De ce pleacă românii din ţară? Şi de ce s-ar întoarce? – întrebări la care Simina Tulbure, deputat de diaspora, a răspuns în cadrul ediţiei a 6-a a Future Summit 2021, organizat de curând la Bucureşti de Social Innovation Solutions.
Tag: migrație
-
România 43
Deputatul de diaspora,
Valentin Făgărăşian, vicepreşedinte al
Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, despre
Campania Copiii români şi efectele migraţiei, al cărei iniţiator
este şi în cadrul căreia, s-a desfăşurat o primă dezbatere la Bucureşti.
-
Combaterea pandemiei, migrația și criza energetică, în atenția Consiliului European
Consiliul European a remarcat, în concluziile summitului de la Bruxelles, că în urma campaniilor de vaccinare în Europa s-au făcut progrese semnificative în combaterea pandemiei, dar că situația rămâne foarte serioasă în unele state membre. Acestea nu au fost nominalizate, însă majoritatea se află în estul Europei, unde ratele de vaccinare sunt mai mici decât cele din Occident, iar numărul de îmbolnăviri și decese a crescut în mod alarmant, în special în România și Bulgaria, dar nu numai. Consiliul European recomandă sporirea eforturilor pentru a convinge populația să se vaccineze, inclusiv prin combaterea dezinformării, în special pe rețelele de socializare. Dincolo de urgența pe care o reprezintă combaterea pandemiei în statele membre, este necesară, totodată, intensificarea eforturilor de pregătire pentru viitoare crize de sănătate, astfel încât impactul acestora să nu mai fie la fel de mare ca cel al pandemiei de Covid-19. Pe de altă parte, UE vrea să contribuie și la eforturile globale de combatere a pandemiei prin furnizarea de vaccinuri în afara Europei, se mai arată în concluziile summitului.
Șefii de stat și de guvern ai statelor membre au discutat și despre digitalizare la nivelul Uniunii și necesitatea ca aceasta să fie accelerată, armonizată și reglementată. În acest context, a fost notată și intensificarea activităților cibernetice care vizează nu doar securitatea societăților europene, ci și valorile democratice asumate la nivelul UE.
În ceea ce privește creșterea accentuată a prețurilor la gaze naturale și energie, Consiliul le-a cerut statelor membre să ia măsuri, în conformitate cu recomandările primite deja de la Comisie, pentru a veni în sprijinul consumatorilor vulnerabili dar și al companiilor afectate de această criză.
Consiliul a anunțat totodată că nu va permite ca țări terțe să se folosească de migranți în scop politic, a condamnat toate atacurile hibride la granițele UE și a anunțat că acestora li se va răspunde. Este, cel mai probabil, o trimitere la Belarus, care încurajează de un timp mii de migranți din Orientul Mijlociu să îi tranziteze teritoriul pentru a forța intrarea în Polonia și în țările baltice. Și Turcia a încercat, în trecut, să se folosească de arma migranților, amenințând că le va permite sirienilor pe care îi găzduiește să plece către Europa.
Tot în ceea ce privește migranții, Consiliul i-a cerut Comisiei să pună în aplicare 8 planuri de acțiune care vizează țările de origine și de tranzit.
-
Raport al Comisiei privind migrația și azilul
Raportul trece în revistă progresele și principalele evoluții ale politicii în materie de migrație și azil din ultimul an și jumătate. Sunt identificate principalele provocări şi punctele unde se mai poate progresa şi sunt propuse măsuri care să ducă la o politică mai viabilă și mai echitabilă în materie de migrație și azil.
Sunt prezentate situația actuală a mișcărilor migratorii, un bilanț al impactului pandemiei, acțiunile agențiilor europene specializate, sprijinul acordat de Comisie statelor membre care se confruntă cu presiunea migrației, finanțarea și problema deplasărilor neautorizate în interiorul Uniunii.
Sunt evidențiate răspunsul imediat la situația din Afganistan, sprijinul Uniunii pentru Grecia – una din ţările aflate în prima linie a fluxurilor migratorii – și reacția la sosirile migranţilor ilegali din Belarus.
De asemenea, raportul prezintă detalii privind progresele înregistrate în consolidarea cadrului legislativ și cooperării cu țările partenere. Sunt prezentate, de asemenea, progresele înregistrate în ceea ce privește integrarea și incluziunea.
