Radio România Internațional

Tag: migrație

  • Comisia majorează bugetul pentru zborurile de repatriere și rezerva de echipamente medicale

    Comisia majorează bugetul pentru zborurile de repatriere și rezerva de echipamente medicale

    În total, propunerea comisiei prevede alocarea a 75 de milioane de euro, pentru care este avută în vedere o rectificare bugetară.

    Comisarul Johannes Hahn, responsabil cu bugetul Uniunii, a catalogat măsura drept un exemplu de solidaritate și cooperare europeană. Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a declarat că întoarcerea în siguranță acasă a cetățenilor europeni este prioritară, iar Centrul de Răspuns pentru Situaţii de Urgenţă al Uniunii Europene lucrează 24 de ore din 24 cu statele membre pentru a răspunde cererilor acestora. De la începutul epidemiei, au fost repatriate în Europa peste 2300 de persoane din China, Japonia, Statele Unite, Maroc, Tunisia, Georgia, Filipine și Capul Verde. Alte peste 80 de zboruri de repatriere sunt prevăzute în zilele următoare. În cadrul mecanismului de protecție civilă, Uniunea Europeană contribuie la costurile acestor zboruri, pe baza principiului solidarității.

    Tot la propunerea Comisiei, bugetul total al primei rezerve de echipamente medicale (pentru ventilatoare, măști de protecție și materiale medicale esențiale), va fi majorat la 80 de milioane de euro.

    Proiectul de buget rectificativ mai prevede:

    – acordarea unei asistențe de 350 de milioane de euro Greciei, pentru gestionarea migrației;
    – alocarea a 3,6 milioane de euro Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, pentru a-i mări capacitatea de identificare, evaluare și comunicare a amenințărilor cauzate de bolile transmisibile și, în special, pentru a-i spori capacitatea de expertiză în contextul crizei cauzate de coronavirus;

    – un ajutor de 100 de milioane de euro va fi alocat Albaniei, pentru a sprijini această ţară să se refacă după cutremurul devastator din 26 noiembrie 2019;

    – 3,3 milioane de euro vor fi folosiţi pentru consolidarea bugetului pe anul 2020 al Parchetului European. Aceste fonduri vor permite, instituţiei să recruteze mai rapid personal calificat și să achiziționeze echipamente IT pentru a începe lucrul la primele cazuri.

    Parlamentul European și Consiliul sunt invitate să aprobe modificările bugetare cât mai repede posibil, pentru a se asigura că fondurile pot ajunge acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele.


  • România şi Europa la feminin

    România şi Europa la feminin

    Ramona
    Strugariu, deputat european din partea Alianţei USR PLUS, a organizat conferinţa
    România şi Europa la feminin, la care au participat mai mulţi oficiali
    europeni, europarlamentari, reprezentanţi ai mass-media, ai societăţii civile, ai
    mediului diplomatic şi de business.


    Fabienne Keller, membră a Parlamentului
    European, a fost unul dintre invitaţii la eveniment. Am rugat-o să ne prezinte
    problemele principale cu care se confruntă, astăzi, femeile din Europa:


    Femeile europene, la fel ca toate femeile din lume, trebuie să se
    implice în viaţa politică, în viaţa întreprinderilor. Uniunea Europeană
    încearcă să le acompanieze. Alături de Ramona Strugariu, încercăm să ducem mai
    departe Pactul Simone Veil, a cărui idee principală este că cele mai bune
    practici pentru a susţine femeile din Europa trebuie să fie generalizate în
    toate ţările europene. În toate statele membre, nu sunt prea multe femei
    implicate în politică şi vom încerca să le încurajăm prin exemple concrete,
    explicând drumul fiecăreia dintre participante pentru a facilita şi a încuraja
    angajamentul femeilor în viaţa publică.



    Ultimele
    statistici arată că peste 52% din populaţia României este alcătuită din femei.
    Deşi procentul este în continuă creştere, prezenţa acestora în funcţii publice
    rămâne una redusă. Statisticile nu arată cu mult mai bine nici în ceea ce
    priveşte mediul de business, unde România are puţin peste 35% acţionariat
    feminin, iar violenţa asupra femeilor sau prejudecăţile cu privire la clasa de
    meserii şi de activităţi pe care acestea ar trebui să le aibă persistă la cote
    alarmante în întreaga Uniune Europeană.

