Radio România Internațional

Tag: PIB

  • Creditarea, în atenţia BNR

    Creditarea, în atenţia BNR

    Guvernatorul BNR,
    Mugur Isărescu, a propus noi soluţii pentru creşterea economică a României, la
    conferinţa anuală a Centrului de soluţionare alternativă a litigiilor din
    domeniul bancar, care a avut loc recent la București. Centrul are rolul de a împăca
    interesele, de multe ori divergente, ale consumatorilor şi instituţiilor
    financiare şi poate contribui astfel la reclădirea încrederii în bănci,
    zdruncinată de abordările de tipul banca abuzează de fiecare dată de poziţia
    sa în relaţia cu clienţii    , consideră Mugur Isărescu.


    În opinia
    guvernatorului BNR,
    prezent la acest eveniment, o alternativă sănătoasă la
    expansiunea consumului, ca motor al creşterii economice, ar putea fi
    activitatea de creditare. Șeful Băncii Centrale a precizat că, deşi România nu
    are deficite la nivelul celor din 2007-2008 şi în sistemul financiar există
    bani, ţara are o problemă legată de politicile fiscale promovate în ultimii
    ani.


    Mugur Isărescu: Ce ne lipseşte să facem din credit o
    alternativă motivală creşterii? Ne lipseşte exact încrederea, o atmosferă mai
    calmă, mai liniştită, un cadru legislativ care să fie stabil, nu una, două cu
    inovaţii promovate, cu intenţii poate bune, dar ştiţi ce spunea Dante acum
    câteva sute de ani, că drumul spre iad e pavat cu intenţii bune.


    Mugur
    Isărescu a mai spus că România şi-a asigurat creşterea PIB pe baza consumului,
    acoperit în mare parte din importuri, deci cu creare de locuri de muncă în alte
    ţări. O soluţie este asigurare unei creşteri economice sustenabile, bazate pe
    competitivitate sporită. Guvernatorul BNR a arătat că băncile au bani
    pentru a acordarea de împrumuturi, iar acestă restabilire a încrederii ar putea
    impulsiona creditarea. El a explicat că cei care apelează la bănci pentru
    obţinerea de împrumuturi trebuie să fie conştienţi că interesul primordial al
    instituţiilor de credit în relaţia cu clienţii este de a-şi recupera banii de
    la debitori şi că nu este rolul acestora de a împărţi riscul comercial cu
    beneficiarii de împrumuturi.


    În cei trei ani şi jumătate de funcţionare a
    Centrului de soluţionare alternativă a litigiilor în domeniul bancar,
    negocierile purtate între consumatori şi instituţii financiare bancare şi
    nebancare, prin intermediul conciliatorilor, au adus beneficii ce depăşesc două
    milioane de euro. Valoarea medie a unui dosar care se referă la contractele de
    credit, soluţionat în cadrul centrului, este de aproximativ 2.150 de euro.


    Potrivit
    studiilor făcute la nivelul Băncii Mondiale, atunci când un consumator are
    posibilitatea să-şi rezolve o doleanţă, o plângere, o nemulţumire de o manieră
    extrem de simplă şi puţin costisitoare, încrederea consumatorului în sistemul
    financiar-bancar creşte.

  • 14.11.2019

    14.11.2019

    Budget – Ces trois dernières années, l’économie roumaine a été gérée conformément à deux budgets. L’un, présenté au Parlement, n’était assumé ni par le premier ministre, ni par les ministres des finances des cabinets sociaux-démocrates. L’autre, qui reposait sur des informations réelles, était utilisé pour financer les projets des chefs de conseils départementaux du parti au pouvoir. Ces propos appartiennent au nouveau ministre des Finances, le libéral Florin Cîtu qui promet de saisir les autorités compétentes au sujet de cette situation. Aux dires du ministre, le déficit budgétaire sur les 10 derniers mois s’élève à 2,84% du PIB, un taux qui dépasse les estimations sur l’ensemble de l’année. Si aucune mesure n’est adoptée au cours du prochain mois et demi, le déficit pourra dépasser la barre des 4% du PIB. Il y a un trou d’environ un demi-milliard d’euros dans le budget de la caisse nationale de pensions de retraite, a dit M Cîtu, selon lequel tous les collectifs budgétaires précédents auraient dû être négatifs.

    Décret
    gouvernemental –     Le cabinet de Bucarest a adopté un décret d’urgence relatif au
    régime juridique des ressortissants britanniques de Roumanie, au cas où le
    Royaume Uni quitte l’Union européenne sans accord. La Roumanie était l’unique
    Etat de l’UE à ne pas avoir adopté un tel document. Ionel Danca, chef de la
    chancellerie du premier ministre a précisé que le Royaume-Uni avait demandé
    l’introduction de ce décret, qui vise à régler cette situation selon le
    principe de la réciprocité, en cas de Brexit sans accord.

    Commissaire européen – L’eurodéputée libérale roumaine Adina Valean, proposée au portefeuille des Transports, est auditionnée aujourd’hui dans les commissions spécialisées du Parlement européen, aux côtés des commissaires proposés par la France et la Hongrie. Mardi, elle a reçu l’avis favorable de la Commission des Affaires juridiques, qui a examiné préalablement « les conflits d’intérêts potentiels ou réels » des trois candidats. Mardi encore, la Roumaine a été auditionnée par les Commissions réunies des Affaires européennes du Parlement de Bucarest, dont l’avis est consultatif. A la fin des auditions, la présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, présentera l’équipe de commissaires et le programme de la Commission dans le cadre d’une réunion du plénum communautaire, le 27 novembre.

