Radio România Internațional

Tag: migrație

  • Jurnal românesc – 19.09.2019

    Jurnal românesc – 19.09.2019

    Ministrul pentru
    românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, şi-a încheiat, miercuri,
    turneul efectuat în perioada 10-18 septembrie, în 11 oraşe din Italia. Ultima etapa a fost Roma,
    unde sunt stabiliţi aproximativ 190.000 de conaţionali. Oficialul de la
    Bucureşti s-a întâlnit cu membrii comunităţii româneşti din capitala Italiei.
    Agenda ministrului Natalia-Elena Intotero a cuprins monitorizarea unor proiecte
    finanţate de MRP, discuţii cu reprezentanţi ai mediului asociativ românesc, ai
    mass-media în limba română, ai clerului.

    Demnitarul a vizitat sediul Asociaţiei
    Socio-Culturale Romit TV şi s-a interesat de derularea proiectului ‘Aducem
    România mai aproape’    , care a primit fonduri din partea MRP. Dialogul
    ministrului Intotero cu reprezentanţii comunităţii româneşti din cele 11 orase
    italiene a mai vizat şi alte teme, precum drepturile şi obligaţiile românilor ca
    cetăţeni europeni, combaterea traficului de persoane, campaniile de informare
    derulate de MRP şi votul în străinătate.


    5,3 milioane de migranţi şi-au părăsit ţările,
    anul trecut, pentru a se instala în statele dezvoltate ale lumii, se arată
    într-un raport publicat, la Paris, de Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare
    Economică. România se află pe locul doi, după China, între ţările cu cei mai
    mulţi migranţi. Anul trecut, aproape 500.000 de români au emigrat. Cei mai
    mulţi au ajuns în Germania, Marea Britanie şi Italia. Din punct de vedere al
    migraţiei către România, cei mai mulţi au sosit din Republica Moldova, urmaţi
    de chinezi şi francezi.


    Ziua Europeană a
    Limbilor     este sărbătorită în avanpremieră, pe data de 19 septembrie, printr-un
    eveniment denumit European Languages Cocktail Bar la care participă, ca în
    fiecare an, și Institutul Cultural Român de la Budapesta și care va avea loc la
    sediul Institutului Cultural Italian din capitala ungară. În cadrul acestei
    ample manifestări, ICR Budapesta, în calitate de membru EUNIC Ungaria,
    participă cu un stand unde se vor desfășura atât activități de inițiere în
    limba română, cât și interconexiuni cu cei care cunosc deja limba.

    De asemenea,
    institutul organizează și două cursuri de limbă română pentru începători. Ziua
    Europeană a Limbilor,     ajunsă la cea de-a 10 ediție, este dedicată sărbătoririi
    diversității culturale şi lingvistice, prin sprijinirea celor 23 de limbi
    oficiale ale Uniunii Europene şi a celor 200 de limbi vorbite pe întreg
    continentul european. Ziua se celebrează pe data de 26 septembrie a fiecărui an
    şi este marcată printr-o serie de activități ale celor 21 de instituții și
    institute culturale ale ţărilor membre EUNIC participante.


    În perioada 21-30
    septembrie, arhitectele Anca
    Mihalache și Anastasia
    Stan aduc gospodăriile tradiționale românești la sediul ICR Londra,
    printr-o serie de ateliere de construcție a unor case tradiționale, în
    miniatură, și de interpretare a unor proverbe românești, la care sunt invitați
    atât adulți, cât și copii. Instalația interactivă de cherestea și șindrilă va
    fi lansată cu ocazia festivalului Open
    House, care va avea loc pe 21-22 septembrie, una dintre cele mai ample
    manifestări arhitecturale internaționale.

    Proiectul cuprinde două construcții
    de lemn care simbolizează gospodăriile rurale tipice din România, ce sunt
    adesea reciclate de generații succesive de părinți și copii, prin transferul
    bunurilor, abilităților, terenurilor și caselor către generațiile viitoare. Expoziția
    și atelierele promovează ideea de mișcare și mobilitate, înțelepciune și
    creativitate, reflectând asupra transmiterii de informații, migrației și
    schimbului inter-generațional. În timp ce adulții vor învăța cum să așeze un
    acoperiș, copiii se vor implica în activități tipice unei gospodării
    tradiționale. Vor studia proverbe românești, vor învăța despre șindrila de pe
    acoperiș și vor re-crea momente din viața unei gospodării. Atelierele vor avea
    loc în zilele de 21, 22, 28 și 29 septembrie
    la sediul ICR Londra.


    Pe 24 septembrie, la sediul ICR Tel Aviv are loc vernisajul expoziției de
    pictură Între două țări natale, semnată de artista israeliană, născută în
    România, Bella Rosenbaum. În deschidere vor vorbi: Cleopatra Lorințiu, director
    adjunct al ICR Tel Aviv, reprezentanți ai Uniunii Artiștilor Plastici din
    Israel, precum și importanți artiști locali. Bella Rosenbaum expune, până pe 30
    octombrie, o selecție de lucrări cu peisaje din România, dar și din Israel,
    compoziții de natură statică.

    Artista a urmat studii de arte plastice în
    Israel, după care a avut o intensă activitate în domeniu. Lucrările ei au făcut
    parte din expoziții de grup și individuale prezentate în Israel, Canada,
    Germania, România. Prin intermediul lucrărilor sale, Bella Rosenbaum accesează
    amintiri, stări de spirit, reminiscențe ale unor timpuri trecute, ancorate în
    ceea ce înseamnă România și Israelul pentru ea personal, ambele țări
    constituind un acasă, motiv pentru care expoziția se intitulează Între două
    țări natale    .

  • Încrederea cetăţenilor în UE

    Încrederea cetăţenilor în UE

    România se află pe locul doi, la egalitate cu Portugalia, în ceea ce
    priveşte imaginea pozitivă faţă de Uniunea Europeană. Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru
    publicat luni, numărul românilor care au o imagine pozitivă despre Uniune este
    în creştere şi peste media europeană – 60%, faţă de o medie la nivel comunitar de
    45%. Per ansamblu, studiul arată o creştere puternică a percepţiei pozitive a
    cetăţenilor faţă de Uniunea Europeană în toate domeniile – de la economie la
    starea democraţiei.