    Comisia Von der Leyen a evocat în
    repetate rânduri necesitatea adoptării unor reforme structurale care să conducă
    la consolidarea egalităţii de gen, în toate statele membre. De asemenea,
    Fabienne Keller a amintit de problema femeilor imigrante în Europa din zonele
    de conflict de pe Glob:

    Chestiunea accesului la sănătate, cea a
    accesului la educaţie sunt absolut centrale pentru familii şi pentru femei, în
    mod particular. Vedem că, pentru integrarea în noua societate a migranţilor,
    femeile joacă un rol esenţial. Ele facilitează participarea la noua viaţă
    socială. Aşadar, chestiunea locului pe care îl ocupă femeile este centrală
    pentru noi în ceea ce priveşte politica, viaţa profesională, dar şi în ceea ce
    priveşte familiile în situaţii mai dificile, cum ar fi familiile de migranţi.


    Unele dintre cele
    mai puternice voci feminine din politica europeană şi din mediul privat, care
    au reuşit să facă performanţă în domeniile lor de activitate şi să învingă
    stereotipuri etnice, culturale sau de gen, şi-au făcut cunoscute la Bucureşti poveştile
    de antreprenoriat şi de business, prin intermediul unei serii de evenimente discursive,
    mese rotunde tematice şi ateliere interactive.


  • UE și migrația: provocări în elaborarea unei politici comune (2)

    UE și migrația: provocări în elaborarea unei politici comune (2)

    În ultimii ani, Europa a trebuit să răspundă celei mai severe provocări legate de migrație de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Numărul fără precedent al refugiaților și migranților în situație neregulamentară sosiți în UE, care a atins punctul maxim în 2015, a scos în evidență o serie de deficiențe și de diferențe în politicile UE privind azilul, frontierele externe și migrația.



    Din 2015, politica UE privind gestionarea migrației s-a bazat în mare măsură pe Agenda europeană privind migrația. Concluzia generală a raportului pe 2019 privind punerea în aplicare a Agendei a fost acela că acțiunile întreprinse la nivelul UE, subsecvent crizei migrației și a refugiaților, au pus bazele unei politici a Uniunii în domeniul migrației mult mai solide decât anterior izbucnirii respectivei crize.

    Călin Rus, directorul Institutului Intercultural Timişoara și expert la Consiliul Europei, critică abordarea UE cu privire la situația în special a refugiaților din Siria.


  • UE și migrația: provocări în elaborarea unei politici comune (1)

    UE și migrația: provocări în elaborarea unei politici comune (1)

    În ce măsură a evoluat demersul Uniunii Europene cu privire la elaborarea unei politici comune în ceea ce priveşte migraţia? Ce șanse sunt să se ajungă la soluția potrivită? Răspunde Călin Rus, directorul Institutului Intercultural Timişoara, expert la Consiliul Europei.

    Este important ca acțiunile pe care le desfășoară Uniunea Europeană în general să fie în acord cu valorile europene, cu principiile pe care le susține Uniunea Europeană. Nu putem să avem o abordare bazată pe principiile drepturilor omului, democrației și statului de drept doar în interior și să acceptăm compromisuri în afara UE, ci este importantă promovarea cu fermitate a acestor principii în toate contactele și acordurile care sunt stabilite. (Călin Rus)


  • Drepturi europene pentru cetăţeni români

    Drepturi europene pentru cetăţeni români

    Corupţia,
    calitatea slabă a clasei politice şi sărăcia sunt principalele motive care îi
    fac pe români să emigreze.


    Datele respective l-au determinat pe europarlamentarul
    Nicu Ştefănuţă să considere ca prioritară, încă din din timpul candidaturii
    sale, afirmarea drepturilor europene ale cetățenilor români. În acest sens,
    recent a fost la Londra, pentru a vedea care este situaţia comunităţilor
    româneşti după Brexit:


    Am descoperit că deja se înscriseseră
    500.000 de cetăţeni la acea carte de rezidenţă permanentă pe care o oferă Marea
    Britanie cetăţenilor continentali europeni. Vă daţi seama, dacă 500.000 de
    români s-au înscris deja, iar termenul limită este ianuarie 2021 înseamnă că
    românii care locuiesc în Marea Britanie sunt mult mai mulţi. După estimările
    mele, aproximativ un milion de români
    locuiesc poate sezonier în Marea Britanie. Or, în cazul acesta, drepturile
    europene ale cetăţenilor români pentru mine înseamnă cunoaşterea fiecărui drept
    de care românul beneficiază ca cetăţean european. Şi atunci am pornit o
    campanie care se numeşte Dreptul Săptămânii. În cadrul acestei campanii, în
    fiecare săptămână o să vorbesc despre un astfel de drept.


