Radio România Internațional

Tag: migranti

  • Biroul European de Sprijin pentru Azil

    Biroul European de Sprijin pentru Azil

    Agenția facilitează, coordonează și consolidează cooperarea
    între statele membre pe numeroase probleme legate de azil. De asemenea, ajută
    statele membre să își îndeplinească obligațiile care decurg din normele și
    acordurile europene și internaționale în materie de protecție a persoanelor
    aflate în situații dificile.


    Ramona Strugariu,
    europarlamentar al Alianței USR PLUS, ne dă detalii:

    Este o instituție care
    acordă sprijin diferitelor proceduri de azil. Astfel că pot beneficia de
    sprijinul ei toate statele membre. Cât privește dimensiunea externă, are în
    vedere tot acțiuni de sprijin, de formare, de instruire și de găsire a anumitor
    tipuri de soluții în ceea ce privește politicile de azil și cu state terțe. Și
    când spun state terțe mă refer în special la acele state dinspre care vine un
    flux foarte mare de solicitanți de azil. Sau, cum este cazul Turciei, state
    care găzduiesc un număr foarte mare de migranți și solicitanți de azil.

    Ce nu
    face EASO este să proceseze ca instituție solicitări de azil, nu are asemenea
    competențe. Asta revine statelor membre. Când organizează misiuni speciale de
    sprijin- mă refer mai ales la problemele care au existat în gestionarea
    migranților în state ca Italia și Grecia- EASO nu dispune de propriul personal
    care să se deplaseze și să se implice în mod direct în recuperarea oamenilor de
    pe mare, în gestionarea anumitor formalități sau relocarea respectivilor
    azilanți. EASO lucrează cu experți detașați din statele membre și se ocupă în
    principal de chestiuni de formare, de înțelegere a legislației europene, de
    gestionare a legislației statelor membre și a procedurilor lor în acest sens.

    Tot Ramona Strugariu, eurodeputat al
    Alianței USR PLUS, ne spune cum sunt alese cazurile care primesc sprijin din
    partea Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO):

    În funcție de
    situațiile pe care le întâlnim fie la nivel european, fie la nivelul unor state
    membre de frontieră care se confruntă cu situații foarte grele. Ca exemplu, voi
    recurge din nou la exemplul celor două state, Italia și Grecia, care s-au
    confruntat cu un val de migranți foarte puternic. Cele două state au fost
    copleșite de numărul foarte mare de solicitări și de dimensiunea acelor tabere
    foarte mari de solicitanți de azil și de migranți care s-au construit pe
    teritoriile lor. În aceste cazuri au existat misiuni speciale și sprijin
    special pe care Agenția EASO a acordat-o acestor state membre, se numește
    asistență personalizată. Există chiar niște protocoale de colaborare pe care EASO
    le acordă. De asemenea, în orice punct de frontieră sau stat membru în care pot
    apărea probleme există un tip de suport care se numește Sprijin pentru situații
    de urgență. Iar EASO gestionează efortul solidar al statelor membre pentru a
    detensiona situația pentru a reloca azilanți, pentru a acorda sprijin in
    taberele de refugiați, șamd.


  • Noua criză a migranților între Uniunea Europeană și Turcia

    Noua criză a migranților între Uniunea Europeană și Turcia

    Războiul
    din Siria și noua criză a refugiaților și migranților de la frontiera Turciei
    cu Grecia readuce în atenție două chestiuni deja cronicizate: războiul în sine
    și problema celor 3,7 milioane de refugiați sirieni pe care Uniunea Europeană
    și Turcia au convenit să-i protejeze pe teritoriul turc. Însă ultimele evoluții
    militare de pe teren au făcut ca la granița dintre Grecia și Turcia să-și facă apariția
    câteva zecii de mii de refugiați sirieni care cer intrarea în spațiul european
    generând o nouă criză între Uniunea Europeană și Turcia.


    Expertul
    Mihai Sebe crede că actuala situație este o continuare a crizei începută în
    2015-2016 și a implicării militare a Turciei în conflictul din Siria:

    Acordul UE-Turcia privind
    migranții și refugiații a fost mai mult o înțelegere intermediară menit a
    limita presiunea asupra frontierei externe a Uniunii Europene, fără a rezolva
    în fond problema numărului foarte mare de refugiați și migranți economici
    aflați în Turcia. Foarte probabil nu am fi asistat la această evoluție recentă
    a crizei refugiaților și migranților în cazul în care incursiunea turcă în
    nordul Siriei ar fi avut succes sau s-ar fi desfășurat altfel.

    Pe de altă
    parte, acțiunile Turciei ne arată că trăim într-o lume conectată și că nu putem
    ignora pur și simplu ce se întâmplă la frontiera estică a Uniunii Europene și
    că soluțiile temporare în oferirea de asistență financiară pentru găzduirea
    refugiaților sunt doar soluții temporare și nu o soluție adevărată a problemei
    siriene. Nu am făcut decât să câștigăm timp și nu să rezolvăm cauzele
    problemei.


    Ce este
    nou în abordarea chestiunii refugiaților și migranților sirieni de către blocul
    european?

    Mihai Sebe: Asistăm
    la conștientizarea nevoii unei strategii comune la nivel european pentru
    gestionarea crizei refugiaților și migranților. Nu putem să mai avem soluții
    ad-hoc de fiecare dată când apare o nouă problemă ci va trebui să descoperim și
    să dezvoltăm acel mecanism european care să permită să organizeze pe termen
    lung soluții automate în astfel de situații.

    Noua Comisie Europeană, din
    discursul inaugural din Parlament, prin doamna președintă, a vorbit despre
    nevoia unor soluții comune la provocarea migrației și despre necesitatea
    urgentării reformării sistemului de azil și întăririi frontierei Uniunii
    Europene. Cea mai recentă declarație a Consiliului Justiției și Afaceri Interne
    din 4 martie recunoaște încă o dată faptul că frontierele externe ale Greciei
    sunt frontiere comune ale Uniunii Europene. Asistăm în ultima vreme la o
    diplomație intensă a înalților oficiali europenki și nu numai pe patea de
    relații bilaterale cu Turcia în scopul detensionării situației și găsirii celor
    mai bune soluții.


