Tag: Mot à mot

  • Leçon 233 – Espérer

    Leçon 233 – Espérer

    Lecţia două sute treizeci
    şi trei





    Dominique: Bună ziua!


    Alexandru:
    Bună seara!


    Valentina:
    Bună!








    Bun venit, dragi
    prieteni !
    Je pense qu’aujourd’hui c’est le bon moment pour
    espérer – a spera.






    Cela
    nous permettra de rester, un petit peu encore, dans le monde des sentiments
    positifs.




    a spera – espérer


    eu sper – j’espère


    tu speri – tu espères


    el speră – il espère


    ea speră – elle espère


    noi sperăm – nous
    espérons


    voi speraţi -
    vous espérez


    ei speră – ils
    espèrent


    ele speră – elles
    espèrent




    Valentina : Eu sper că eşti bine. J’espère que tu vas bien.




    Pourtant, surtout pour ce verbe, à la première
    personne, le pronom sujet est régulièrement omis. Tout le monde dira:




    Valentina : Sper că eşti bine.


    Alexandru : Sper că nu te deranjez. J’espère que je ne te dérange pas.


    Valentina: Sper că nu e prea târziu. J’espère
    qu’il n’est pas trop tard.


    Alexandru: Sper că ai primit mesajul meu. J’espère que tu as reçu mon message.






    Retenez comme tel le syntagme:


    -sper că… j’espère
    que…




    Valentina: Tu speri că ea va telefona. Tu
    espères qu’elle appelera.


    Alexandru: El speră că muzeul este deschis. Il espère que le musée est ouvert.


    Valentina: Noi sperăm că vom găsi un hotel bun. Nous espérons trouver un bon hôtel.


    Alexandru: Voi speraţi că totul va fi bine. Vous espérez que tout ira bien.


    Valentina: Ei speră că vor fi fericiţi. Ils
    espèrent être heureux.








    Tout comme le verbe a se bucura – se réjouir, a
    spera
    permet deux constructions:




    -a spera că… suivi de l’indicatif


    et


    a spera să… suivi du subjonctif

    qui sont, parfois, synonymes:




    Valentina: Sper că nu va ploua.


    Alexandru: Sper să nu plouă. J’espère
    qu’il ne pleuvra pas.


    Valentina: Sper că voi reuşi. J’espère que
    je réussirai.


    Alexandru: Sper să reuşesc. J’espère
    réussir.


    Valentina: Sper că vă place această muzică. J’espère que vous aimez cette musique.


    Alexandru: Sper să vă placă această muzică. J’espère que vous aimerez cette musique.


    Valentina: Voi speraţi că veţi găsi bilete la concert. Vous espérez que vous trouverez des billets au concert.

    Alexandru: Voi speraţi să găsiţ bilete la concert. Vous espérez trouver des billets au concert.


    Valentina: Ei speră că veţi veni.

    Alexandru: Ei speră să veniţi. Ils espèrent
    que vous viendrez.








    Pour formuler un espoir, on utilise la structure


    -Să sperăm că…





    Valetina: Să sperăm că totul va fi bine. Espérons que tout ira bien.


    Alexandru: Să sperăm că ei au ajuns la timp. Espérons qu’ils sont arrivés à temps.


    Valetina: Să sperăm că el a luat permisul de conducere. Expérons qu’il a eu son permis de conduire.


    Alexandru: Să sperăm că în iarna aceasta va fi zăpadă. Espérons qu’il y aura de la neige cet hiver.






    Le participe du verbe a spera est


    -sperat






    Valetina: Eu am sperat că tu vei veni. J’ai
    espéré que tu viendrais.




    Pourtant, tout le monde dira plutôt:




    Alexandru: Am sperat că vei veni.



    Valetina: Nimeni nu a sperat că lucrurile se vor aranja. Personne n’a espéré que les choses s’arrangeraient.


    Alexandru: Cine ar fi sperat ? Qui l’aurait
    espéré?






    Pour terminer, nous faisons un halte rue de
    l’Espoir – ou de l’Espérance, puisque nous n’avons qu’un seul mot pour les
    désigner. Corina Chiriac y attend toujours le bonheur et espère encore le
    trouver.






