aplicare de organizații
    ale partenerilor sociali și economici menite să promoveze integrarea
    refugiaților pe piața forței de muncă. Sprijinirea integrării refugiaților pe
    piața forței de muncă prin îmbunătățirea nivelului lor de competențe și prin
    garantarea accesului acestora la locuri de muncă de calitate este de o
    importanță capitală atât pentru demnitatea lor, cât și pentru coeziunea socială
    a Europei.


    Cu alte detalii, Petru Dandea, membru din partea României în CESE:


    Partenerii sociali, vorbim aici de patronate, de organizaţii sindicale,
    sunt interesaţi în primul rând de zona de calificare a acestor persoane,
    prioritate punându-se pe învăţarea limbii locale, dar sigur e vorba şi de
    calificare profesională, tocmai pentru ca aceste persoane să poată ocupa mai
    repede un loc pe piaţa forţei de muncă.


    Semnatarii Declaraţiei au convenit ca în viitor să își concentreze
    eforturile pe stabilirea
    de legături între părțile interesate din economie și din societate pentru
    integrarea pe piața forței de muncă; sprijinirea antreprenoriatului și
    facilitarea identificării, evaluării și validării competențelor.



  • Sprijin UE pentru refugiații din Siria

    Sprijin UE pentru refugiații din Siria

    Uniunea
    Europeană continuă să privească cu atenție la criza refugiaților din Siria,
    criză care a devenit una regională și al cărei sfârșit nu se întrevede prea
    curând. Din păcate, problema refugiaților a fost folosită politic și în
    războiul declarațiilor dintre președintele Turciei Erdogan, pe teritoriul
    căreia se află majoritatea refugiaților, și blocul european. Însă oamenii
    suferă și timpul trece dramatic pentru ei care au nevoie zilnice presante.


    În
    acest sens, legislativul european dorește să rectifice proiectul de buget
    rectificativ nr. 5/2020 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020
    pentru a continua sprijinul acordat refugiaților și comunităților-gazdă, ca
    răspuns la criza din Siria, din Iordania, Liban și Turcia.


    Europarlamentarul
    Clotilde Armand de la grupul Renew Europe a detaliat în ce constă rectificarea
    bugetară pentru ajutorarea refugiaților sirieni.

    Situația din Siria nu permite reîntoarcerea masivă a
    refugiaților pe termen scurt și mediu. Țările vecine care au cel mai mai mare
    număr de refugiați, și vorbim aici de milioane de familii, trec și ele printr-o
    criză economică profundă. Prin urmare, este urgent ca Uniunea Europeană să
    ajute la transferarea de fonduri de susținere, așa cum a promis. Vorbim de 100
    de milioane de euro pentru a ajuta Libanul și Iordania în găzduirea de
    refugiați, dar, în același timp, Turcia rămâne principala țară-gazdă cu
    aproximativ 1,7 milioane de refugiați sirieni, inclusiv peste 600.000 de copii
    care au nevoie urgentă de ajutor umanitar.

    Pentru Turcia am prevăzut
    aproximativ 500 de milioane de euro. Uniunea Europeană garantează că finanțarea
    se adresează direct sirienilor care se află pe teritoriul turc și care nu sunt
    responsabili în niciun fel de politica președintelui Erdogan. În plus, Uniunea
    Europeană nu plătește niciun ban guvernului turc ci structurilor gestionate cu
    transparență de ONU și de ONG-uri. Obligația guvernului turc este să permită ca
    aceste ONG-uri și ONU să-și facă datoria să gestioneze aceste fonduri pentru ca
    refugiații să aibă acces la aceste fonduri în mod direct, așa cum este
    prevăzut. Acești bani vor ajunge la copii, sunt două programe care primesc
    acești bani. Un program este destinat copiilor prin care ei să se poată duce la
    școală iar banii sunt primiți direct de părinții copiilor. Un alt program este
    pentru persoanele cele mai vulnerabile, persoanele în vârstă sau mamele
    singure, care primesc un ajutor direct pentru nevoile de zi cu zi.


    Rațiunea
    ajutorării acelor oameni este chiar în scrisoarea Comisiei pentru libertăți
    Civile, justiție și afaceri interne către președintele Comisiei pentru bugete:
    gestionarea sosirii migranților și a refugiaților este un fenomen
    transnațional esențial, iar cooperarea cu țările partenere în materie de
    migrație reprezintă o prioritate pentru Comisie pentru perioada 2019-2024.


  • Parlamentul European acordă Greciei asistență financiară

    Parlamentul European acordă Greciei asistență financiară

    Parlamentul European și Comisia
    Europeană au rectificat bugetul blocului comunitar pentru anul în curs pentru a
    face față unei situații de urgență apărute la granița de sud a Uniunii. Este
    vorba de o sumă de 350 de milioane de euro pentru a gestiona situația refugiaților
    care au ajuns în Grecia venind din Turcia. Votată de legislativul comunitar cu o
    majoritate covârșitoare, ea a fost votată pentru a proteja cele mai vulnerabile
    persoane din interiorul acestor comunități, și anume copiii.


    Clotilde
    Armand este eurodeputat din partea grupului Renew Europe și ea a detaliat
    cauzele apariției noii situații din sud-estul Uniunii Europene.

    Ce se întâmplă acolo? Covid 19
    reprezintă o provocare pentru taberele de refugiați din Grecia. Ele nu au
    condiții de păstrare a distanțării sociale, nu sunt suficienți medici,
    medicamente nu sunt suficiente, serviciile medicale sunt nesatisfăcătoare, etc.
    În același timp, Grecia a înregistrat o creștere a numărului de imigranți în
    urma deciziei luate de Erdogan de a redeschide granițele Turciei. În fața
    acestei duble presiuni, vorbesc aici de criza refugiaților și criza
    coronavirus, Comisia Europeană a propus, și noi am acceptat, să mobilizeze
    peste 350 de milioane de euro deoarece resursele prevăzute în bugetul anului
    acestuia nu erau suficiente și această rectificare bugetară era absolut
    necesară.