    Soluțiile
    trebuie să fie conforme cu legislația internațională și cazurile umanitare. Iar
    blocul european ar trebui să insiste pentru aplicarea acordului deja existent.


  • Bilanț Comisia Europeană la 100 de zile de mandat

    Bilanț Comisia Europeană la 100 de zile de mandat

    Ursula von der Leyen a făcut la începutul săptămânii un bilanț al primelor 100 de zile de la preluarea mandatului de șefă a Comisiei Europene și a vorbit de domeniile pentru care Uniunea trebuie să găsească soluţii. Este vorba de problema migranţilor aflaţi la frontiera dintre Turcia şi Grecia, de criza provocată de coronavirus şi de provocările cu care se confruntă economia.

    Fără un nou buget nu vom fi capabili să reacţionăm la aceste probleme. Iată de ce le cer statelor membre să ajungă la un acord, a afirmat şefa executivului comunitar.

    Ea a avertizat asupra calendarului extrem de strâns, care impune ca toate chestiunile financiare pentru următorii şapte ani să fie rezolvate până la finalul acestui an.

    Ursula von der Leyen a vorbit și despre tranziția digitală, despre parteneriatele cu Africa și cu Balcanii de Vest și despre Pactul ecologic european, una dintre primele acțiuni ale actualei Comisii. Această inițiativă are la bază obiectivul ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

    Pactul ecologic european este însă mai mult decât atât – este noua strategie de creștere economică a Uniunii, a spus Ursula von der Leyen.

    Ea a insistat însă la prezentarea bilanțului pe impactul asupra economiei pe care îl are și îl va avea epidemia provocată de coronavirus. Luăm în calcul ”toate instrumentele disponibile” pentru a susţine economia ţărilor afectate, a spus șefa executivului comunitar.

    Ea a reluat asigurările și după reuniunea extraordinară de marți seară cu șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană, reuniune organizată prin videoconferință. Ursula von der Leyen a anunţat crearea unui fond special ca răspuns la epidemie și a dat asigurări că ajutoarele vor ajunge la companiile care au cel mai mult nevoie. Ar fi vorba de o potenţială sumă de 25 de miliarde de euro.

    Banii ar trebui să înceapă să fie transferaţi în următoarele săptămâni, a mai declarat Ursula von der Leyen, adăugând că fondurile vor fi canalizate spre sistemele de sănătate, companiile mici şi piaţa muncii.

    7,5 miliarde de euro ar urma să provină din fonduri comunitare pe care guvernele naţionale nu au putut să le cheltuiască din cauza complexităţii birocratice.


  • O nouă criză a refugiaților în UE?

    O nouă criză a refugiaților în UE?

    Comisia Europeană pregătește un ajutor suplimentar de 500 de milioane de euro pentru refugiații sirieni din Turcia și mai multe alte măsuri pentru a aplana tensiunile cu Ankara, relatează agenția AFP, citată de Agerpres.



    Anunțul vine după ce președintele turc, Recep Erdogan, a decis să deschidă frontierele pentru migranți și refugiați, iar liderii celor mai importante trei instituții europene au mers să vadă situația de la granița Turciei cu Grecia.



    Principala noastră prioritate este să ne asigurăm de menținerea ordinii la frontiera externă greacă, care este de asemenea frontiera europeană. Sunt total angajată pentru mobilizarea întregului sprijin operativ necesar în favoarea autorităților grecești, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.



    Totodată, Uniunea a alocat un ajutor de urgență de 170 de milioane de euro “pentru cele mai vulnerabile persoane din Siria”, a anunțat Josep Borrell, Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, în cadrul unei vizite la Ankara.



    Turcia folosește oameni disperați pentru a-și promova agenda”



    Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a declarat că forțele de ordine au împiedicat peste 24.000 de migranți să intre ilegal în Grecia.


    Aceasta nu mai este o problemă de refugiați. Este o tentativă flagrantă a Turciei de a folosi oameni disperați pentru a-și promova agenda geopolitică și a devia atenția de la situația îngrozitoare din Siria”, a spus Mitsotakis, în vizita efectuată la punctul de frontieră Kastanies împreună cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cel al Parlamentului European, David Sasoli.



    Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) a anunțat că va lansa în săptămâna următoare o intervenție rapidă la frontieră Greciei cu Turcia, atât pe uscat, cât și pe mare. Operațiunea se va desfășura pe parcursul a două luni, dar ar putea fi prelungită.



    Ajutor în valoare de 700 de milioane de euro pentru Grecia



    La rândul său, Grecia va primi din partea Comisiei un ajutor umanitar în valoare de 700 milioane de euro, iar jumătate din sumă va fi deblocată imediat.


    În următoarele zile și săptămâni, vom lucra pentru a ne asigura că furnizăm asistența de care este nevoie. Nu este vorba de o problemă care trebuie gestionată doar de Grecia. Este responsabilitatea întregii Europe”, a dat asigurări Ursula von der Leyen, potrivit agenției Reuters.



    Autoritățile de la București au anunțat că vor contribui la gestionarea crizei din Grecia cu bunuri în valoare de peste un milion de lei (220.000 euro). Vom oferi ajutor din rezervele naționale de stat. Acest ajutor se face în baza solicitării primite prin Mecanismul European de Protecție Civilă, conform procedurilor aplicabile în acest caz”, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela.


  • Integrarea migranților

    Integrarea migranților

    Potrivit Indexului Integrării Imigranților
    realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, România se afla, în 2018, în mijlocul unei tranziții spre țară de
    destinație a imigranților. Motivele principale de stabilire aici sunt reîntregirea familiei în cazul rudelor
    refugiaților sau azilanților politic, angajarea, dat fiind că România se
    confruntă cu o criză a forței de muncă în anumite domenii, și continuarea
    studiilor, mai ales a celor
    universitare.