    Să-i
    amintiţi, vă rog frumos, adresa mea/
    Rappelez-lui, s’il vous plaît, mon adresse

    Când
    vă-ntâlniţi cu fericirea:/
    Quand vous rencontrerez le bonheur,

    Casa
    cu plopi, Strada Speranței,
    la parter;/ L
    a Maison aux peupliers, Rue de l’Espoir, au
    rez-de-chussée


    O mai
    aştept şi mai sper. /
    Je l’attends et j’espère encore.






    Strada
    Speranţei
    est
    la chanson de notre petite leçon de roumain.


    LA REVEDERE!



    Strada Speranţei

    Vine sau nu vine, daţi-mi un răspuns

    Nu cred chiar de mine să se fi ascuns.

    Unde umblă? Unde este?

    De mi-ar da măcar o veste

    Să ştiu că există şi mi-ar fi de-ajuns.



    Refren:


    Să-i amintiţi, vă rog frumos, adresa mea

    Când vă-ntâlniţi cu fericirea

    Casa cu plopi, Strada Speranţei, la parter

    O mai aştept şi mai sper.


    Să o poftiţi , vă rog
    frumos, la masa mea


    Când vă-ntâlniţi cu fericirea,


    Să-mi toarne doar o picătură de nectar


    În cupa
    plină de-amar.



    Şi-ntr-o dimineaţă, dacă va veni,

    Poate sta şi-o viata, poate sta şi-o zi

    Pân’ la răsărit de lună

    Şi să-mi spună « Noapte bună »,


    Dar să plece numai când voi adormi.


    Refren

  • Leçon 231 – Se réjouir

    Leçon 231 – Se réjouir


    Dominique:
    Bună ziua!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!






    Bun venit, dragi
    prieteni !
    Aujourd’hui nous allons tout simplement nous réjouir
    – et trouver, pour cela, mille raisons. Le verbe roumain qui nous aidera à
    exprimer notre joie est :


    a se bucura – se
    réjouir






    eu mă bucur – je me
    réjouis


    tu te bucuri – tu te
    réjouis


    el se bucură – il se
    réjouit


    ea se bucură – elle se
    réjouit


    noi ne bucurăm – nous
    nous réjouissons


    voi vă bucuraţi – vous
    vous réjouissez


    ei se bucură – ils se
    réjouissent


    ele se bucură – elles se
    réjouissent








    Valentina : Eu mă bucur că sunt cu voi. Je me
    réjouis d’être avec vous.


    Alexandru : Tu te bucuri că exişti. Tu te
    réjouis d’exister.


    Valentina : El se bucură că a venit. Il est
    content d’être venu.


    Alexandru : Ea se bucură că poate asculta muzică.
    EIle se réjouit de pouvoir écouter de la musique.


    Valentina : Noi ne bucurăm că suntem împreună. Nous nous
    réjouissons d’être ensemble.


    Alexandru : Voi vă bucuraţi că aţi cumpărat
    fructe.
    Vous vous réjouissez d’avoir acheté des fruits.


    Valentina : Ei se bucură că au ieşit în oraş. Ils se
    réjouissent d’être sortis en ville.


    Alexandru : Ele se bucură că merg la mare. Elles se
    réjouissent d’aller à la mer.








    Quand
    on se réjouit pour une chose qui arrive, qui est déjà arrivée ou arrivera avec
    certitude, on utilise la structure:




    -a se bucura că


    comme
    nous venons de le faire.




    Valentina : Copiii se bucură că sunt în vacanţă. Les
    enfants se réjouissent d’être en vacances.


    Alexandru : Căţelul se bucură că a primit un os. Le chien
    est content d’avoir reçu un os.


    Valentina : Eu mă bucur că te văd. Je me
    réjouis de te voir.


    Alexandru : Tu te bucuri că vine primăvara. Tu te
    réjouis que le printemps arrive.








    Si
    l’on se réjouit pour une chose qui pourrait arriver, on emploie la structure:






    a se bucura să


    et,
    bien sûr, le conditionnel.






    Valentina : Eu m-aş bucura să merg la concert. Je me
    réjouirais d’aller au concert.


    Alexandru : Ei s-ar bucura să vină cu noi. Ils se
    réjouiraient de venir avec nous.


    Valentina : Tu te-ai bucura să primeşti un mesaj
    de la ea.
    Tu te réjouirais de recevoir un message d’elle.


    Alexandru : Luca şi Daria s-ar bucura să meargă
    în parc.
    Luca et Daria seraient contents d’aller au parc.








    S’y
    ajoutent quelques autres structures et formules :


    Valentina : Eu mă bucur mult. Mă bucur foarte
    mult.
    Je me réjouis beaucoup. Je suis très contente.