    Marine – La frégate roumaine Regele Ferdinand (Roi Ferdinand) participe jusqu’au 20 novembre à un exercice multinational de lutte anti-sous-marine, organisé en Méditerranée par les forces navales turques, fait savoir l’État-major des Forces navales roumaines. L’équipage du bâtiment de guerre roumain mène des activités d’instruction spécifiques dans les eaux territoriales de la Turquie et dans les eaux internationales adjacentes, aux côtés de camarades de plusieurs pays : Bulgarie, Canada, Grèce, Jordanie, Italie, Mexique, Pakistan, Espagne, Etats-Unis et Turquie. Selon les Forces navales roumaines, la participation de la frégate Regele Ferdinand à cet exercice contribue à l’accroissement de l’interopérabilité entre les marins roumains et ceux des pays partenaires, ainsi qu’à promouvoir le professionnalisme de l’Armée roumaine en milieu international.

    Economie – Le PIB de la Roumanie a progressé de 4% durant les 9 premiers mois de l’année 2019, par rapport à la période similaire de l’année dernière a annoncé aujourd’hui, l’INS. Et pourtant, la croissance de l’économie roumaine a ralenti durant le troisième trimestre de cette année à 3% par rapport à une avancée de 4,4%, enregistré durant le deuxième trimestre. Le taux de croissance de l’économie roumaine connaitra une progression légère allant jusqu’à 4,1% cette année pour se poser à 3,6% en 2020 et 3,3% en 2021, selon la Commission européenne.

    Foire du tourisme – Coup d’envoi ce jeudi à Bucarest de la foire du tourisme la plus importante de Roumanie, qui réunit 230 entreprises du secteur de 16 pays. Y sont présents agences de voyage et tour-opérateurs, mais aussi régions touristiques représentées par des associations des professionnels du domaine et par des autorités locales. Les visiteurs peuvent trouver toujours des offres de vacances pour l’hiver 2019, mais surtout des options pour la saison de l’été 2020 à des prix cassés. Les rabais vont jusqu’à 45%.

    Handball – Le club champion de Roumanie au handball, Dinamo Bucarest demeure invaincu dans la Ligue des Champions, après le résultat d’égalité enregistré contre les suédois d’IFK Kristianstad, 29 partout dans le groupe D. Dinamo qui est déjà qualifié aux play-offs de la compétition mène le classement avec 13 points suivi par GOG Gudme (du Danemark) 9 points et Orlen Wisla Plock, (Pologne) 7 points. Le classement se poursuit par Kadetten Schaffhausen (Suisse), 6 points, IFK Kristianstad, (Suède) 5 points et Cehovskie Medvedi(Russie), 4 points. Dinamo affrontera ensuite à domicile les Tchèques cu Cehovskie Medvedi, le 20 novembre.

    Foot – La sélection nationale de foot des moins de 21 ans reçoit aujourd’hui la visite de la Finlande, dans le 8 e groupe préliminaire de l’Euro 2021. Le Danemark est en première position dans le groupe avec 9 points, suivie par la Finlande avec 7 points et par la Roumanie avec 6 points.

    Météo
    –     En Roumanie, les températures demeurent supérieures de beaucoup par rapport aux
    moyennes pluriannuelles de la deuxième moitié du mois de novembre. Le ciel est
    assez nuageux sur la majorité des régions et il pleut sur le relief. Le vent
    est également fort, notamment sur le relief, où sa vitesse dépasse parfois les
    100 km à l’heure. Les températures vont de 12 à 19 degrés. 15 degrés sous un
    ciel de plomb à Bucarest.

  • Jurnal românesc – 14.11.2019

    Jurnal românesc – 14.11.2019

    Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a declarat că deficitul
    bugetar la 10 luni este 2,84% din Produsul Intern Brut, nivel care depăşeşte
    estimarea aferentă întregului an. Cîţu a precizat că, dacă nu se iau măsuri în
    următoarea lună şi jumătate, deficitul bugetar va depăşi 4%. Potrivit acestuia,
    după primele 9 luni există o diferenţă de 21 miliarde lei la venituri, jumătate
    bani în economie necolectaţi şi cealaltă jumătate din fonduri europene, în timp
    ce, pe partea de cheltuieli, banii pentru investiţii şi pentru proiecte cu
    finanţare din fonduri europene nu sunt cheltuiţi. Ministrul a mai spus că a
    descoperit un deficit de 2 miliarde de lei la bugetul de pensii şi că statul
    are de returnat 4 miliarde de lei încasări din TVA. Florin Cîţu a acuzat fostul
    guvern, condus de social-democraţi, că a adâncit deficitul în ultimele zile,
    după ce acesta fusese demis prin moţiune de cenzură şi asigura interimatul.
    Demnitarul a anunţat că, în acest context, următoarea rectificare bugetară va
    fi negativă.




    Expoziţia Platformei de Artă BASE, a școlilor de arte
    plastice contemporane din Turcia, prezintă până pe 17 noiembrie, cu sprijinul
    Institutului Cultural Român de la Istanbul, creaţiile a şase autori români. Evenimentul,
    care se desfăşoară la Galeriile Akaretler, din Beșiktaș, cuprinde opere diverse
    din domeniile: pictură, sculptură, fotografie, artă grafică, imprimare, video,
    artă vizuală, sticlă şi ceramică. Tinerii artişti care vor expune sunt Melissa
    Antonescu, Robert David Somogyi şi Amanda Maier, absolvenţi ai Universității de
    Arte și Design din Cluj-Napoca, şi Ella Costache, Floriana Roxana Dinu şi
    Aurelia Chiru, absolvenţi ai Universităţii Naţionale de Arte din București.
    Platfoma de Artă BASE a fost fondată în 2016 pentru a-i încuraja pe
    studenții talentați să-și continue cariera în domeniu prin introducerea în
    comunitatea de artă.










