Tag: migrație

  • Securizarea granițelor externe ale UE

    Securizarea granițelor externe ale UE


    Liderii statelor Uniunii Europene au convenit la reuniunea extraordinară a Consiliului European de la Bruxelles să pună în aplicare o nouă serie de măsuri pentru a împiedica migrația ilegală. Un punct de vedere în aceste sens a venit chiar de la șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: “Vom acționa pentru a întări frontierele noastre externe și a preveni migrația ilegală.



    Granița Bulgariei cu Turcia, vizată de măsurile UE



    De altfel, liderii celor 27 de state au cerut Comisiei, în declarația finală a summit-ului, să aprobe un set de măsuri pentru un control mai eficient al frontierelor externe ale spațiului comunitar, dar și ofere cât mai repede finanțarea necesară pentru a ajuta statele membre să îşi întărească capacitățile şi infrastructurile de protejare a frontierelor. Printre măsurile de întărire a protecției infrastructurii avute în vedere se numără instalarea unor camere de supraveghere şi turnuri de pază cu supraveghere electronică la frontiera dintre Bulgaria și Turcia.



    Deși ceruse alocarea a 2 miliarde de euro pentru construirea unui gard la frontiera Bulgariei cu Turcia, cancelarul Austrei, Karl Nehammer, s-a declarat mulțumit de soluțiile înaintate de Consiliu: ‘Avem angajamentul că toate ţările situate la frontierele externe vor fi luate în considerare de Comisie atunci când va fi vorba de protejarea acestor frontiere externe’, a spus liderul austriac, potrivit AFP, citată de Agerpres.



    Planurile de acţiune ale Uniunii includ și rutele din Balcanii de Vest şi, respectiv, Mediterana Centrală, urmând să fie implementate măsuri și pentru rutele din Atlantic, Mediterana de Vest şi Mediterana de Est.



    În schimb, șeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a făcut un apel pentru a nu transforma Europa într-o fortăreață și a cerut acces pentru imigranții legali: “Trebuie să oferim căi de migraţie legală. Mai întâi, pentru că Europa are nevoie de migranţi. Şi, în al doilea rând, pentru că este cea mai bună modalitate de a trata cu partenerii noştri din lume.


    Numărul de imigranți ilegali sosiți în UE în anii 2015-2023 / Date publicate de Consiliul European; Surse: Frontex și Ministerul de Interne al Regatului Spaniei


    numar-imigranti-2015-2023-cons-ue.jpg


    Președintele Iohannis: România nu se află pe rutele de migrațe, dar susține măsurile de securizare



    Prezent la reuniunea de la Bruxelles, șeful statului român, Klaus Iohannis, a punctat că “migraţia este o provocare care reclamă un răspuns european comun, iar ca stat de la frontiera externă a Uniunii Europene, România s-a implicat activ în identificarea de soluţii constructive şi eficiente pentru combaterea migraţiei ilegale, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.



    Totodată, președintele român a dorit să le reamintească liderilor europeni ceea ce a comunicat și după refuzul Austriei de a vota pentru includerea României și Bulgariei în spațiul Schengen, și anume că România nu face parte dintre țările aflate pe traseele de migrație. “Deşi ţara noastră nu este parte a niciunei rute de migraţie şi nici sursă de mişcări secundare, doreşte să contribuie cu experienţa recunoscută în securizarea frontierei externe şi combaterea migraţiei ilegale, a mai comunicat Palatul Cotroceni.



    Migrația a revenit pe agenda liderilor UE după ce numărul de sosiri ilegale a crescut cu 64% în 2022, iar cel al cererilor de azil a înregistrat un avans de aproape 50%, la care se adaugă cele circa 4 milioane de refugiaţi ucraineni în statele UE.



  • Noi norme propuse de CE privind verificarea pasagerilor înainte de sosirea la frontierele externe

    Noi norme propuse de CE privind verificarea pasagerilor înainte de sosirea la frontierele externe

    Advance Passenger Information se referă la efectuarea de verificări ale pasagerilor înainte de sosirea acestora la frontierele externe ale Uniunii Europene. Măsura face parte din strategia privind Uniunea Securității implementată în 2020 și adoptată pe baza directivei europene din 2004 care includeobligația operatorilor de transport aerian de a comunica datele privind pasagerii, înainte ca aceștia să sosească într-o țară a Uniunii, cu scopul de a simplifica verificările la frontiere și de a combate imigrația ilegală.

    Noile norme lansate recent de Comisia Europeană își propun să consolideze lupta împotriva criminalității grave și a terorismului care amenință spațiul comunitar, eliminând lacunele din cadrul juridic actual, dar respectând, în același timp, standardele Uniunii privind protecția și transmiterea datelor cu caracter personal. Informațiile prealabile referitoare la pasageri cuprind numărul și tipul documentului de călătorie utilizat, cetățenia, numele complet și data nașterii, punctul de trecere a frontierei utilizat pentru a intra pe teritoriul unui stat membru, codul transportatorului, ora de plecare și de sosire, dar și punctul inițial de îmbarcare. După intrarea pasagerilor în țara de destinație, autoritățile de frontieră trebuie să șteargă datele respective în următoarele douăzeci și patru de ore, cu excepția situațiilor în care acestea sunt necesare unor verificări ulterioare.