Comisia a adoptat şi un Plan de acțiune reînnoit împotriva introducerii ilegale de migranți, pentru perioada 2021-2025. Iată câteva din măsuri:
– Dezvoltarea de parteneriate pentru combaterea introducerii ilegale de migranți;
– Dezvoltarea tuturor instrumentelor pentru a răspunde folosirii migrației ilegale de către alte state, inclusiv prin măsuri referitoare la acordarea vizelor, la comerț, dezvoltare sau asistență financiară. Un exemplu este propunerea Comisiei de suspendare parțială a Acordului de facilitare a eliberării vizelor cu Belarusul;
– Îmbunătăţirea aplicării legislaţiei pentru sancționarea persoanelor care introduc ilegal migranți în Uniunea Europeană;
– se va îmbunătăți, de asemenea, aplicarea legislaţiei împotriva exploatării migranţilor; amintim aici Directivele privind combaterea traficului de persoane, drepturile victimelor, acordarea permiselor de ședere și sancțiunile împotriva angajatorilor;
– se va intensifica schimbul de informații dintre autoritățile naționale și agențiile Uniunii Europene, precum şi cercetarea tendințelor în materie de migrație şi rețele infracționale.Concomitent cu noul Raport privind migrația și azilul, Comisia a adoptat şi o Comunicare referitoare la aplicarea Directivei privind sancțiunile împotriva angajatorilor care oferă locuri de muncă migranților ilegali.
Până la sfârșitul acestui an, Executivul european va pune în aplicare măsurile amintite și va menţiona rezultatele obținute în următorul raport, care trebuie prezentat cel târziu în anul 2024.
-
România. Dialog direct 09.09.2021
Migraţia personalului medical din România şi solidaritatea ca răspuns la pandemia de Covid-19 (teme dezvoltate şi la primul Forum al Reţelei de solidaritate, desfăşurat la Braşov pe 14 august 2021). Participă: Gabriela Mirescu (Elveţia) — fondatoarea Reţelei de solidaritate” (inițiativă transfrontalieră ce aduce împreună profesioniști români din țară și din diaspora, din zona medicală, socială și a cercetării), dr. Tudor Toma — pneumolog stabilit la Londra, Marea Britanie, membru al reţelei, dr. Sandra Alexiu – medic de familie, președinta Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov.
-
Jurnal românesc – 30.06.2021
Ordonanţa de urgenţă prin
care se reglementează cadrul legal de eliberare a certificatului digital
COVID-19 pentru călătoriile în Uniunea Europeană a fost aprobată de guvern, a
anunţat ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă. Conform actului normativ,
certificatul digital COVID-19 va putea fi eliberat începând din 1 iulie şi are
rolul de a facilita libera circulaţie pe durata pandemiei. Ioana Mihăilă a
menţionat că certificatele de vaccinare vor fi valabile până la data de 30 iunie
2022, certificatele de testare, 24 de ore pentru testul antigen rapid şi 72 de
ore pentru testul real-time PCR, iar certificatele de vindecare, 180 de zile de
la data primului rezultat pozitiv înregistrat în platforma informatică
CoronaForms. Ministrul a precizat că solicitarea certificatelor de vaccinare şi
vindecare trebuie făcută cu cel puţin cinci zile lucrătoare înainte de momentul
utilizării. Cei care vor dori unul dintre aceste certificate vor putea intra pe
platforma certificat-covid.gov.ro. Actul poate fi obţinut şi în format tipărit
prin intermediul primăriei în raza căreia îşi are domiciliul solicitantul, a
direcţiei de sănătate publică sau a serviciului public comunitar de evidenţă a
persoanelor. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care a creat infrastructura
electronică necesară, transmite că certificatul nu este un document
obligatoriu. Cei care au întrebări privind procedura de eliberare sau întâmpină
probleme cu înregistrarea pe platformă au la dispoziţie Call Center-ul STS 021
414 44 25.