    Alexandru : Mă bucur din inimă. Mă bucur din
    toată inima.
    Je me réjouis de tout coeur.




    Valentina : Mă
    bucur din suflet. Mă bucur din tot sufletul. Je me réjouis de toute mon âme.




    Alexandru : Eu mă bucur pentru tine. Je suis
    contente pour toi.


    Valentina : Profesorii se bucură când elevii au
    rezultate bune.
    Les professeurs se réjouissent quand leurs élèves
    ont de bons résultats.




    Alexandru : Toată lumea se bucură. Tout le
    monde se réjouit.






    En
    fait, le verbe a se bucura cumule les fonctions de deux verbes
    français : « se réjouir » et « jouir (de) »






    Valentina : Voi vă bucuraţi de multă
    libertate.
    Vous
    jouissez d’une grande liberté.


    Alexandru : Tu te bucuri de soare. Tu profites
    du soleil.


    Valentina : Ea se bucură de viaţă. Elle jouit
    de la vie.






    Disons enfin que le nom roumain de notre capitale
    est Bucureşti. Or, plus ou moins par hasard, « bucur » est la racine du verbe a se bucura.
    Notre capitale est donc liée invisiblement à la joie.






    A
    cette joie linguistique, nous ajoutons une joie musicale : Noapte bună,
    Bucureşti
    – « Bonne nuit, Bucarest » – avec Angela Similea.






    LA
    REVEDERE !


    Noapte bună, Bucureşti




    Noapte bună, București, noapte bună!

    Vălul nopţii tainic
    te-a cuprins.


    Ici şi colo, rând pe
    rând, luminiţele de-argint


    La ferestre s-au
    stins.


    Noapte bună, Bucureşti,
    noapte bună!


    Pentru tine zboară
    versul meu


    Fiecărui colţişor îi
    urează-ncetişor

    Noapte bună, București, noapte bună!

    Şi luna adoarme
    deaprte, pe un colţ de nor


    În taină, iubirea
    veghează somnul tuturor.




    Noapte bună, Bucureşti,
    noapte bună!


    Pacea nopţii s-a lăsat
    uşor


    Dormi oraşul meu iubit
    şi visează liniştit


    Noapte bună, Bucureşti,
    noapte bună!




    Şi luna adoarme
    deaprte, pe un colţ de nor


    În taină, iubirea
    veghează somnul tuturor.


    Noapte bună, Bucureşti,
    noapte bună!


    Pacea nopţii s-a lăsat
    uşor


    Dormi oraşul meu iubit
    şi visează liniştit


    Noapte bună, Bucureşti,
    noapte bună!


    Noapte bună, Bucureşti,
    noapte bună!


    Noapte bună!



  • Leçon 228 – Être (révision 2 – futur, conditionnel)

    Leçon 228 – Être (révision 2 – futur, conditionnel)

    Lecţia
    două sute douăzeci şi opt


    Dominique:
    Bună ziua!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!






    Bun venit, dragi
    prieteni !
    Aujourd’hui, nous poursuivons notre survol du verbe a fi – être – par
    deux autres modes et temps. Et nous nous tournons,
    pour commencer, vers le futur.


    Valentina : Eu voi fi cu tine. Je serai avec toi.


    Alexandru: Tu vei fi primul. Tu seras le premier.


    Valentina : El va fi mulţumit de
    rezultat.
    Il sera
    content du résultat.


    Alexandru: Ea va fi invitată. Elle sera invitée.


    Valentina : Noi vom fi împreună. Nous serons ensemble.


    Alexandru: Voi veţi fi fericiţi. Vous serez heureux.


    Valentina : Ei vor fi politicoşi. Ils seront polis.


    Alexandru: Ele vor fi la aeroport mai devreme. Elles seront à l’aéroport plus tôt.






    Valentina : Eu nu voi fi acasă în week-end. Je ne serai pas chez moi ce week-end.


    Alexandru: Ei nu vor fi de acord. Ils ne seront pas d’accord.


    Valentina: Cum va fi timpul ? Quel temps fera-t-il ?


    Alexandru : Timpul va fi frumos. Il fera beau.


    Va fi soare. Il fera du soleil.


    Valentina : Tu nu vei fi la birou mâine? Tu ne seras pas au bureau
    demain ?


    Alexandru: Cine va fi invitat ? Qui sera invité ?