    În cadrul
    acestei campanii, europarlamentarul Nicu Ştefănuţă a fost la Viena, unde le-a
    vorbit cetăţenilor români despre cardul european de sănătate şi despre
    drepturile pe care acesta ţi le conferă: Cardul european a fost şi rămâne o
    iniţiativă bună, dar este implementat prost, lumea nu ştie ce drepturi are. De
    exemplu, au fost cazuri în care cetăţenii români erau în posesia unui card de
    sănătate, au ajuns la spital, dar n-au fost trataţi corespunzător. Or, românii
    trebuie să ştie că au drepturi, că au dreptul la tratament, iar misiunea mea,
    în calitate de europarlamentar este să-i informez, să le spun care le sunt
    drepturile, drepturi pentru care trebuie să ne batem împreună.


    Sportivii cu
    dizabilităţi reprezintă o altă categorie pe care europarlamentarul Nicu
    Ştefănuţă o are, de asemenea, în vedere. În luna iunie va organiza şi un
    eveniment special dedicat copiilor cu dizabilităţi:


    În România există
    foarte puţine fonduri destinate persoanelor cu dizabilităţi care vor să
    practice un sport, iar sportul, în astfel de cazuri, este foarte indicat, este
    o metodă excepţională care te poate ajuta să depăşeşti trauma. În acest sens,
    pentru mine este foarte important să reglăm, să îndreptăm anumite lucruri. De
    exemplu, premierea sportivilor cu dizabilităţi, în România, nu are importanţa
    cuvenită, i se dă o importanţă infimă în raport cu premierea celorlalţi
    sportivi. Iar asta mi se pare o dovadă de discriminare, de fapt. Pentru că a
    obţine o medalie la Jocurile Paralimpice este la fel de important cu a câştiga
    o medalie la orice altă întrecere sportivă de nivel internaţional.


    Nicu Ştefănuţă a remarcat şi
    problemele cu care se confruntă transportatorii români pe piețele europene, de
    aceea este un susţinător al drepturilor lor.


  • UE şi gestionarea crizei migraţiei începând cu 2015 – ce a funcţionat şi ce nu în acordul cu Turcia

    UE şi gestionarea crizei migraţiei începând cu 2015 – ce a funcţionat şi ce nu în acordul cu Turcia

    Iar în ultimii 5 ani, odată cu marele flux de migranţi veniţi în special din Siria, aceasta a devenit o provocare şi mai mare.



    Cum arăta la momentul 2015, moment care a declanşat criza migraţiei în Europa, politica spaţiului comunitar privind solicitanţii de azil şi refugiaţii?




    Comentează Călin Rus, directorul Institutului Intercultural Timişoara, expert la Consiliul Europei.



  • Comisia Europeană: Raportul de țară pentru România

    Comisia Europeană: Raportul de țară pentru România

    Schimbările demografice şi migraţia au un impact semnificativ asupra dinamicilor pieţei forţei de muncă, apreciază Comisia Europeană (CE) în raportul de ţară referitor la România, publicat miercuri, informează Agerpres.

    Populaţia continuă să scadă deoarece sporul natural în România este negativ, iar migraţia este vizibilă. În 2018, românii au fost cel mai mare grup de cetăţeni din UE de vârstă activă (20-64 ani) care locuiau în alte state membre (2,52 milioane). Emigraţia românilor de vârstă activă a crescut cu 7% faţă de 2017, ceea ce necesită eforturi continue pentru a recalifica şi îmbunătăţi calificarea forţei de muncă rămase în ţară, subliniază Executivul comunitar.


    Evoluţiile pozitive de pe piaţa forţei de muncă din România continuă, sprijinite fiind de creşterea economică susţinută, dar persistă deficitul de angajaţi. Totuşi, diferenţele pe piaţa forţei de muncă rămân între regiuni şi grupurile de populaţie.


    Pe fondul creşterii economice susţinute, condiţiile de pe piaţa forţei de muncă se înăspresc, fiind deficit de angajaţi şi de persoane calificate. În trimestrul trei din 2019, ponderea persoanelor inactive din totalul populaţiei se ridica la 31,6%. Un nivel ridicat persistent de inactivitate se înregistrează în rândul femeilor, tinerilor cu vârsta între 15-24 de ani (71,17%), persoanelor cu vârsta între 55-64 de ani (50,8%) şi femeilor cu vârsta între 15-64 de ani (41,7%) în trimestrul trei din 2019.