    Cetățenii străini cu ședere legală în România pot fi încadrați în
    trei categorii: resortisanți ai țărilor terțe, cetățeni ai statelor membre
    UE/SEE și beneficiari de protecție internațională. Cele mai importante țări de
    origine ale resortisanților țărilor terțe sunt: Republica Moldova, Turcia,
    China, Siria și Israel. Iar între 2005 și 2017, proporția imigranților care
    locuiau în România a crescut de 4 ori de
    la aproximativ 0,5 la 2% din populație (aproximativ 380.000 de persoane). Cei
    care vor să se stabilească aici, sunt ajutați de anumite organizații
    non-guvernamentale. Una dintre ele este Activ Random înființată acum trei ani
    de câțiva tineri entuziaști care aveau în jur de 25 de ani.


    De la unul din ei,
    Iosif Prodan, aflăm acum cine sunt acești migranți:

    Se poate concluziona că România este ţara UE cu unul dintre mai mici numere de
    emigranţi sau refugiaţi. E vorba de maxim 2% din populaţia totală. Suntem la coada
    clasamentului, România nu este neapărat o ţară de destinaţie pentru toţi aceşti
    oameni care migrează. Unul din motive constă chiar în situaţia economică nu
    este chiar strălucită. Alt doilea motiv este similar cu cel al românilor care
    se hotărăsc să migreze pentru a munci în altă parte. Ei nu se orientează către
    ţări unde nu cunosc pe nimeni şi despre care nu ştiu nimic. În general, se duc
    în ţări unde au rude, prieteni şi automat, în acele state, comunităţile de tip
    diaspora cresc. Acelaşi lucru e valabil şi pentru cei care vin din Orientul
    Mijlociu. Dacă au rude în Franţa şi Germania, mai degrabă vor să se stabilească
    acolo decât în România unde nu au pe nimeni.


    Asociația
    ActivRandom     lucrează cu acei migranți care aleg să rămână aici, oferindu-le
    lecții gratuite de limbă română sau engleză și ajutându-i la cursurile pe care
    trebuie să le parcurgă în vederea obținerii cetățeniei române. De asemenea, și
    copiii sunt ajutați să se integreze prin ateliere de pictură, organizarea de
    activităţi sportive pentru ei și invitații la spectacole de teatru.

    Denisa
    Colțea face voluntariat în cadrul asociației, susținând cursuri pentru
    obținerea cetățeniei:

    Printre cursanţi sunt şi persoane care
    locuiesc aici de peste 20 de ani. Iniţial au venit la studii, au făcut
    facultatea aici şi apoi au rămas aici unde şi-au întemeiat familii. Iar acum
    vor să obţină şi cetăţenia română. În cadrul cursului, disciplinilele sunt
    istoria, Constituţia, geografia, cultură şi civilizaţie precum şi câteva
    discipline separate care se concentrează pe Imnul României şi UE.



    Una dintre beneficiarele ActivRandom este și Fatima Zarwari, de 18 ani, din
    Afganistan. Ea a venit în România acum trei ani împreună cu mama și fratele său
    pentru reîntregirea familiei, tatăl ei fiind deja stabilit ca refugiat politic
    aici. Motivele părăsirii Afganistanului au fost, evident, nesiguranța și teama
    induse de talibani în rândul populației.

    Fatima Zarwari: Acum aici, în România,
    e foarte bine, suntem în pace, suntem liniştiţi, eu merg la şcoală şi suntem
    fericiţi. La început, a fost mai
    greu. În prima lună în Europa ni s-a părut OK. Totul era nou. Dar apoi m-am
    simţit foarte tristă pentru că ne despărţisem de rudele din Afganistan, de
    colegi şi de prieteni. Ne-a fost foarte greu. Dar apoi ne-am concentrat pe
    studiul limbii ca s-o învăţăm şi aşa ne-am obişnuit cu noua viaţă.



    Momentan, Fatima este elevă în clasa a XII-a într-un liceu bucureștean, a
    învățat limba română și spune că la școală a fost primită foarte bine de colegi
    și de profesori. Totuși, n-a scăpat fără evenimente neplăcute.

    Fatima Zarwari: Cel mai urât caz s-a petrecut cu mama pentru că ea nu prea a învățat
    bine limba și nu poate s-o vorbească prea bine. S-a întâmplat să vină acasă
    plângând pentru că trecuse cineva pe lângă ea și o scuipase sau se uitase urât
    la ea. Mi s-a întâmplat și mie asta, de câteva ori, când cu familia. Odată eram
    cu toată familia în tramvai și mergeam către ASE unde trebuia să vorbesc despre
    refugiați. Eram încă în perioada în care așteptam răspunsul la cererea de azil
    și înțelesesem că transportul public este gratuit pentru noi. Aveam doar un
    card de azilant. Deși mai fusesem controlați înainte de controlorii STB și
    totul fusese în regulă, de data asta, controlorii ne-au spus că nu avem
    gratuitate și că trebuie să plătim. S-au comportat foarte urât. Când am coborât
    în stradă cu controlorii, a venit și poliția, s-a strâns lumea în jurul nostru
    și unii ne întrebau ce căutăm aici, să ne întoarcem în țara noastră. Asta m-a
    deranjat foarte mult și am plâns mult atunci.


    Potrivit
    experienței ei de voluntară, Denisa Colțea spune că migranții care vin la
    cursurile ei consideră episoadele de discrimininare niște cazuri izolate. Cu
    toate acestea, de câteva săptămâni, puținii lucrători sri-lankezi ai unei
    brutării din Ditrău, județul Harghita au stârnit protestele
    populației locale, supărați că patronii preferă să angajeze străini. Cazul este
    încă neclar, neștiindu-se precis dacă este vorba de xenofobie sau de revolta
    contra unor angajatori care refuză să ofere condiții decente de muncă și plată
    localnicilor. Până la clarificarea acestei situații, anumite propensiuni către
    discriminarea străinilor nu pot fi trecute cu vederea.