Libertatea de
circulaţie cu Uniunea Europeană s-a terminat, a declarat secretarul de
stat însărcinat cu imigraţia din ministerul de Interne britanic, Kevin Foster,
înaintea expirării termenului până la care cetăţenii comunitari ce doresc să rămână
în Regatul Unit pot solicita primirea rezidenţei în această ţară. Foster a
exclus posibilitatea relaxării măsurilor stricte privind imigraţia post-Brexit
pentru ca sectoare economice afectate de lipsa forţei de muncă, precum HoReCa
sau cel al transporturilor, să găsească mai uşor lucrători, dar le-a garantat
cetăţenilor europeni care au obţinut un statut de rezident sau aşteaptă încă un
răspuns că le vor fi protejate drepturile. 30 iunie este termenul la care
expiră perioada în care se poate solicita rezidenţa în Marea Britanie, în
cadrul procedurii EU Settlement Scheme destinată cetăţenilor europeni care se
aflau pe teritoriul acestei ţări la 31 decembrie 2020. Persoanele cu probleme
de sănătate sau cele eligibile pentru obţinerea unui statut de rezident, dar
care nu l-au cerut încă, îl vor putea solicita şi după 30 iunie. Conform ministerului de Interne de la Londra, circa 5,6 milioane de cereri
pentru obţinerea unui statut de rezident au fost primite din partea cetăţenilor
europeni. Până la sfârşitul lunii martie, 918.270 de români au cerut statut de
rezident, iar 852.310 l-au primit.
Documentarul
Brăila, cel mai mare port al Dunării maritime, realizat de Muzeul
Brăilei Carol I, a fost difuzat on-line de Institutul Român de
Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia la 29 iunie, cu ocazia Zilei
Internaționale a Dunării. Scurtmetrajul prezintă, în succesiune cronologică,
evoluţia istorică şi o serie de aspecte ale celui mai mare port dunărean
românesc unde trăiau şi conlucrau numeroase etnii, între care români, greci,
evrei, ruşi lipoveni, italieni şi alţi occidentali. Evenimentele dedicate
Dunării continuă în perioada 2 – 14 iulie, când Institutul organizează
expozițiile Ada Kale – Un viitor pentru un peisaj scufundat şi
Ada kale trăiește!, realizate în colaborare cu Universitatea de
Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București şi Centrul de
Studii Turce. Ada kale, insulă aflată în zona Turnu Severin, a fost scufundată
în 1970 ca urmare a construcției Barajului de la Porțile de Fier. Circa 680 de
persoane, majoritatea de etnie turcă, au fost evacuate și au avut de ales între
a se stabili în Romania sau în Turcia. Membri ai comunității Adakale pot fi
întâlniţi în prezent în Orșova, Turnu Severin, Constanța, Alba Iulia, București
dar şi la Istanbul, Ankara, Izmir,
Edirne sau Eskișehir.
Artişti
din Republica Moldova şi Germania vor picta la Sibiu, începând din 19 iulie, la
cea de a 7-a ediţie a Festivalului Internaţional de Artă Stradală. Printre cei
invitaţi de organizatori se numără artişti consacraţi în cadrul evenimentului,
ca Andreea Toma, Cristian Scutaru, Harcea Parcea, Ortaku sau Popescu, dar şi
creatori aflaţi la prima participare, precum
Adrian Luţă, Potapov Dmitri din Moldova, Delia Cîrstea, Nasca One din
Germania, unu unu unu invers unu şi V Light Crew. Timp de o săptămână aceştia
vor realiza o serie de picturi cu tema Re:Think pe zidurile gri din
diferite cartiere ale Sibiului. Galeria de Street Art în aer liber din Sibiu
reuneşte 96 de picturi murale ce se întind pe 9.700 metri pătraţi.
Organizatorii susţin că manifestarea este cel mai amplu demers de acest
gen din ţară şi unul dintre cele mai vizibile proiecte de revitalizare urbană
din România.
-
Muncind în Europa
Strategii
de reducere a migrației în rândul medicilor rezidenți, modalități de atragere a
medicilor din diaspora în sistemul medical românesc, teme ale conferinței
MEDICUL, resursa cheie a sistemului de sănătate, organizată de Colegiul
Medicilor din Municipiul București.Declaraţie Dr. Adriana Mihalaș, Secretar al
Colegiului.
-
Bugetul UE: accelerarea redresării Europei și avansarea către un viitor verde, digital, rezilient
Bugetul Uniunii Europene pentru anul viitor va fi de aproape 170 de miliarde de euro, la care se vor adăuga finanţări nerambursabile estimate la aproape 145 de miliarde.
Prin aceşti bani se urmăreşte mobilizarea de investiții care să stimuleze redresarea economică, să protejeze şi să creeze locuri de muncă, dar şi să întărească rolul Europei în lume. Se va acorda prioritate cheltuielilor legate de tranziția verde și digitală.