    Valentina : Unde veţi fi la ora cinci ?
    serez-vous à 5 heures ?


    Alexandru: Când va fi el aici ? Quand sera-t-il là ?






    Pour exprimer les actions
    possibles, nous avons besoin du conditionnel présent :






    Valentina : Eu aş fi încântată. Je serais enchantée.


    Alexandru: Tu ai fi ultimul venit. Tu serais le dernier venu.


    Valentina : El ar fi interesat de ofertă. Il serait intéressé par cette offre.


    Alexandru: Ea ar fi cu noi. Elle serait avec nous.


    Valentina : Noi am fi deja acolo. Nous serions déjà là-bas.


    Alexandru: Voi aţi fi cinci în maşină. Vous seriez 5 dans la voiture.


    Valentina : Ei ar fi mai prudenţi. Ils seraient plus prudents.


    Alexandru: Ele ar fi acceptate. Elles seraient acceptées.








    Valentina : Ar fi interesant. Ce serait intéressant.


    Alexandru : Voi nu aţi fi singuri. Vous ne seriez pas seuls.


    Valentina: Cine ar fi prezent ? Qui serait présent ?


    Alexandru : Tu nu ai fi mulţumit ? Tu ne serais pas content ?


    Valentina: Când ar fi ei acasă ? Quand seraient-ils chez eux ?


    Alexandru : De ce nu ar fi posibil ? Pourquoi ce ne serait pas possible ?


    Valentina: Ce ar fi să vină ? Et s’il venait ? ou …si elle
    venait ?






    În ziua când va fi să
    vii
    – « Le jour
    où tu seras enfin là ».

    En fait, cette petite phrase est
    plutôt difficile à traduire telle quelle. La chanson de Ducu Bertzi vous aidera
    à tout comprendre.





    LA
    REVEDERE !



    În ziua
    când va fi să vii




    În
    ziua când va fi să vii

    Iubire veche neschimbată

    Îti voi deschide înc-o dată

    Măcar acum de te-ai opri

    În ziua când va fi să vii.



    În ziua când va fi să vii

    Iţi voi ieşi cântând în cale

    Şi ochii grei de vindecare

    Privindu-te vor amuţi

    În ziua când va fi să vii.



    În ziua când va fi să vii

    Voi da perdelele-ntr-o parte

    Absenţa lor să nu mai poarte

    Nesomnul orelor târzii

    În ziua când va fi să vii.



    Şi-n ziua
    când va fi să vii

    Ce-ar mai putea să se întâmple

    Voi râde mult la tine-n tâmple

    Voi plânge-ncet când nu vei şti


    În ziua când va fi să vii.


  • Leçon 226 – A avea – révision 2 (futur, conditionnel)

    Leçon 226 – A avea – révision 2 (futur, conditionnel)

    Dominique:
    Bună ziua!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!




    Bun venit, dragi
    prieteni.

    Nous
    poursuivons aujourd’hui notre survol du verbe a avea – avoir.

    Aux formes
    que nous avons déjà révisées, nous ajoutons celles de deux autres modes et
    temps.




    Et nous commençons par le
    futur. Il est construit à l’aide de formes spéciales de l’auxiliaire a vrea -
    vouloir, auxquelles on ajoute le nom de l’action – c’est-à-dire avea.






    Valentina : Eu voi avea suficient timp. J’aurai assez de temps.


    Alexandru : Tu vei avea prioritate. Tu auras la priorité.


    Valentina : El va avea o maşină. Il aura une voiture.


    Alexandru : Ea va avea un copil. Elle aura un enfant.


    Valentina : Noi vom avea o vacanţă frumoasă. Nous aurons de belles vacances.


    Alexandru : Voi veţi avea ocazia să vizitaţi oraşul. Vous aurez l’occasion de visiter la
    ville.


    Valentina : Ei vor avea o supriză. Ils auront une surprise.


    Alexandru : Ele vor avea un nou coleg. Elles auront un nouveau collègue.


    Valentina : Eu nu voi avea suficient timp. Je n’aurai pas assez de temps.


    Alexandru : Voi nu veţi avea ocazia să vizitaţi oraşul. Vous n’aurez pas l’occasion de
    visiter la ville.


    Valentina : Cine va avea prioritate ? Qui aura la priorité ?


    Alexandru : De ce vor avea o surpriză ? Pourquoi auront-ils une surprise?