    Astfel, sondajul arată că mai mult de jumătate dintre
    români au încredere în Uniunea Europeană şi sunt optimişti cu privire la
    situaţia pieţei muncii, comparativ cu o medie la nivelul Uniunii Europene de
    44%. Încrederea în Uniune a crescut în 20 de state membre şi este în continuare
    mai mare decât cea în guvernele sau parlamentele naţionale. Cele mai mari
    niveluri s-au înregistrat în Lituania, Danemarca şi Estonia. Tind să aibă
    încredere în Uniune peste jumătate din respondenţii din 15 ţări, între care şi
    România. Majoritatea europenilor, 61%, sunt acum optimişti cu privire la viitorul
    Uniunii, în timp ce doar 34% sunt pesimişti. Optimismul este cel mai ridicat în
    Irlanda, Danemarca, Lituania şi Polonia. Cele mai scăzute niveluri se
    înregistrează în Regatul Unit şi în Franţa.


    Mai mult de jumătate dintre cetăţenii ţărilor membre sunt
    de părere că vocea lor contează în Uniunea Europeană, situaţie care reflectă o
    creştere atât faţă de toamna trecută cât şi faţă de iunie 2014. Totodată, mai
    mult de jumătate dintre europeni declară că sunt mulțumiți de modul în care
    funcționează democrația în Uniunea Europeană, scorul fiind cel mai mare
    înregistrat din toamna anului 2004 până în prezent.


    Cele mai mari realizări ale
    Uniunii sunt cetăţenia europeană şi libertatea de mişcare, mai consideră
    majoritatea oamenilor. La nivel european şi naţional principala preocupare
    rămâne imigraţia, menţionată de 34% din cei care au răspuns la întrebări, nivel
    în scădere faţă de toamna anului trecut. Printre principalele constatări ale
    studiului se numără un sprijin record pentru moneda euro şi transformarea
    schimbărilor climatice în a doua preocupare majoră la nivelul Uniunii Europene,
    după imigraţie.


    În sfârşit, în toate cele 28 de state membre, peste jumătate
    dintre respondenţi consideră că sunt cetăţeni ai Uniunii Europene. Acestea sunt
    cele mai bune rezultate de la sondajul Eurobarometru din iunie 2014, realizat
    înainte de intrarea în funcţie a Comisiei Juncker. Sondajul a fost realizat
    după alegerile europene, între 7 iunie şi 1 iulie 2019, în toate cele 28 de
    state membre ale Uniunii şi în cele cinci ţări candidate (Macedonia de Nord,
    Turcia, Muntenegru, Serbia şi Albania).

  • Jurnal românesc – 17.07.2019

    Jurnal românesc – 17.07.2019

    România a confirmat statutul cu drepturi depline prin exercitarea
    Preşedinţiei Consiliului UE, ceea ce arată legitimitatea aspiraţiei sale de
    încheiere a Mecanismului de Cooperare şi Verificare, a declarat premierul
    Viorica Dăncilă, marţi, în plenul Parlamentului European. În opinia sa, este
    important să nu existe diferenţe între statele membre. Cu prilejul prezentării
    bilanţului Preşedinţiei României la Consiliul UE, Viorica Dăncilă a mai spus că
    Bucureştiul va continua să promoveze obiectivul comun de consolidare a
    proiectului european şi de a urmări, în acelaşi timp, definitivarea integrării
    în Spaţiul Schengen.

    Am consolidat mandatul Agenţiei Europene de Frontieră şi
    Garda de Coastă, iar prin adoptarea legislaţiei privind interoperabilitatea,
    transmitem un semnal clar că sistemele de informaţii la nivel european trebuie
    să se completeze reciproc. Acesta reprezintă un exemplu excelent în ceea ce
    priveşte continuarea cooperării între statele membre pentru consolidarea securităţii
    interne şi a funcţionalităţii spaţiului Schengen, obiectiv la care România
    doreşte să participe pe deplin în continuare’    – a mai declarat premierul. Mandatul,
    primul exercitat de România de la aderarea la UE în 2007 şi care a fost centrat
    pe coeziune şi cetăţean, este apreciat drept unul de succes, graţie
    rezultatelor obţinute, între care se numără finalizarea a 90 de dosare
    legislative şi organizarea summitului de la Sibiu.


    România are a 5-a cea mai numeroasă emigraţie din motive economice
    din toate ţările lumii, după Mexic, India, China şi Polonia, relevă datele unui raport dat
    publicităţii la Paris de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică -
    OCDE. Potrivit raportului, între anii 2000 şi 2018 populaţia României a scăzut
    cu aproape 3 milioane de locuitori, iar 75% din această scădere a avut drept
    cauză plecarea din ţară a populaţiei active. 90% dintre românii care trăiesc în
    afara graniţelor se află în ţări din UE, cei mai mulţi în Italia – peste un
    milion, în Germania 680.000, iar în Spania 570.000. Comunităţi importante
    trăiesc şi în Marea Britanie, Franţa, Canada şi Statele Unite. 2/3 dintre
    românii plecaţi în ultimii 20 de ani au avut ca motiv un job bine plătit şi
    condiţii mai bune de muncă. Autorii raportului recomandă autorităţilor de la
    Bucuresti crearea de condiţii ca persoanele calificate şi competente să nu mai
    dorească să plece din România, conceperea de strategii pe termen lung prin care
    migranţii să fie ajutaţi de stat să se întoarcă acasă.


    Populaţia Germaniei a ajuns, anul trecut, la un nivel record de
    peste 83 de milioane de locuitori, creştere datorată în cea mai mare parte
    migraţiei, provenită majoritar din Europa de Est şi cu precădere din România,
    arată cifrele publicate de Biroul Federal de Statistică (Destatis) – relatează Deutsche Welle. Per total,
    migraţia netă a scăzut, în 2018, la circa 400.000 de persoane faţă de 416.000
    în anul anterior. Ţările Uniunii Europene au rămas principalul bazin de
    provenienţă, contribuind cu peste 200.000 de persoane la migraţia netă din
    Germania. Din acest grup, pe primul loc se află România, cu 68.000 de persoane,
    urmată de Croaţia, Bulgaria şi Polonia. Îmbătrânirea populaţiei şi scăderea
    natalităţii fac probabilă scăderea populaţiei apte de muncă în deceniile
    următoare, astfel încât imigranţii sunt consideraţi cruciali pentru companiile
    germane, ale căror contribuţii la sistemul de pensii susţin numărul tot mai
    mare de pensionari – mai scrie Deutsche Welle.

  • Dosare neîncheiate, aflate acum pe agenda noului Parlament European

    Dosare neîncheiate, aflate acum pe agenda noului Parlament European

    Noul Parlament european începe, așadar, să lucreze de mâine. Este implicat în alegerea noului președinte al Comisiei europene și a viitorilor comisari, dar, după această etapă, de departe cel mai important dosar care se va afla pe masa sa de lucru este aprobarea viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2021 – 2027.