    Şapte companii româneşti specializate în servicii şi producţie de
    film au participat, în perioada 6 – 13 noiembrie, la Târgul Internaţional
    American Film Market, cel mai important eveniment de business al
    industriei cinematografice americane şi mondiale, care s-a desfăşurat la Los
    Angeles. Producătorii români şi-au expus ofertele în cadrul secţiunii The Market,
    alături de mai mult de 400 de companii de profil din peste 70 de ţări.
    Ministerul Economiei, organizatorul prezenţei româneşti la manifestare,
    transmite că marile case de film internaţionale au analizat oportunităţile de
    producţie şi distribuţie din ţara noastră, având în vedere faptul că industria
    de film românească este una dintre cele mai ofertante din lume. Prin
    schema de ajutor de stat pentru sprijinirea industriei cinematografice sunt
    posibile alocări financiare nerambursabile în cuantum de 35% din cheltuielile
    calificate pentru producţiile filmate în România, cu posibilitatea unui procent
    suplimentar de 10%, dacă povestea este românească sau personajele principale
    sunt români,     precizează ministerul. Film Market este produs
    de Independent Film & Television Alliance, care îi reprezintă pe
    producătorii şi distribuitorii mondiali de filme şi programe de televiziune independente.




    Ambasadorul Marii Britanii la București, Andrew Noble, s-a alăturat
    actriței Ada Condeescu, prinţului Grigore Ghyka, directorului Revistei Biz,
    Marta Ușurelu, şi antreprenorului Alex Dona care susţin ultima licitaţie din
    2019 organizată de Casa Artmark pentru strângerea de fonduri dedicate
    asigurării serviciilor gratuite de îngrijire paliativă acordate copiilor
    bolnavi incurabil ai fundației Hospice Casa Speranței. Pentru licitația de
    artă, care va avea loc pe 19 noiembrie, la Bucureşti, au donat lucrări Mircea
    Cantor, unul dintre cei mai importanți artiști români contemporani, Marius
    Bercea, apreciat, în special, de colecționari din Statele Unite ale Americii și
    Marea Britanie, şi Ciprian Mureșan, un nume de referință cu lucrări expuse în
    toată lumea. În cadrul evenimentului vor mai fi scoase la licitaţie şi lucrări
    de Adrian Ghenie, Corneliu Baba, Ștefan Câlția, Sabin Bălașa, Constantin
    Piliuță sau Horia Bernea.






    Conferința tradițională Lecturile municipale Anton
    Kohanovski are loc pe 14 şi 15 noiembrie la Universitatea Națională
    Iurii Fedkovici din Cernăuți, transmite Agenţia BucPress. La
    eveniment participă primari ai localităților din nordul Bucovinei, oameni de
    știință şi activiști ai societății civile din Ucraina. Manifestarea științifică,
    ce poartă numele unuia dintre renumiții primari ai orașului Cernăuți, de la a
    cărui naştere s-au împlinit anul acesta 202 ani, include discuții pe tema
    reformei autoadministrării locale din Ucraina, a proceselor de descentralizare
    și despre necesitatea preluării experienței în domeniu a statelor din Uniunea
    Europeană.

  • Prognoza economică de toamnă – economia UE, în creștere

    Prognoza economică de toamnă – economia UE, în creștere

    Economia europeană se află în cel de-al șaptelea an consecutiv de creștere, iar această tendință se va menține și în anii următori, potrivit prognozei economice de toamnă pe care a publicat-o, de curând, Comisia Europeană.

    Produsul Intern Brut al zonei euro va crește cu 1,1% anul acesta și cu câte 1,2% în 2020 și 2021, potrivit prognozei economice de toamnă, în care creșterea este un ușor mai mică decât cea estimată anterior. În ceea ce privește Uniunea Europeană ca întreg, cu tot cu statele care nu au adoptat încă moneda unică, se estimează că se va înregistra o creștere de câte 1,4% în fiecare dintre cei trei ani luați în calcul. Economia europeană își menține trendul ascendent în ciuda problemelor generate de războiul comercial dintre Statele Unite și China și de incertitudinile politice privitoare la comerțul global, care au afectat și investițiile și producția. În acest context, creșterea economică în UE este legată de creșterea salariilor pe piața muncii, condiții de finanțare favorabile și, în unele țări, măsuri fiscale.

    Comisarul european pentru comerț, afaceri economice și financiare, Pierre Moscovici: Bazele economiei europene rămân robuste în 2019, 2020 și 2021: încă urmează ani de creștere pentru toate, precum și creștere în toate țările zonei Euro. Piața muncii a continuat să se îmbunătățească și ar trebui să rămână relativ favorabilă în această perioadă. În mod similar, deficitul public în zona euro va fi ținut în continuare sub control și nu va depăși 1% din PIB. Totuși, creșterea economică este afectată de tensiuni și incertitudini legate de comerț, care se adaugă la cererea globală slabă și afectează în special industria prelucătoare. În al treilea rând, inflația a înregistrat o tendință descrescătoare în 2019, care reflectă în special scăderea prețului energiei. Încetinirea activităților economice și relaxarea presiunii prețurilor externe ar trebui să mențină inflația în zona euro la 1,2% anul acesta și anul viitor și la 1,3% în 2021.

    Creșterea economică va fi dublată, atât la nivelul zonei EURO cât și al Uniunii în general, de scăderi ale datoriei publice. Astfel, în zona euro aceasta va ajunge la 86,4% din PIB anul aceasta și 84,1% în 2021, în timp ce în UE se estimează o scădere de la 80,6% anul acesta la 78,4% peste doi ani.


  • Fonduri europene structurale și de coeziune pentru România 2021 – 2027

    Fonduri europene structurale și de coeziune pentru România 2021 – 2027

    Comisia Europeană a lansat pe 29 mai anul curent
    propunerile privind arhitectura fondurilor structurale și de coeziune pentru
    perioada 2021 – 2027.


    Majoritatea statelor membre vor avea alocări reduse,
    propunerea fiind de 10%. Nu este, însă, și cazul României care ar urma să
    primească cu 8% mai multe fonduri structurale şi de coeziune în viitorul buget multianual.
    Despre acest subiect discutăm acum cu eurodeputatul Siegfried Mureşan.


    Camelia Teodosiu: Care au fost criteriile care au stat la baza acestor propuneri?


