Radio România Internațional

Tag: PAC

Fonduri europene pentru agricultură și sănătate

Cea de-a cincea reformă majoră a politicii
agricole comune s-a desfășurat în anul
2013 și a intrat în vigoare în 2015. Instituțiile europene s-au angajat
să adopte o nouă reformă în cadrul financiar multianual 2021-2027 până la
sfârșitul perioadei actuale 2020. Viitoarea Politică agricolă comună se va
concentra asupra a nouă obiective, care să reflecte funcționalitatea sa pe mai
multe planuri: economic, de mediu și socio-teritorial. Aceasta ar menține cei
doi piloni ai săi și cele două fonduri agricole pentru a sprijini programele naționale,
în funcție de o serie de măsuri alese pe baza unei abordări integrate.

Agricultura va
suferi cea mai drastică tăiere de fonduri. Cei mai afectați de această plafonare
vor fi marii fermieri, a precizat
europarlamentarul Carmen Avram, membru în Comisia pentru agricultură și
dezvoltare rurală din Parlamentul European.

Carmen Avram: România este văzută ca un stat care trebuie să se alinieze
evident la Politica agricolă comună, deci să accepte plafonarea subvențiilor,
ceea ce pentru noi evident ar fi dezastruos. În
aceste date care sunt furnizate și despre care se tot vorbește în Comisie și în
Parlament în general, nu se ține cont de exemplu despre faptul că România din
cei 850 de mii de fermieri pe care-i are, are doar 3% fermieri mari și ceea ce
ar putea să încline balanța spre tăierea subventiilor, că restul sunt fermieri
mici care se încadrează în subvențiile noi. Ce nu se spune este că acest 3%,
cât reprezintă fermierii mijlocii și mari, sunt cei care lucrează aproape jumătate
din pământul agricol și furnizează 75% din cerealele care se vând pe piața din
România, adică furnizează hrană bună și la un cost foarte bun. Nu putem să
acceptăm tăierea subvențiilor. Hrana noastră este asigurată de acești fermieri
mari. Nu se mai ține cont de faptul că fermierii noștri nu seamănă cu cei din vest.
Fermierii noștri nu dețin tot pământul pe care-l exploatează, el este și
arendat. Acestă arendă pe care ei o plătesc este cumva egală cu subvenția pe care
ei o primesc acum. Deci dacă li se taie subvenția celor care au peste 500 de
hectare, trebuie sa vină cu bani de acasă. Ei nu pot asigura hrana României cum
o fac fermierii mari. Deci presiunile sunt foarte mari și această linie de
mijloc se va găsi doar după ce va fi explicată foarte, foarte bine structura
agriculturii românești.

Din bugetul alocat Uniunii Europene, în actualul exercițiu financiar,
agricultura europeană beneficiază de circa 40%. Diferența este uriașă și se va
răsfrânge asupra plăților directe de care beneficiază fermierii, dacă se va
ajunge la 27%.

Carmen
Avram: Am discutat cu fermieri
mari. Unii spuneau că pe ei nu-i interesează foarte tare subvenția pentru că
deja le merge bine, dar ar trebui să ia în calcul faptul că unii dintre ei
cresc și vite și au și teren agricol și sunt ferme mixte, iar aceste ferme
mixte vor fi afectate de tăieri, pentru că în momentul în care nu mai ai
subvenții pe terenul agricol totuși va trebui să-ți hrănești animalele cu ceva,
dar în marea lor majoritate fermierii sunt foarte îngrijorați. Un grup de
fermieri o să vină la Bruxelles pe la începutul lunii decembrie, o să le intermediez
întâlniri cu membri ai Comisiei AGRI, ca să le explice mai clar și la prima
mână, ce înseamnă să fi agricultor în România. E o îngrijorare și e normal să
fie așa, pentru că oamenii întâmpină numai dificultăți financiare. E foarte
greu de spus ce s-a întâmplat în perioada de tranziție. Toți sperăm că nu vom
ajunge la asta. E foarte greu de spus pentru că aproape toată Comisia, sau mare
parte din Comisia Agriculturii este complet nouă și atunci, perioada fiind atât
de scurtă, de când am început să ne întâlnim în această formula, nu ne-a dat
șansa să ne cunoaștem atât de bine încât să pot să anticipez ce se întâmpla și
cum va arăta perioada de tranziție. Se va găsi probabil o variantă de compromis
între ceea ce se așteaptă și ceea ce este acum. Tot ce pot să sper este că
subvențiile care urmează să crească, de anul viitor să depășească 200 de euro,
vor rămâne totuși pentru România până la intrarea în vigoare a noii Politici
agricole comune.

Tăierea fondurilor pentru agricultură, va afecta plățile pentru agricultori,
nu va înlătura nici pericolul plafonării subvențiilor pe fermă și beneficiar.

Carmen Avram: Deocamdată se stă. Cei care sunt de partea României, în
special Italia, încearcă să obțină o perioadă de negociere pentru ceea ce s-a
negociat în celălat mandate, să nu fie întors la Comisie. De exemplu Franța solicit,
prin reprezentantul ei în Comisie, să se întoarcă această Politică agricolă
comună la nivelul -1, adică înainte de propunerea Comisiei nici măcar la
propunerea Comisiei pe care noi nu putem să o acceptăm în forma ei inițială. Se
duc negocieri intense pentru ca aceste dosare sa nu fie redeschise. Teoretic
dacă avem noroc și voturi putem să ajungem cu ceea ce s-a negociat în plenul
Parlamentului; la un moment dat daca nu avem noroc și voturi vom asista la
redeschiderea acestor dosare și asta va dura foarte, foarte mult. Asta e o altă
problemă,
pentru că dacă redeschizi dosarele și începi să le renegociezi implementarea
Politicii agricole commune, va fi la rândul ei întârziată, ceea ce înseamnă că
e nevoie de o perioadă de tranziție. Se vorbește deja foarte intens despre
organizarea acestei perioade de tranziție, pentru că politica ar trebui să intre
în 2021 și atunci dacă ea nu intră la momentul care trebuie, va urma o perioadă
de tranziție dificilă cu alte bugete și altă structură.

Introducerea plafonării de la 100.000 de
euro pentru o fermă, va duce la reducerea cu 445 de milioane de euro pe an
pentru subvențiile fermelor medii și mari, ce va afecta grav
competitivitatea acestor ferme, ele fiind cele mai competitive din România.
Chiar și dublarea sumei plăților directe pe hectar care ar urma să fie
redistribuită fermelor mici, nu va fi suficientă pentru creșterea
competitivității acestora. Comisia propune o
reducere a plăților de la 60 000 EUR și un plafon obligatoriu pentru
sumele de peste 100 000 EUR pe exploatație. În plus, programele de
intervenție sectoriale sunt transferate de la organizarea comună a piețelor, la
noile planuri strategice naționale.