    Comisia Europeană amintește că informațiile privind călătorii au contribuit la îmbunătățirea controalelor la frontieră, la reducerea migrației ilegale și la identificarea persoanelor care prezintă riscuri în materie de securitate. Criminalitatea organizată cauzează costuri economice și personale enorme, estimate între 200 și 300 de miliarde de euro pe an, iar aceasta nu poate fi combătută fără intensificarea cooperarii operaționale și a schimbului de informații cu partenerii din vecinătate.

    Executivul comunitar atrage atenția totodată, că traficanții de persoane tratează migranții ilegali ca pe o marfă. Europol estimează că, la nivel mondial, profitul anual generat de toate formele de exploatare a traficului de persoane se ridică la aproape 30 de miliarde de euro.


  • Comisia prezintă Planul UE de acţiune pentru Balcanii de Vest

    Comisia prezintă Planul UE de acţiune pentru Balcanii de Vest

    Planul de acțiune pentru Balcanii de Vest cuprinde 20 de măsuri operaționale structurate pe 5 piloni: consolidarea managementului frontierelor de-a lungul rutelor de migraţie; proceduri rapide de azil și sprijinirea capacității de primire; combaterea contrabandei de migranți; consolidarea cooperării pentru readmisie și returnări, precum și realizarea alinierii politicii de vize. Măsurile se concentrează pe sprijinirea ţărilor partenere din Balcanii de Vest, care fac eforturi pentru a se alinia la normele europene, în perspectiva aderării la spaţiul comunitar. Câţiva paşi concreţi au fost enumeraţi de vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas:

    În primul rând, prin consolidarea gestionării frontierelor şi acest lucru trebuie făcut de-a lungul tuturor rutelor de migraţie. Când mă refer la gestionarea frontierelor, mă refer la fiecare graniţă, fie că este una a Uniunii Europene, fie că e vorba de o graniţă între două ţări din Balcanii de Vest. Avem nevoie de o prezenţă puternică a UE pe teren şi de a exploata la maximum potenţialul noului mandat al Frontex. Trebuie să sprijinim ţările din Balcanii de Vest în accelerarea procedurilor de azil şi înregistrare şi suntem gata să ne sporim ajutorul pentru a răspunde nevoilor tot mai mari care vor veni. Vom continua să luăm măsuri împotriva contrabandiştilor şi traficanţilor de fiinţe umane şi dorim să le distrugem modelul de afaceri care este unul al exploatării oamenilor. Vom face asta, utilizând grupul operaţional Europol stabilit pentru a combate traficul de migranţi la graniţa dintre Serbia şi Ungaria. Şi acest program pilot se va extinde şi la alte frontiere.

    Alinierea politicii de vize este crucială pentru buna funcționare a regimului fără vize din Balcanii de Vest cu Uniunea Europeană, aminteşte executivul comunitar. Astfel, Comisia a adoptat cel de-al cincilea raport privind suspendarea vizelor pentru Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, precum și pentru Georgia, Republica Moldova și Ucraina.


  • Migraţia ilegală provoacă noi discuţii între statele membre UE

    Migraţia ilegală provoacă noi discuţii între statele membre UE

    La două săptămâni după criza franco-italiană în jurul navei umanitare Ocean Viking, miniştrii europeni de Interne, reuniţi la Bruxelles, au aprobat un plan de acţiune menit să evite producerea unei situaţii similare. Tensiunile franco-italiene au readus în discuţie chestiunea extrem de sensibilă privind solidaritatea între ţările Uniunii Europene legată de migraţie.

    Conform legislaţiei comunitare, ţara membră unde un migrant soseşte prima dată este responsabilă pentru găzduirea persoanei respective şi procesarea cererii de azil, o regulă care de multe ori creează fricţiuni între statele membre. Ca răspuns la atitudinea considerată inacceptabilă a Romei, ministrul de Interne francez Gerald Darmanin a anunţat suspendarea primirii în Franţa a 3.500 de solicitanţi de azil aflaţi în prezent în Italia.

    Reacţia Parisului a fost calificată ca nejustificată de către premierul italian Giorgia Meloni, care a amintit că ţara sa a primit deja peste 90.000 de migranţi în acest an, comparativ cu 67.000 anul trecut. Aceste relocări au fost prevăzute în cadrul unui mecanism temporar de solidaritate european convenit în luna iunie, pe care chiar Franţa l-a iniţiat în perioada în care asigura preşedinţia semestrială a Consiliului.