Iată, principalele categorii bugetare propuse de Comisie pentru anul 2022:
– Aproape 120 miliarde de euro vor fi acordaţi sub formă de granturi din instrumentul NextGenerationEU în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență;
– 53 de miliarde vor fi alocaţi politicii agricole comune și aproape un miliard Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime;
– Peste 36 de miliarde de euro vor fi acordaţi pentru dezvoltare regională și coeziune, alături de alţi aproape 11 miliarde pentru răspunsul în situații de criză;
– Aproape 15 miliarde se vor duce vor fi alocaţi pentru sprijinirea partenerilor și a intereselor noastre în lume, inclusiv prin ajutor umanitar ;
– Cercetarea şi inovarea au alocate peste 13 miliarde;
– 5,5 miliarde vor merge la investițiile strategice europene, inclusiv pentru tranziția către economia nepoluantă, revoluţia digitală, sănătate şi tehnologiile strategice. Tot de aici sunt daţi banii pentru interconectarea Europei în vederea îmbunătățirii infrastructurii transfrontaliere;
– 4,7 miliarde EUR vor fi orientaţi către educaţie, mobilitate, sprijinirea artiştilor, dar şi pentru promovarea justiţiei, a drepturilor şi a valorilor;
– Pentru cheltuielile legate de spaţiul cosmic au fost alocaţi peste 2 miliarde de euro, în special pentru Programul spațial european;
– Aproape 2 miliarde vor merge către mediu și politici climatice, la care s-ar putea adăuga încă 4,3 miliarde pentru tranziţia către neutralitatea climatică;
– Aproape 2 miliarde de euro vor merge către protejarea frontierelor şi alte aproape 2 pentru a sprijini țările candidate și potențial candidate să îndeplinească cerințele procesului de aderare la Uniune.
– Sunt prevăzute de asemenea fonduri şi pentru cheltuielile legate de migrație, apărare și securitate comună, funcționarea pieței unice, sănătate, protecţie civilă, combaterea terorismului, a criminalităţii organizate şi a celei informatice.Proiectul de buget pe 2022 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, aşa cum a fost adoptat la sfârșitul anului 2020.
-
Progrese fără precedent în cooperarea UE-NATO
Cooperarea UE – NATO datează de aproximativ 20 de ani, însă un moment-cheie s-a înregistrat în iulie 2016, când părțile au adoptat declarația de la Varșovia, prin care au convenit să aprofundeze parteneriatul strategic. Urmarea a fost adoptarea unui set de 42 de propuneri la Consiliile UE și NATO din același an și 32 de propuneri suplimentare la Consiliile din 2017. Progresele urmau să fie monitorizate cu ajutorul unor rapoarte anuale, cel mai recent dintre acestea – al șaselea – fiind prezentat la începutul lui iunie.
Una dintre principalele preocupări comune, menționate încă din Declarația de la Varșovia, o reprezintă amenințările hibride. Atât UE cât și NATO au structuri specializate pentru monitorizarea acestui tip de amenințări, care cooperează inclusiv prin schimb direct de experiență; în plus, 30 de state membre UE și aliați NATO fac parte din Centrul European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride. Tot legat de amenințări hibride, s-a consolidat cooperarea în domenii ca antiterorismul, schimbul de informații, prevenirea proliferării armelor de distrugere în masă sau răspunsul la criză.
Parteneriatul UE – NATO vizează și cooperarea operațională, inclusiv în domeniul maritim, unde principalele zone de interes sunt în prezent Marea Mediterană și Marea Egee, folosite ca rute pentru trafic și migrație.
O amenințare care s-a amplificat în ultimul an, mai ales în contextul pandemiei de coronavirus, este cea a atacurilor cibernetice. Cooperarea în acest domeniu se face prin exerciții comune, programe de pregătire și schimburi de concepte și doctrine.
Cel de-al șaselea raport cu privire la măsurile agreate de Consiliile UE și NATO mai notează progrese în ceea ce privește consolidarea capacității de apărare și coordonarea eforturilor internaționale în contextul în care inițiativele europene în domeniul apărării încep să prindă contur. Pe viitor, urmează și organizarea în comun a unor exerciții militare și se are în vedere aprofundarea colaborării în ceea ce privește industriile de apărare și cercetarea militară. Implementarea completă a celor 74 de propuneri va mai dura, însă, dat fiind că este vorba de un proces pe termen lung.