    Iosif Prodan: Noi, românii, ne considerăm foarte primitori sau ospitalieri. Doar că
    auto-percepţia asta o aveam mai degrabă referitor la cei care veneau din vest.
    Nu ne-am gândit prea mult că cineva din Orient va dori să vină aici pentru a se
    stabili şi a munci în România. Într-o primă fază nu prea ştim cum să
    reacţionăm. Iar ulterior, apar două tipuri de manifestări: ori îi respingem
    complet, ori îi primim alături de noi. Eu fac parte dintr-o generaţie ai cărei
    părinţi au migrat ca să lucreze în străinătate, aşa că empatia funcţionează
    uşor în cazul nostru. E o dovadă de minimă omenie să înțelegi că există oameni
    pe lumea asta care au trăit niște experiențe traumatice și au trăit în teamă
    mult timp. Mie mi se pare imposibil să nu poți înțelege chestia asta și să nu
    primești lângă tine un astfel de om ca să-l ajuți.


    Pentru
    a-i ajuta mai mult pe migranţi să se integrezi şi pe localnici să-i accepte,
    ActivRandom organizează din 2018 festivalul OmFest, o manifestare
    interculturală care pune în evidenţă diversitatea comunităţilor de străini din
    România.



  • Proiect pentru integrarea cetăţenilor non-UE

    Proiect pentru integrarea cetăţenilor non-UE

    Proiectul
    Integrare ACUM II – Abordări complexe și unitare pentru migranți     este
    implementat de Asociația Ecumenică a Bisericilor din România, în parteneriat cu
    Prefecturile Caraş-Severin şi Timiş şi cu Asociația Filantropia Oradea.
    Finanţarea, în valoare de peste un milion de lei, vine de la Uniunea Europeană
    şi Inspectoratul General pentru Imigrări, prin Programul – Fondul Azil,
    Migraţie şi Integrare.


    Grupul-ţintă
    al proiectului de integrare este reprezentat de resortisanţii ţărilor terţe cu
    drept de şedere în România, posesori ai unui permis de şedere, precum şi
    beneficiarii unei forme de protecţie internaţională, având statut de refugiat
    sau protecţie subsidiară, care necesită sprijin în vederea acomodării şi
    integrării pe teritoriul României.


    Cum se
    derulează proiectul în Caraş-Severin ne spune prefectul Florenţa Albu:


    Prin
    intermediul acestui proiect vor fi oferite, în mod gratuit servicii
    specializate de consiliere socială şi juridică, asistenţă materială pentru
    categorii vulnerabile, cursuri de limba română şi acomodare culturală,
    activităţi de petrecere a timpului liber pentru migranţi, acţiuni specifice
    pentru beneficiarii minori ai grupului ţintă şi medierea relaţiei migranţilor
    cu instituţiile implicate în proiect. În Caraş-Severin avem peste 900 de
    astfel de cetățeni străini din țări non UE. Noi am făcut un grup de lucru
    la nivelul Prefecturii, din care fac parte peste 20 de instituţii cum ar fi
    Direcţia pentru protecţia copilului, AJOFM, ISJ sau Universitatea Eftimie Murgu
    din Reşiţa. De asemenea, se vor consolida reţele judeţene de voluntari, se vor
    crea sesiuni de formare şi de informare și conștientizare a fenomenului
    migrației în comunitatea locală.






    Numărul
    total al persoanelor străine din România care se încadrează în grupul țintă
    principal este de peste 70 de mii de migranți    . În județele Bihor, Arad,
    Hunedoara, Timiș, Caraș-Severin şi Mehedinți se observă o creștere a numărului
    de migranți de la un an la altul. În ultima perioadă, în Caraş-Severin s-au
    înmulţit cetăţenii străini care lucrează în domeniul hotelier din staţiunea
    Băile Herculane, majoritatea dintre aceștia fiind asiatici.

  • Nou sprijin european pentru refugiaţi

    Nou sprijin european pentru refugiaţi

    Uniunea Europeană a adoptat un nou pachet de asistență de 297 de milioane de euro pentru sprijinirea refugiaților și a comunităților-gazdă din Iordania și Liban, prin intermediul Fondului fiduciar regional de răspuns la criza siriană. Uniunea a decis totodată să extindă mandatul Fondului, fapt care va permite derularea proiectelor până la sfârșitul anului 2023.

    De la înființarea sa, în decembrie 2014, o parte semnificativă din programul Uniunii Europene de asistenţă pentru refugiații sirieni și țările vecine ale Siriei este oferită prin intermediul Fondului fiduciar regional de răspuns la criza siriană. Acest fond consolidează un răspuns integrat al ajutorului Uniunii Europene la criză și pune pe primul plan rezistenţa pe termen lung a refugiaților sirieni, dar și ușurarea presiunii asupra comunităților-gazdă și a administrațiilor din țările vecine, precum Irak, Iordania, Liban și Turcia.

    Fondul a susținut, de asemenea, Pactele Uniunii Europene convenite cu Iordania și Libanul, pentru a-i ajuta mai bine în criza de refugiați prelungită. Cu noul pachet adoptat acum, Fondul a mobilizat un total de peste 700 de milioane de euro pentru Liban, mai bine de 500 de milioane pentru Turcia, mai mult de 400 de milioane pentru Iordania și peste 150 de milioane de euro pentru Irak în cinci ani de operațiuni. În general, mai bine de 1,8 miliarde de euro au fost deblocaţi din bugetul comunitar și din contribuții de la 22 de state membre și din Turcia.

    Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a subliniat că acest nou pachet de asistență va oferi sprijin suplimentar refugiaților și comunităților-gazdă pentru mijloace de trai, protecție socială, servicii de asistență medicală de calitate la prețuri accesibile, apă și ape uzate. Comisarul a mai spus că extinderea Fondului fiduciar regional al Uniunii Europene, ca răspuns la criza siriană, permite continuarea sprijinului acordat persoanelor aflate în nevoie și întregii regiuni până la finalul anului 2023.