    Siegfried Mureşan: În primul
    rând, bugetul Uniunii Europene, după anul 2021, va avea şi noi priorităţi. Vom
    finanţa şi îmbunătăţirea eficienţei energetice, combaterea schimbărilor de
    climă, mediul înconjurător, mai mult, vom finanţa, mai mult, activităţile de
    digitalizare, cercetare, inovare, securitate, siguranţă, aceste domenii ale
    viitorului unde cetăţenii aşteaptă ca Uniunea Europeană să livreze. Deci,
    Uniunea Europeană va avea noi priorităţi; în plus, după Brexit, după ieşirea
    Marii Britanii va lipsi un stat contributor bogat care a plătit mai mult în
    bugetul Uniunii Europene decât a beneficiat. Din aceste motive fondurile structurale şi de coeziune vor fi
    reduse, în medie, cu 10%, însă vestea bună este că noi, nu vom fi afectaţi; în
    timp ce altor ţări li se propun tăieri, nouă, României, ni se propune o
    creştere cu 8%, de la
    de la 25,2 la 27,2 miliarde de euro.



    De
    ce? Fiindcă Uniunea Europeană este de părere că România încă are nevoie de
    ajutor şi doreşte să ne ajute. Criteriile care au stat la baza acestei creşteri
    pentru România, sunt următoarele: în primul rând produsul intern brut (PIB) pe
    cap de locuitor; adică faptul că economia României produce încă mai puţin faţă
    de economia altor state membre ale Uniunii Europene. În al doilea rând,
    eficienţa energetică. Noi suntem mai puţin eficienţi din punct de vedere energetic
    şi atunci Uniunea Europeană doreşte să ne acorde mai multe fonduri pentru a
    ajunge la nivelul celorlalte state europene. Rata şomajului în România,
    relevanţa sistemului de învăţămât, adică faptul că nu toţi tinerii care termină
    o şcoală în România îşi pot găsi locuri de muncă… Pe baza tuturor acestor
    criterii Uniunea Europeană a concluzionat că România are nevoie în continuare
    de ajutor pentru a recupera decalajul faţă de celelalate state şi de aceea ni
    s-au propus mai multe fonduri europene.

  • Cifre economice pozitive

    Cifre economice pozitive

    Produsul Intern Brut al României a crescut, în primul semestru al
    acestui an, cu 4,8 procente faţă de perioada similară a anului trecut, conform
    ultimelor date publicate de Institutul Naţional de Statistiscă şi de Eurostat. Cifrele
    au fost anunţate, miercuri, în deschiderea şedinţei de guvern, şi de premierul
    Viorica Dăncilă:


    Trimestrul II din 2019 este cel de-al
    cincilea trimestru în care înregistrăm creştere economică progresivă, de peste
    un procent de la un trimestru la altul. În primele 6 luni ale acestui an,
    investiţiile străine directe au crescut cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a
    anului trecut.


    Şeful guvernului de la Bucureşti a mai spus că România
    se află pe locul doi în Uniunea Europeană la capitolul creştere economică pe
    primul trimestru al anului. Oficialul a mai precizat că, de la începutul anului
    până în prezent au fost înregistrate peste 53 de mii de noi locuri de muncă.


    Cifrele
    din statistici sunt confirmate şi de un studiu al companiei GFK care arată că venitul
    net anual pe cap de locuitor a crescut în România cu 18% anul trecut, ajungând
    la aproape 5.100 de euro, cu aproximativ 1000 de euro mai mare decât în 2016.
    În ceea ce priveşte puterea de cumpărare a românilor, adică venitul net anual
    după scăderea taxelor şi a contribuţiilor sociale, Bucureştiul şi judeţe Cluj, Timiş şi Ilfov sunt cele mai dezvoltate zone.


    În
    Capitală, puterea de cumpărare este cu cel puţin 20% peste media pe ţară. Studiul
    estimează, însă, că Sibiu, Braşov, Arad, Constanţa şi
    Alba Iulia sunt oraşele care, în curând, vor cunoaşte o dezvoltare mai
    mare decât Bucureştiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar şi
    centre universitare care să formeze piaţa forţei de muncă. Studiul remarcă o
    creştere a nivelului de trai în judeţe din centrul ţării, cu putere de
    cumpărare peste medie, unde se configurează o nouă zonă industrială a României
    care atrage masiv investiţii. Clujul, Timişoara şi Braşovul ocupă locuri de top
    şi la absorbţia fondurilor europene şi la dezvoltarea infrastructurii. Aradul,
    la graniţa de vest a ţării, şi-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de
    transport cu reţeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia, în centrul
    României, este lider naţional absolut în rândul oraşelor inteligente din ţară,
    cu cele mai multe proiecte smart city implementate – se mai menţionează în
    concluziile studiului.


    Să mai spunem că la polul opus se află judeţele Botoşani, Vaslui, Călăraşi şi Giurgiu, unde puterea de
    cumpărare este mult sub media pe ţară.

  • Prima rectificare bugetară din 2019

    Prima rectificare bugetară din 2019

    În România s-a lansat în dezbatere publică proiectul primei
    rectificări bugetare din acest an.


    Ministerul Finanţelor va avea parte de o suplimentare
    importantă a fondurilor, din care o mare parte o reprezintă contribuţia
    României la bugetul Uniunii Europene. De creşteri vor mai beneficia Ministerul
    Mediului, al Muncii, Serviciul Român de Informaţii, precum şi Ministerul
    Dezvoltării Regionale. De cealaltă parte, Ministerul Educaţiei pierde sume
    importante la această rectificare bugetară.