    Pentru a încerca să relanseze acest mecanism, Comisia Europeană a prezentat un plan de acţiune pentru Mediterana Centrală. Planul vizează mai ales consolidarea cooperării cu ţările de origine şi de tranzit, în special Tunisia, Libia şi Egipt, pentru a împiedica plecările şi a intensifica returnările de migranţi ilegali. De asemenea, planul îşi propune să amelioreze cooperarea între statele membre în operaţiunile de salvare pe mare, precum şi colaborarea cu ONG-urile care operează nave umanitare. Italia, Grecia, Malta şi Cipru denunţă organizaţiile umanitare ale căror nave private acţionează în totală autonomie în raport cu autorităţile de stat abilitate. În schimb, Germania refuză să impună limite de acţiune acestor nave care efectuează operaţiuni de salvare pe mare.

    Vicepreşedintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a făcut apel la statele membre să facă progrese în privinţa negocierilor asupra unei reforme a migraţiei şi a azilului în Uniunea Europeană, care stagnează de peste doi ani.


  • A 7-a reuniune a Forumului European al Migraţiei

    A 7-a reuniune a Forumului European al Migraţiei

    La Bruxelles a avut loc a 7-a reuniune a Forumului European al Migraţiei, platformă de dialog privind migraţia, azilul şi integrarea migranţilor, organizat de Comisia Europeană, prin DG Home, şi Comitetul Economic şi Social European (CESE).



    Au participat circa 200 de reprezentanţi ai instituţiilor europene şi ai unor organizaţii şi ONG-uri cu activitate în domeniul migraţiei şi al refugiaţilor. Invitate speciale la Forum au fost Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne, şi Christa Schweng, preşedinta CESE.



    Am stat de vorbă cu Aurel Laurenţiu Plosceanu, membru al Grupului I (Angajatori) al CESE, Preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii, Vicepreședinte al Uniunii Generale a Industriașilor din România.






    Următorul interlocutor a fost Fawzia Rehejeh, preşedinta Centrului Cultural Arab din Sibiu.






    Ultimul interolcutor a fost Cristian Pîrvulescu, politolog, decanul Facultății de Științe Politice de la la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, președinte de onoare al Asociației Pro Democrația, membru al Grupului III (organizaţii ale societăţii civile) al CESE.



  • Parteneriat UE-Niger pentru combaterea migrației ilegale

    Parteneriat UE-Niger pentru combaterea migrației ilegale

    Regiunea
    africană a Sahelului este cunoscută drept una dintre cele mai aride regiuni din
    lume. Este un fel de centură în zona tropicală a Africii între Oceanul Atlantic
    și Marea Roșie, care face tranziția de la deșertul Sahara la savană. Cuprinde
    opt țări, Senegal, Mauritania, Mali, Burkina Faso, Niger, Ciad, Etiopia și
    Sudan. Sahelul este una dintre sursele de migrație ilegală către Uniunea
    Europeană și un focar de instabilitate și violență politică și socială.


    Uniunea Europeană încearcă să încheie
    parteneriate cu țări din Sahel pentru a reduce migrația ilegală care mult prea
    adesea se soldează cu pierderi de vieți omenești. Dintre țările Sahelului, Nigerul
    oferă cea mai bună bază de pornire. Are o democrație stabilă și reușește să fie
    aproape de valorile europene. Acordă o mare importantă educației, mai ales a
    tinerelor. Iar Comisia Europeană derulează programe în valoare totală de 15
    milioane de euro în trei regiuni din Niger pentru a consolida educația femeilor
    și a tinerilor. Semnată de curând, înțelegerea dintre blocul european și Niger
    este o recunoaștere a ceea ce apropie cele două părți, fapt semnalat și de Ylva
    Johansson, comisar european pentru afaceri interne.

    Parteneriatul operațional împotriva traficului de persoane
    este o bornă importantă în ceea ce înseamnă relațiile foarte fructuoase dintre
    Uniunea Europeană și Niger. Recunosc eforturile autorităților din Niger în prevenirea migrației ilegale. Din
    2015 se înregistrează o reducere de mai mult de 75% a migrației ilegale, iar
    aceasta a rămas stabilă. Nigerul a făcut mult pentru a preveni traficul ilegal
    de persoane și pentru a preveni pierderile de vieți omenești, mai ales a
    viețile persoanelor celor mai vulnerabile.


    Conform datelor oficiale, numeroși migranți
    își pierd viețile în încercări disperate de a ajunge în Uniunea Europeană cu
    orice preț și fac ca rețelele de traficanți să prospere. În acest sens, acordul
    dintre Frontex, agenția europeană de protejare a frontierelor, și Niger își
    propune mai ales destructurarea rețelelor criminale de traficanți.