Noua
arhitectură ecologică este mult mai flexibilă în ceea ce privește conceperea și
gestionarea sa, care este încredințată autorităților naționale. Acesta ar avea
trei aspecte: noua condiționalitate obligatorie, dar mai flexibilă în detalii;
programele privind clima și mediul care ar fi finanțate de Finanțarea
politicii agricole comune
și ar înlocui plățile ecologice existente și angajamentele de mediu și
climatice finanțate de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală -
FEADR.

În ceea ce
privește al doilea pilon: Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală nu
mai este un fond structural în cadrul comun al politicii de coeziune; rata de
cofinanțare se reduce cu 10 puncte procentuale; Comisia concentrează
intervențiile din motive de simplificare, deși unele dintre măsuri devin mai
puțin vizibile cum ar fi agricultura ecologică; în cele din urmă, normele
programului Leader se încadrează în domeniul de aplicare al politicii de
coeziune, chiar dacă finanțarea sa este finanțată din bugetul agricol. Din
totalul de aproximativ 43 mld. euro pe care se anticipează că PAC îi va pierde
în perioada următoare de finanțare raportat la cadrul actual, cea mai mare
scădere este înregistrată la nivelul plăților directe. În ultima perioadă,
Politica Agricolă Comună a trecut printr-un amplu proces de reformă, care s-a
concretizat într-un set de regulamente care stabilesc cadrul legislativ al PAC,
pentru perioada 2014-2020. În perioada 2021-2027 alocarea pentru Politica
Agricolă Comună la nivelul UE se anticipează a fi de 365 mld. euro, din care
286,2 mld. euro prin Fondul European de Garantare agricolă pentru Pilonul 1 și
78,8 mld. euro prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pentru
Pilonul 2.

Romania are nevoie de investiții în
agricultură dar și în sănătate

Dreptul bolnavilor trebuie să fie respectat
a spus vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Parlamentul European, Cristian
Buşoi.

Sunt multe lipsuri în sistem, nu s-au construit spitale și cele existente arată
rău, sănătatea, în general, nu este finanțată corespunzător nevoilor
pacienților și medicilor. Ce nu trebuie să uităm însă este că există bani
europeni care pot să ajungă în țară și să fie folosiți pentru suplinirea
lipsurilor. Avem la dispoziție în exercițiul financiar următor peste 9 miliarde
de euro, a spus vicepreședintele Comisiei de Sanătate Cristian Bușoi.

Cristian Buşoi: Trebuie investit
în cercetare, sunt bani și în programul Horizont Europa. M-am ocupat ca și
raportor pe partea de sănătate, sunt bani și-n industria pharma dacă vom ști să
găsim scheme de rambursare care să îi încurajeze să facă aceste investiții,
pentru că vorbim de miliarde și miliarde de euro și e nevoie de niște reguli
foarte clare.

Eurodeputatul Cristian Bușoi a mai spus că bugetul total al Programului de
Sănătate al UE a fost majorat. Toți acești bani pot însemna progres în medicină
și condiții mai bune în spitale și în cabinetele medicale. Trebuie doar să fie
accesați și utilizați cu folos în strictul interes al bolnavilor și al
medicilor care salvează vieți.

Cristian Buşoi: UE
poate avea o valoare adăugată, pentru că pe cetățean și pe român îl interesează
lucrurile concrete, pentru că aceste proceduri sunt valabile și în Belgia și în
Franța și în Italia și-n România și aceasta e o problemă gravă peste tot.
România dacă în unele statistici nu apare atât de grav, nu că nu ar exista,
ci pentru că din autocenzură ne raportăm și trebuie să ne oprim să ne mai auto-tratăm,
acestă auto medicație în care luam după ureche antibiotice este extrem de
nocivă, în domeniul veterinar lucrurile trebuie înțelese pentru că multe vin nu
doar din prescrierea haotică și nejustificatele antibiotice la oameni, ci și la
animale și de acolo pe lanțul alimentar și prin toate mijloacele se ajunge la
rezistență. La nivelul real trebuie să ne oprim să mai prescriem antibiotice
atunci când nu este cazul.

Europarlamentarul PPE Cristian Bușoi a
explicat, care sunt principalele cauze ale infecțiilor intraspitalicești și cum
ar putea să reducă România cazurile de acest fel.

Cristian Buşoi: Infecțiile
intraspitalicești sunt legate de existența antimicrobiană, pentru că anumite
bacterii din spital au căpătat rezistență și nu mai pot fi ținute sub control,
țin și de anumite măsuri de igienă de felul cum personalul medical face toate
procedurile necesare, de ordinea din spitale, cum intră familia, aparținătorii,
de felul în care se face cu adevărat cu biocide protejarea sălilor de operații
sau a tuturor spațiilor din spitale. Sunt multe cauze care necesită o abordare
complexă și care necesită în primul rând o voință foarte clară și niște
proceduri foarte clare. Dar așa cum am zis o bună parte din rezistența
împotriva microbilor la antibiotice, existența unor super bacterii și lucrul
acesta deja nu mai poate fi controlat așa cum ne-am dori.

Sunt multe cauze care necesită o abordare
complexă și care necesită în primul rând o voință foarte clară și niște
proceduri foarte clare, a mai spus Cristian Bușoi.

18 October 2019
Noua reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) și implicațiile ei pentru sectorul agricol românesc

Un nou cadru
de finanțare multianuală și o nouă reformă a PAC au fost adoptate în iunie 2018
de către Comisia Europeană și se află acum în procesul de codecizie.

Cea mai
importantă schimbare este un nou
parteneriat bazat pe un alt model de
gestiune în care partajul responsabilităților între Comisia Europeană și
statele membre se schimbă în favoarea acestora din urmă. Astfel, la nivelul UE
se stabilesc numai elementele necesare garantării caracterului comun al
politicii (obiective specifice comune, un număr redus de definiții și condiții
obligatorii aplicabile tuturor, un set de indicatori comuni de realizări,
rezultat și impact și un număr limitat de tipuri de intervenție.

Fiecare stat
membru va pregăti un Plan Național
Strategic pentru PAC 2021 – 2027 conținând elementele comune menționate mai
sus.

Statele
membre vor avea deplina libertate și flexibilitate să stabilească setul de
intervenții și condițiile de eligibilitate astfel încât să răspundă în modul
cel mai adecvat nevoilor și situațiilor specifice din țara respectivă.

O altă
schimbare majoră constă în trecerea la o
politică bazată pe performanță lăsând partea de control al
conformității/regularității și sancționarea lor în sarcina autorităților
naționale.