    Cei mai mulţi bani se iau de la
    capitolul cheltuieli de personal, dar Ministerul Finanţelor dă asigurări că
    sunt bani pentru plata salariilor până la finalul anului. Acelaşi minister
    semnalează că PIB-ul s-a majorat la 1.031 miliarde de lei (circa 219 miliarde
    de euro) faţă de 1.022,5 miliarde de lei (circa 217 miliarde de euro), cât era
    estimat la fundamentarea bugetului pe 2019. De asemenea, ministerul menţionează
    că proiectul rectificării bugetare asigură sumele necesare pentru pensii şi
    salarii. Totodată, se asigură şi suma pentru finalizarea procesului de
    restituire a taxei speciale şi a taxei de poluare pentru autoturisme şi
    autovehicule – se mai arată în document.


    Din opoziţie, liberalii cer
    Ministerului Finanţelor să retragă proiectul de rectificare pe motiv că acesta este
    un buget fals şi să vină cu un document nou, bazat pe date reale care să
    asigure banii necesari pentru întărirea ordinii şi siguranţei publice, pentru
    educaţie, sănătate şi transporturi.


    Liberalii susţin că măsurile din proiectul
    propus de executiv vor adânci şi mai mult haosul din finanţele publice. Liderul
    senatorilor PNL, Florin Câţu, spune că datele rectificării bugetare arată că
    executivul are găuri mari în buget şi că se vor introduce noi taxe pentru a
    acoperi aceste lipsuri. Şi USR solicită retragerea proiectului. Deputatul Claudiu
    Năsui consideră că executivul, prin această rectificare bugetară, măreşte
    taxele şi, de asemenea, introduce altele noi. El atrage atenţia şi că Guvernul
    a renunţat la impozitarea pensiilor speciale.


    În replică, ministrul finanţelor,
    Eugen Teodorovici, spune că impozitarea pensiilor speciale este un mecanism la
    care încă se lucrează şi nu s-a stabilit sub ce formă va fi promovat ca
    ordonanţă sau ca proiect de lege în Parlament. Totodată, declară oficialul, rectificarea
    bugetară nu presupune tăieri de fonduri de la ministere precum transporturi,
    sănătate sau educaţie, iar miniştrii au obligaţia să cheltuie banii alocaţi.


    La
    rândul ei, ALDE, care face parte din coaliţia guvernamentală alături de PSD,
    susţine că rectificarea bugetară este deocamdată în faza de proiect, iar
    discuţiile nu sunt finalizate în cadrul coaliţiei la putere.


  • Raportul anual al BNR

    Raportul anual al BNR

    Comisia
    Europeană a revizuit în creştere la 4% estimările privind avansul economiei
    româneşti în acest an, în condiţiile în care, în luna mai, indica o creştere a
    Produsului Intern Brut de 3,3%. Se menţine, însă, un ecart semnificativ între
    prognoza Comisiei şi cea a autorităţilor de la Bucureşti, care au construit
    bugetul bazându-se pe o creştere de 5,5%.


    Potrivit previziunilor economice de
    vară ale executivului comunitar, anul viitor creşterea se va tempera şi va fi
    de 3,7%. Principalul motor al economiei a rămas consumul privat, impulsionat de
    majorările salariale. Investiţiile au urcat, în special datorită redresării din
    sectorul construcţiilor, stimulat de măsuri fiscale. În privinţa inflaţiei,
    Comisia prevede că aceasta se va situa la 4,2% anul acesta şi la 3,7% anul
    viitor.


    România are o creştere economică robustă, dar ea rămâne bazată în
    continuare pe consum, consideră, la rândul lui, guvernatorul Băncii Naţionale,
    Mugur Isărescu. La prezentarea raportului anual al BNR, Isărescu a atras
    atenţia că avansul economiei e susţinut
    mai puţin de investiţii, iar exportul net a avut o contribuţie negativă
    semnificativ mai mare decât în anul 2017.


    Mugur Isărescu: Avem o creştere economică sau
    absorbţie internă, ca să fiu mai corect, dincolo de ceea ce poate să dea
    economia. A fost stimulat mai mult consumul decât poate să dea economia şi o
    parte din această creştere de cerere, venită din majorări salariale, din
    stimularea cererii de consum nu a putut să fie acoperită din producţia internă
    şi a fost acoperită din import. Bugetul consolidat s-a păstrat sub 3%, dar de
    fiecare dată, începând cu 2016, 2015, şi a fost ultimul an în care ne-am atins
    obiectivul de deficit structural, în apropierea limitei de 3%. Cheltuielile
    bugetare, salariale şi de investiţii merg în direcţii opuse.


    Mugur Isărescu
    s-a declarat, pe de altă parte, mulţumit de volatilitatea scăzută a monedei
    naţionale, precum şi de nivelul de îndatorare. Datoria nu a crescut ca pondere
    în PIB, fiind de 35%, printre cele mai mici în rândul ţărilor europene.


    Mugur
    Isărescu: În ciuda previziunilor
    negativiste, nu a crescut ca pondere în PIB. Este adevărat că la acest lucru a
    contribuit şi creşterea rapidă a PIB-ului. Suntem cu 35% datorie publică în
    PIB, spre coada pozitivă a Europei, una dintre ţările cu datoria cea mai mică
    din Uniunea Europeană şi e bine să nu regresăm în acest sector.


    Acest
    lucru este remarcat inclusiv de agenţiile de rating, ceea ce facilitează împrumuturi
    mari de pe pieţele internaţionale şi la costuri relativ scăzute, observa
    guvernatorul BNR. Problema este, potrivit lui Isărescu, cum sunt folosiţi banii
    şi de ce creşte deficitul. În privinţa inflaţiei, el a precizat că, după o
    creştere în prima jumătate a anului trecut, rata anuală a ajuns spre finalul
    anului la nivelul înregistrat în decembrie 2017.


    De aproape 3 decenii în
    fruntea BNR şi recent reconfirmat în funcţie, Mugur Isărescu a apreciat că
    România are o bancă centrală credibilă, solidă pe plan internaţional şi cu
    realizări financiare bune.