    Numărul tinerilor care nu urmează o formă de învăţământ, nu sunt angajaţi sau nu sunt în programe de formare profesională este unul din cel mai ridicat din UE. În contextul creşterii cererii pentru angajaţi şi a scăderii şomajului, lipsa de forţă de muncă persistă în unele sectoare, precum servicii, construcţii şi industrie. În 2018, cele mai multe locuri de muncă vacante erau raportate în industria prelucrătoare, în domeniul sănătăţii şi asistenţă socială, administraţie publică.


    Oficialii de la Bruxelles subliniază că deficitul bugetar a crescut mai ales pe fondul tăierilor de taxe și a cheltuielilor mai mari cu salariile din sectorul de stat, care s-au majorat cu 75% între 2015-2018, și cu pensiile. Pensiile sunt programate să crească cu 40% din septembrie 2020, iar în 2021 se va face o recalculare a acestora, ceea ce pune o presiune foarte mare pe buget, mai ales că mulți economiști au subliniat că veniturile încasate de statul român riscă să fie mai mici decât cheltuielile.


    Descarcă aici Raportul de ţară pentru România

    Sursa AGERPRES


  • Noi discuții despre bugetul pe termen lung al UE

    Noi discuții despre bugetul pe termen lung al UE

    Cei 27 de şefi de stat şi de guvern au petrecut 27 de ore discutând în contradictoriu, fiind evidentă o divizare profundă între statele net contributoare şi cele care au dorit menţinerea nivelului cheltuielilor.

    Divergenţele privesc atât valoarea bugetului, cât şi distribuţia acestuia pe capitole. Un grup al contributorilor neţi – format din Austria, Olanda, Danemarca, Suedia şi într-o anumită măsură Germania – cer ca bugetul Uniunii Europene să nu depăşească 1% din venitul naţional brut al statelor membre. În schimb, ţările beneficiare nete est-europene atrag atenţia că fondurile Uniunii sunt necesare pentru atenuarea inegalităţilor de dezvoltare dintre ele şi cele vest-europene.

    Însă, mai multe state contributoare nete, printre care şi Germania, doresc o repartiţie a resurselor care să favorizeze noi priorităţi, precum cercetarea, apărarea, migraţia sau mediul, în detrimentul politicilor tradiţionale, respectiv, politica agricolă comună şi politica de coeziune, cărora până în prezent li s-a alocat împreună circa 60% din buget. În cazul politicii agricole comune, menţinerea unei finanţări ridicate este sprijinită intens de Franţa, susţinută de alte state al căror sector agricol are o pondere importantă în economie, printre care România, dar şi Spania, care în prezent se află sub presiunea protestelor agricultorilor.

    Comisia Europeană, care la rândul ei a stabilit ca priorităţi combaterea schimbărilor climatice şi sectorul digital, ar dori un buget multianual de 1,114% din venitul naţional brut al statelor membre, iar Parlamentul European chiar şi mai mult, respectiv 1,3%. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a venit cu o propunere de compromis, avansând valoarea de 1,074% şi revizuind-o apoi în scădere, la 1,069%. Această luptă a procentelor este importantă, întrucât 0,01% înseamnă peste 10 miliarde de euro. În orice caz, nici cea de a doua variantă oferită de Charles Michel nu a avut succes.

    La conferinţa de presă de după încheierea summitului, Charles Michel a recunoscut că a fost imposibil să se stabilească măcar data viitorului summit pentru discutarea bugetului Uniunii Europene. Iar preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a resemnat să conchidă că asta este democraţia; este o bună tradiţie în democraţie să discuţi şi să dezbaţi.


  • Jurnal românesc – 16.01.2020

    Jurnal românesc – 16.01.2020

    Aproape 600.000 de copii și tineri români sub 20 de ani trăiau în
    2018 în alt stat al Uniunii Europene, potrivit unui studiu al Centrului de
    cunoștințe pentru migrație și demografie al Comisiei Europene, citat de
    Deutsche Welle. Pe locul doi se situează cei din Polonia, aproximativ 240.000,
    urmaţi de bulgari, circa 135.000, italieni, francezi şi germani. Executivul
    Comunitar estimează că în jur de 7% dintre copiii care trăiesc în UE au
    cetățenia unei alte țări. Două treimi dintre aceștia s-au mutat într-o țară UE
    dintr-un stat terț, din afara spațiului comunitar, iar o treime
    sunt cetățeni ai Uniunii care locuiesc în alt stat membru. Germania găzduiește
    cei mai mulţi copii și tineri din state terțe, 1,1 milioane, în mare parte ca
    urmare a politicii uşilor deschise din timpul crizei refugiaților
    din 2015, urmată de Italia, aproape 850.000, Franţa, peste 750.000, Spania,
    circa 610.000 şi Marea Britanie, 400.000. Potrivit studiului, în jur de 6,9
    milioane de copii din Uniunea Europeană trăiesc în altă țară decât cea natală.