  • Asociaţii româneşti din lume 10.08.2022

    Asociaţii româneşti din lume 10.08.2022

    1) Conferinţa “Diaspora – Importanţa învăţării limbii române în străinătate şi efectele migraţiei asupra copiilor români”, organizată de Centrul Franco-Român de Cooperare Economică şi Culturală din Bordeaux, Franţa, în colaborare cu Şcoala Româneasca de la Haga, Olanda, Asociaţia “Luptă, zâmbeşte, trăieşte”, din judeţul Timiș” li Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, pe 6 august, la Braşov şi online). Interviu cu Claudia Puiu, preşedinta Centrului de la Bordeaux;



    2) Activități culturale în 2022” — proiect al Asociației hispano-române din Cordoba TRAIAN, sprijinit financiar de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi desfăşurat în colaborare cu Asociaţia de români “CARISMA JUVENIL”, din Malaga, Asociaţia de români “POVESTEA ABECEDARULUI”, din Sevilla, Asociația româncelor din Cordoba și Federația Asociațiilor de Români din Andaluzia – FARA. Interviu cu Gabriela Stan, secretara Asociatiei Traian” şi preşedinta FARA




  • Cererile de azil în statele UE

    Cererile de azil în statele UE


    Invazia Rusiei în Ucraina și ridicarea pe plan mondial a restricțiilor impuse pentru protejarea populației de noul coronavirus a mărit cifrele migrației în Uniunea Europeană după doi ani de scădere. Pe viitor, numărul refugiaților ar putea fi influențat și de schimbările climatice, arată un studiu publicat pe site-ul Parlamentului European.



    Cererile de azil din 2021, cu o treime mai multe față de anul precedent



    Astfel, în 2021, au existat 632.315 cereri de azil în statele UE, cu 33,8% mai mult decât în anul precedent. Cifrele indică o revenire la situația de dinainte de pandemia de COVID. În 2019, au fost 744.810 cereri, mult mai puțin decât cele peste un milion de cereri înregistrate anual în 2015 și 2016.



    Sunt state europene care au înregistrat, în 2021, creșteri masive ale solicitărilor de azil precum Bulgaria (212%), Polonia (180%) și Austria (170%). În același timp, cifrele au scăzut în Ungaria cu 65%, în Malta cu 39%, Grecia (30%), Spania (26%), Finlanda (21%) și Suedia (14%).



    Tot anul trecut, cele mai multe persoane care au solicitata pentru întâia oara azil în spațiul comunitar au sosit din Siria (circa 98.800 de persoane sau 18% din totalul cererilor), Afganistan (83.700 sau 16%) și Irak (aproximativ 26.000 sau 5%).


    Numărul noilor permise de şedere emise în Uniunea Europeană a urcat anul trecut la nivelurile de dinaintea pandemiei cu 2.952.300 de documente eliberate în UE

    numar-permise-azil-ue-2021-eurostat.jpg


    Războiul din Ucraina crește numărul de imigranți în UE



    În 2022, invazia Rusiei în Ucrainei a determinat milioane de persoane să-și părăsească țara. Potrivit Agenției Națiunilor Unite pentru refugiați (UNHCR) 8,8 milioane de persoane au trecut prin punctele de trecere a frontierei din Ucraina de la începutul războiului.



    Numai în luna martie a anului în curs au fost depuse 73.850 de solicitări de protecție internațională de la peroane aflate la prima cerere de azil. Cifrele sunt mai mari cu 115% față de aceeași lună din 2021.



    Inițial, refugiații ucrainieni au fost găzduiți de țările, în principal Polonia, România, Ungaria, Moldova ș.a. În același timp, peste 2,5 milioane de ucraineni s-au întors acasă din febuarie până în luna iunie, conform Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX).



    1.500 de refugiați decedați sau dispăruți pe mare



    În ceea ce privește imigranții ilegali, datele arată că cele mai mari cifre s-au înregistrat în 2015 și 2016 când au fost depistate peste 2,3 milioane de treceri ilegale în statele UE. Anul trecut, numărul total de treceri ilegale ale frontierei în 2021 a fost de circa 200.000, cel mai înalt nivel din 2017. Numărul trecerilor detectate a crescut pe toate rutele de migrație neregulată din 2020 până în 2021, cu excepția celei din Marea Mediterană de Est, unde cifrele au scăzut la 13.184 de la 15.980 în 2021, respectiv și 52.169 în 2019.



    Din nefericire, peste 1.500 de persoane au decedat sau au fost date dispărute în 2021, cu doar 254 mai puține față de anul precedent. Sosirile ilicite pe ruta Mediteranei Centrale, cu sosire în Italia și Malta aproape s-au dublat în ianuarie-septembrie 2021, comparativ cu aceeași perioadă din 2020, cu un număr de peste 48.800 de astfel de sosiri.



    Pe lângă adoptarea Pactului privind migrația și azilul, Uniunea Europeană are acordat o finanțare-record de 22,7 miliarde de euro pentru migrație și gestionarea frontierelor prin bugetul multianual pentru perioada 2021-2027, comparativ cu cele 10 miliarde de euro puse la dispoziție în perioada 2014-2020.