    Potrivit propunerilor făcute încă de anul trecut de actualul executiv comunitar, bugetul ar urma să fie de peste o mie 200 de miliarde de euro.

    V-am tot spus că vom avea de înfruntat provocări enorme într-o lume în permanentă schimbare. Am ales să susținem o Europă stabilă, mai prosperă și mai socială și în același timp mai puternică în lume. Am ales să mergem înainte, iar viitorul buget multianual este modern, simplificat și mult mai flexibil, spune actualul președinte al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.

    Iar bugetul pune accent pe stoparea migraţiei ilegale și apărare, dar şi pe dezvoltare regională, inovare şi cercetare.
    Sunt încă negocieri între statele membre, iar multe nemulţumiri pleacă de la sumele de bani mai mici alocate agriculturii, cu 5 la sută în minus faţă de actualul buget multianual.

    Politica agricolă comună ar urma să treacă şi printr-un amplu proces de reformă, care are de asemenea nevoie de aprobarea Parlamentului European. Ce ar urma însă să se schimbe?

    Statele membre ar urma să fie responsabile pentru alegerea modului și a domeniilor în care să investească banii care le revin, ținând însă cont de strategia stabilită la nivel european, explica anul trecut comisarul pentru agricultură Phil Hogan:

    Fiecare stat membru își va stabili propriul plan strategic în domeniul agricol. În fiecare an va prezenta Bruxelles-ului un raport de activitate și dacă se constată că nu au fost făcute suficiente progrese, Comisia poate interveni, cerând, de exemplu, un alt plan de acțiune. Se poate ajunge însă și la suspendarea plăților.

    Până la reformarea politicii agricole comune, noul Parlament european mai dă un examen important. Trebuie să aprobe bugetul pe anul viitor al Uniunii Europene, de peste 168 de miliarde de euro. Suma include și contribuţia Marii Britanii, țară care, teoretic, se pregătește să iasă din spațiul comunitar cel mai târziu pe 31 octombrie.

    Este ultimul buget propus de Comisia Europeană, condusă de Jean Claude Juncker. Este și ultimul din actualul cadru financiar multianual 2014-2020. Propunerile au fost făcute plecând de la ideea că Marea Britanie joacă un rol, pentru că această țară este inclusă în actualul buget multianual, spune comisarul european, Gunther Oettinger.

    Și tot el ține să adauge că este luată în calcul și ideea că Regatul Unit nu își va onora obligațiile în ipoteza unui Brexit fără acord. În acest caz ar urma să se găsească soluții pentru a suplini cele 12 miliarde de euro, cât reprezintă contribuția Marii Britanii la bugetul Uniunii pe anul viitor.


  • Se caută încă o poziţie comună în privinţa viitoarei politici agricole comune

    Se caută încă o poziţie comună în privinţa viitoarei politici agricole comune

    Țările membre ale Uniunii Europene sunt în continuare în căutarea unei poziții comune cu privire la viitoarea politică agricolă comună. Reformele au fost propuse în urmă cu un an, dar au fost primite încă de la început cu prudență. Unul din motive – nu se știe deocamdată câți bani va primi agricultura în viitorul buget multianual al Uniunii.

    Dacă vorbim în termeni de tactică și strategie, statele membre ale Uniunii Europene consideră că ar trebui să știe cum va arăta viitorul buget comunitar multianual înainte de a ajunge la vreo concluzie referitoare la viitoarea politică agricolă comună, cu aceste cuvinte a sintetizat comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, stadiul negocierilor purtate între statele membre la un an de când Comisia Europeană și-a făcut publice planurile privind reforma politicii agricole comune.

    Propunerile au fost primite încă de la început cu prudență de miniștrii europeni ai agriculturii, iar nemulțumirile au fost legate în primul rând de intenția executivului comunitar de a aloca mai puțini bani. Ar fi vorba, potrivit planurilor făcute publice de Comisia Europeană, de 365 miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027.

    La un calcul simplu, înseamnă cu peste 5 la sută mai puțini bani pentru agricultură în viitorul buget multianual al Uniunii față de actualul cadru financiar multianual, valabil până în 2020. De vină ar fi ieșirea din Uniunea Europeană a Marii Britanii, unul din marii contributori la bugetul comunitar, dar și dorința Bruxelles-ului de a finanța noi priorități, precum apărarea, securitatea internă sau migrația. Comisia promitea în schimb mai multă flexibilitate și o atenție sporită acordată schimbărilor climatice.

    Sunt încă rezerve și se poartă în continuare negocierii și în privința ideii Comisiei Europene de a intoduce un nou sistem în care obiectivele generale să fie stabilite la Bruxelles. Potrivit planurilor, statele membre ar urma să fie responsabile pentru alegerea modului și a domeniilor în care să investească banii care le revin, ținând însă cont de strategia stabilită la nivel european. Cum ar funcționa acest sistem, explica anul trecut Phil Hogan:

    Fiecare stat membru își va stabili propriul plan strategic în domeniul agricol. În fiecare an va prezenta Bruxelles-ului un raport de activitate și dacă se constată că nu au fost făcute suficiente progrese, Comisia poate interveni, cerând, de exemplu, un alt plan de acțiune. Se poate ajunge însă și la suspendarea plăților. Totul depinde de progresele realizate!

    Se poartă așadar în continuare discuții între statele membre. Phil Hogan a ținut să precizeze că pe timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene au fost înregistrate progrese considerabile. Revine acum Finlandei, care preia președinția de la 1 iulie, să ducă la bun sfârșit negocierile, a mai spus comisarul european pentru agricultură.

    În paralel, propunerile sunt studiate și de Parlamentul european. Documentul a trecut de comisia pentru agricultură, însă nu a existat un vot în plen înainte de încheierea actualei legislaturi. Și cum luna trecută au fost alegeri și a fost desemnat un nou Parlament European este de așteptat ca și aici discuțiile să mai dureze ceva timp.


  • O sută de zile la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene

    O sută de zile la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene

    Premierul
    Viorica Dăncilă a prezentat bilanţul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii
    Europene la 100 de zile de mandat. Şefa Guvernului de la Bucureşti a spus că miniştrii PSD-ALDE au
    coordonat dosare dificile, complexe, unele dintre ele amânate din mandatele
    preşedinţiilor precedente, le-au negociat şi le-au adus la stadiul de
    finalizare. Potrivit acesteia, în primele trei luni de mandat, România a
    gestionat peste 1.100 de evenimente şi reuniuni şi au fost finalizate peste 90
    de dosare, cu un impact major în UE.