    Sibiul a fost selectat să concureze pentru cea mai bună destinaţie
    turistică europeană în 2020, transmite Primăria municipiului. Nominalizarea a
    fost făcută de Asociaţia European Best Destinations, o entitate europeană cu
    sediul la Bruxelles, care are drept scop promovarea culturii şi turismului în
    Europa. Oraşul Sibiu concurează alături de destinaţii consacrate, precum Viena,
    Atena, Rotterdam, Paris, Roma, Lisabona, Berlin, Madrid, Praga sau Reykjavik.
    Atuurile Sibiului, prezentate şi promovate de municipalitate, sunt centrul
    istoric cu obiectivele turistice, muzeele şi bisericile, evenimentele şi
    activităţile turistice şi împrejurimile, care fac oraşul şi mai atractiv.
    Concursul se desfăşoară în perioada 15 ianuarie – 5 februarie, iar cei care
    doresc să susţină Sibiul îl pot vota pe site-ul competiţiei vote.ebdest.in.
    Sibiul a fost, în 2007, primul oraş din ţara noastră cu statutul de Capitală
    Culturală Europeană şi în 2019, prima regiune gastronomică europeană din
    România.






    Noul Consulat Onorific al României la Florența a fost inaugurat
    miercuri, pe Viale del Poggio Imperiale la numărul 32, transmite Ambasada ţării
    noastre la Roma. Evenimentul s-a desfăşurat în prezența noului consul onorific
    al României, Paolo Fagiolini, a ambasadorului României în Italia, George Bologan,
    a consulului general al României la Bologna, Daniela Dobre și a
    reprezentanților autorităților locale italiene. Ceremonia de deschidere a fost
    urmată de un moment muzical susținut de tânăra soprană de origine română Laura
    Bretan. Potrivit datelor publicate în ianuarie 2019, de Institutul Naţional de
    Statistică de la Roma, în Italia trăiesc în jur de 1,2 milioane de români, iar
    în oraşul Florenţa, circa 10.000.




    Filmul Tranzit, al regizoarei Ana-Felicia Scutelnicu, a
    fost selectat pentru a participa la cea de-a 17-a ediţie Berlinale
    Co-production Market. Manifestarea se desfăşoară în perioada 22-26 februarie,
    la Zoo Palast Cinema, în timpul celei de-a 70-a ediţii a Festivalului
    Internaţional de Film de la Berlin. Tranzit, o producţie România,
    Germania, Republica Moldova, este susţinută de Programul MEDIA Europa Creativă.
    Acţiunea peliculei se petrece la mijlocul anilor 1990, undeva în Republica
    Moldova, şi oglindeşte situaţia dramatică de după prăbuşirea Uniunii Sovietice.
    Regizoarea Ana-Felicia Scutelnicu s-a născut în 1978 la Chişinău, iar din 2002
    trăieşte şi lucrează la Berlin. A absolvit regia la Academia de Film şi
    Televiziune din capitala Germaniei, unde a realizat patru scurtmetraje, care au
    fost proiectate în cadrul unor festivaluri de profil din lume. În 2012, filmul
    său Panihida a câştigat Premiul pentru scurt şi mediu-metraj la
    Festivalul de Film de la Roma.














    Institutul Cultural Român de la Tel Aviv marchează Ziua Culturii
    Naţionale cu o conferință intitulată Mari actori români ai scenei
    israeliene, care are loc pe 17 ianuarie. La eveniment participă actori de
    origine română care, prin activitatea lor, au lăsat o moștenire importantă și
    de durată. Este vorba despre actriţa Tricy Abramovici, actorul, regizorul de
    teatru și dramaturgul Nicu Nitai şi cea unanim considerată marea doamnă a
    teatrului israelian, Lia Koenig. Manifestarea va conține două părți:
    prima va include un recital de poezie din clasicii literaturii române în
    lectura actorilor participanți, urmată de conferința propriu-zisă în cadrul
    căreia aceștia vor vorbi despre cum au reușit să îmbine originile românești cu
    identitatea israeliană. Evenimentul are loc la sediul ICR din Tel Aviv.