-
Întâlnire a secretarului de stat Oana Ursache cu Prof.dr. Cătălina Poiană și Dr. Adriana Mihalaș
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni informează că, secretarul de stat Oana Ursache s-a întâlnit astăzi, la sediul DRP, cu Prof.dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB) și cu Dr. Adriana Mihalaș, secretarul Bex al CMMB.
Conform sursei citate, principala temă de discuţii a constituit-o fenomenul de migrație al medicilor români care lucrează în afara granițelor țării precum și nevoia multiplicării proiectelor bilaterale existente între România și statele în care se află cei mai mulți dintre aceștia.
De asemenea, s-a marcat necesitatea de colaborare în implementarea unor măsuri menite să încurajeze reîntoarcerea și reinserția profesională în România prin stimularea şi crearea de reţele socio-profesionale.
Comunicatul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni poate fi accesat aici
Sursa Comunicat Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
-
Îmbătrânirea populaţiei şi migraţia forţei de muncă
Prăpastia existentă între regiunile Uniunii Europene care cresc cel mai mult din punct de vedere demografic şi cele a căror populaţie scade se va lărgi în următoarele decenii, potrivit unui raport publicat, săptămâna trecută, de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene.
Studiul evidenţiază că, în general, populaţia europeană îmbătrâneşte, dar nu în acelaşi ritm în toate regiunile.
Un alt aspect subliniat este că deplasările tinerilor, pentru angajare sau studii, au un mare impact asupra schimbărilor demografice, întrucât în acest mod unele regiuni prosperă, în timp ce altele rămân în urmă.Conform analizei, îmbătrânirea populaţiei europene nu se accentuează doar în zonele rurale, ci şi în cele urbane, chiar dacă există un procent mai mare al persoanelor vârstnice în spaţiul rural. De fapt, zonele urbane mici şi medii sunt cele cu riscul cel mai mare de depopulare, întrucât le lipsesc atracţiile socio-economice din oraşele mari.
În ce priveşte preferinţele locative, tineri preferă să se instaleze în zonele urbane, în timp ce familiile tind să-şi stabilească domiciliul cu prioritate la periferia oraşelor, iar vârstnicii în zonele rurale. Zonele cu cea mai mare ofertă de servicii sunt cele urbane, un element de atracţie mai ales pentru tineri.
Diferenţele de ritm al îmbătrânirii şi depopulării între teritorii pot agrava inegalităţile economice, ceea ce poate conduce de asemenea la polarizări în privinţa opiniei despre Uniunea Europeană şi imigraţiei, precum şi la creşterea populismului, notează autorii raportului.
Prin urmare, executivul comunitar promite că politica de coeziune a UE şi cea de inovare vor contribui la sporirea serviciilor şi oportunităţilor economice în zonele depopulate, pentru a le face mai atractive traiului.
Comisia Europeană aminteşte că a lansat recent Pactul Verde european şi o consultare publică pentru a dezbate alternativele de a anticipa şi de a răspunde implicaţiilor economice ale îmbătrânirii populaţiei europene.
-
CE vrea un acord rapid pe tema pachetului financiar, după blocajul provocat de Ungaria și Polonia
Știm cu toții că milioane de afaceri europene, milioane de oameni au nevoie de un răspuns , de un sprijin concret în mijlocul acestei crize fără precedent, a atras atenția președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu referire la problemele economice cu care se confruntă toate statele membre ale Uniunii din cauza crizei sanitare care durează deja de 9 luni.
Acest pachet financiar este esențial pentru redresarea noastră economică. Trebuie să îl punem cât mai repede în practică,spune și președintele Consiliului European, Charles Michel.
Bugetul Uniunii, valabil pentru următorii 7 ani, ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie, în același timp cu planul de relansare, întocmit de Comisie la capătul unor negocieri adesea dificile cu statele membre. În joc sunt nu mai puțin de o mie 800 de miliarde de euro, o sumă importantă, motiv pentru care acordarea fondurilor europene ar urma să fie legată de anul viitor de respectarea principiilor statului de drept. O idee cu care sunt de acord cele mai multe dintre capitalele europene, nu însă și Budapesta și Varșovia, care văd în noul mecanism un instrument arbitrar bazat pe criterii politice şi ideologice.