    Pour les actions
    réalisables mais incertaines, on utilise le conditionnel présent.
    Rappelons-nous ses formes pour le verbe a avea :






    Valentina : Eu aş avea o sugestie. J’aurais
    une suggestion.


    Alexandru : Tu ai avea suficientă benzină. Tu aurais assez d’essence.


    Valentina : El ar avea impresia că îl eviţi. Il aurait l’impression que tu
    l’évites.


    Alexandru : Ea ar avea succes. Elle aurait du succès.


    Valentina : Noi am avea nevoie de ajutor. Nous aurions besoin d’aide.


    Alexandru : Voi aţi avea informaţiile necesare.Vous auriez les informations nécessaires.


    Valentina : Ei ar avea două zile
    libere.
    Ils auraient deux jours de libre.


    Alexandru : Ele ar avea posibilitatea să studieze. Elles auraient la possibilité d’étudier.




    Valentina : Ea nu ar avea succes. Elle n’aurait pas de succès.


    Alexandru: Voi nu aţi avea informaţiile
    necesare.
    Vous n’auriez pas les informations nécessaires.


    Valentina : Tu ai avea suficientă
    benzină ?
    Aurais-tu assez d’essence ?


    Alexandru : De ce am avea nevoie de ajutor? Pourquoi aurions-nous
    besoin d’aide ?










    La langue roumaine
    comporte, elle aussi, un « si » conditionnel – dacă ou de
    – mais il n’impose aucune contrainte grammaticale. Notre langue utilise, dans
    ce cas, le temps logique.






    Valentina : Dacă eu aş avea timp, aş ieşi în
    oraş.
    Si j’avais le temps, je sortirais en
    ville.


    Alexandru : Dacă aş avea patru dromadere… Si j’avais quatre dromadaires…


    Valentina : Ce ai face, dacă ai avea patru dromadere ? Que ferais-tu si tu avais quatre dromadaires ?




    Alexandru : De-aş avea patru dromadere / N-aş mai visa
    hipopotami…


    Si j’avais quatre dromadaires / Je ne rêverais plus
    d’hippopotames




    Valentina : De-as avea patru dromadere / Mi-aş cumpăra un palmier…


    Si j’avais quatre dromadaires / Je m’achèterais un palmier…





    Que ferait Nicu
    Alifantis, s’il avait quatre dromadaires ? Il nous le dit moitié en
    roumain, moitié en français, dans sa « Ballade des dromadaires » – Balada
    dromaderelor.
    Sympa, non ?




    LA REVEDERE!






    Balada dromaderelor



    1.

    De-aş avea patru dromadere

    N-aş mai visa hipopotami

    Eliberat de mamifere

    L-aş admira pe-Apollinaire

    Si j’avais quatre dromadaires



    2.

    De-aşș avea patru dromadere

    Mi-aş cumpăra un palmier

    Şi stand sub el într-un hamac

    L-aş tot citi pe-Apollinaire

    Si j’avais quatre dromadaires

    Si j’avais quatre dromadaires



    Refren :

    Avec ses quatre dromadaires

    Don Pedro d’Alfaroubeira

    Courut la monde et l’admira

    Il fit ce que je voudrais faire

    Si j’avais quatre dromadaires

    Si j’avais quatre dromadaires



    3.

    De-aş avea patru dromadere

    Cu toate patru-aş pribegi

    În acea lume de himere

    Ce-a fost a lui Apollinaire

    Si j’avais quatre dromadaires

    Si j’avais quatre dromadaires



    4.

    De-aş avea patru dromadere

    M-aş putea duce şi în cer

    Ca un turn Babel terminat

    De dragul lui Apollinaire

    Si j’avais quatre dromadaires

    Si j’avais quatre dromadaires



    Avec ses quatre dromadaires

    Don Pedro d’Alfaroubeira

    Courut la monde et l’admira

    Il fit ce que je voudrais faire

    Si j’avais quatre dromadaires


    Si j’avais quatre
    dromadaires


    Si j’avais quatre
    dromadaires


    Si j’avais quatre
    dromadaires.



  • Leçon 220 – Conclusions et conséquences

    Leçon 220 – Conclusions et conséquences

    Dominique: Bună ziua!

    Ioana: Bună dimineaţa!

    Alexandru: Bună seara!

    Valentina: Bună!