Articolul
de opinie al dlui Mihail Dumitru, Director General Adjunct (DDG),
Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală, Comisia Europeană este
disponibil în Newsletter-ul
IER.

(Mihai
Sebe, Biroul
Studii și Analize, IER)

11 July 2019
Agricultura europeană se bazează pe progres și pe inovație

La finalul anului de piață curent, se estimează că importurile de porumb ale UE vor depăși 23 de milioane de tone, mai mult cu 35% față de ultima campanie, care deja înregistrase o ascensiune rapidă a volumelor. Se vor încheia, astfel, trei campanii în care UE a devenit cel mai mare importator de porumb de pe Planetă. În paralel, din cauza lipsei de competitivitate, producția de porumb europeană se erodează: între 2012 și 2018, suprafața cultivată s-a diminuat cu 1,5 milioane de hectare, ajungându-se ca astăzi importurile să asigure 27% din consumul UE. Membrii Confederației Europene a Producătorilor de Porumb, reuniți la Bruxelles, atrag atenția că sunt, astfel, afectate situația macroeconomică a UE, prin dezechilibrarea balanței comerciale, și interesele consumatorilor europeni, care aspiră la hrană din producție locală, de calitate și durabilă, pe când porumbul importat, în mare parte din Ucraina, Brazilia și Canada, nu se supune acelorași standarde de producție impuse de UE propriilor agricultori (de exemplu, restricțiile privind utilizarea neonicotinoidelor, a atrazinei sau a OMG-urilor).

Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a declarat: S-a lansat platforma «Agricultură și progres», o platformă care reunește actorii din diferite domenii din sectorul agricol. Sperăm să se tragă un semnal de alarmă prin această platformă, pe orice subiect legat de inovație și dezvoltare în agricultură. Considerăm că, în acest moment, fermierii europeni sunt vitregiți din acest punct de vedere, nu li se dau toate instrumentele de care ar beneficia în ceea ce privește producția agricolă performantă și durabilă, în același timp.

Măsuri de sprijin al producătorilor din UE pot fi luate în cadrul reformei Politicii Agricole Comune (PAC) astfel: să se aloce minimum 60% din anvelopa primului pilon pentru plata de bază; să se limiteze condiționalitatea la cerințele actuale și să se considere ca eligibilă orice practică alternativă la rotația culturilor care contribuie în mod eficient la calitatea solurilor; să se limiteze transferurile de la primul la cel de-al doilea pilon la 15%, pentru consistență în sprijinul acordat de statele membre; să se prevadă alocarea unui procent de 30% din pilonul 2 pentru gestionarea riscurilor în vederea asigurării competitivității și a rezilienței exploatațiilor.

3 July 2019
Dosare neîncheiate, aflate acum pe agenda noului Parlament European

Noul Parlament european începe, așadar, să lucreze de mâine. Este implicat în alegerea noului președinte al Comisiei europene și a viitorilor comisari, dar, după această etapă, de departe cel mai important dosar care se va afla pe masa sa de lucru este aprobarea viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2021 – 2027.

Potrivit propunerilor făcute încă de anul trecut de actualul executiv comunitar, bugetul ar urma să fie de peste o mie 200 de miliarde de euro.

V-am tot spus că vom avea de înfruntat provocări enorme într-o lume în permanentă schimbare. Am ales să susținem o Europă stabilă, mai prosperă și mai socială și în același timp mai puternică în lume. Am ales să mergem înainte, iar viitorul buget multianual este modern, simplificat și mult mai flexibil, spune actualul președinte al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.

Iar bugetul pune accent pe stoparea migraţiei ilegale și apărare, dar şi pe dezvoltare regională, inovare şi cercetare.
Sunt încă negocieri între statele membre, iar multe nemulţumiri pleacă de la sumele de bani mai mici alocate agriculturii, cu 5 la sută în minus faţă de actualul buget multianual.

Politica agricolă comună ar urma să treacă şi printr-un amplu proces de reformă, care are de asemenea nevoie de aprobarea Parlamentului European. Ce ar urma însă să se schimbe?

Statele membre ar urma să fie responsabile pentru alegerea modului și a domeniilor în care să investească banii care le revin, ținând însă cont de strategia stabilită la nivel european, explica anul trecut comisarul pentru agricultură Phil Hogan:

Fiecare stat membru își va stabili propriul plan strategic în domeniul agricol. În fiecare an va prezenta Bruxelles-ului un raport de activitate și dacă se constată că nu au fost făcute suficiente progrese, Comisia poate interveni, cerând, de exemplu, un alt plan de acțiune. Se poate ajunge însă și la suspendarea plăților.

Până la reformarea politicii agricole comune, noul Parlament european mai dă un examen important. Trebuie să aprobe bugetul pe anul viitor al Uniunii Europene, de peste 168 de miliarde de euro. Suma include și contribuţia Marii Britanii, țară care, teoretic, se pregătește să iasă din spațiul comunitar cel mai târziu pe 31 octombrie.

Este ultimul buget propus de Comisia Europeană, condusă de Jean Claude Juncker. Este și ultimul din actualul cadru financiar multianual 2014-2020. Propunerile au fost făcute plecând de la ideea că Marea Britanie joacă un rol, pentru că această țară este inclusă în actualul buget multianual, spune comisarul european, Gunther Oettinger.

Și tot el ține să adauge că este luată în calcul și ideea că Regatul Unit nu își va onora obligațiile în ipoteza unui Brexit fără acord. În acest caz ar urma să se găsească soluții pentru a suplini cele 12 miliarde de euro, cât reprezintă contribuția Marii Britanii la bugetul Uniunii pe anul viitor.

1 July 2019
Sfârşitul unei crize pe piața europeană a produselor lactate

Sfârşitul unei crize pe piața europeană a produselor lactate: stocurile publice de lapte praf degresat sunt în prezent goale. La cea mai recentă licitație, cele 162 de tone rămase de lapte praf degresat dintr-un total inițial de 380 de mii de tone de stocuri publice au fost vândute, fapt care a dus la golirea completă a stocurilor totale achiziționate și gestionate de către Comisia Europeană.

În urma crizei pieței de produse lactate, care a confruntat producătorii din Uniunea Europeană cu prețuri mai mici în perioada 2015-2016, Comisia a cumpărat prin intervenții publice, între 2015 și 2017, un total de 380 de mii de tone de lapte praf degresat. Obiectivul a fost stabilizarea pieței și sprijinirea veniturilor fermierilor.

La sfârșitul anului 2016, Comisia a lansat un proces bazat pe licitații publice organizate o dată pe lună și apoi de două ori pe lună, în scopul vânzării precaute a produselor înapoi pe piață fără a o perturba.

Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a subliniat că vânzarea ultimelor stocuri publice de lapte praf degresat au închis acest capitol. Eliminarea stocului, fără perturbarea prețului laptelui praf degresat, este rezultatul gestionării cu răbdare și prudență a întregului proces de către Comisie începând cu 2015. Acțiunile Comisiei au avut ca rezultat prețuri mai mari și o piață stabilă – a mai spus comisarul Phil Hogan.

În perioadele de criză fluxul de numerar este important – este unul dintre motivele pentru care sunt frustrat eu însumi, ca şi un număr mare de state membre ale Uniunii Europene. Dintotdeauna, obiectivul meu a fost de a folosi intervenția publică drept măsură de protejare a veniturilor fermierilor și, în acest scop, ne-am opus, în ultimii trei ani, îndemnurilor de a reduce stocurile prin diverse metode, chiar și prin simpla lor distrugere. Niciuna dintre aceste opțiuni nu ar fi dus la rezultatul pe care l-am obținut acum. Din contră, dând dovadă de răbdare, am garantat protejarea nu doar a veniturilor fermierilor din sectorul european al lactatelor, ci și a intereselor contribuabililor europeni.

Încă o dată, Comisia Europeană și-a demonstrat angajamentul, sprijinul și solidaritatea față de agricultorii europeni în perioade de criză. Aceasta ilustrează, de asemenea, necesitatea și eficiența instrumentelor politicii agricole comune. Instrumentele adecvate au acționat ca o plasă de siguranță într-o perioadă de perturbare semnificativă a pieței, iar desfășurarea corespunzătoare și la timp a acestora a contribuit la asigurarea viabilității a sute de mii de fermieri producători de lactate.

La doi ani și jumătate de la prima licitație publică, stocurile publice sunt în prezent goale, iar prețul laptelui a crescut în mod semnificativ de la 26 de cenți pe kg în vara anului 2016, la 34 de cenți pe kg în mai 2019.

28 June 2019
PAC şi agricultura bio

În ultimii 10 ani, suprafața pe care se practică agricultura ecologică în Uniunea Euroepană s-a mărit de peste două ori și este încă în creștere. Agricultura bio va continua să se dezvolte prin intermediul eco-schemelor prevăzute în noua Politică Agricolă Comună, iar consumatorii vor putea avea încredere că produsele ecologice pe care le cumpără sunt de cea mai înaltă calitate.

În perioada 20 – 21 iunie 2019, a avut loc la Bucureşti al 13-lea Congres European Bio, care a reunit politicieni europeni şi români, dar şi fermieri care produc legume, fructe, lapte şi carne bio. Tema principală a congresului a fost Inovaţie şi tehnologie. Discuţiile au vizat noua arhitectură ecologică a Politicii Agricole Comune din perspectiva fermierilor, a consumatorilor şi a comunităţilor rurale. De asemenea, s-a discutat despre posibilitatea implementării unui nou plan european de acţiune ecologică, pentru perioada 2020-2027.

Agricultorii care produc alimente ecologice utilizează în mod responsabil resursele energetice și naturale, promovează sănătatea animalelor și contribuie la menținerea biodiversității, a echilibrului ecologic și a calității apei și a solului. Din ce în ce mai mulți consumatori din Uniunea Europeană cumpără alimente bio. Produsele alimentare bio nu mai sunt o nișă de piață, deși reprezintă doar o proporție mică din producția agricolă totală din Uniunea Europeană. În acest context, România şi-a propus să ajungă, până în 2021, la 500 de mii de hectare certificate în agricultura bio, în condiţiile în care în prezent există în jur de 364 de mii de hectare şi 10 mii de beneficiari înregistraţi.

Care este viitorul sectorului bio în contextul noii politici agricole comune, aflăm de la Marian Cioceanu, preşedintele Asociaţiei BioRomânia: Politic, se va încerca să se facă bilanțul dosarului pentru subvențiile în agricultura bio pe viitoarea politica agricolă comună și se va analiza în ce stadiu am ajuns cu aceste eco-scheme de calitate. Asta este oarecum inovația pentru viitoarea politică agricolă comună, adică vor putea beneficia de subvenții ecologice, să spunem aşa, toți fermierii, aplicând diferite eco-scheme. Marea noastră bucurie este că fermierii bio beneficiază de toate acestea eco-scheme, pentru că nu folosesc nici îngrășăminte chimice, nici pesticide, obligatoriu fac rotația culturilor și așa mai departe, și toți suntem foarte interesați și nerăbdători să vedem că viitoarea politică comună va fi într-adevăr verde.

Noile norme ale Uniunii Europene privind producția ecologică vor garanta calitatea alimentelor, protecția mediului și bunăstarea animalelor de-a lungul întregului lanț de aprovizionare.

28 June 2019
Sprijinirea fermierilor din România

În agricultură nu ai cum să te dezvolți fără a avea forme asociative consistente și bine organizate. Statele membre vor fi obligate să investească bani europeni în servicii de consultanță, pentru a le explica fermierilor ce pot și ce nu pot să facă, ce e bine și ce nu a spus eurodeputatul Daniel Buda. Acesta s-a referit și la dezvoltarea capacităților de procesare, pentru ca România să nu mai fie importator net de produse finite. Fermierii trebuie să înțeleagă, că e nevoie să se asocieze și să-și dezvolte capacitățile de procesare, în așa fel încât să nu mai fim exportatori neți de produse brute și, în același timp, să fim importatori neți de produse finite. De exemplu grâul, noi exportăm grâu în alte state și importăm pâine congelată, paste făinoase sau alte produse din făină.

Daniel Buda: În ceea ce înseamnă zona sectorului agricol am insistat foarte mult pe susținerea de nou fermier. Este un concept preluat de la americani. Americanii au această chestiune nu este foarte bine privit. Agricultura are foarte mult de câștigat de pe urma acestui nou concept. Avem astăzi în politica agricolă comună pe de o parte o formă de sprijin pentru fermieri cei care vor să se apuce dar din păcate fac parte din aceată categorie de până la 30 de ani, până la 40 de ani și vor să prelungească până la 45 de ani, însă vreau să consolidez acest concept de nou fermier acea persoană care vrea să se apuce de agricultură, dar care în urmă cu 10 ani de zile nu a mai practicat sau nu a mai avut activități în sectorul agricol.

Ținta mea este in primul rând cei care sunt înafara României ma refer aici la cei care sunt in Diasoora și care ar dori să se întoarcă acasa care s-au săturat să trăiască sau să muncească pe câmpurile străinilor dacă ne gândim ce se întâmplă în Italia, în sudul Italiei să găsim forme de sprijin pentru acești noi fermieri. Dacă vin și ii oferi posibilitatea de a accesa acele fonduri pe care poate să le acceseze orice fermier fără să le dea o formă de sprijin oarecare unei astfel de persoane nu va putea rezista pe piață și de aceea cred că trebuie să ne preocupăm de ceea de înseamnă sprijinirea acestor noi fermieri astfel încât ei să poată să aibă un bun start în agricultură.