    Viorica Dăncilă: Am dovedit alături de
    Reprezentanţa permanentă şi de experţii din ministere că avem o echipă
    puternică, o echipă responsabilă. Am convingerea că după acest mandat de şase
    luni se va vorbi mai mult despre România ca despre o ţară cu voce puternică şi
    respectată în Europa.


    Referindu-se la unele dintre dosarele finalizate
    recent, Dăncilă a salutat adoptarea formală în Consiliu, ca ultim pas al
    procedurii legislative, a normelor comune pentru piaţa gazelor naturale, cele
    privind drepturile de autor, normele referitoare la contractele de vânzări de
    bunuri şi contractele de furnizare de conţinut digital online. Premierul a
    vorbit şi despre importanţa alegerilor europarlamentare din 26 mai. Ca
    preşedinţie a Consiliului UE, România a lucrat pentru crearea unui mediu de
    desfăşurare a alegerilor în mod liber şi corect, au fost stabilite reguli mai
    clare pentru protecţia datelor cu caracter personal şi sancţionarea folosirii
    acestora în scopul de a manipula desfăşurarea şi rezultatele alegerilor. Guvernul
    român a fost implicat activ
    în negocierile pentru Brexit.


    În mandatul nostru au fost finalizate şi
    adoptate formal la nivelul Consiliului 15 propuneri legislative care au rolul
    de a limita efectele unei retrageri fără acord a Marii Britanii,     a afirmat şefa
    guvernului de la Bucureşti.


    Potrivit acesteia, scopul este de a proteja
    cetăţenii şi mediul de afaceri. De aceea, Bucureştiul a obţinut decizii în
    domenii cheie, precum transportul rutier şi aerian, coordonarea sistemelor de
    securitate socială, programul de burse Erasmus
    +, vize.


    Premierul Dăncilă a precizat că şi în următoarele luni vor continua
    dezbaterile privind viitorul UE, iar România va promova consolidarea
    proiectului european. Viorica Dăncilă: România a promovat în mod constant importanţa menţinerii unităţii în
    cadrul UE, fără diviziuni pe criterii geografice, economice sau sociale, state
    membre vechi şi state membre noi sau viteze diferite de integrare europeană.


    În domeniul migraţiei, a afirmat Viorica Dăncilă, preşedinţia română a reuşit
    revizuirea cadrului juridic pentru funcţionarea reţelei europene a ofiţerilor
    de legătură în materie de migraţie şi a finalizat negocierile privind extinderea
    mandatului Agenţiei Europene pentru Paza Frontierelor şi Garda de Coastă. La
    capitolul protecţie socială pentru cetăţenii europeni, premierul român a menţionat finalizarea negocierilor şi
    adoptarea mai multor reglementări europene, care au ca obiectiv condiţii de
    lucru mai bune pentru cetăţeni.

  • Efectele economice ale migraţiei

    Efectele economice ale migraţiei

    Să găseşti un angajat care să ştie meserie este o adevărată provocare pentru România. Un barometru relativ recent relevă că ţara a ajuns să treacă prin cea mai gravă criză de forţă de muncă din istoria recentă, după ce numeroşi muncitori calificaţi au plecat să lucreze peste hotare pentru salarii mai mari, în timp ce, acasă, productivitatea muncii este încă redusă, iar firmele evită să investească foarte mult în angajaţi.



    Dintre statele europene, România a înregistrat cea mai mare creştere a salariului minim în ultimii zece ani, de circa 200%. Cu toate acestea, nivelul salarial e în continuare incomparabil mai mic decât cel din ţările occidentale. Apoi, investiţiile s-au concentrat, în ultimii ani, în Bucureşti şi în alte câteva oraşe mari ale României, astfel că necesarul de forţă de muncă a urmat această tendinţă.



    Zonele unde funcţionează cele mai puţine firme de Human Resources sunt şi cele de unde au plecat cei mai mulţi români în special în Occident — în sudul şi în estul ţării. În aceste condiţii, un alt semnal de alarmă priveşte evoluţia discrepantă a economiei la nivel regional, altfel spus faptul că România creşte cu mai multe viteze, ceea ce poate duce la consecinţe extrem de grave din punct de vedere social.



    Într-un top al penuriei de meseriaşi români, pe primul loc se află electricienii, sudorii şi mecanicii, urmaţi de ingineri mai ales civili, chimişti şi mecanici. Este nevoie, de asemenea, de şoferi îndeosebi de camioane, curierat, maşini-unelte şi transport în comun, de medici şi asistenţi medicali, dar şi de cercetători sau manageri de proiect.



    Acestea fiind spuse, miniştrii europeni de Finanţe din Uniunea Europeană, reuniţi, la finele săptămânii trecute, la Bucureşti, la ECOFIN, au discutat, între altele, despre impactul mobilităţii forţei de muncă asupra erodării bazei de impunere în ţara de origine. În opinia ministrului român de resort, Eugen Teodorovici, ţările europene din care pleacă mulţi angajaţi spre restul Uniunii — România nefiind singura în această situaţie — ar trebui să se gândească la un pachet agresiv de măsuri care să conducă la o soluţie pentru mobilitatea forţei de muncă.



    Eugen Teodorovici a explicat că libera circulaţie a adus mari beneficii economice. Lucrătorii mobili contribuie la PIB-urile ţărilor de origine şi ţărilor-gazdă şi, în cele mai multe cazuri, au un rol semnificativ în rotunjirea câştigurilor celor rămaşi acasă. Totuşi mobilitatea poate avea şi efecte negative, ducând la exodul creierelor şi stopând creşterea potenţială. Or, în viitorul apropiat, prioritară ar trebui să fie găsirea unei soluţii comune la nivel european şi implementarea unui instrument care să ajute la rezolvarea acestui fenomen. Urgenţa se impune, pentru că, dacă tendinţa din ultimii 10 ani se va perpetua, problema va deveni destul de gravă.

  • Provocările migraţiei

    Provocările migraţiei

    Confruntată cu cea mai gravă criză a refugiaților de după cel de
    Al Doilea Război Mondial, UE a reușit să aducă o schimbare radicală în ceea ce
    privește gestionarea migrației și protecția frontierelor. Cu toate acestea,
    sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca politica UE în materie de
    migrație să poate face față cu adevărat provocărilor viitoare. Recent, Comisia
    Europeană şi-a reluat apelul pentru elaborarea unei strategii comune a Uniunii
    privind migraţia, inclusiv chestiunea spinoasă a primirii migranţilor odată ce
    aceştia au debarcat în spaţiul comunitar.