  • Rijeka (Croaţia) şi Galway (Irlanda) sunt capitale culturale europene în 2020

    Rijeka (Croaţia) şi Galway (Irlanda) sunt capitale culturale europene în 2020

    Rijeka este prima capitală a culturii europene din Croaţia, iar acest lucru îi aduce o vizibilitate internațională, ce se extinde și în restul regiunii Balcanilor de Vest. Portul diversității este sloganul oraşului Rijeka, în calitate de capitală culturală, şi propune sute de proiecte realizate alături de 250 de parteneri din 40 de țări. Programul cultural din Rijeka se concentrează pe teme precum marea, munca, migraţia, identitatea, dar și pe probleme actuale din întreaga lume. În deschidere va fi prezent faimosul artist plastic din Rijeka, David Maljković, cu o serie de lucrări noi, inclusiv cu expoziția Strălucirea mării, urmată de un festival de muzică internaţională și gastronomie intitulat Porto Etno, iar pe litoral vor fi amplasate noi instalații permanente de artă contemporană. Festivitățile de deschidere vor avea loc în perioada 1-2 februarie.

    Galway este al treilea oraș din Irlanda care deține titlul de Capitală Europeană a Culturii (după Dublin în 1991 și Cork în 2005). Motto-ul programului cultural al oraşului Galway este Lasă-te cuprins de magie, şi propune explorarea unor teme locale legate de limbă, peisaj și migrație – cu o relevanță și rezonanță europeană și universală. Tema Să sperăm că plouă va folosi vremea din Galway ca sursă de creaţie, în timp ce alte accente vor fi puse pe sărbătorirea literaturii universale. De pildă, va fi interpretată cea mai veche epopee literară supraviețuitoare din lume, cea a lui Ghilgameş, şi vor fi citite pe plajele din oraş fragmente din Odiseea lui Homer. Galway 2020 va începe în 2 februarie, la începutul lui Imbolc – primul sezon celtic din calendarul antic, pre-creștin al Irlandei.

    Graţie titlului lor de Capitală Culturală Europeană, Rijeka și Galway vor valorifica întregul potențial al culturii lor pentru a ne îmbogăți experiența de viață și pentru a aduce comunitățile mai aproape – a apreciat vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas.


  • Parlamentul European a votat bugetul pe 2020

    Parlamentul European a votat bugetul pe 2020

    Parlamentul European a aprobat bugetul Uniunii Europene pentru anul viitor, reușind să obțină resurse mai multe pentru protecția mediului, pentru stimularea cercetării, investiții în infrastructură și sprijin pentru tineri.

    După trei săptămâni de negocieri dificile, Parlamentul European, reunit săptămâna trecută în plen, la Strasbourg, a adoptat cu o largă majoritate (543 voturi pentru, 136 contra şi 23 de abţineri) bugetul Uniunii pentru anul viitor. Documentul, deja promulgat de preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, prevede o majorare de 850 milioane de euro pentru finanţarea proiectelor de cercetare pentru lupta împotriva încălzirii climei, a procesului de digitalizare şi a programului Erasmus+ pentru tineri.

    Acest ultim buget anual înainte de viitorul cadru financiar multianual 2021-2027, cuprinde un nivel global de credite de angajamente pentru cheltuieli viitoare în valoare de 168,7 miliarde euro (o creştere de 1,5% comparativ cu 2019). De asemenea, plăţile care vor fi făcute în cursul exerciţiului financiar 2020 au crescut şi ele cu 3,4% până la 153,6 miliarde euro.




    Bugetul pentru anul următor va continua să sprijine creșterea economică și competitivitatea economiei europene, precum și alte priorități ale Uniunii, cum ar fi securitatea și gestionarea migrației.

    Un procent de 21 la sută din buget este destinat măsurilor care vizează combaterea schimbărilor climatice. Acest lucru a fost realizat prin creșterea pachetelor financiare pentru acțiuni legate de climă în mai multe domenii, cum ar fi cercetarea și dezvoltarea, infrastructura de transport și energetică, dar și acțiunea externă a Uniunii Europene.

    De altfel, majoritatea europarlamentarilor au votat, săptămâna trecută, o rezoluţie simbolică prin care s-a declarat ‘urgenţă climatică’ în Europa. Ei au cerut Comisiei ‘să asigure pe deplin legislaţia necesară şi propunerile bugetare să fie pe deplin aliniate’ cu obiectivul limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.

    Combaterea schimbărilor climatice și protecția mediului, oceanelor și biodiversității ar trebui să fie cea mai importantă prioritate a Parlamentului European, spun majoritatea cetăţenilor Uniunii potrivit unui sondaj Eurobarometru dat publicităţii vineri.