Fermierii europeni trebuie sprijiniți în practicarea unei agriculturi ,,verzi şi trebuie să fie plătiți atunci când decid practicarea unei agriculturi ecologice de natură să asigure un mediu curat și oxigen de calitate pentru întreaga Europă.

Convergența externă sau egalizarea subvențiilor între fermierii din vest și cei din est trebuie să devină un obiectiv clar pentru următorul Parlament European, dat fiind faptul că toți fermierii sunt actori pe aceeași piață a mai spus eurodeputatul Daniel Buda.

21 June 2019
Ce așteptări există cu privire la Noul Model de Performanță propus de către Comisia Europeană?

Institutul European din România găzduiește, în cel mai
recent număr al Newsletter-ului IER, un interviu cu dl Alan Matthews, profesor
emerit PAC, Departamentul de Economie, Trinity College Dublin, Irlanda. Cu
această ocazie, a fost invitat să analizeze noul model de performanță propus de
către Comisia Europeană pentru cadrul financiar multianual post-2020.

Profesorul Matthews aduce în discuție prezentarea unei serii
de propuneri radicale privind viitorul politicii agricole comune (PAC) a UE
post-2020, de către Comisia Europeană. Unul dintre elemente propune schimbări
în arhitectura verde a PAC, în vederea atingerii unui nivel mai ridicat de
ambiție în domeniul mediului înconjurător și a schimbărilor climatice. Un alt
element propune un nou model de performanță, care ar schimba regulile după care
statele membre primesc alocările pentru PAC. În loc de un model bazat pe
conformitate (care verifică dacă toate cerințele de eligibilitate sunt
îndeplinite atunci când se fac plăți către fermieri) PAC se va îndrepta către
un model bazat pe performanță (care verifică dacă țintele stabilite de către
statele membre prin planurile strategice pentru PAC sunt îndeplinite ca bază pentru
eligibilitatea plăților către statele membre).

Interviul integral poate fi accesat aici și
este disponibil atât în limba română, cât și în limba engleză.

13 June 2019
Le Conseil informel des ministres de l’Agriculture et de la Pêche

Présents en Roumanie, pays qui détient la présidence tournante de l’UE, plusieurs responsables européens ont entrepris début juin une série de visites sur le terrain afin d’observer les effets des investissements dans l’agriculture. Leur tournée a débouché sur une réunion informelle des ministres de l’Agriculture et de la Pêche. Organisé le 4 juin, sur Bucarest, le conseil a porté principalement sur la recherche dans l’agriculture et l’agriculture verte.
Susceptible de répondre aux défis auxquels se heurte actuellement l’agriculture européenne, la PAC se donne pour but d’encourager la coopération dans le domaine de la recherche et de l’innovation pour une agriculture durable. Il est essentiel que les décideurs politiques se munissent d’instruments efficaces afin de permettre une collaboration encore plus serrée aussi bien au sein de l’UE, qu’au-delà de ses frontières, avec un accent particulier sur le domaine de la recherche.

Pour une mise à profit du potentiel européen en matière d’agriculture biologique, il faudrait que les pays de l’Union développent de nouveaux modèles d’affaires qui précédent la ferme, tout en allant au delà du consommateur. La présidence roumaine du Conseil de l’Europe a fait de l’agriculture verte un de ses principaux objectifs. Dans ce sens, la Roumanie a organisé le 5 avril dernier, un sommet ayant comme principaux thèmes la recherche et l’innovation comme point de départ pour l’essor de l’agriculture européenne, des zones rurales et de la bio-économie. Car, il convient de préciser que la bio-économie aura un rôle essentiel non seulement pour booster la croissance économique et l’occupation de la main d’œuvre, mais aussi pour contribuer à la création de nouvelles opportunités de développement rural en Europe. C’est la raison pour laquelle, les responsables européens encouragent tous les pays communautaires à s’inscrire sur la voie d’une agriculture biologique à long terme.

La future Politique agricole commune se donne pour but, entre autres, de renforcer la mise en place d’une économie verte qui s’associe de différents instruments de politique agricole et de développement rural. Présents sur Bucarest, le 4 juin dernier, les ministres européens de l’Agriculture et de la Pêche se sont réunis au Palais du Parlement pour un conseil présidé par le ministre roumain de tutelle, Petre Daea. La réunion s’est déroulée en présence du commissaire européen à l’Agriculture et au Développement rural, Phil Hogan.

La recherche et la bio-économie sont des priorités-clé dans le domaine de l’agriculture, car elles permettent aux fermiers des Etats membres de l’Union de s’aligner sur les standards toujours plus hauts imposés par la Politique Agricole Commune (PAC), notamment en matière d’environnement et de climat, a déclaré le ministre roumain, Petre Daea, lors d’une conférence de presse tenue à l’issue du conseil. Selon Phil Hogan, la nouvelle PAC offrira davantage d’argent aux petits et moyens fermiers de l’espace communautaire. De même, l’adoption d’une stratégie dans le domaine de la bio-économie permettra de créer environ un million d’emplois dans l’UE d’ici 10 à 12 ans. La Commission européenne a alloué 10 milliards d’euros à la bio-économie et au développement des ressources naturelles pour la période 2021-2027 a encore ajouté le commissaire européen.

11 June 2019
Cercetarea în agricultură şi bioeconomie

Comisia Europeană a alocat 10 miliarde de euro pentru bioeconomie şi dezvoltarea resurselor naturale pentru perioada 2021-2027.

La Bucureşti s-a desfăşurat, în această săptămână, o reuniune informală a miniştrilor agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene pe tema Cercetarea în Agricultură şi Bioeconomie – Crearea de sinergii, prezidată de ministrul român al agriculturii, Petre Daea.

La lucrări, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, a anunţat că forul european a alocat 10 miliarde de euro în propunerea cadrului financiar multianual pe agricultură pentru perioada 2021 – 2027 pentru bioeconomie şi dezvoltarea resurselor naturale. Oficialul european a subliniat că ar dori ca Politica Agricolă Comună să îşi joace pe deplin rolul în dezvoltarea bioeconomiei.