    Printr-un comunicat, Comisia
    Europeană a precizat că migraţia rămâne un subiect sensibil în contextul
    alegerilor europene ce provoacă temeri cu privire la creşterea popularităţii
    partidelor eurosceptice, în timp ce statele UE rămân în continuare pe poziţii
    divergente faţă de reforma regulamentului Dublin şi stabilirea unei politici
    comune de azil, în special din cauza punctelor de vedere diferite privind
    repartizarea obligatorie a migranţilor între statele membre, iniţiativă
    respinsă de unele ţări est-europene, mai ales cele din Grupul de la Vişegrad.
    ”Europa nu se mai confruntă azi cu o criză a migraţiei comparabilă cu cea pe
    care am trăit-o în 2015, dar persistă probleme structurale”,     a atas atenţia
    prim-vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans, amintind că, în ultimii
    patru ani, UE a înregistrat progrese semnificative și a obținut rezultate
    concrete în ceea ce privește abordarea provocării reprezentate de
    migrație.

    Am acționat la unison în ciuda circumstanțelor extrem de
    dificile, vom continua să colaborăm în cadrul unei abordări cuprinzătoare,
    bazate pe solidaritate și partajarea echitabilă a responsabilității – este
    singura soluție pentru ca UE să poată face față cu bine provocării reprezentate
    de migrație, consideră Timmermans. În cel mai recent raport al său,
    Comisia arată că, în 2018, s-a înregistrat o scădere cu aproape 90% a numărului
    de persoane care au încercat să traverseze Marea Mediterană pentru a ajunge în
    Europa. Datele centralizate arată şi că valul migrator înspre UE s-a diminuat
    în Grecia şi Italia, dar a crescut în Spania, în zona de vest a Mediteranei.

    Comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, explică: În partea de vest a Mării
    Mediterane, Spania este afectată de o presiune migratorie deosebită. Vom
    continua să fim alături de Spania, aşa cum am făcut-o şi în trecut şi aşa cum
    vom face şi în viitor, cum ajutăm toate statele membre care fac obiectul
    acestor presiuni. Deja am asigurat asistenţă de urgenţă în valoare de aproape
    36 de milioane de euro anul trecut şi suntem gata să oferim Spaniei susţinere
    tehnică, financiară şi politică, dacă este necesar. În acelaşi timp, este
    evident că va trebui să ne consolidăm relaţia de cooperare cu Marocul. Aşteptăm
    cu interes să dezvoltăm un parteneriat mult mai strâns, milt mai aprofundat şi
    mai ambiţios alături de Maroc. Acest lucru va începe prin finalizarea execuţiei
    bugetare a unui pachet de ajutor de 140 de milioane de euro pentru Maroc, care
    se axează mai ales pe îmbunătăţirea capacităţii lor de gestiune a
    frontierelor.

    În ultimii 3 ani, numărul sosirilor a scăzut constant, ajungând
    în prezent la o cifră ce reprezintă aproximativ 10 % din nivelul maxim
    atins în 2015. Însă această scădere nu este garantată pentru viitor, în ipoteza
    probabilă a menținerii presiunii migratorii la granițe. De aceea, este esențial
    să fie luate măsuri susținute pentru fiecare dintre cei patru piloni ai Agendei
    europene privind migrația. Este vorba despre combaterea factorilor care
    favorizează migraţia neregulamentară, gestionarea mai strictă a frontierelor,
    măsuri de protecţie şi azil, precum şi privind migrația
    legală și integrarea.

    Din nou, Dimitris Avramopoulos : Frontierele noastre externe sunt
    gestionate mai bine şi mai bine protejate decât au fost vreodată. Agenţia
    Europeană pentru Pază de Frontieră şi de Coastă a introdus o modificare
    radicală în cultura noastră de gestiune comună a frontierelor, însă vrem să
    ajutăm statele membre, să le susţinem chiar mai mult pentru a garanta
    securitatea la frontierele noastre externe. Însă, indiferent cât de bine vor fi
    securizate şi protejate frontierele nostre externe, Europa va trebui să-şi
    îndeplinească sarcina de a asigura asistenţă şi ajutor tuturor celor care fug
    din calea conflictelor, războaielor şi a persecuţiilor. Europa trebuie să
    gestioneze mai bine migraţia şi în interiorul Europei pentru cei care au drept
    legal de şedere şi pentru cei care stau ilegal. Spre exemplu, va trebui să
    punem capăt deplasărilor secundare şi căutării celor mai favorabile condiţii
    pentru azil. Pentru asta înseamnă că trebuie să finalizăm procesul de reformă a
    sistemului european comun de azil. Salut faptul că preşedinţia României a
    Consiliului UE a început deja să se ocupe de aceste dispoziţii şi contez pe
    statele membre să răspundă pe măsură.

    Mai mult,
    Comisia Europeană le cere statelor membre să încurajeze migraţia legală şi
    integrarea, ca factori de descurajare a sosirilor neregulamentare.

  • Politicile europene privind migraţia la 4 ani de la criza din 2015

    Politicile europene privind migraţia la 4 ani de la criza din 2015

    Migrația va fi una dintre principalele teme abordate în campania pentru alegerile europarlamentare, primele care au loc după marea criză din 2015. În cei patru ani care au trecut de la criză, Uniunea Europeană a luat o serie de măsuri pentru o mai bună gestionare a fluxurilor de migranți, iar eforturile în acest sens vor continua.

    Alegerile pentru Parlamentul European sunt văzute de mulți observatori și politicieni drept o bătălie între pro-europeni și populiști, iar aceștia din urmă pun accentul pe discursul anti-migrație. De altfel, creșterea înregistrată în ultimii ani de formațiuni populiste și de extremă dreapta din numeroase țări europene are ca punct de pornire marele val migraționist din 2015 când sute de mii de persoane, majoritatea refugiați sirieni, au trecut Marea Mediterană înspre Grecia, iar de acolo au continuat pe jos către vestul și nordul Europei. Statele europene au fost luate prin surprindere de valul din 2015 iar modul de gestionare a acestuia a fost criticat, însă de atunci au fost luate numeroase măsuri între care securizarea frontierelor, dezmembrarea unor rețele de traficanți de persoane, sporirea ajutoarelor oferite unor state de origine pentru a le ajuta să preia migranții, precum și acordarea de sprijin unor state terțe, cum ar fi Turcia sau Libia, care găzduiesc populații mari de migranți. Rezultatul îl reprezintă o scădere a fluxului de migranți sub nivelul înregistrat în 2013, așadar cu doi ani înainte de criză.