    Bun venit, dragi prieteni ! Aujourd’hui nous allons réfléchir sur les conséquences de nos actions – ou de celles des autres – et tirer des conclusions. Je vous propose, pourtant, de commencer par nous familiariser avec un petit mot qui revient dans plusieurs syntagmes ou vocables que nous découvrirons aujourd’hui: aşa – ainsi

    Alexandru : Aşa sunt românii. Les Roumains sont comme ça.

    Valentina : Ea e drăguţă, nu-i aşa? Elle est jolie, n’est-ce pas?

    Retenez l’expression : Nu-i aşa ? N’est-ce pas?

    Maintenant nous sommes prêts à nous attaquer aux conséquences. Voici le premier syntagme construit à partir de ce petit mot. aşa că – alors, par conséquent

    Valentina : Ea mai are de lucru, aşa că rămâne la birou. Elle a encore du travail, alors elle reste au bureau.

    Alexandru : Este prea complicat, aşa că renunţ. C’est trop compliqué, par conséquent je renonce.

    C’est à partir du même petit mot qu’est construit un vocable à l’aide duquel on peut exprimer une conclusion ou l’effet d’une action : aşadar – donc, alors

    Alexandru : Aşadar ea nu a mâncat. Donc elle n’a pas mangé.

    Valentina : Aşadar este adevărat ? El a câştigat marele premiu ? Alors donc, c’est vrai ? Il a gagné le grand prix ?

    Un autre mot, que vous connaissez déjà, peut être utilisé à peu près dans le même sens. atunci – alors

    Alexandru : Atunci suntem de acord. Alors on est d’accord.

    Valentina : Atunci de ce nu ai spus nimic ? Alors pourquoi n’as-tu rien dit ?

    La liste des mots et syntagmes utilisés pour formuler une conclusion ou exprimer une conséquence est bien longue. Voici deux expressions quasiment synonymes :

    în consecinţă – par conséquent

    Valentina : Este ora cinci, în consecinţă putem pleca. Il est cinq heures, par conséquent nous pouvons partir.

    Alexandru : Problema s-a rezolvat, în consecinţă nu mai avem nevoie de instalator. Le problème est résolu, par conséquent nous n’avons plus besoin du plombier.


    Des fois, on peut omettre le syntagme et juxtaposer, tout simplement, la cause et sa conséquence, on le fait aussi en français :


    Valentina : Problema s-a rezolvat, nu mai avem nevoie de instalator. Le problème est résolu, nous n’avons plus besoin de plombier.


    prin urmare – donc, par conséquent

    Alexandru : Este luni, prin urmare muzeul este închis. C’est lundi, par conséquent le musée est fermé.

    Valentina : Prin urmare nu mai vii ? Alors tu ne viens plus ?

    Enfin, un dernier petit mot à mentionner aujourd’hui :deci – donc

    Valentina : Deci este posibil. Donc c’est possible.

    Alexandru : Adio, deci pe curând. Adieu, donc à bientôt.

    C’est la belle façon de se dire « Au revoir » imaginée par Mircea Vintilă et le groupe Pasărea Colibri.

    Adio, deci pe curând


    Iubito,
    poţi fugi cât vrei,

    În gând vei auzi paşii mei.

    Poţi spune vorbe multe în vânt,

    Eu n-am să ascult,

    Oh! N-am să le-ascult!



    Iubito, poţi în lume umbla

    De mine nu mai poţi scăpa.

    Voi trece zilnic prin gândul tău

    Prin ochii tăi.

    Prin ochii tăi.



    Refren :

    Căci spune-mi cine te-a mai purtat prin nori?

    Şi spune-mi cine te-a mai
    visat în culori?

    Şi ştii tu cine de toate a uitat,

    De când cu tine, prin ploaie a umblat?



    Nu uiţi tu zilele de mister

    Nici clipa când stele pier

    Nu uiţi ziua aceea de mai

    Când îmi spuneai:

    Mai stai, mai stai!



    Nu uiţi tu zilele de mister

    Nici clipa când stele pier

    Când timpul pentru noi dispărea

    Şi inima ta

    Bătea, bătea!

    Refren



    Te văd acum grăbita să pleci

    Cum cauţi doar cuvinte mai reci

    Le spui, dar în spatele lor

    Mai simt cum te dor.

    Mai simt cum te dor.



    Te vad cum mai încerci să zâmbeşti

    Dar ochii tăi fug de poveşti

    Şi nu te uiţi la mine plec?

    Deci, pe curând!

    Da, pe curând!