  • Statutul cetăţenilor britanici în România

    Statutul cetăţenilor britanici în România

    Guvernul liberal de la Bucureşti, reunit în şedinţă săptămânală, a adoptat,
    miercuri, o ordonanţă de urgenţă privind regimul cetăţenilor britanici din
    România în cazul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană fără un acord.
    Actul normativ apără şi interesele cetăţenilor români din Marea Britanie – a
    precizat şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă:


    Precizăm că, la
    această dată, România este singurul stat al Uniunii Europene care nu are în
    vigoare o astfel de reglementare, iar evoluţiile politice imprevizibile din
    Marea Britanie fac urgentă adoptarea unui astfel de cadru legal pentru a evita
    situaţia în care Marea Britanie iese din Uniune fără un acord şi cetăţenii
    Marii Britanii din România nu au condiţii legale pentru o perioadă de tranzit
    până la definirea drepturilor şi obligaţiilor acestora atât în România, cât şi
    pe bază de reciprocitate a cetăţenilor români din Marea Britanie.


    Deşi nu
    a fost pus încă în aplicare, Brexitul bagă spaima în toți cetățenii Uniunii
    Europene, în special în cei care studiază
    sau muncesc pe teritoriul Regatului Unit. Aceştia trebuie să solicite din timp dreptul de a rămâne în această ţară, altfel, în momentul în
    care divorţul de Uniunea Europeană se va produce, ei ar putea fi expulzaţi.


    Recent,
    Biroul de presă al Ministerului de Interne de la Londra, evocat de publicaţia
    românească ‘Evenimentul Zilei’, anunța că circa 1,8 milioane de persoane au completat
    cereri pentru a obține documente de ședere, iar cine nu s-a grăbit să depună solicitările
    riscă pe cont propriu. Totuși, spune BBC citat de ziarul de la Bucureşti, celor care prezintă
    motive rezonabile pentru lipsa vizei li se va acorda o prelungire a
    termenului până la care pot solicita dreptul de a trăi și de a munci în Marea
    Britanie.


    Ministerul de Interne britanic nu are o cifră exactă a cetățenilor
    din Uniune care locuiesc în prezent în Regat, dar estimările Observatorului
    migrației spun că ar fi vorba de 3,3 milioane de europeni, între care şi
    români.


    Incertitudinea cea mai mare este legată, totuşi, de data exactă când se
    va produce Brexitul, amânat, deja, de trei ori în trei ani şi jumătate. A treia
    amânare s-a consumat chiar la finele lunii trecute, data-limită fiind, acum, 31 ianuarie 2020.


    Nici aşa ceaţa
    nu este disipată complet! Luna viitoare în Marea Britanie au
    loc alegeri parlamentare anticipate, de soarta cărora depinde şi modul în care va
    fi gestionată pe mai departe ieşirea Regatului din Uniunea Europeană. Premierul
    conservator, Boris Johnson, susţine că este singurul care poate pune în
    aplicare Brexit-ul la data prevăzută, 31 ianuarie, în timp ce liderul opoziţiei
    laburiste, Jeremy Corbyn, crede va putea obţine din partea Bruxelles-ului un
    acord mai bun, pe care să-l supună unui referendum care să includă şi opţiunea
    rămânerii ţării în Uniunea Europeană.

  • Croația e eligibilă pentru aderarea la Schengen

    Croația e eligibilă pentru aderarea la Schengen

    Croaţia îndeplineşte condiţiile tehnice pentru aderarea la zona Schengen, a decis Comisia Europeană, săptămâna trecută, la Strasbourg, în cadrul Colegiului Comisarilor. Decizia a fost luată în baza rezultatelor procesului de evaluare început în 2016.

    Comisia Europeană a confirmat că Zagrebul a luat toate măsurile pentru a se asigura că îndeplineşte condiţiile necesare pentru aderarea la Schengen în domeniile protecției datelor, cooperării polițienești, politicii vizelor, returnării, Sistemului de informații Schengen, armelor de foc și cooperării judiciare în materie penală. Croaţia va trebui să depună în continuare eforturi privind punerea în aplicare a tuturor acțiunilor în curs, în special în materie de gestionare a frontierelor externe, pentru a se asigura că aceste condiții continuă să fie îndeplinite.