    Comisarul European pentru Migrație, Afaceri Interne și Cetățenie, Dimitris Avramopoulos atrage atenția că succesul este un rezultat al muncii depuse în comun de statele membre și că, în contextul în care migrația va rămâne și în anii următori o problemă globală, eforturile trebuie să continue:

    Ce era adevărat în anul 2015 continuă să fie valabil și astăzi: în primul rând, nicio țară nu poate să facă acest lucru singură și toată lumea în Europa trebuie să înțeleagă. În al doilea rând, nu ne putem concentra asupra unui singur tip de măsuri. Trebuie să lucrăm pe toate fronturile, împreună și în același timp. Presiunea migrației globale și riscul instabilității în vecinătatea noastră vor menține migrația printre prioritățile agendei politice. Toată lumea este de-acord că nu putem să revenim la situația în care ne aflam în 2015. Putem merge mai departe într-un singur mod: continuând să lucrăm la abordarea noastră complexă. Să construim parteneriate ambițioase cu țări terțe, să întărim granițele noastre externe și să punem pe picioare un sistem sigur de azil. Lucrul cel mai important pe care l-au arătat ultimii 4 ani este că putem avea succes doar când lucrăm împreună.


    Chiar dacă situația s-a ameliorat, sunt necesare în continuare o serie de măsuri pentru fiecare din cele trei mari rute de migrație din Mediterană. În Vest este nevoie o intensificare a sprijinului pentru Maroc, un punct de plecare tot mai căutat în ultima perioadă. În centru este necesară îmbunătățirea situației migranților aflați în Libia. În est, zona afectată de valul din 2015, Grecia are nevoie de ajutor European pentru a putea gestiona mai bine migranții aflați pe teritoriul său.


  • Garda de frontieră și de coastă europeană – Acordul privind cooperarea operațională cu Muntenegru

    Garda de frontieră și de coastă europeană – Acordul privind cooperarea operațională cu Muntenegru

    Comisia Europeană şi Muntenegrul au parafat, zilele trecute, un acord care va permite ca echipe ale Gărzii europene de frontieră și de coastă să fie desfăşurate în această ţară ex-iugoslavă.

    După intrarea în vigoare a acordului, Agenția Europeană de Frontieră şi de Coastă va putea acorda asistență Muntenegrului în gestionarea graniţelor și va efectua operațiuni comune cu această ţară din Balcanii de Vest, în special în cazul unei schimbări bruște a fluxurilor migratorii. Documentul a fost parafat, la Bruxelles, de comisarul pentru Migrație, Afaceri Interne și Cetățenie Dimitris Avramopoulos și de ministrul de Interne al Muntenegrului Mevludin Nuhodžić. Comisarul Avramopoulos a calificat acordul drept un nou pas în direcţia consolidării cooperării Uniunii Europene cu partenerii din Balcanii de Vest în ce priveşte managementul frontierelor, migraţia şi securitatea. Oficialul a mulţumit Muntenegrului pentru eforturile și angajamentul său față de inițierea acestui acord și şi-a exprimat speranţa că el va fi încheiat în curând:

    Când vine vorba de a ne proteja frontierele, de a asigura securitatea şi de a gestiona migraţia, provocările cărora trebuie să le facem faţă sunt comune şi tot comun trebuie să fie şi răspunsul nostru. Acest acord împreună cu altele care sunt deja sau urmează să fie încheiate cu ceilalţi parteneri din Balcani ne vor permite să cooperăm mai eficient în toate aceste domenii. În curând, garda europeană de frontieră şi de coastă va putea să realizeze operaţiuni comune nu doar în Muntenegru, ci şi în alte ţări din Balcanii de Vest.

    În 2016, Bruxelles-ul a întărit mandatul european al frontierelor și al pazei de coastă pentru a permite desfășurarea ei în imediata vecinătate a Uniunii Europene. În conformitate cu aceste norme, Agenția Europeană de Frontieră și de Coastă poate efectua desfășurări și operațiuni comune pe teritoriul statelor vecine din afara Uniunii Europene, sub rezerva încheierii prealabile a unui acord de statut între Uniune și țara în cauză. Acordul cu Muntenegrul este al cincilea negociat cu o țară parteneră în Balcanii de Vest. Au fost semnate anul trecut acorduri similare cu Albania și parafate cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi cu Serbia. În ianuarie anul acesta, a fost parafat şi acordul cu Bosnia și Herțegovina.Ce urmează? Proiectul de acord privind statutul parafat cu Muntenegru va fi semnat oficial la o dată ulterioară, după ce ambele părți finalizează procedurile legale necesare. De asemenea, este necesară aprobarea Parlamentului European.


  • Premierul român la Bruxelles

    Premierul român la Bruxelles

    Prioritatea României în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii
    Europene, în prima jumătate a acestui an, este politica de coeziune, iar negocierile
    vor continua într-un ritm dinamic, pentru adoptarea la timp a pachetului legislativ
    aferent. Este mesajul transmis, miercuri, de premierul român, Viorica Dăncilă,
    în plenul Comitetului European al Regiunilor de la Bruxelles. Potrivit
    oficialului, demararea viitoarelor programe operaţionale va permite ca
    beneficiile politicii de coeziune să se reflecte în viaţa de zi cu zi a
    cetăţenilor, a oraşelor şi a regiunilor Europei. Totodată, Uniunea trebuie să
    demonstreze că are capacitatea de a avansa în întărirea politicilor europene,
    de a obţine rezultate concrete pentru cetăţeni.


    Viorica Dăncilă: Întărirea
    coeziunii sociale presupune asigurarea convergenţei economice la nivel
    european. Avem nevoie, aşadar, de o piaţă unică deplin funcţională, de
    concurenţă liberă şi reguli transparente şi echitabile, de mobilitate activă în
    toate dimensiunile acesteia    .


    Potrivit premierului român, în perspectiva alegerilor europene, UE trebuie să
    ofere un răspuns pe măsură la tentaţia discursului eurosceptic şi populist,
    promovând o Uniune mai democratică şi mai aproape de cetăţenii săi. De
    asemenea, mai spune Viorica Dăncilă, educaţia şi cultura reprezintă cheia
    viitorului Europei atât din perspectiva individuală a cetăţeanului european,
    cât şi prin prisma consolidării proiectului european. Autorităţile şi
    comunităţile locale şi regionale pot juca un rol important în acest domeniu.     Gestionarea
    procesului de retragere a Marii Britanii din spaţiul comunitar, negocierile pe
    marginea Cadrului Financiar Multianual, migraţia, extinderea Uniunii, securitatea
    – sunt câteva din dosarele care vor marca mandatul României la conducerea
    Consiliului UE.