  • Conferința privind viitorul Europei

    Conferința privind viitorul Europei

    Lansată în primăvara
    anului trecut, la iniţiativa preşedintelui francez Emmanuel Macron, Conferinţa
    privind Viitorul Europei a însemnat un demers fără precedent, materializatîntr-un an de
    discuții, dezbateri și colaborare între cetățeni și politicieni. Amplul exerciţiu
    de consultare cetăţenească s-a soldat cu un raport axat pe 49 de propuneri care includ
    obiective concrete și peste 320 de măsuri pe care cetăţenii consideră că
    instituțiile Uniunii Europene trebuie să le urmeze în cadrul a nouă tematici.
    Este vorba de domenii precum schimbările climatice şi mediul, sănătatea,
    economia, justiţia socială, valori şi drepturi. Dar şi despre transformarea
    digitală, democraţia europeană, migraţie, educaţie, cultură, tineret sau sport.

    Cetăţenii – în special tinerii – se află în centrul viziunii noastre asupra
    viitorului Europei. Ei au contribuit direct la conturarea rezultatului
    conferinţei. Ne aflăm într-un moment definitoriu al integrării europene şi
    nicio sugestie de schimbare nu ar trebui exclusă din discuţie. Nu ar trebui să
    ne fie teamă să dăm frâu liber puterii Europei de a schimba în bine vieţile
    oamenilor
    , a declarat Roberta Metsola, preşedintele Parlamentului
    European, pe 9 mai, la Strasbourg. Atunci, alături de președintele
    Emmanuel Macron, în numele Președinției Consiliului, și de președintele
    Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a primit raportul final privind
    rezultatele Conferinței. Mesajul vostru a fost primit, le-a spus Ursula von der Leyen
    participanţilor. Există deja multe lucruri pe care le putem face fără a
    aştepta,
    a estimat ea, promiţând noi propuneri în discursul ei privind starea
    Uniunii, de pe 3 septembrie.

    Conferinţa privind viitorul Europei a arătat că
    cetăţenii cer mai multă transparenţă, mai multă incluziune, mai multă
    durabilitate şi mai multă securitate. Cetățenii europeni vor ca
    Uniunea celor 27 de națiuni să devină mai corectă, mai solidară și să aibă un
    rol conducător în combaterea schimbărilor climatice. Anumite propuneri,
    precum acordarea dreptului de iniţiativă legislativă Parlamentului European,
    solicitat de acesta, sau extinderea competenţelor UE în materie de apărare sau
    de sănătate, presupun o schimbare a tratatelor. Iar Parlamentul European,
    reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat deja o rezoluţie care
    solicită lansarea unei proceduri de revizuire a tratatelor Uniunii Europene,
    pentru a răspunde cererilor formulate în cadrul Conferinţei. În
    timpul dezbaterii, mai mulţi eurodeputaţi au apreciat că cetăţenii europeni
    trebuie să fie implicaţi mai mult, alături de o reprezentare democratică mai
    puternică la nivelul Uniunii. Alţii au atras atenţia asupra unor domenii
    specifice în care propunerile orientate către cetăţeni necesită schimbări
    profunde, inclusiv alegeri cu adevărat europene, precum şi noi competenţe ale
    Uniunii Europene în domenii precum sănătatea, energia, migraţia şi apărarea.

    Unii
    vorbitori au criticat, însă, Conferinţa privind viitorul Europei, susţinând că
    procesul este defectuos şi că propunerile nu ar reflecta opinia publică.În plenul
    Parlamentului European de la Strasbourg a vorbit şi Emanuel Macron. În anumite
    domenii sau politici ar trebui să fie abandonat principiul votului unanim,
    spune el. Macron a adăugat şi că este necesară o reformă a documentelor și
    tratatelor europene, pentru ca acestea să fie mai eficiente. Propunerile
    cetăţenilor nu trebuie instrumentalizate, consideră, de cealaltă parte,
    ţările care se opun acestei perspective. Avem deja o Europă care
    funcţionează
    după cum au arătat-o pandemia de COVID-19 şi răspunsul la
    invazia rusă în Ucraina şi nu trebuie să ne grăbim pentru a face reforme
    instituţionale,
    avertizează acestea.

    România, alături de alte 11 ţări, s-a
    alăturat unui non-paper iniţiat de Danemarca în care se spune că nu este
    exclusă nicio ipoteză de lucru, inclusiv modificarea tratatelor, dar că nu
    modificarea tratatelor ar trebui să fie un scop în sine, lucru care nu a fost
    de altfel niciodată un obiectiv al Conferinţei. Emmanuel Macron a lansat,
    în acelaşi timp, în Parlamentul European o adevărată provocare la nivelul
    întregului continent: în loc să se diminueze valorile europene pentru a permite
    aderarea rapidă a altor state, este necesară o nouă construcție continentală.
    Această nouă structură le va permite tuturor statelor democratice, inclusiv
    Regatului Unit și Ucrainei, să împărtășească principiile europene de bază,
    spune Emmanuel Macron: Această chestiune rămâne -
    cum ar trebui să organizăm Europa din punctul de vedere politic care merge
    dincolo de Uniunea Europeană? Este obligaţia noastră istorică să răspundem la
    această întrebare astăzi şi să creăm ceea ce voi numi în faţa dvs. o comunitate
    politică europeană. Această nouă organizaţie le va permite naţiunilor europene
    democratice să adere la valorile noastre de bază, să găsească împreună un nou
    spaţiu al cooperării în domeniile politic, al securităţii, al energiei, al transporturilor,
    al investițiilor în infrastuctură şi al circulației persoanelor, în special în
    privinţa tinerilor
    .