    Noul pachet de asistență a fost adoptat de Consiliul operațional al Fondului fiduciar al Uniunii, care reunește Comisia Europeană, statele membre și Turcia. Printre observatorii Comitetului operațional se numără membrii Parlamentului European, reprezentanți din Irak, Iordania, Liban, Banca Mondială și Fondul de Recuperare din Siria.


  • Românii din diaspora

    Românii din diaspora

    Anul
    aderării României la Uniunea Europeană a însemnat pentru peste o jumătate de
    milion de români momentul de plecare în afara graniţelor în căutarea unui trai
    mai bun. Fluxul migratoriu a continuat – şi continuă încă – dar 2007 rămâne anul de vârf.


    Datele arată că,
    în prezent, aproximativ 9,7 milioane de români trăiesc în străinătate – aproximativ 5,6 milioane se află în
    diaspora, iar diferenţa, în comunităţile istorice. Numărul a fost calculat de Ministerul
    Românilor de Pretutindeni în baza cifrelor comunicate de 70 de misiuni
    diplomatice ale României şi a fost prezentat de ministrul de resort. Natalia
    Intotero a precizat, însă, că numărul exact este greu de estimat, întrucât mulți dintre românii
    care pleacă nu își stabilesc domiciliul legal în țara-gazdă. Cei mai mulți dintre
    românii din diaspora se află în Italia -
    peste 1 milion, Germania – 680 de mii, aceasta fiind şi destinația principală
    pentru emigranții români cu studii superioare, și Spania – 573 de mii.


    Motivele cel mai des invocate de cei care
    pleacă, a precizat ministrul, sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile
    mici, lipsa unui loc de muncă decent, calitatea slabă a clasei politice şi
    corupţia    . Iar procesul nu pare să fie încheiat, deoarece în ultimii ani,
    aproximativ 25% dintre românii care trăiesc în România și-au exprimat dorința
    de a se stabili definitiv în străinătate dacă vor avea posibilitatea. Natalia Intotero a anunţat că ministerul pregăteşte un proiect de lege
    privind reinserţia socio-profesională a românilor care vor să se întoarcă
    acasă, proiect ce va fi înaintat Parlamentului în septembrie. De asemenea, în
    august va începe a doua etapă a campaniei naţionale Informare acasă!
    Siguranţă în lume    , destinată informării prealabile a românilor, înainte
    de a lua decizia de a pleca în afara graniţelor, dar şi a celor care ar dori să
    revină acasă. Până atunci, în perioada imediat următoare, va avea loc o campanie
    de informare despre modalităţile de vot pentru alegerile prezidenţiale din
    noiembrie.


    Natalia Intotero: Am deschis o consultare cu românii din
    afara graniţelor şi le mulţumesc tuturor celor care ne-au transmis propuneri şi
    sugestii pentru îmbunătăţirea legislaţiei privind participarea la vot. În
    următoarea perioadă vom participa alături de colegi din Ministerul Afacerilor
    Externe, care au atribuţia de a organiza aceste alegeri şi secţii de votare
    pretutindeni în lume, şi de reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente la
    întâlniri cu români din afara graniţelor, pentru a le prezenta modalităţile de
    vot, timpul de vot, cum se pot înscrie pentru votul prin corespondenţă.


    Pe
    de altă parte, persoane şi ONG-uri româneşti din afara graniţelor au răspuns unor
    chestionare ale ministerului, iar rezultatele arată că şi-ar dori mai multă
    unitate în cadrul comunităţilor româneşti, mai multe posibilităţi de învăţare a
    limbii române şi o mai bună relaţie cu autorităţile române.

  • Jurnal românesc – 25.07.2019

    Jurnal românesc – 25.07.2019

    Numărul total al românilor care trăiesc în afara graniţelor ţării
    este de aproximativ 9,7 milioane    , a declarat ministrul pentru Românii de
    Pretutindeni, Natalia Intotero. Ea a precizat că s-a ajuns la această cifră în
    urma centralizării datelor comunicate de către 70 de misiuni diplomatice ale
    României. Oficialul a mai spus că numărul exact al românilor din străinătate este greu de
    estimat întrucât mulţi dintre ei nu îşi stabilesc domiciliul legal în
    ţările-gazdă.Intotero a anunţat că pregăteşte un proiect de lege privind
    reinserţia socio-profesională a celor care vor să se întoarcă acasă, proiect ce
    fi înaintat Parlamentului în septembrie. Ministrul a afirmat că, în perioada
    imediat următoare, va avea loc o campanie de informare a românilor din diaspora
    despre modalităţile de vot pentru alegerile prezidenţiale, la care vor
    participa reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Autorităţii
    Electorale Permanente.

    Opoziţia de la Bucureşti a reacţionat la declaraţia
    Nataliei Intotero privind numărul de români din afara graniţelor. Şeful PMP,
    Eugen Tomac, a declarat că numărul mare de cetăţeni din străinătate
    obligă instituţiile statului să-şi regândească strategia în relaţia cu
    diaspora şi vecinătatea imediată şi că autorităţile au obligaţia de a
    trata acest subiect ca pe o chestiune de securitate. La rândul său,
    liderul USR Dan Barna, a spus că plecarea românilor din ţară este cea mai
    mare dramă naţională din ultimii 30 de ani, că limitarea emigraţiei este
    cea mai mare provocare din prezent şi că o soluţie ar fi elaborarea unei
    strategii coerente prin care românii de pretutindeni să poată fi implicaţi în
    viaţa României la acelaşi nivel ca cei rămaşi acasă.




    Buletinele pentru votul prin corespondenţă vor putea fi solicitate
    la trei zile după publicarea modificărilor legii electorale în Monitorul
    Oficial    , a declarat preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,
    Constantin-Florin Mituleţu-Buică. El a mai spus că, tot în termen de trei zile
    de la promulgarea legii, va fi disponibilă şi aplicaţia online care le va
    permite românilor din diaspora să se înscrie fie pentru a vota în cadrul unei
    secţii e din străinătate, fie pentru votul prin corespondenţă. Până pe 11
    septembrie va fi posibilă preînregistrarea. Ulterior, AEP şi Poşta Română vor
    începe pregătirea documentelor, iar după cinci zile de la încetarea
    preînregistrării va începe procesul de transmitere a plicurilor    , a
    precizat Florin Mituleţu. El a menţionat că preînregistrarea este facilă şi
    importantă pentru a asigura numărul necesar de secţii şi pentru a evita statul
    la coadă.