    Pe plan intern, statul de drept este respectat, iar priorităţile
    României sunt lupta anticorupţie şi drepturile cetăţenilor. Sunt asigurări date
    de premierul Viorica Dăncilă, marţi, la Bruxelles.


    Viorica Dăncilă: În
    România este respectat statul de drept şi vă garantez că atât lupta
    anticorupţie, cât şi statul de drept, dar şi drepturile cetăţenilor vor fi
    pentru mine o prioritate. Toate aceste acuze referitoare la Guvernul României,
    la faptul că nu punem în vigoare anumite aspecte, nu sunt demonstrate de
    realitate.


    În ceea ce priveşte aderarea României la Spaţiul Schengen,
    prim-ministrul a precizat că Bucureştiul a îndeplinit criteriile încă din anul
    2011, iar decizia este una politică.


    Viorica Dăncilă: România
    şi-a îndeplinit toate obiectivele ca şi cum ar fi fost membru în Spaţiul
    Schengen. Cred că este timpul ca decizia politică să fie aceea care să aducă
    România în Spaţiul Schengen.


    În cadrul vizitei de la Bruxelles,
    oficialul de la Bucureşti a discutat şi cu importanţi oficiali europeni despre
    viitorul Europei.

  • Cooperarea dintre UE şi Liga Arabă

    Cooperarea dintre UE şi Liga Arabă

    Primul summit dintre Uniunea Europeană și Liga Arabă va avea loc, la sfârșitul lunii, la Șarm al-șeikh, în Egipt. Summitul este organizat în contextul în care Europa și regiunea învecinată în care se află statele arabe sunt afectate de un set de probleme comune.

    Summitul de la Șarm al-Șeikh a fost precedat de o reuniune la nivel ministerial care a avut loc la Bruxelles. În cadrul reuniunii miniștrii au discutat și despre viitorul summit, iar șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a apreciat în deschiderea lucrărilor că niciodată cooperarea dintre Europa și lumea arabă nu a fost atât de importantă și de necesară. Federica Mogherini:

    Regiunea noastră comună se confruntă, deja, de aproape un deceniu cu războaie și tulburări. Este posibil ca acum să ne aflăm la o răscruce între și mai multă instabilitate și suferință, pe de-o parte, și drumul dificil către pace și reconciliere, pe de altă parte. Credem că este în interesul nostru comun să răspundem la apelul populațiilor noastre pentru pace, securitată sustenabilă și creștere economică. Știm foarte bine că pacea, securitatea și creșterea economică în regiunea noastră sunt inter-conectate pentru că împărțim același spațiu și aceeași istorie. Acest lucru este incompatibil cu o logică bazată pe confruntarea între puterile regionale. Confruntarea nu poate să ducă decât la o mai mare polarizare, mai multă instabilitate și o escaladare a violențelor. Cooperarea este baza unui viitor mai bun și în acest domeniu pot avea impact parteneriatul și prietenia noastră: în primul rând, asupra aspectelor concrete unde este evident că avem aceleași interese. Înțelegem că împreună putem crea mai multe locuri de muncă mai bune pentru tinerii noștri dar și noi oportunități pentru educație, putem să gestionăm fluxurile migratoare mai sigur și mai uman, să ne adaptăm la schimbările climatice și să investim în mediu, să combatem radicalizarea și să cooperăm în lupta împotriva terorismului. În toate aceste domenii avem nevoie unii de alții: Europa are nevoie de cooperare cu lumea arabă și lumea arabă are nevoie de cooperare cu Europa.


    Șefa diplomației europene s-a referit și la principalele conflicte care afectează regiunea. În teritoriile palestiniene, obiectivul comun al Uniunii Europene și Ligii Arabe este protejarea soluției celor două state și evitarea abandonării acesteia. În ceea ce privește Siria, Federica Mogherini a pledat pentru o mediere a conflictului sub auspiciile ONU, dar și pentru sprijinirea țărilor din regiune care au acceptat un număr important de refugiați sirieni. În sfârșit, oficialul European s-a referit și la situațiile din Libia – unde populația pare să sprijine procesul electoral, văzut ca o cale de a depăși conflictul care s-a perpetuat după îndepărtarea lui Muammar Ghaddafi – și din Yemen, unde există speranțe după semnarea, în decembrie, a unui acord de încetare a focului la Stockholm.

    Uniunea Europeană și-ar fi dorit ca, la summitul cu Liga Arabă, să fie semnat un acord de cooperare, însă Ungaria și-a exprimat opoziția față de un astfel de document din cauza referirilor la migrație.


  • Riscurile din UE de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori

    Riscurile din UE de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori

    Migrația cetățenilor și dreptul de ședere pentru investitori în țările din Uniunea Europeană se acordă după legislația fiecărui stat membru. Sunt o serie de probleme cuprinse intr-un raport al Comisiei prin care se dorește o mai bună colaborare între statele membre pentru a evita fraudele, a declarat și Dimitris Avramopoulos, Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie.

    Pentru prima dată, Comisia a prezentat un raport cuprinzător privind sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori, utilizate în mai multe state membre ale UE.

    Raportul prezintă practicile existente și identifică anumite riscuri la care este expusă UE din cauza acestor sisteme, în special în ceea ce privește securitatea, spălarea banilor, evaziunea fiscală și corupția. Potrivit raportului, aceste riscuri sunt accentuate și mai mult de lipsa transparenței în ceea ce privește modul de funcționare a sistemelor și de lipsa de cooperare dintre statele membre.

    Aceste sisteme intră sub incidența interesului comun al UE, deoarece orice persoană care dobândește cetățenia unui stat membru va dobândi în același timp cetățenia Uniunii. Decizia unui stat membru de a acorda cetățenia în schimbul investițiilor conferă în mod automat drepturi în raport cu alte state membre, în special libera circulație și accesul la piața internă a UE pentru desfășurarea de activități economice, precum și dreptul de a vota și de a fi ales în alegerile europene și locale. În practică, aceste sisteme sunt adesea promovate ca fiind un mijloc de dobândire a cetățeniei Uniunii, împreună cu toate drepturile și privilegiile care decurg din acest statut.

    Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a declarat: În UE sunt 20 de state membre unde operează investitori rezideți. Sunt 3 state membre ale UE Bulgaria, Cipru și Malta unde există în prezent sisteme prin care investitorilor li se acordă cetățenia statului respectiv. În fruntea acestora sunt alte 17 state unde opereaza astfel de sisteme pentru investitori: Cehia, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Regatul Unit. Problematica permiselor de rezidență pentru investitori necesită o atentă și transparentă monitorizare și supraveghere.

    Raportul Comisiei a identificat următoarele aspecte problematice: securitatea, spălarea banilor, evaziunea fiscală si transparența și informarea cu privire la modul în care sunt gestionate sistemele . În plus, statele membre nu fac schimb de informații referitoare la solicitanții care doresc să beneficieze de aceste sisteme și nici nu se informează reciproc cu privire la solicitanții respinși.


  • Importanţa cooperarii în era digitală

    Importanţa cooperarii în era digitală

    Europa are nevoie, mai
    mult decât oricând, de cooperare şi de investiţii pe termen lung.
    Instabilitatea economică din perioadele de criză globală, dar şi problema
    migraţiei     tind să slăbească o coeziune creată în decenii. Iar Uniunea Europeană
    caută, în plin avânt al erei digitale, să-şi păstrezea identitatea şi să
    consolideze încrederea cetăţenilor în valorile europene    .


    Instabilitatea economică
    este o problemă deosebit de serioasă, care se manifestă la nivel mondial.
    Conflictul din Africa, dar şi neajunsurile pe care le au de înfuntat ţările
    vecine Uniunii Europene fac aceste zone să acceseze cu greu investiţii. Planul
    european de investiţii externe reprezintă poate cel mai ambiţioasă iniţiativă
    de până acum a Comisiei Europene    . La
    10 iulie 2018,Uniunea Europeană a implementatun pachet de programe de garanţii
    financiare în valoare de aproximativ 800 de milioane de euro. Potrivit
    estimărilor, acest pachet va contribui la stimularea unor investiţii publice şi
    private de aproximativ 9 miliarde de
    euro în Africa şi în vecinătatea Uniunii Europene, suma vizată fiind de 44 de
    miliarde de euro până în 2020. Cu ajutorul unor contribuţii pe măsură din
    partea statelor membre şi din alte surse, investiţiile stimulate prin acest
    plan s-ar putea dubla.

    Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei
    Europene: Nu plecăm de la zero. Acum doi ani, am
    lansat planul de investiţii pentru Europa, care valorează, la nivel global, 44
    de miliarde de euro. Dintre acestea, 37 de miliarde au intrat deja în faza de
    execuţie, fapt că demonstrează că facem ceea ce ne-am propus. Iată, semnăm acum
    două acorduri care au o importanţă deosebită. Primul dintre acestea este un
    acord de garanţie a programului de investiţii pentru întreprinderile mici şi
    mijlocii. Comisia a pus la dispoziţie 75 de milioane de euro, ceea ce ar trebui
    să mobilizeze 750 de milioane de euro din investiţii şi să creeze 800 de mii de
    locuri de muncă. Cel de-al doilea acord semnat constă în implementarea zonei
    continentale de liber schimb pentru Africa. Suma pe care o punem la dispoziţia
    acestui program important se ridică la 50 de milioane de euro.



    Totodată, Comisia
    Europeană     merge mai departe cu iniţiativele pentru digitalizarea industriei şi
    a serviciilor conexe în toate sectoarele şi pentru stimularea investiţiilor,
    prin intermediul parteneriatelor strategice şi al reţelelor. Pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii
    Europene pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană propune majorarea la 123 de miliarde de euro a
    bugetului pentru acţiunea externă, simplificarea structurii acestui buget şi
    sporirea eficacităţii sale, pentru a putea face faţă provocărilor cu care se
    confruntă planeta la acest moment.


  • Progrese pe Agenda Europeană a Migraţiei

    Progrese pe Agenda Europeană a Migraţiei

    Vacanţa de Crăciun a fost din nou marcată de sosirile migranților și de activitățile de căutare și salvare, iar noi trebuie să fim sinceri şi să admitem că săptămânile trecute nu au fost cele mai bune ore ale Europei – a remarcat comisarul european pentru Migraţie şi Afaceri Interne Dimitris Avramopoulos. În opinia sa, a ţine 49 de oameni pe ambarcațiuni pe mare, timp de aproape trei săptămâni, nu este tocmai o valoare europeană. Uniunea Europeană se referă la valorile umane și la solidaritate, iar dacă aceste valori nu sunt susținute, atunci nu vorbim despre Europa. La nivelul Comisiei, am făcut eforturi considerabile pentru a coordona angajamentele de relocare între statele membre și pentru a face posibilă debarcarea – a spus comisarul Avramopoulos:

    Permiteți-mi să felicit Malta, cel mai mic stat membru care a manifestat cea mai mare solidaritate. De asemenea, aș dori să felicit statele membre care au fost de acord să primească migranții debarcați în Malta. Germania, Franța, Portugalia, Malta, Luxemburg, Olanda, Italia, România și Irlanda au arătat solidaritate europeană în cel mai concret mod posibil. Acum sunt necesare un transfer rapid și o procesare urgentă a fiecărui caz.


    Europa trebuie să-și respecte datoria morală și umană când vine vorba de soarta migranţilor. De aceea, Comisia este pregătită să colaboreze cu statele membre pentru a stabili acorduri temporare. Acestea ne vor permite să fim solidari cu cele mai expuse țări din Uniune, evitând totodată crearea unui factor de atracție, şi vor servi ca o punte până la intrarea în vigoare a noului regulament Dublin – a mai spus comisarul.

    A venit momentul să finalizăm reforma normelor Uniunii Europene privind azilul. Comisia este pe deplin angajată, alături de Președinția României, să continue să colaboreze cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a atinge acest obiectiv important. Finalizarea reformei Uniunii în materie de azil este indispensabilă pentru limitarea migrației ilegale, pentru prevenirea mișcărilor secundare, pentru reducerea abuzurilor și pentru asigurarea rapidă a procesării cererilor de azil în Europa.

    Privind în urmă, la 2018, putem vedea că abordarea noastră la nivel european oferă rezultate pe toate fronturile. Pentru prima dată după muţi ani, numărul de treceri ilegale de frontieră se situează la nivelurile anterioare crizei. Au fost în jur de 150.000 de treceri ilegale, iar aceasta este cea mai mică cifră din 2013 încoace.