    Vreau să fie foarte clar că voi fi mereu de
    partea celor care vor să reformeze Uniunea Europeană pentru a o face să
    funcţioneze mai bine,
    a subliniat, la Strasbourg, și Ursula von der
    Leyen, la ceremonia de închidere a Conferinţei privind Viitorul Europei. Ideea
    este că ne-aţi spus unde vreţi să ajungă această Europă, le-a spus ea
    participanţilor, şi acum depinde de noi să luăm calea cea mai directă pentru a
    ajunge acolo. Folosind toate limitele a ceea ce putem face pe plan intern şi,
    da, schimbând tratatele acolo unde este cazul.

  • Generaţia Z. Migraţia

    Generaţia Z. Migraţia

    În 2015, peste 4 milioane de sirieni fugeau de război și persecuție, devenind refugiați în țările învecinate, ceea ce a făcut din conflictul din Siria cea mai mare criză a Agenţiei ONU pentru refugiaţi din ultimii 25 ani. De atunci, fenomenul migraţiei a început să fie dezbătut la modul angajat şi în Europa. Dar ce înseamnă migraţie? Discutăm despre acest fenomen doar în situaţiile în care oamenii îşi părăsesc propria ţară pentru a fugi de război? Migraţia este, de exemplu, şi atunci când plecăm să studiem sau să muncim în altă ţară a Uniunii Europene.



    Ne explică ce este migraţia şi cum arată fenomenul migraţiei în România Ovidiu Oltean, doctor în sociologie şi asistent de cercetare în cadrul UBB.



    Bianca Vasile a coordonat Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) Italia şi a scris despre imigraţia românească în Italia în ultimele trei decenii (autoare a unui articol în cartea “Rădăcini la jumătate. 30 de ani de imigraţie românească în Italia”). Ea spune că situaţia studenţilor români din Italia este foarte diferită de cea a studenţilor români din alte ţări.



    La nivel intracomunitar, european cetăţenii români şi cetăţenii ucraineni care pot călători în Europa fără viză, dacă tot vorbim de migraţia europeană pot să se mişte liber în statele UE şi în cele din spaţiul Schengen în virtutea unor acorduri internaţionale şi a drepturilor care decurg din acestea. Însă UE reglementează migraţia către spaţiul comunitar. Dacă eşti un cetăţean al unei ţări terţe Uniunii Europene, nu e atât de uşor să vii să te stabileşti în Europa”, spune Ovidiu Oltean, asistent de cercetare în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice al UBB. Cum stă UE cu reglementările privind migraţia? Se pare că nu prea bine în contextul actualelor provocări, explică europarlamentarul Ramona Strugariu.



  • Jurnal Românesc – 18.05.2022

    Jurnal Românesc – 18.05.2022

    Complexul Muzeal
    Naţional Moldova din Iaşi organizează, la 19 mai, dezbaterea
    Migraţia forţei de muncă şi familiile transnaţionale, în cadrul
    proiectului expoziţional Lucruri care dor. Poveşti şi amintiri ale unor
    familii transnaţionale, prezentat la Palatul Culturii din oraş. Invitaţii
    vor analiza fenomenul migraţional în România din ultimii peste 30 ani şi
    impactul acestuia asupra familiilor de români, din perspectivă socială,
    emoţională, lingvistică şi identitară. Organizatorul transmite că migraţia
    forţei de muncă creează noi modele ale familiei transnaţionale, care în ciuda
    distanţelor geografice se străduieşte să menţină contactul între membri.
    Începând cu anul 1989, fenomenul migraţional a cunoscut o dinamică accelerată
    şi a influenţat semnificativ formarea şi soarta familiilor din România, lăsând
    loc, pe termen lung, vulnerabilităţilor sociale şi emoţionale. În cadrul
    dezbaterii se va discuta despre datele oficiale privind plecarea părinţilor la
    muncă în străinătate şi felul în care sunt afectaţi copiii rămaşi acasă,
    situaţia lor şcolară, vulnerabilităţile la care sunt expuşi copiii care provin
    din familii în care cel puţin un părinte este plecat la muncă peste hotare şi
    ce măsuri ar putea fi luate la nivel guvernamental pentru a răspunde nevoilor
    familiilor afectate de fenomenul migraţiei. Potrivit Autorității Naționale
    pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, în martie
    2021, 76.551 de minori aveau cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate.
    Din aceştia, 12.669 de copii aveau ambii părinţi plecaţi
    peste hotare.