    La ce vor
    servi banii proveniți din rectificarea bugetară?

    Clotilde Armand: Centrele existente sunt
    supraaglomerate și suma va fi folosită pentru construcția de centre de primire
    și identificare, așa se numesc, pe insulele din Grecia. Rectificarea va fi
    folosită pentru a organiza întoarcerea voluntară a migranților, a acelora care
    acceptă imediat, va fi folosită pentru hrană și asistența medicală, pentru
    transportul pe insulă a refugiaților, în special a grupurilor vulnerabile mai
    ales copiii, și pentru sprijinirea controlului frontierelor. În sfârșit, vom
    crește personalul Frontex pentru monitorizarea frontierelor și asistența
    serviciului de azil din Grecia în examinarea cazurilor. Era absolut necesar să
    alocăm un buget suplimentar, e foarte greu pentru Grecia să facă față în
    același timp presiunii pe care o reprezintă Covid și presiunii crizei cu
    refugiații.


    Parlamentul
    European și Comisia Europeană sunt pregătite să ia aceleași tip de măsuri și
    dacă alte țări care au suportat persiunea migranților o vor cere, așa cum a
    fost Italia. Deocamdată, rectificarea bugetară votată la jumătatea lunii
    aprilie 2020 a fost destinată urgenței situației din Grecia și ea provine din
    toate marjele pentru bugetul pe anul 2020. Iar o mică și ultimă marjă păstrată
    în bugetul pe anul 2020 va rezolva o eventuală situație similară cu cea din Grecia.


  • Sprijin european pentru refugiați

    Sprijin european pentru refugiați

    Gestionarea
    eficientă la nivelul Uniunii a domeniului migraţiei și azilului a fost și
    rămâne un obiectiv prioritar pentru actualul executiv european. Totuși, având
    în vedere criza actuală generată de COVID-19 au fost cazuri în care s-au observat abateri de la
    politicile adoptate.


    Malin Björk, europarlamentară din grupul Stângii Unite
    Europene, a amintit situația cea mai recentă, din Grecia:

    Toată lumea știe că
    trebuie să stabilim o politică de sancțiuni în ceea ce privește refugiații și
    migranții care să asigure respectarea pe deplin a Convenției de la Geneva și a
    drepturilor omului. De aceea, Comisia lucrează la o astfel de propunere, iar
    Parlamentul are o poziție în privința unei noi reforme Dublin, care să fie
    esența unei astfel de soluții. Însă e clar că există anumite forțe în statele
    membre care încearcă să facă din migranți și refugiați țapii ispășitori și fac
    asta de mulți ani. Au devenit mai eficienți în ultimii ani. Cred că toată lumea
    e conștientă de această necesitate de a respecta Convenția de la Geneva și
    drepturile omului. Avem situația în care Grecia a spus că va suspenda dreptul
    refugiaților de a cere azil o lună. A fost ilegal, au revenit, iar refugiații
    pot cere azil.



    Asistența medicală
    e o competență națională până la un anumit punct, dar statele care au avut
    rezultate mai bune în lupta COVID-19 au extins asistența medicală către
    diferite segmente ale societății: oameni ai străzii, categorii defavorizate sau
    migranți. Malin Björk, europarlamentară din grupul Stângii Unite Europene,
    atrage însă atenția asupra unui discurs subversiv în unele state membre:

    Zilele acestea oamenii se vor folosi de criza COVID-19 în multe privințe, dacă ar fi să privim ceea
    ce se întâmplă în Ungaria, unde premierul Orban vrea mai multă autoritate sau în
    Polonia, unde au încercat să atace drepturile femeilor. Însă e treaba noastră a
    parlamentarilor, să veghem la respectarea democrației și nu vom lăsa pe nimeni
    să se folosească de criza COVID-19.

    E o criză economică, socială, de sănătate,
    dar n-are de-a face cu politica migranților și a refugiaților. Oamenii care vor
    să închidă granițele Europei, care au din start o agendă rasistă se vor folosi
    de orice: de politici ale pieței muncii, ale sistemului public de sănătate,
    discursul despre terorism pentru a găsi migranții și refugiații țapi
    ispășitori. Se vor folosi de criza COVID-19, iar asta mi se pare extrem de
    sadic. Aceștia sunt oameni care fug din
    situații extreme, care sunt periculoase. E opusul lumii pe care vrem să o
    clădim. Eu știu în ce Europă vreau să trăiesc și e una în care Convenția de la
    Geneva și drepturile omului sunt respectate.


    Comisia Europeană,
    gardianul tratatelor, a reacționat cu întârziere la decizia Greciei de a le
    interzice migranților dreptul de a cere azil, ceea ce e ilegal, atrage atenția Malin
    Björk:

    Lumea trebuie să realizeze că o Europă puternică atât în interior cât
    și exterior, care va respecta legile internaționale și drepturile omului va fi
    și mai puternică. Mai cred că până acum am devenit puternici și prin faptul că
    am deschis porțile acelora care și-au căutat o viață mai bună. Iar cei înguști
    la minte și care vor să găsească țapi ispășitori nu s-au orientat bine, căci nu
    vor reuși. Va trebui ca politica de migrație să respecte obligațiile
    internaționale și cred că vom reuși,
    deși trăim vremuri grele acum. Însă acestea sunt vremurile în care trebuie să
    apărăm drepturile omului.