  • CE renunţă la sancționarea Italiei din cauza deficitului bugetar

    CE renunţă la sancționarea Italiei din cauza deficitului bugetar

    De teama sanctiunilor europene, Guvernul Italiei a anunţat reducerea ţintei deficitului bugetar la 2,04% din PIB, de la nivelul de 2,4%.

    Comisia Europeană a anunţat că renunţă deocamdată la sancţionarea Italiei din cauza nivelului ridicat al deficitului bugetar dar şi din cauza datoriei suverane. In data de 5 iunie, Comisia a recomandat demararea unei proceduri de deficit excesiv pentru Italia, după ce a ajuns la concluzia că aceasta nu respectă regulile bugetare ale Uniunii Europene din cauza majorării datoriei sale publice. Coaliţia guvernamentală de la Roma anunţase o ţintă a deficitului bugetar de 2,4%, cu mult faţă de nivelul de 2,0% fixat de Bruxelles pentru zona euro. O astfel de procedură ar afecta încrederea investitorilor şi ar majora costurile de împrumut ale Italiei, au avertizeazat economiştii.

    Comisia Europeană, care supervizează planurile bugetare pentru cele 28 de state membre, a anunţat că datoria publică a Italiei a depăşit 132% din Produsul Intern Brut în 2018, cu mult peste limita de 60% din PIB prevăzută în normele UE. În acest an, datoria publică a Italiei este prognozată să ajungă la 135% din PIB.

    Premierul Italiei, Giuseppe Conte, a anunţat, între timp, că deficitul bugetar al Italiei va scădea la 2,04% din PIB anul acesta, ceea ce înseamnă că ţara respectă regulile financiare ale UE.

    Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat:

    Va fi nevoie să continuăm să supraveghem execuția bugerată din Italia foarte îndeaproape, în a doua jumătate a acestui an. De asemenea, va trebui să evaluăm, cu mare atenție, planul de buget al Italiei pentru 2020, care trebuie să ne parvină până pe 15 octombrie. O primă evaluare a acestui proiect de buget va fi una dintre ultimele sarcini a acestei Comisii și una deosebit de importantă și poate și sensibilă. Salut disponibilitatea prim-ministrului italian Giuseppe Conte de a continua dialogul constructiv cu noi, pentru a garanta că proiectul de buget va respecta secțiunea preventivă a pactului și poate fi sigur de faptul că ușa mea rămâne deschisă.

    Autorităţile de la Roma au declarat că vot trimite la Bruxelles cele mai recente date privind situaţia finanţelor publice ale Italiei, care arată economii de aproximativ şapte miliarde de euro comparativ cu ţinta din aprilie.


  • 08.07.2019 (mise à jour)

    08.07.2019 (mise à jour)

    PIB – Le Produit intérieur brut réel (PIB) de la Roumanie au premier trimestre de 2019 a dépassé de 5% le PIB réel du premier trimestre de 2018 et de 1,3% celui enregistré au dernier trimestre de lannée passée, indiquent les données provisoires rendues publiques par lInstitut national de la statistique. Les autorités roumaines sattendent, cette année, à une croissance économique 5,5%. Dans le même temps, les institutions financières internationales tablent sur une croissance du PIB inférieure à 4% pour la Roumanie en 2019 : la Commission européenne estime 3,3%, le Fonds monétaire international – 3,1%, la Banque européenne pour la reconstruction et le développement – 3,2% et la Banque mondiale – 3,6%. Pour ce qui est des revenus, au mois de mai, le salaire moyen net a été de 3.101 lei (environ 660 euros), en baisse par rapport au mois antérieur. Les salaires les plus élevés ont été enregistrés dans le secteur informatique, tandis que les plus bas étaient affichés dans lindustrie textile, selon lINS.



    Loi — En Roumanie, la loi sur les pensions de retraite a été promulguée lundi par le président Klaus Iohannis. Le projet législatif prévoit entre autres la majoration progressive du point de retraite et un nouveau calcul de plusieurs millions de pensions. La loi a été votée le 26 juin par le Parlement, après que sa première version eut été renvoyée au Législatif par la Cour constitutionnelle. Le nouvel acte normatif devrait prendre en compte tous les droits salariaux pour lesquels ont été payés des contributions. Par ailleurs, les femmes qui ont réalisé un stage minimum de cotisation de 15 ans bénéficient d’un recul de lâge légal de départ à la retraite si elles sont mères d’au moins trois enfants. Lâge légal de départ à la retraite est fixé à 65 ans pour les hommes et à 63 ans pour les femmes. Le stage complet de cotisation est de 35 ans.



    Accord — Le gouvernement roumain a signé lundi à Bucarest un accord avec la Banque européenne d’investissement. Cette dernière devrait offrir de l’assistance technique pour la construction des trois hôpitaux régionaux, à Iaşi (nord-est), à Cluj-Napoca (nord-ouest) et à Craiova (sud-ouest). Ces projets bénéficient de financements européens. La ministre roumaine de la Santé, Sorina Pintea, a précisé que le montant total de cet accord s’élève à environ 12,9 millions d’euros. A son tour, Andrew McDowell, vice-président de la Banque européenne d’investissement, a déclaré qu’il y aurait un transfert d’expertise vers les personnels de l’Unité du ministère roumain de la Santé en charge de la mise en place du projet.



    Baccalauréat — En Roumanie, le taux de réussite à l’examen de démerdant baccalauréat, avant la solution des contestations, est de 73,7%, soit une progression de 1% par rapport à l’année dernière, a fait savoir le ministère de l’Education. Les taux de réussite les plus élevés, de plus de 80%, ont été enregistrés à Bucarest, la capitale, et dans le département de Cluj (nord-ouest du pays). Les résultats finaux seront rendus publics samedi.