Premierul ungar, Viktor Orban, crede că țara sa ar fi șantajată pentru a accepta migrația, iar omologul său polonez, Mateusz Morawiecki , este de părere că s-ar putea ajunge la dezintegrarea Uniunii dacă o astfel de condiție ar deveni realitate.
Uniunea a început în cazul ambelor țări proceduri de sancționare pentru încălcarea normelor democratice, iar președinta Comisiei Europene a ținut să le reamintească:
În opinia mea, pentru viitorul Uniunii Europene este important să avem un buget, dar la fel de important este să respectăm principiile statului de drept.
În același timp, Ursula von der Leyen crede că: Puterea Uniunii este dată de faptul că am știut întotdeauna să depășim împreună situațiile dificile. Și acum vom continua să muncim asiduu pentru a ajunge rapid la un acord.
Se caută așadar un compromis, dar nu se știe cât sunt dispuși să facă concesii, în cadrul noilor negocieri, premierii celor două țări. Eu Observer scrie că o propunere luată în calcul pentru a atenua nemulțumirile celor două țări, este introducerea unor clarificări suplimentare în privința mecanismului care leagă fondurile europene de statul de drept. O altă propunere ar viza amânarea punerii în aplicare a noilor condiții până când Curtea Europeană de Justiție formulează o opinie pe această temă.
Ambele idei, mai scrie Eu Observer, au toate șansele să nu fie pe placul Parlamentului European, care a anunțat deja că nu va face nici o concesie în privința statului de drept.
Iar pentru adoptarea viitorului buget al Uniunii și a planului de relansare este nevoie de unanimitate din partea statelor membre, dar și de acordul legislativului comunitar.
-
O nouă abordare a migrației în Europa: Noul pact privind migrația și azilul
Actuala politică UE de gestionare a migrației s-a dovedit deficitară în ultimii 5 ani, practic de când s-a declanșat criza migrației, de unde și nevoia de reformare a acesteia. Este important este ca Uniunea Europeană să reușească să construiască un sistem care să gestioneze migrația pe termen lung și care să se bazeze în întregime pe valorile europene – demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile omului. Valori pe care decidenții politici le cam uită în vremuri de criză, cum a fost cea a migrației.
Pe 23 septembrie 2020, Comisia Europeană a propus un nou pact privind migrația și azilul, care are ambiția de a oferi o abordare cuprinzătoare a domeniului migrației și de a asigura echilibrul între responsabilitate și solidaritate. Acest pact este esențial pentru restabilirea încrederii între statele membre, dar și în capacitatea Uniunii Europene de a gestiona migrația.
Noul pactul privind migrația și azilul are la bază consultări ale Comisiei cu Parlamentul European, cu parlamentele și guvernele naționale, dar și cu societatea civilă, cu partenerii sociali și cu mediul de afaceri.
Ei bine, după toate acestea, este clar și trebuie să o spun: o soluție privind migrația care să satisfacă pe deplin pe toată lumea nu există. Trebuie să ne reunim în această chestiune și să discutăm și să găsim compromisuri: deci parlamentele naționale, Parlamentul European, guvernele naționale. Trebuie să ne recunoaștem diferențele și trebuie să le depășim. (Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene)
-
Impactul schimbărilor demografice în UE
Comisia Europeană
a adoptat în cursul lunii iunie primul său raport de până acum privind impactul
schimbărilor demografice. Documentul evidențiază legăturile dintre structurile
demografice, impactul crizei și capacitatea de redresare în urma acesteia.
Raportul indică,
de asemenea, scăderea ponderii Europei la nivelul populației mondiale, care se
preconizează că va reprezenta mai puțin de 4 % din populația lumii până în 2070.Susanne Conze, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene: Prima și cea mai
evidentă tendință e aceea că europenii trăiesc în medie mai mult și se bucură
de mai mulți ani sănătoși. Drept consecință, ponderea celor mai în vârstă de 65
de ani din societatea noastră crește. Ca populație, în ansamblu, devenim mai
bătrâni cu fiecare an care trece. Este un aspect care are impact asupra vieții
noastre zilnice și asupra societății noastre. Alte rezultate arată că devenim
din ce în ce mai mobili. Tot mai mulți oameni aleg să trăiască, să muncească și
să învețe într-un alt stat european decât cel de origine.De asemenea, migrația
înspre și dinspre Europa continuă și fluctuează. Un număr tot mai mare de
europeni trăiesc în gospodării mai mici decât înainte. Vedem o creștere a
gospodăriilor cu un singur membru sau cu doi sau trei membri. Este o situație
diferită de acum 20 sau 30 de ani. Europenii au mai puțini copii decât înainte.