    Potrivit Comisiei, Croația continuă să îndeplinească angajamentele legate de normele Schengen, pe care aceasta și le-a asumat în cadrul negocierilor de aderare, a declarat comisarul european Dimitris Avramopoulos:

    Astăzi, peste 400 de milioane de cetăţeni UE se pot mişca liber în 22 de ţări UE şi patru ţări asociate care nu fac parte din Uniune, fără a trece prin controale la frontieră. Zona Schengen este cea mai mare zonă de circulaţie liberă din lume şi este una dintre cele mai importante dacă nu cea mai mare realizare a integrării europene, una de care cetăţenii beneficiază foarte direct şi concret. Este o zonă care vine cu libertăţi şi privilegii dar şi cu responsabilităţi foarte mari. Intrarea în acest club nu este ceva care să tratăm cu uşurinţă, dar în acelaşi timp o abordăm cu corectitudine şi onestitate.

    Comisarul european a profitat de prilej pentru a face un nou apel pentru primirea României şi Bulgariei în Schengen, precum şi pentru ridicarea controalelor introduse în unele ţări din zonă din cauza problemelor cu migraţia.

    Decizia de a permite aderarea Croaţiei la Schengen ţine acum de Consiliul Uniunii, ca şi în cazul României şi Bulgariei. Cele două state au primit această evaluare pozitivă din 2011, dar încă nu au aderat la Schegen întrucât nu există consens între statele membre.

  • Dana Diminescu, sociolog pe probleme de migraţie la Institutul ParisTech din Franţa

    Dana Diminescu, sociolog pe probleme de migraţie la Institutul ParisTech din Franţa

    Dana Diminescu, sociolog pe probleme de migraţie la Institutul ParisTech din Franţa.



  • Raport OECD privind migraţia

    Raport OECD privind migraţia

    Un raport
    publicat, miercuri, la Paris, de Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare
    Economică arată că în 2018 numărul migranţilor a crescut la nivel mondial cu
    două procente comparativ cu anul precedent. Motivele migraţiei diferă, dar
    ţinta este aceeaşi – statele dezvoltate ale lumii, în care au ales să se
    instaleze 5,3 milioane de persoane care şi-au părăsit ţările de origine.


    Statele Unite au fost şi anul trecut prima destinaţie pentru migranţi, urmate
    de Germania, iar cei mai mulţi cetăţeni au plecat definitiv din China, România,
    India, Polonia, Vietnam, Mexic şi Siria. Cea mai mare parte a migranţilor este
    reprezentată de cei care au ales să se instaleze în altă ţară din motive legate
    de muncă sau pentru a se alătura familiei aflate deja în străinătate, în timp
    ce migraţia din motive umanitare şi politice a scăzut simţitor, cu peste 35%
    faţă de 2017 – doar un milion de cereri
    de azil au fost depuse în ţările OCDE, în principal de către afgani, sirieni,
    irakieni şi venezueleni.


    O altă categorie este constituită de cei care migrează
    temporar, de la câteva săptămâni până la câţiva ani, în interes de serviciu,
    aşa-numiţii muncitori detaşaţi, aceştia numărând aproape cinci
    milioane în 2017, la ultima actualizare. Angajaţii circulă cel mai mult între
    ţările europene, iar Polonia este pe primul loc ca destinaţie pentru muncitorii
    care migrează temporar pentru lucru. În această ţară sunt atraşi în special
    ucraineni, pentru care statul polonez a modificat special legislaţia, precum şi
    belaruşi.


    O altă categorie de migranţi temporari o reprezintă studenţii străini
    în ţările dezvoltate ale lumii, al căror număr a crescut anul trecut cu 7% până
    la 3,5 milioane, prima destinaţie fiind Statele Unite. Datele centralizate
    arată că din România au emigrat în 2018 aproape 500 de mii de persoane. Cei mai
    mulţi români au ajuns în Germania – 54%, în Marea Britanie 12% şi în Italia
    10%. Din punct de vedere al migraţiei către România cei mai mulţi au sosit din
    Republica Moldova, China şi Franţa.


    În aceeaşi zi în care OCDE dădea publicităţii
    raportul, subiectul migraţiei a fost abordat şi la Roma, unde, după un an de
    răceală care a culminat cu rechemarea, în februarie, a ambasadorului francez
    din Italia, preşedintele francez, Emmanuel Macron şi premierul italian,
    Giuseppe Conte s-au întâlnit şi au convenit că toate ţările UE trebuie să preia
    migranţii care ajung în Italia. Pentru aceasta, spune liderul francez, este
    nevoie de un mecanism european automat de primire, care să permită preluarea
    migranţilor înainte ca ei să ajungă în Malta şi în Italia.