    10 cercetători
    români din ţară şi din Marea Britanie vor participa la a 3-a ediţie a Romanian
    Science Festival, care are loc în perioada 19-21 mai. Organizat de Fundaţia
    Comunitară Timişoara, evenimentul îşi propune să sprijine educaţia alternativă
    din România prin implicarea diasporei academice. În prima zi, Caravana
    festivalului se va deplasa la Jimbolia, unde peste 150 de elevi din clasele a
    7-a până în clasa a 12-a de la şcolile şi liceele din oraş şi satele din
    împrejurimi vor avea ocazia să discute cu mentorii invitaţi despre disciplinele
    STEM – ştiinţă, inginerie, tehnologie şi
    matematică. În a doua zi de festival,
    caravana va vizita liceele din Timişoara pentru a le da elevilor sfaturi de
    carieră, iar în ziua a 3-a, la Grădinile Iulius din Timişoara, va fi organizat
    un târg la care vor fi expuse peste 100 de experimente ştiinţifice şi la care
    accesul este liber. De la lansare, în 2018, comunitatea mentorilor Romanian
    Science Festival a ajuns la peste 100 de studenţi, cercetători şi profesionişti
    români din diaspora care se implică, cu regularitate, în diferite activităţi,
    precum târguri de ştiinţă, webinarii, vizite la clasele online şi concursuri.




    Scurtmetrajul
    Potemkiniștii regizat de Radu Jude va avea premiera mondială, la
    25 mai, în cadrul celei de-a 75-a ediții a Festivalului Internațional de Film
    de la Cannes, ce se desfăşoară în perioada 17-28 mai. Producția a fost
    selectată în programul secțiunii paralele Quinzaine des Réalisateurs. Filmul
    scris și regizat de Radu Jude pornește de la gestul de sfidare la adresa Rusiei
    făcut în 1905 de marinarii de pe Crucișătorul Potemkin, care au primit azil
    politic în România. Potemkiniștii este o comedie despre artă,
    istorie, memorie și cinema, descrisă de criticul de film Andrei Gorzo ca
    o schiță de Caragiale încrucișată cu un video-eseu de Mark
    Rappaport. Pelicula este produsă de Ada Solomon şi îi are în rolurile principale
    pe Alexandru Dabija și Cristina Drăghici. Radu Jude a mai fost prezent la
    Cannes, tot în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs, în 2014, cu producţia
    Trece și prin perete, recompensată cu mențiunea specială, dar și în
    2013 cu scurtmetrajul O umbră de nor. Regizor şi scenarist, Radu
    Jude este laureat al mai multor Festivaluri de profil. Anul trecut, filmul
    Babardeală cu bucluc sau porno balamuc a fost recompensat cu Ursul
    de Aur la Berlinală, iar în 2015, pelicula Aferim! i-a adus Ursul
    de Argint pentru cea mai bună regie.




    Expoziția
    Metamorfoze, a artistei israeliene Suly Bornstein Wolff, este
    deschisă până la 30 mai la reprezentanţa la Tel Aviv a Institutului Cultural
    Român. Evenimentul de mixed media include lucrări de pictură, instalații din
    sticlă și colaje inspirate de arta tradițională românească. ICR Tel Aviv
    transmite că, în urmă cu patru ani, artista a vizitat Bucureștiul şi a ascultat
    povești despre viața din România de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial
    spuse de soacra sa, născută în satul maramureşan Berbești. Tot la ea a văzut
    fețe de masă brodate și obiecte de decor tradiționale din sticlă, textile și
    lemn. Din aceste obiecte tradiționale, Suly a preluat, în mod constant,
    inspirație pentru lucrările sale de pictură și colaj, precum cele prezentate la
    sediul ICR Tel Aviv.


  • Conferinţa privind viitorul Europei şi-a încheiat activitatea

    Conferinţa privind viitorul Europei şi-a încheiat activitatea

    Nouă domenii esenţiale sunt acoperite: schimbări climatice şi mediu; sănătate; o economie mai puternică, justiţie socială şi locuri de muncă; Uniunea Europeană în lume; valori şi drepturi, stat de drept, securitate; transformare digitală; democraţie europeană; migraţie; educaţie, cultură, tineret şi sport. În calitate de co-preşedinte al comitetului executiv al Conferinţei privind viitorul Europei, eurodeputatul Guy Verhofstadt a declarat că recomandările cetăţenilor şi concluziile Conferinţei oferă o foaie de parcurs pentru a evita ca Uniunea Europeană să devină irelevantă şi chiar să dispară. Fostul premier belgian a subliniat că o Europă nouă, eficientă şi mai democratică este posibilă. O Europă care este suverană şi capabilă de acţiune, aşa cum cetăţenii se aşteaptă în mod clar. Nu este timp de pierdut – a mai spus Guy Verhofstadt -, trebuie să onorăm rezultatul Conferinţei şi să punem cât mai rapid posibil concluziile acesteia în practică.

    La rândul său, preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a menţionat că cetăţenii – în special tinerii – se află în centrul viziunii eurodeputaţilor pentru viitorul Europei, întrucât ei au modelat în mod direct rezultatul conferinţei. Suntem într-un moment definitoriu al integrării europene. Nu trebuie să ne temem să lăsăm puterea Europei să schimbe în bine vieţile oamenilor – a mai spus Roberta Metsola.