    Este de reţinut că alegătorii care vor expedia plicurile către
    misiunea diplomatică din statul gazdă o vor face pe cheltuiala proprie, iar
    pentru cei care aleg Poşta Română tarifele vor fi suportate de bugetul
    statului. Alegerile prezidenţiale din România sunt programate să se desfăşoare
    pe 10 noiembrie – primul tur, şi pe 24 noiembrie – cel de-al doilea. Noutatea
    procesului electoral o reprezintă extinderea la trei zile a duratei de vot la
    secţiile din străinătate pentru a se evita cozile înregistrate la urne în
    ulimii ani.




    Ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm, a vizitat
    sinagoga ortodoxă din Oradea, reabilitată cu sprijinul Ambasadei SUA şi
    transformată în muzeu al evreilor    . Diplomatul s-a întâlnit apoi cu
    reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene. Vreau să încurajez
    liderii români şi România, în general, să lucreze îndeaproape cu partenerul
    strategic Statele Unite ale Americii    , a declarat Klemm. Comerţul a
    crescut considerabil, la fel şi investiţiile americane în România şi un lucru
    care m-a impresionat este că tot mai mulţi români, persoane fizice, dar şi
    companii, se gândesc serios să facă afaceri în Statele Unite. Este un semn
    foarte bun al puterii economice a României    , a mai spus ambasadorul.

    Demnitarul american a făcut referire şi la posibila intrare a României în
    Programul Visa Waiver. Hans Klemm a susţinut că există un sprijin în acest sens
    în Congresul american, dar că politica de imigraţie este un subiect extrem de
    sensibil şi că este foarte greu de prevăzut când ar putea avea loc o schimbare
    legislativă. În prezent, Visa Waiver facilitează intrarea fără viză în SUA a 20
    milioane de persoane anual, din 38 de țări partenere.

  • Politica în domeniul migrației: Directiva revizuită privind returnarea

    Politica în domeniul migrației: Directiva revizuită privind returnarea

    Consiliul Justiţie a convenit asupra unei poziții parțiale de negociere referitoare la Directiva privind returnarea migranţilor ilegali. Astfel, se va accelera procedura de returnare, se vor preveni sustragerile și va crește rata de returnare.

    Uniunea Europeană depune eforturi pentru ca normele privind returnarea migranților aflați în situație neregulamentară să devină mai eficientă. Sub conducerea preşedinţiei române, Consiliul a convenit asupra unei poziții parțiale de negociere referitoare la Directiva revizuită privind returnarea. Aceasta acoperă toate aspectele revizuirii propuse, cu excepția dispozițiilor privind procedura la frontieră în cazul returnărilor, care este definită în Regulamentul privind procedurile de azil, aflat, în prezent, în dezbatere.

    Îmbunătățirea eficacității returnărilor este o componentă fundamentală a unei politici globale în domeniul migrației. Aceasta este cea mai bună modalitate de a submina modelul de afaceri al persoanelor care introduc ilegal migranți și de a demonstra faptul că a-ți încredința viața în mâinile persoanelor respective nu reprezintă un bilet de intrare în Europa, a subliniat Carmen Dan, ministrul afacerilor interne din România, care a prezidat lucrările Consiliului Justiţie:

    Consider că avem un compromis satisfăcător cu privire la acest act. Acest lucru ne va permite să sporim eficacitatea normelor interne privind returnarea resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală.Asta va contribui, aşadar, la o rată sporită de returnare. Printre diversele îmbunătăţiri incluse în textul în discuţie, comparativ cu legislaţia actuală, o să enumăr câteva: introducerea unei liste de criterii pentru stabilirea riscului de sustragere, obligaţia resortisantului ţării terţe de a coopera cu autorităţile, posibilitatea de a lua în custodie publică un resortisant al unei ţări terţe dacă aceasta consideră că reprezintă un risc pentru ordinea publică, siguranța publică sau securitatea națională.

    Poziția de negociere parțială adoptată de Consiliu mai include proceduri mai clare și mai rapide de emitere a deciziilor de returnare și de introducere a căilor de atac; posibilitatea de a se lua măsuri dacă imigrantul ilegal nu cooperează cu autorităţile; norme mai eficiente privind returnările voluntare; posibilitatea de a returna un imigrant ilegal către orice țară terță sigură. Scopul noilor norme propuse este de a accelera procedurile de returnare, de a preveni sustragerile și deplasările secundare și de a crește rata de returnare. Consiliul European a subliniat în mai multe rânduri necesitatea de a se îmbunătăți în mod semnificativ eficacitatea returnării migranților aflați în situație neregulamentară. Deși Uniunea și statele membre au depus deja eforturi considerabile, numărul total al returnărilor trebuie încă să crească.


  • Ximena Reyes (Columbia)

    Ximena Reyes (Columbia)


    Ximena Reyes s-a născut în Columbia, însă a copilărit în Ecuador și Chile. Este jurnalisă, absolventă a Universității San Francisco de Quito din Ecuador. Viața a purtat-o prin toate colțurile lumii: mai întâi în Europa, în Suedia, apoi în Orient- Dubai, Turcia, în Rusia și înapoi în Europa, în Germania, de unde a sosit în 2015 în țara noastră. Această experiență multiculturală i-a fost foarte utilă în meseria pe care și-a ales-o, consultant intercultural și brand ambassador.



    A fost președinta Asociației Internaționale a Femeilor și ambasadoare în cadrul platformei Internations, dedicată expatriaților. Acum lucrează cu străini care se mută în România și cu români care se repatriază, pe care îi ajută să se integreze sau să se readapteze la cultura organizațională, comportamentală, socială din țara noastră. Ne povestește cum a început experienţa ei românească.