    Tennis – La joueuse de tennis roumaine Simona Halep (n° 7 mondiale) a vaincu lundi la jeune Américaine Cori Gauff (15 ans), dans les huitièmes de finale à Wimbledon. Simona Halep est la seule Roumaine au tableau individuel féminin du tournoi londonien. Pour sa part, Cori Gauff, venue des qualifications, a été la révélation de cette compétition, vu qu’elle a dépassé des joueuses expérimentées, dont Venus Williams. Simona Halep affrontera mardi, dans les quarts de finales, la Chinoise Shuai Zhang (50e WTA ).



    Météo — Dans les prochaines 24 heures, les températures seront légèrement inférieures à la normale de saison et le ciel sera variable. Sur la moitié sud du territoire, on attend des pluies à verse, accompagnées de phénomènes électriques. Les maxima de l’air iront de 21° à 28°.

  • 08.07.2019

    08.07.2019

    PIB – Le Produit intérieur brut réel (PIB) de la Roumanie au premier trimestre de 2019 a dépassé de 5% le PIB réel du premier trimestre de 2018 et de 1,3% celui enregistré au dernier trimestre de l’année passée, indiquent les données provisoires rendues publiques par l’Institut national de la statistique. Les autorités roumaines s’attendent, cette année, à une croissance économique 5,5%. Dans le même temps, les institutions financières internationales tablent sur une croissance du PIB inférieure à 4% pour la Roumanie en 2019 : la Commission européenne estime 3,3%, le Fonds monétaire international – 3,1%, la Banque européenne pour la reconstruction et le développement – 3,2% et la Banque mondiale – 3,6%. Pour ce qui est des revenus, au mois de mai, le salaire moyen net a été de 3.101 lei (environ 660 euros), en baisse par rapport au mois antérieur. Les salaires les plus élevés ont été enregistrés dans le secteur informatique, tandis que les plus bas étaient affichés dans l’industrie textile, selon l’INS.

    Manifestation – Quelque 300 personnes ont manifesté, dimanche à Bucarest, contre le nouveau Code administratif adopté par décret d’urgence par le gouvernement et entré en vigueur vendredi dernier. Vêtus de costumes traditionnels, munis de drapeaux et fredonnant des chansons patriotiques, les manifestants ont dénoncé le fait que cet acte normatif introduit pratiquement le hongrois comme seconde langue de l’Etat. Selon les participants à la manifestation, l’Exécutif aurait émis l’ordonnance en question aux pressions de l’Union démocrate des Magyars de Roumanie et de la Hongrie voisine. Et pour cause, le document permet aux pouvoirs locaux de décider de l’utilisation de la langue des minorités au sein des institutions publiques même dans les localités où la population qui parle la langue en question représente moins de 20% du total des habitants. Notons aussi que la minorité magyare est la plus importante de Roumanie, comptant pour 6% la population totale du pays.

    Neversea – Le Festival de musique électronique Neversea, le plus grand événement du genre à avoir lieu sur une plage d’Europe, a pris fin dimanche, à Constanţa, sur la côte roumaine de la mer Noire. Quelque 200 artistes ont donné des concerts sur la plage Modern, qui a accueilli près de 250.000 spectateurs. Des mesures de sécurité spéciales ont été mises en place pour assurer un bon déroulement de l’événement. Cette année, le budget du festival a touché les 9 millions d’euros. La scène principale, haute de 25 mètres, a été équipée de plus de 400 mètres carrés d’écrans de dernière génération. Les 22 générateurs d’électricité ont produit 4,5 MW de puissance installée, soit la consommation d’électricité d’une ville de 40.000 habitants de Roumanie.

    Tennis – La joueuse de tennis roumaine Simona Halep (n° 7 mondiale) rencontrera ce lundi la jeune Américaine Cori Gauff (15 ans), dans les huitièmes de finale à Wimbledon. Simona Halep est la seule Roumaine au tableau individuel féminin du tournoi londonien. Pour sa part, Cori Gauff, venue des qualifications, est la révélation de cette compétition, vu qu’elle a dépassé des joueuses expérimentées, dont Venus Williams.

    Météo – Une alerte jaune à l’instabilité atmosphérique est en vigueur ce lundi dans 7 départements de Roumanie, où l’on attend des pluies à verse, des phénomènes orageux, du vent fort et de la grêle. Les précipitations pourraient dépasser par endroits le 35 litres par mètre carrés. Les tempêtes ont touché également la capitale, Bucarest, où dans la nuit de dimanche à lundi des arbres ont été déracinés et des poteaux électriques sont tombés à cause du vent fort. 25 degrés et du soleil à midi à Bucarest.

  • Previziuni economice în scădere

    Previziuni economice în scădere

    Comisia Europeană a revizuit în scădere, la 3,3%, estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, faţă de o creştere de 3,8 procente prognozată în ianuarie. Cifrele apar în previziunile de primăvară ale executivului comunitar şi sunt apropiate de estimările FMI. În aprilie, Fondul prevedea, în cazul României, o creştere de 3,1% pentru 2019. Uşor mai optimiste sunt cifrele avansate de Banca Mondială, potrivit căreia economia românească va avansa cu 3,6%, dar tot departe de previziunile Comisiei Naţionale de Prognoză de la Bucureşti, pe care s-a construit bugetul şi care anticipează o creştere de 5,5% în acest an.

    Contraste vizibile apar şi în ce priveşte deficitul bugetar. Dacă executivul de stânga de la Bucureşti estimează că acesta va fi de 2,55% din PIB, Comisia Europeană prevede că el va depaşi cele 3 procente admise la nivelul UE şi va urca până la 3,5%. Expansiunea economiei s-a atenuat în 2018, după nivelul record înregistrat în anul precedent, constată Comisia Europeană. Creşterea – observă ea – a fost susţinută de consumul privat, în timp ce investiţiile şi exporturile au influenţat-o negativ. Deficitul de cont curent se va adânci, la fel va evolua şi cel bugetar, în urma cheltuielilor cu salariile în sectorul public şi cu pensiile, în schimb inflaţia se va atenua, anticipează executivul comunitar.