Inovarea este esenţială pentru pregătirea agriculturii pentru viitor, dar şi pentru a asigura oportunităţile în acest sens. Avem mari oportunităţi pentru creşterea şi ocuparea forţei de muncă în mediul rural pentru exploatarea potenţialului bioeconomiei. Estimăm că până în 2030, putem crea un milion de locuri de muncă în agricultură, însă fermierii trebuie să fie în centrul politicilor noastre. Aceştia trebuie să joace un rol important în crearea şi menţinerea în mediul rural a locurilor de muncă şi în ultimii ani am subliniat acest lucru începând cu declaraţia din 2016 în care am stabilit principiile temei pe care o discutăm acum. Fundaţia este acum turnată, iar preşedinţia finlandeză va continua acest demers, continuând să clădească peste munca preşedinţiei române şi să vină cu următoarele măsuri practice, cu programele care să permită implementarea politicilor elaborate până acum.

Comisarul european a susţinut că îi este recunoscător preşedinţiei României şi ministrului Agriculturii personal pentru atenţia pe care o acordă bioeconomiei şi pentru modul în care România poate contribui la dezvoltarea agriculturii în Europa.

Bioeconomia acoperă toate sectoarele şi sistemele care se bazează pe resurse biologice. Acesta este unul dintre cele mai mari şi mai importante sectoare ale Uniunii, care include agricultura, silvicultura, pescuitul, alimentele, bioenergia şi bioprodusele, cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ două miliarde de euro şi în care muncesc aproximativ 18 milioane de persoane. De asemenea, acesta este un domeniu esenţial pentru stimularea creşterii în zonele rurale şi de coastă.

Uniunea Europeană finanţează deja cercetarea, demonstrarea şi punerea în aplicare a unor soluţii durabile, bazate pe incluziune, şi circulare, inclusiv cu 3,85 miliarde de euro alocate în cadrul actualului program de finanţare – Orizont 2020.

6 June 2019
04.06.2019 (mise à jour)

Consultations – Le président roumain Klaus Iohannis a commencé mardi des consultations avec les partis représentés au parlement du pays, sur les manières de mettre en place le résultat du référendum sur la justice du 26 mai dernier. Le but en est de trouver les meilleures solutions, afin de modifier la législation. Le chef de l’Etat a reçu mardi les représentants du Parti National Libéral (PNL), suivis par ceux de l’Union Sauvez la Roumanie (USR) et de l’Union Démocrate-Magyare de Roumanie. (UDMR). Pour leur part, les libéraux ont fait savoir qu’ils soutenaient toutes les initiatives de modification de la Constitution et toute autre initiative nécessaire pour transformer en réalité la volonté exprimée par les Roumains par le biais du référendum. Le leader des libéraux, Ludovic Orban, estime que c’est le bon moment de reprendre les débats publics sur les lois régissant le fonctionnement de la justice en Roumanie. Pour sa part, le leader de l’USR, Dan Barna, a souligné que la réforme constitutionnelle devait être élargie pour inclure aussi d’autres domaines à part les questions mentionnées dans le référendum. Enfin, le chef de l’UDMR, Kelemen Hunor affirme que les représentants de la minorité magyare de Roumanie sont favorables à une modification de la constitution qui supprime les décrets d’urgence en matière de corruption. Mercredi, le président Iohannis aura des consultations avec les représentants du Parti du Mouvement Populaire (PMP), de l’Alliance des Libéraux et des Démocrates (ALDE), ainsi qu’avec les représentants du groupe parlementaire Pro Europa, du groupe des minorités nationales et ceux du PSD. Rappelons-le, lors du référendum sur la justice, organisé simultanément avec les élections européennes, plus de 80% des électeurs à y avoir participé se sont déclarés favorables à l’interdiction de l’amnistie et du pardon pour des délits de corruption, ainsi qu’à l’interdiction des ordonnances gouvernementales d’urgence en matière de délits et de peines et de l’organisation judiciaire, corroborée avec la possibilité d’en saisir la Cour constitutionnelle.

Discussions – La première ministre roumaine, Viorica Dăncilă, s’est entretenue mardi, à Bruxelles, avec le président de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker, et avec le premier vice-président, Frans Timmermans, au sujet de la présidence roumaine du Conseil de l’UE qui s’achèvera dans moins d’un mois. Selon un communiqué, Jean-Claude Juncker a remercié la cheffe du cabinet de Bucarest pour l’activité excellente, jusqu’ici, de la Présidence roumaine de l’Union, qui a finalisé plus de 100 dossiers, dont les plus importants visent la Police européenne aux frontières et la Garde de côte, l’Autorité européenne du travail, la Directive européenne du droit d’auteur et la Directive européenne sur le Gaz. Les deux responsables européens ont également salué l’engagement du gouvernement roumain d’arrêter les controversées réformes en matière de justice et de reprendre tout de suite le dialogue dans le cadre du Mécanisme de coopération et de vérification (MCV), afin de faire des progrès en ce qui concerne les réformes du système judiciaire et la lutte contre la corruption. Les débats ont aussi visé le résultat du récent scrutin européen.

Agriculture – Le ministre roumain de l’Agriculture, Petre Daea, a présidé mardi, à Bucarest, la réunion informelle des ministres de l’agriculture et de la pêche des Etats membres de l’UE. La recherche et la bio-économie sont des priorités-clé dans le domaine de l’agriculture, car elles permettent aux fermiers des Etats membres de l’Union de s’aligner sur les standards toujours plus hauts imposés par la Politique Agricole Commune (PAC), notamment en matière d’environnement et de climat, a déclaré Petre Daea lors d’une conférence de presse tenue à l’issue du conseil. Selon le commissaire européen à l’Agriculture, et au développement rural, Phil Hogan, la nouvelle PAC offrira davantage d’argent aux petits et moyens fermiers de l’espace communautaire. De même, l’adoption d’une stratégie dans le domaine de la bio-économie permettra de créer environ un million d’emplois dans l’UE d’ici 10 à 12 ans. La Commission européenne a alloué 10 milliards d’euros à la bio-économie et au développement des ressources naturelles pour la période 2021-2027 a encore ajouté Phil Hogan.

Tennis – Au tournoi de tennis de Roland Garros, la joueuse roumaine Simona Halep, tenante du titre et tête de série n°3, affrontera, mercredi en quarts de finale, la jeune Américaine de 17 ans, Amanda Anisimova (51 WTA). Dans les huitièmes de finale, Simona Halep a battu, en deux sets et au bout de seulement 45 minutes, la Polonaise Iga Swiatek (18 ans, 104 WTA).

Météo – L’instabilité atmosphérique se prolongera jusqu’à jeudi dans la soirée, annoncent les météorologues, avec des précipitations significatives sur l’ensemble du pays, des orages et du vent très fort. Les températures maximales iront de 19 à 28 degrés.