  • UE întăreşte FRONTEX

    UE întăreşte FRONTEX

    Poliția de frontieră și Garda de coastă ale Uniunii Europene vor avea un corp permanent de 10 mii de angajaţi până în 2027. Parlamentul European a adoptat propunerea făcută în acest sens de Comisie.

    În ultimii ani s-a înregistrat o creștere fără precedent a numărului de migranți și refugiați care doresc să intre în Uniunea Europeană. Aşadar, eurodeputații au adoptat noi măsuri de consolidare a poliției de frontieră și a gărzii de coastă, pentru o mai bună protecție a granițelor externe ale Uniunii. Noile propuneri vor dota Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a Uniunii – FRONTEX – cu o rezervă permanentă de 10.000 de polițiști de frontieră până în anul 2027 și cu reguli mai eficiente pentru returnarea resortisanților din afara Uniunii fără drept de ședere.Modificările vizează rezolvarea deficiențelor actuale și o abordare mai adecvată asupra nevoilor în materie de securitate și migrație, a spus Comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos:

    Cu unda verde dată acum de Parlamentul European suntem doar la un pas de adoptarea finală şi completă a noilor reglementări ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Foarte curând, vor începe întărirea progresivă a corpului permanent al Poliţiei de Frontieră şi al Gărzii de Coastă şi pregătirea acestuia pentru a-şi atinge întregul potenţial până în 2027. Vreau să fiu foarte clar. Aceasta nu este o amânare. Nu vom aştepta până în 2027 pentru a începe. Operaţiunile se vor extinde gradual începând din 2021. Acesta este un proces constant, care se face pas cu pas.

    Noul corp permanent va fi înființat pentru a sprijini țările comunitare la fața locului în sarcinile de control la frontiere sau de returnare, precum și în lupta împotriva criminalității transfrontaliere. În 2021, personalul operațional va număra 5.000 de angajați, urmând ca până în 2027 corpul permanent să devina pe deplin operațional, cu 10.000 de angajați. Acesta va include, de asemenea, un grup de reacție rapidă pentru intervenții în situații de urgență. Corpul permanent va fi alcătuit din agenți de frontieră și de coastă angajați de agenție, precum și din personal detașat în mod obligatoriu de către țările Uniunii.Agenția va putea sprijini procedurile de returnare în statele membre, de exemplu prin identificarea resortisanților ilegali provenind din țări terțe și prin asistarea autorităților naționale în obținerea documentelor de călătorie.

    Noile norme vor consolida, de asemenea, cooperarea cu Biroul European de Sprijin pentru Azil.Cooperarea cu țările din afara spaţiului comunitar va fi, de asemenea, consolidată, permițând noi acorduri dincolo de statele din imediata vecinătate a Uniunii.


  • Consolidarea politicii UE în materie de vize

    Consolidarea politicii UE în materie de vize

    Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul cu privire la propunerea Comisiei de a moderniza politica comunitară în domeniul vizelor, adaptând normele la evoluția preocupărilor legate de securitate, la provocările conexe migrației și la noile oportunități oferite de evoluțiile tehnologice.

    Modificările convenite le vor permite persoanelor care călătoresc în scopuri legitime către Europa să obțină mai ușor o viză, fapt care va facilita activitățile de turism, de comerț și de afaceri, consolidând totodată securitatea și reducând riscurile în materie de migrație neregulamentară.

    Comisarul pentru Migrație, Afaceri Interne și Cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a salutat acordul dat asupra acestui dosar important. Noile norme în materie de vize vor facilita deplasările pentru milioanele de persoane care călătoresc anual în scopuri legitime în Uniunea Europeană, în beneficiul industriei călătoriilor și a turismului. În același timp, aceste reguli vor îmbunătăți și vor întări standardele europene în materie de securitate, pentru a-i identifica pe cei care reprezintă o amenințare sau care nu au dreptul de a intra în Uniune. Totodată, noile norme le vor permite europenilor să recurgă la efectul de pârghie al politicii în domeniul vizelor, dar şi în cooperarea cu țările terțe în ce privește returnarea și readmisia migranților în situație neregulamentară.

    Comisarul Avramopoulos a mai spus că Bruxellesul lucrează intens cu Washingtonul pentru ca Statele Unite să ridice restricţiile pe care încă le mai impun în cinci ţări din Uniunea Europeană. Este vorba de Bulgaria, Cipru, Croaţia, Polonia şi România.

    Dimitris Avramopoulos: Călătoriile libere fără vize sunt deopotrivă în interesul nostru şi în cel al Statelor Unite. Suntem hotărâţi să facem tot ce ne stă în putinţă să obţinem călătorii libere fără vize pentru toate statele membre ale Uniunii şi vom continua să lucrăm în acest sens cu Statele Unite, dar şi cu cele cinci ţări, pentru a le aduce mai aproape de obiectiv. După cum am mai spus, mobilitatea legitimă şi ordonată este absolut de dorit pentru toţi cetăţenii noştri, dar şi pentru alţii care doresc să viziteze Uniunea Europeană.

    Noile norme includ în special proceduri mai flexibile – călătorii își vor putea depune cererile cu până la 6 luni înainte de călătoria planificată, spre deosebire de procedura actuală în care termenul este de 3 luni, și, în majoritatea cazurilor, direct din țara lor de reședință. În funcție de infrastructura disponibilă, călătorii pot, de asemenea, să își completeze și să semneze cererile pe cale electronică. Minorii cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani pot fi scutiți de plata taxei de viză. Noile reguli se referă şi la vize cu intrări multiple cu o perioadă de valabilitate mai mare, resurse suplimentare pentru consolidarea securității, dar şi îmbunătățirea cooperării în materie de readmisie.


  • Reformarea politicii europene de migraţie şi azil

    Reformarea politicii europene de migraţie şi azil

    Îmbunătățirea
    gestionării fluxurilor migratorii în Europa şi subiectul împărţirii
    responsabilității între statele membre s-au regăsit printre temele abordate.
    Dezbaterea s-a încheiat fără o rezoluție dar declarațiile făcute cu această
    ocazie subliniază nevoia unei acțiuni comune, coordonate, a statelor membre.