Aș vrea să subliniez că tendințele nu sunt nici bune, nici rele, sunt pur și simplu
tendințe la care trebuie să ne adaptăm.
Raportul
ilustrează diferențele considerabile dintre regiuni în ceea ce privește
schimbările demografice, precum și necesitatea de lua în considerare impactul
acestora. Susanne Conze, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.Pe de-o parte, dacă societatea noastră se schimbă, consecința este că
populația aflată la vârsta de muncă tinde să se micșoreze. Acest lucru e
evident în anumite zone ale Europei, în care angajatorii au dificultăți de
găsire a personalului. Pe termen lung,
trebuie să găsim soluții de a aduce mai mulți oameni apți de muncă, să folosim
potențialul pe care-l avem și să creștem productivitatea. Pe termen lung, trebuie
să previzionăm contractarea forței de muncă și impactul său economic.Având în vedere tendința de îmbătrânire a
populației, trebuie să fim atenți și la sistemul nostru de sănătate. Oamenii în
vârstă au nevoie de un alt set de servicii și de nevoi. Astfel, trebuie să
vedem cum ne putem reorganiza sistemele de sănătate și de asistență socială.
Există, de asemenea, zone care s-au depopulat și trebuie regândite și în acest
caz serviciile sociale, pentru a oferi un stil de viață calitativ celor
rămași.
Raportul, care
marchează lansarea lucrărilor Comisiei în acest domeniu, va contribui la
identificarea modalităților în care persoanele, regiunile și comunitățile cele
mai afectate pot fi sprijinite cel mai bine. Documentul va constitui de altfel
baza viitoarei Cărți verzi privind îmbătrânirea populației și viziunea pe
termen lung pentru zonele rurale. Pentru date informative naționale și o
defalcare statistică completă, puteți accesa noua pagină web a Comisiei Europene,
dedicată demografiei.
-
Proiectul transfrontalier “Confesiuni prin culoare”
Cinci lucrări de artă
socială infrumusețează, déjà, orașul Vidin, din Bulgaria, alte cinci au fost
expuse în foaierul Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova și vor fi
instalate curând, impreună cu cele din Bulgaria, în alte locuri publice din
oraș. Ele au fost realizate în cadrul proiectului Confesiuni prin culoare
care tocmai s-a incheiat la finalul lunii mai.Detalii ne oferă doamna Sorina
Stăiculescu, purtător de cuvânt în cadrul proiectului: Proiectul Confesiuni
prin culoare este implementat de Asociația Reinventează-TE din Craiova și
Asociația pentru dezvoltarea afacerilor și formării profesionale din Archar,
Vidin, din Bulgaria.
El a avut ca scop
dezvoltarea competențelor sociale, civice și interculturale ale
participanților, prin însușirea și promovarea valorilor europene și
transmiterea lor în comunități, cu instrumente artistice, pentru o creștere nediscriminatorie și
incluzivă a societății, facilitând includerea grupurilor minoritare și de
migranți.
Se știe că Vidin, oraș
de frontieră și port la Dunăre, dar și Craiova, oraș aflat pe traseul de ieșire
din țară spre vestul Europei, sunt zone accesate de migranți și de refugiați.
Cei doi parteneri au studiat această situație și au ajuns la concluzia că
populația din cele două zone ar trebui educată în spiritual valorilor europene
astfel încât să nu discrimineze refugiații, migranții care ajung pe meleagurile
lor, să înțeleagă ce înseamnă drepturile omului, să-I respecte pe acești
oameni, să fie mai toleranți.
Proiectul a presupus
două schimburi de experiență între cele două țări. Au fost selectați 15 tineri
talentați de la Liceul de Arte Marin Sorescu din Craiova și 15 tineri de la
Liceul de Arte din Vidin.
În prima mobilitate,
care a avut loc în luna octombrie în Vidin, după ce au înțeles anumite
trăsături specifice zonei, și-au schițat proiectele, niște picture stradale, 5
picturi de mari dimensiuni.
Cea de adoua
mobilitate a avut loc în Craiova, aici au fost discutate aspecte specifice
României și au fost executate de cei 30 de tineri încă 5 lucrări stradale.