4 June 2019
Sprijin financiar pentru tinerii fermieri

Comisia Europeană şi Banca Europeană de
Investiţii (BEI) au lansat un program comun pentru finanţarea de împrumuturi
pentru tineri agricultori, în valoare de 1 miliard de euro. Decizia survine în
condiţiile în care accesul la finanțare este esențial și,
subliniază Comisia, de prea multe ori, reprezintă un obstacol pentru tinerii
care doresc să activeze în acest domeniu.

În 2017, de exemplu, 27% dintre cererile depuse la bănci de către tineri
din Uniunea Europeană au fost respinse, comparativ cu doar 9% în cazul altor
fermieri.În condițiile în care 11 %
dintre fermierii europeni au vârsta sub 40 de ani, sprijinirea fermierilor
tineri în acest sector este o prioritate pentru Comisia Europeană și pentru
politica agricolă comună în perioada de după anul 2020, a declarat comisarul pentru agricultură,
Phil Hogan:

Tinerii
fermieri se află în centrul modelului nostru european de fermă familială și vor
juca un rol crucial în susținerea acestui model pentru viitor. Dar statisticile
actuale sunt îngrijorătoare – ponderea administratorilor de ferme sub 35 de ani
reprezintă doar aproximativ 5% din toate fermele din UE. Atragerea de noi
fermieri tineri și facilitarea dezvoltării afacerilor acestora este imperativă
pentru viitorul sectorului nostru agricol. Trebuie să finanțăm nevoile de
afaceri ale tinerilor agricultori și să reiterăm importanța pentru agricultura
UE și pentru viitorul politicii agricole comune, trebuie să abordăm
volatilitatea prețurilor și nevoia de sprijin pe termen scurt pentru capitalul
de lucru, pentru a depăși dificultățile temporare de lichiditate ale
întreprinderilor viabile. Având în vedere acest lucru și în
fața presiunii permanente asupra bugetului PAC, dorim să transmitem un semnal
clar agricultorilor noștri anunțând o nouă inițiativă comună care oferă noi
posibilități de finanțare pentru a putea face față cu siguranță în viitor.

Programul va fi gestionat la nivel de
stat membru de către băncile și societățile de leasing care își desfășoară
activitatea în Uniune. Băncile participante ar trebui să contribuie cu sume
corespunzătoare celor angajate de Banca Europeană pentru Investiţii, ridicând
astfel valoarea totală la un nivel potențial de 2 miliarde EURO. Iar fermierii
tineri ar trebui să aibă prioritate.

Programul urmăreşte să rezolve mai multe
dintre lacunele actuale cu care se confruntă fermierii, iniţiativa urmărind să
aducă pentru aceştia rate mai mici ale dobânzilor, perioade mai lungi, de până
la 5 ani, după care să înceapă rambursarea creditelor, respectiv mai multă
flexibilitate, în funcție de condiții, pentru a răspunde volatilității
prețurilor din sectorul agricol, iar fermierii să aibă, astfel, posibilitatea
de a plăti creditele în perioade dificile.

23 May 2019
14.05.2019 (mise à jour)

Bruxelles – Le ministre roumain de l’Agriculture, Petre Daea, a présidé mardi la réunion du Conseil «Agriculture et pêche» de l’Union européenne. Le principal thème à l’agenda de la réunion était le nouveau modèle de performance de la Politique agricole commune, la PAC. Les travaux ont visé également le Règlement relatif aux plans stratégiques relevant de la PAC. C’était aussi l’occasion pour la Commission européenne d’informer et d’échanger avec les membres du Conseil au sujet d’une vision stratégique sur le long terme pour une économie neutre d’un point de vue écologique pour ce qui est de l’agriculture, ainsi que sur la Déclaration pour un avenir numérique intelligent et durable de l’agriculture et des zones rurales européennes.

Justice – La ministre par intérim de la Justice, Ana Birchall, a fait savoir mardi que les autorités de Madagascar ont approuvé l’extradition de Radu Mazare, ancien maire de Constanta (ville port roumaine à la Mer Noire). Rappelons-le, Radu Mazare a été arrêté il y a une semaine à Madagascar, suite à un mandat d’arrêt international émis par les autorités roumaines. L’ancien maire a plusieurs condamnations en Roumanie, certaines n’étant pas définitives. Il a été condamné définitivement à 9 ans de prison ferme dans un dossier de rétrocessions fictives de terrains. Radu Mazare se trouve à Madagascar depuis décembre 2017, où il a fait des démarches pour obtenir l’asile, invoquant des pressions politiques dans les procès pénaux dont il faisait l’objet.

Investissements – Au cours du premier trimestre de cette année, les investissements étrangers directs en Roumanie ont baissé de 20% par rapport à la même période de l’année dernière, a fait savoir mardi la Banque nationale de la Roumanie. De même, à comparer la période janvier – mars 2019 avec celle de 2018, l’on constate que le nombre des sociétés à capital étranger nouvellement créées en Roumanie a augmenté de 9% pour atteindre les 1500 sociétés ouvertes au cours des mois mentionnés, c’est ce que constate l’Office national du Registre du Commerce. Notons aussi qu’au 31 mars 2019, la Roumanie comptait plus de 220.000 compagnies à capital étranger, dont la plupart (soit quelque 48.000) sont italiennes. Toutefois ce sont les sociétés néerlandaises qui réunissent le capital étranger le plus important, soit plus de 13 milliards de dollars.

Cannes – Ouverture, mardi, la 72e édition du Festival de Cannes, qui se déroulera jusqu’au 25 mai. La Roumanie y est présente dans les sélections officielles et parallèles. Corneliu Porumboiu retourne à Cannes, cette fois-ci en compétition pour la Palme d’Or, avec son dernier long métrage, « La Gomera / Les siffleurs ». C’est le premier film que Porumboiu tourne également à l’étranger, sur l’île de La Gomera, dans les Canaries, et à Singapour. Un programme de courts-métrages, Romanian Short Waves, sera également présenté à Cannes dans le Short Film Corner, un forum dédié au films courts et à la promotion des jeunes talents. Parmi les 13 courts-métrages sélectionnés, compte « Cadou de Crăciun » / « Cadeau de Noël » de Bogdan Mureşanu, qui a gagné le Grand Prix du Festival de Clermont-Ferrand cette année. Une autre présence roumaine à Cannes sera le réalisateur, scénariste et producteur Cătălin Mitulescu, qui sera membre du jury des courts métrages et de la Cinéfondation.

Tennis – Mardi, au premier tour du tournoi de Rome, la joueuse roumaine de tennis Irina Begu (113e WTA) a été éliminée de la compétition par la Russe Daria Kassatkina (21e WTA). Ce mardi encore, la Roumaine Mihaela Buzărnescu (29e WTA) s’est qualifiée au 2e tour de la compétition après que la Lettonne Jelena Ostapenko (27e WTA) se soit retirée du match au score de 6-2 5-4. A nouveau numéro 2 mondiale, Simona Halep est elle aussi présente au tournoi de Rome, où elle rencontrera au second tour une des Tchèques Marketa Vondrousova ou Barbora Strycova.