    Şefa Executivului de la Bruxelles, Ursula von der Leyen, a transmis că, acum, când războiul este din nou prezent pe continentul nostru, valori precum democraţia, pacea, libertatea individuală şi economică se află în centrul Conferinţei privind viitorul Europei. Uniunea Europeană trebuie să continue să se ridice la nivelul aşteptărilor cetăţenilor europeni – a mai spus von der Leyen.

    Iar preşedintele francez Emmanuel Macron, în numele Consiliului Uniunii Europene, a transmis că, prin crizele prin care am trecut împreună în ultimii ani, Europa s-a schimbat şi trebuie să ne asigurăm că Uniunea se ridică la aspiraţiile şi aşteptările exprimate de cetăţeni. Conferinţa privind viitorul Europei a fost un exerciţiu unic şi fără precedent prin amploarea sa, iar concluziile sale constituie o sursă foarte bogată de propuneri, pe care fiecare instituţie trebuie să le examineze în cadrul competenţelor sale – a mai spus preşedintele francez.

    Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul Uniunii Europene urmează să examineze modalităţile de a da curs efectiv propunerilor, fiecare în sfera sa de competenţă şi în concordanţă cu tratatele blocului comunitar.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Îi
    invit să se autorecenzeze şi pe românii care sunt rezidenţi în străinătate,
    pentru că pe baza acestor date, vom întocmi statisticile privind migraţia
    externă, extrem de importante în determinarea cât mai exactă a populaţiei
    României
    , declară pentru RRI, Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt
    al Institutului Naţional de Statistică.



  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Actualizare Covid-19. România raportă adză aproapea 29.000 di cazuri noi di Covid, cum și 110 decese asociate, inclusiv dauă di la ună dată anterioară. Rata pozitivă agiumsi la 32,5, kiro tu cari rata di incidență ţinţnală tru București tricu di 28 di cazuri la 1.000 di bănăori, nai ma mari până tru aestu kiro. Oficialul a Ministerului Sănătăţii, Adriana Pistol, spune că numirlu di reproducere scădzu, ama va s’aibă ma largu creastiri a numirului di infecţii. Ea spus că România adoptă regula UE ţi spuni că valabilitatea certificatului Covid tră călătoriile tru UE easti di nauă meşi fără vaccinul di rapel. Tru România, certificatul Covid tră călătorii a curi lă si feaţi rapelul easti valabil până la bitisita a anului, UE lipseaşti s’llia ună decizie tru aestă noimă. La intrarea tru România, călătorllii nivaccinaţ lipseaşti s’prezinte un rezultat negativ a testului Covid valabil 72 di săhăţ i dovada a recuperarillei după infecție tru aesti ditu soni 180 di dzăle.



    Migranti. Anlu 2021 nregistră ună cresștere a numrului di migranță cari minduescu s’treacă ilegal tru România ditu Bulgaria, tru sud. Majoritatea a migranților viniră ditu Siria, Turcia și Afganistan. Intrărli paranomu criscură cu 280% andicra di 2020, pe fondul a restricțiilor tră combaterea a pandemiillei di Covid. Uidisită a poliției regionale di sinuru, ghizllii a migranților yinu ditu țări cum Turcia, Grecia și Bulgaria, ama și ditu România.



    Corupţie. Mihai Chirica, primarul libearal a Iaşlui, doilu căsăbă ca mărime ali Românie, fu inculpat tră arădeari şi instigare la uzurparea ipotisillei. El easti cercetat deadunu cu fostul viceprimar social-democrat Gabriel Harabagiu tră inițierea și simnarea actilor tră construirea unlui bloc cari fu construit și nregistrat paranomu. Uniunea Salvaț România, ditu opoziție, căftă a Partidului Liberal să-lu demită pi Chirica cât ma curundu posibil și s’ţănă alidzeri locale anticipate.




    Rugby. România azvimsi Rusia sâmbătă cu 34-25 acasă, tru primul meci ditu Rugby Europe Championship, a doua nai ma importantă competiție continentală după Campionatul șase Națiuni. Meciul angreacă și tră calificarea la Cupa Mondială, cari va s’ţănă tu Franța, echipele bitisinda pi primile dauă poziții tru edițiile 2021 și 2022 a Campionatului Europei di Rugby tră s’intră ndreptu tru turneul final și a treia echipă clasată tră s’intra tru playoff. După victoria cu Rusia, România ș-anvărtuşi loclu doi, după Georgia. România va s’agioaca ma largu cu Portugalia, diznou acasă.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • România 43

    România 43

    În cadrul unei
    recente conferinţe cu tema Reintegrarea copiilor proveniţi din diaspora în sistemul de învăţământ, Valentin Fagarasian, vicepreşedintele Comisiei
    pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera
    Deputaţilor, a vorbit despre proiectele sale legislative în acest domeniu.