    Refren

  • Leçon 215 – L’approximation (I)

    Leçon 215 – L’approximation (I)


    Lecţia două sute cinciprezece




    Dominique: Bună ziua!


    Ioana: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!




    Bun venit, dragi prieteni ! Dune certaine façon, aujourdhui nous exerçons la tolérance : nous apprenons à faire des approximations. La question nest pas essentielle, mais elle nous permettra de construire de petites phrases usuelles. Un tas de vocables nous viendront en aide, la plupart interchangeables, qui correspondent tous aux mots français « environ », « quelque » etc. Les voici :




    aproximativ


    Ioana: Eu am aşteptat aproximativ zece minute. Jai attendu environ dix minutes.


    Alexandru : La festivităţi au participat aproximativ două mii de persoane. Quelque deux mille personnes ont participé aux festivités.


    Valentina : Aeroportul este la aproximativ şapte kilometri de oraş. Laéroport est à environ sept kilomètres de la ville.




    circa


    Ioana: Aparatul costă circa cincizeci de lei. Lappareil coûte environ cinquante lei.




    vreo


    Valentina : Cartea are vreo sută de pagini. Le livre a environ cent pages.


    Alexandru : Noi am rămas acolo vreo două săptămâni. Nous y sommes restés environ deux semaines.




    Le mot peut-être le plus fréquent et en même temps neutre et riche de sens utilisé pour exprimer une approximation est:



    cam



    Ioana : Prezentarea a durat cam o oră. La présentation a duré environ une heure.


    Alexandru : El a oferit cam zece mii de dolari. Il a offert quelque dix mille dollars.


    Valentina: Femeia avea cam patruzeci de ani. La femme était âgée denviron une quarantaine dannées.


    Ioana : Gara este cam departe. La gare est un peu loin.Alexandru: Tricoul roşu este cam mare. Le T-shirt rouge est un peu grand.


    Valentina: Eşti cam nostalgic. Tu es plutôt nostalgique.




    Le roumain comporte, lui aussi, 3 mots et expressions à laide desquels on peut faire des approximations un peu plus précises par rapport à une valeur donnée.



    aproape – près de, presque, à peu près



    Ioana: Noi am mers aproape douăzeci de kilometri. Nous avons parcouru à peu près vingt kilomètres.


    Alexandru : Calculatorul este aproape nou. Lordinateur est presque neuf.




    în jur de – autour de


    Valentina: Vacanţa lor a costat în jur de patru sute de euro. Leurs vacances ont coûté autour de quatre cents euros.


    Ioana : Sunt în jur de cinci persoanela fiecare masă. Il y a environ cinq personnes à chaque table.




    peste – plus de


    Alexandru : Copiii au mâncat peste trei kilograme de fructe. Les enfants ont mangé plus de trois kilos de fruits.


    Valentina: Ei sunt căsătoriţi de peste zece ani. Ils sont mariés depuis plus de dix ans.





    Enfin, un dernier mot aujourdhui, qui exprime un autre type dapproximation: lexcès.



    prea – trop


    Ioana: Este prea dificil. Cest trop difficile.


    Alexandru : Tu mergi prea repede. Tu marches trop vite.


    Valentina : Eu am venit prea devreme. Je suis venue trop tôt.




    -prea mult – trop


    Ioana: Este prea mult zgomot. Il y a trop de bruit.




    prea puţin – trop peu



    Valentina : Noi avem prea puţin timp. Nous avons trop peu de temps.



    Prea mult, prea puţin, prea mult – « Trop, trop peu, trop ». Nous exerçons ces syntagmesavec Alexandru Andrieş.




    LA REVEDERE !





    Alexandru Andrieş – Prea mult, prea puţin, prea mult


    Chiar înainte de-a mă trezi

    Te văd aici şi ştiu că ştii…

    La prînz te uit şi seara te-aştept,

    Cine zice c-aşa e drept ?




    Atunci când ne place

    Să ne sâcâim,

    Cînd n-avem ce face,

    Cînd stăm pur şi simplu şi nu ne gândim…




    Cînd e frig, cînd e cald,

    Cînd e prea strâmt, când e prea larg,

    Orice-ar fi, oricum ar fi,

    E sută la sută valabil, să ştii, şi e




    Prea mult, prea puţin, prea mult,

    Prea mult, prea puţin, prea mult,

    Prea mult, prea puţin, prea mult,

    Prea mult, prea puţin, prea mult, mmm…