Météo – Une alerte jaune aux fortes précipitations et à l’instabilité atmosphérique concerne sept départements du sud et sud-ouest du pays jusqu’à mercredi matin. Un autre avertissement à l’instabilité atmosphérique accentuée est valable sur le reste du territoire jusqu’à vendredi matin. Des averses, des phénomènes électriques et de brèves intensifications du vent sont attendues, ainsi que des quantités d’eau qui pourraient dépasser les 15-20 l/mp, voire les 40 l/mp par endroits. Le vent sera très fort en montagne, notamment sur les sommets, où les rafales peuvent atteindre les 80 km/h. On attend du vent très fort aussi sur le sud et le centre du pays, avec des rafales entre 45 et 55 km/h. Dans les 24 prochaines heures, les températures maximales iront de 14 à 23°C.

14 May 2019
LEADER în cadrul Politicii Agricole Comune, realizări și perspective post-2020

Programul LEADER la nivelul UE oferă noi oportunităţi de dezvoltare rurală, prin modul de abordare a nevoilor locale. Astfel, are loc întărirea capacităţii de dezvoltare şi implementarea strategiilor locale de dezvoltare în vederea conservării patrimoniului rural şi cultural, precum și dezvoltarea mediului economic și social.

Implementarea unui program orientat spre construirea de parteneriate public-private și valorificarea resurselor locale este rezultatul unor factori care afectează zona rurală: presiunile asupra mediului înconjurător, răspândirea rapidă a noilor tehnologii, îmbătrânirea populaţiei şi depopularea rurală.Alocarea de 5% din bugetul Politicii Agricole Comune și după anul 2020 va avea ca rezultat o finanțare substanțial mai scăzută, comparativ cu perioada curentă.

Alexandru Potor, președintele Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală, ne-a spus: S-a dovedit că este un program eficient, care generează foarte multe proiecte, o șansă de a ajunge cu finanțarea europeană la ,,firul ierbii, la proiectele care sunt cu adevărat importante pentru comunitate.

O a doua opțiune, reprezentată de LEADER, s-a direcționat către proiectele mici, de dimensiune mai redusă, în așa fel încât să asistăm la o democratizare a accesului la fonduri și europene, și naționale.Între direcțiile cele mai importante pe care le-am vizat, la nivelul strategiilor GAL, de a crea locuri de muncă, și sunt suficient de multe proiecte, au fost investiții la nivelul fermelor, în dezvoltarea de servicii non-agricole, de asemenea pentru partea de pregătire a personalului. Toate acestea au vizat, până la urmă, creșterea capacității de a avea mai multe locuri de muncă în mediul rural și acest obiectiv va continua, în mod sigur va fi una dintre prioritățile programului LEADER pentru perioada 2021 – 2027.

Discuția pe care am văzut-o purtată la Bruxelles, ca propunere generală, este ca procentul de minimum 5% din fondurile de dezvoltare rurală să fie menținute pentru programul LEADER. Într-o discuție pe care am avut-o cu celelalte asociații ale GAL-urilor din Europa, noi ne-am exprimat, să spunem, părerea de rău că resursa financiară nu crește mai mult de 5% pentru LEADER, dar se pare că la nivel european există o comuniune de păreri că aceasta ar fi cifra care ar fi propusă ca minimă. Asta nu înseamnă, în schimb, că fiecare stat membru poate decide să acorde mai mulți bani pentru programul LEADER, lucru care sper să se întâmple și în România, și Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală va milita pentru acest lucru, ca banii alocați pentru programul LEADER să fie mai mulți, procentul mai mare la nivelul Programului Național de Dezvoltare Rurală.

9 May 2019
Viitorul agriculturii biologice

Eurodeputatul Daciana Sârbu i-a solicitat reprezentantului Președinției române a Consiliului UE asigurări că, în această calitate, nu va susține renaționalizarea Politicii Agricole Comune, care ar permite ca unele state membre să se îndrepte spre agricultura cu un caracter industrial și mai pronunțat, pe când altele fac eforturi spre reconversie către agricultura bio sau o agricultură mai verde.

Daciana Sârbu: Avem nevoie de măsuri urgente și lucrul acesta il spunem de câțiva ani. Cei care decid în contextul președinției României în contextul în care se discută revizuirea Politicii Agricole Comune contextul în care albina este în pericol și sigur dezbătând problema pesticidelor dar nu numai a importurilor de miere contrafăcută la prețuri foarte mici și toată lupta aceasta apicultorilor cu toate problemele care vin peste ei practic aproape zilnic. Mierea noastră e recunoscută pe plan european și nu numai , mierea noastră e curată și încă din păcate luptă cu concurența neloială și eu cred că nu mai trebuie să demonstrăm că aveam miere de calitate deja suntem recunoscuți ce trebuie să facem este să ajutăm sectorul să reziste pentru că au atâtea obstacole de depășit începând de la sigur vreme pesticide prețuri subvenții și așa mai departe că e un sector aflat în dificultate.

Nu știu dacă i-aș și spune trend, aș vrea să-i spun viitorul sigur deocamdată produsele BIO sunt mai scumpe, dar dacă ne gândim la beneficiile pe care le au, la faptul că știm sigur că mâncăm un produs de calitate, că nu sunt folosite substanțe nocive, ar trebui să apreciem mai mult produsul și să avem grijă să extindem acest domeniu al agriculturii BIO și apiculturii Bio. Am avut o dezbatere cu apicultorii români reprezentanți ai Comisiei, reprezentanți ai Parlamentului. Am vrut sa-și expună problemele, să primească răspunsuri din partea Comisiei categoric problema apiculturii este pe Agenda Comisiei Europene. Acum ce se întâmplă în România și cum se implementează ceea ce se decide acolo trebuie neapărat să urmărim. Am încredere în sectorul acesta, am încredere că fac lucruri extraordinare și atunci când vor avea nevoie de ajutor și mai mult vor spune aș vrea să spun că am încredere în ce se decide la nivelul administrației dar cred că trebuie să fim foarte atenți. Procesul decizional care până la urmă chiar dacă e greoi făcând presiune nu trebui să se alinieze deciziilor Europene.

Viitorul agriculturii bio și promovarea practicilor agricole sustenabile trebuie să reprezinte priorități pentru Președinția română la Consiliului UE, consideră eurodeputata Daciana Sârbu, care a abordat acest subiect în Comisia de Mediu a Parlamentului European.

10 April 2019