    Cu toate
    că nu mai suntem într-o criză a migrației sau refugiaților, Uniunea Europeană
    va fi destinația preferată a unor migranți și refugiați ce vor continua să
    vină, chiar dacă numărul acestora este mult mai mic în prezent. Acesta este
    motivul pentru care este nevoie de mecanisme previzibile și durabile a declarat
    comisarul european Dimitris Avramopoulos, responsabil pentru migrație, afaceri
    interne și cetățenie:


    Aceasta este ultima șansă a Europei. Nu trebuie să ne
    retragem din fața niciunui efort. Comisia și cu mine suntem pe deplin angajați
    să continuăm pentru a atinge acest obiectiv important: reforma sistemului european
    de azil.     Nu trebuie să uităm niciodată că, în domeniul migrației, toate acțiunile
    noastre sunt interconectate și că toate piesele trebuie să se potrivească
    împreună.

    Finalizarea reformei UE în materie de azil este
    indispensabilă pentru limitarea migrației ilegale, pentru prevenirea mișcărilor
    secundare, pentru reducerea abuzurilor și pentru asigurarea prelucrării rapide și
    echitabile a cererilor de azil în Europa.

    Nu în ultimul rând, trebuie să ne continuăm acțiunile de
    consolidare și de gestionare mai bună a frontierelor noastre externe comune.
    Propunerea noastră pentru un corp permanent de 10.000 de polițiști europeni de
    frontieră se află pe masa dialogului, este ceea ce ji s-a solicitat și ceea ce
    am făcut.


    Trebuie să fim pregătiți pentru viitor. Un viitor
    imprevizibil. Acest lucru este în interesul tuturor. Pur și simplu nu mai putem
    permite acest tip de soluții ad-hoc neorganizate. Acum este timpul să punem
    cuvintele în acțiune.


    Comisia a cerut
    Parlamentului European să adopte, înaintea alegerilor parlamentare europene,
    cinci propuneri legislative (din șapte) privind reforma sistemului de azil,
    acord care este aproape de finalizare.


  • Vize umanitare pentru solicitanţii de azil

    Vize umanitare pentru solicitanţii de azil

    Țările UE ar trebui să poată elibera vize umanitare la
    ambasadele și consulatele din străinătate, astfel încât persoanele care caută
    protecție să poată intra în Europa fără a-și risca viața.




    Începând din anul 2000 şi până în
    prezent, aproximativ 30 de mii de persoane au murit încercând să ajungă în
    Europa. Numai pentru anul trecut se estimează că au murit 2160 de refugiaţi şi
    migranţi care au încercat să traverseze Marea Mediterană. Şi 90% dintre cei
    cărora li s-a acordat protecție internațională în UE au intrat în spaţiul
    comunitar prin mijloace ilicite. Pentru
    a evita decesele şi a îmbunătăţi gestionarea fluxului de refugiaţi, Parlamentul
    European a cerut la finalul anului trecut ca, până la 31 martie 2019, Comisia
    Europeană să prezinte o propunere legislativă de instituire a unei vize
    umanitare europene. Această viză ar urma să permită accesul pe teritoriul
    european pentru unicul scop de a depune o cerere de protecție internațională.


    Eurodeputatul Juan Fernando López
    Aguilar, grupul S&D, autor al raportului
    votat în plenul Parlamentului:


    De
    data aceasta am reuşit. Şi sunt bucuros că ne putem lăuda cu această realizare
    a noastră. Pare un pas modest, dar este totuşi o realizare. Am dezbătut aşa
    numita criză a refugiaţilor în toţi aceşti ani. Ultima oară am avut un număr de
    audieri, seminarii, ateliere, am participat la mărturiile atât de multor
    organizaţii neguvernamentale, atâtor voluntari umanitari, mărturiile celor care
    şi-au riscat viaţa pentru a încerca să salveze vieţile altora aflaţi în pericol
    de înec în mare. Dar cel mai adesea în timpul sesiunilor plenare din toţi
    aceşti ani am plâns victimele înecate în Marea Mediterană. Am spus de mii de
    ori că este o tragedie, că este ruşinos, dar am şi încercat să explicăm de ce
    se întâmplă asta. Pentru că celor care au primit azil sau orice formă de
    protecţie umanitară de-a lungul acestor ani în statele membre UE nu li s-a dat
    şansa că o facă în mod regulat. Acum deschidem o cale legală şi sigură pentru
    ca UE să îi ajute pe cei care trăiesc în disperare şi oroare. Şi cu siguranţă
    va rezolva şi problema aşa-numitului model de afaceri al traficanţilor de
    fiinţe umane. Desigur, am avut în vedere consideraţii de securitate,
    credibilitatea solicitării unei vize umanitare, preocupările exprimate de
    consulatele şi ambasadele statelor UE în străinătate în legătură cu garanţiile,
    cu mijloacele tehnologice şi instrumentele puse la dispoziţia lor pentru
    acordarea vizelor umanitare. Dar mai ales am auzit mesajul celor atât de mulţi
    care au cerut un răspuns adecvat, corect din partea Parlamentului European. Şi
    acest răspuns a venit odată cu votul final cu majoritate calificată.


    Aceste vize umanitare înseamnă că,
    practic, li se va oferi migranţilor un permis cu valabilitate teritorială
    limitată, pentru a intra într-un stat membru UE anume pentru a solicita azil.
    Acest instrument ar trebui, de asemenea, să contribuie la optimizarea bugetului
    statelor membre și a bugetului UE pentru azil, la optimizarea procedurilor de
    aplicare a legii, a controlului frontierelor, a supravegherii și activitățilot
    de căutare și salvare, spun eurodeputații. Tot ei subliniază că decizia de
    eliberare a vizelor umanitare europene ar trebui să rămână doar de competența
    statelor membre.