    În cifre, tabloul economic ar arăta astfel anul viitor: creşterea economică va încetini şi va fi de 3,1%, deficitul bugetar se va adânci şi va ajunge la 4,7% din PIB; datoria va urca la 38%, inflaţia va scădea la 3%, iar şomajul se va menţine undeva în jurul a 4 procente.

    Comisia Europeană se aşteaptă ca anul acesta consumul privat să rămână solid, datorită creşterii robuste a salariilor nominale, iar investiţiile să se redreseze, ca urmare a investiţiilor în echipamente şi a revigorării sectorului construcţiilor, pe fondul sporirii proiectelor finanţate din fonduri europene. În 2019-2020, ritmul de creştere a salariilor se va modera ca urmare a încetinirii ritmului de creştere a economiei, dar va rămâne robust, pe fondul înăspririi condiţiilor pe piaţa forţei de muncă şi a evoluţiei salariilor din sectorul public. Incertitudinile interne şi externe ar putea afecta avansul economiei româneşti, avertizează Comisia Europeană.

    Pe plan extern, incertitudinile sunt legate de cererea la nivel global şi de evoluţia economiei Uniunii, iar ele pot avea un impact negativ asupra exporturilor României. Acestea ar putea suferi şi din cauze interne, precum creşterea susţinută a costurilor cu forţa de muncă, provocată de majorări salariale ce depăşesc creşterea productivităţii.

    În sfârşit, incertitudinea şi impredictibilitatea politicilor publice ar putea avea, şi ele, un impact negativ asupra consumului şi investiţiilor, limitând avansul economiei, mai afirmă Comisia Europeană.

  • Summit UE-Japonia

    Summit UE-Japonia

    Uniunea Europeană şi Japonia au
    convenit să coopereze mai strâns cu privire la securitate, mediu şi comerţ şi
    promit o reformă pe termen lung a Organizaţiei Internaţionale a Comerţului.

    Parteneriatul nostru strategic nu a fost niciodată mai puternic, a apreciat
    preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care, împreună cu preşedintele
    Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a discutat cu premierul japonez Shinzo
    Abe, despre relaţia UE-Japonia şi despre summitul G20 de la Osaka, din iunie.

    Parteneriatul nostru este construit pe valorile comune ale democraţiei
    liberale, drepturilor omului şi angajamentelor noastre faţă de deschidere,
    cooperare, precum şi comerţ liber şi echitabil    , a mai spus Tusk, declaraţia
    survenind la căteva luni după intrarea în vigoare, la 1 februarie, a unui acord
    comercial cu sferă largă de aplicare între cele două părţi. Acordul oferă
    întreprinderilor şi consumatorilor din întreaga Europă şi din Japonia
    posibilitatea de a profita de cea mai mare zonă de liber schimb din lume, cu
    635 de milioane de locuitori, reprezentând o treime din PIB-ul mondial.

    Noul nostru
    acord de parteneriat economic este un moment de referință pentru comerțul
    mondial, a apreciat Jean-Claude     Juncker – am eliminat cea mai mare parte a taxelor în
    valoare de 1 miliard de euro plătite anual de întreprinderile din UE care
    exportă în Japonia și viceversa. Această măsură va contribui la creșterea
    schimburilor comerciale dintre UE și Japonia cu aproape 36 de miliarde de euro.
    Acum trebuie să ne asigurăm că această poveste de succes continuă, luând toate
    măsurile necesare pentru a rămâne pe drumul cel bun în ceea ce privește punerea
    în aplicare    , a mai spus preşedintele Comisiei Europene:

    Summitul ne-a oferit o primă ocazie de a
    examina punerea în aplicare a acordurilor noastre comune. Am realizat progrese
    tangibile în perioada scurtă de timp de la semnarea acordului de parteneriat
    economic, în februarie. Așa cum era de așteptat, câteva aspecte minore au apărut,
    dar Japonia și UE lucrează împreună pentru a rezolva acest lucru. Deci, în
    general, suntem pe drumul cel bun. Avantajele pentru cetățeni și afaceri sunt
    deja tangibile. În același timp, OMC are nevoie de o reformă, iar UE și Japonia
    vor lucra împreună pentru a se asigura că această reformă poate fi un succes.


    Liderii europeni şi cel japonez au abordat inclusiv
    posibilitățile de consolidare a Parteneriatului
    UE-Japonia în materie de securitate. În această privință, UE și Japonia
    și-au exprimat disponibilitatea de a analiza opțiunile pentru activități comune
    privind securitatea maritimă, securitatea cibernetică, combaterea terorismului
    și operațiunile de gestionare a crizelor.


  • Moţiune respinsă împotriva ministrului de finanţe

    Moţiune respinsă împotriva ministrului de finanţe

    În
    România, moţiunile simple au unicul scop să provoace dezbateri asupra
    prestaţiei miniştrilor şi evaluări ale domeniilor pe care aceştia le
    gestionează. Nu altfel au stat lucrurile în Senat, unde a fost discutată
    moţiunea simplă depusă de două formaţiuni de opoziţie, PNL şi USR, împotriva
    ministrului de Finanţe, Eugen Teodorovici. Senatorul liberal Florin Cîţu a
    încercat să demonstreze că ministrul a dat dovadă de incompetenţă. El si-a
    susţinut pledoaria cu mesaje venite din partea cetăţenilor, o premieră în
    politica românească în ce priveşte practica moţiunilor simple.

    Florin Cîţu: Prezenţa
    sa în continuare în fruntea Ministerului Finanţelor Publice pune România
    într-un pericol economic major şi într-o postură jenantă faţă de partenerii
    noştri europeni şi euroatlantici. Eugen Teodorovici nu mai poate fi ministrul
    Finanţelor publice şi nu o spunem doar noi, politicienii, o spun românii    .
    Nu au fost puţine reproşurile aduse şefului de la Finanţe şi, în general,
    puterii de stânga: creşterea taxelor pentru unele sectoare economice, în
    condiţiile în care Teodorovici promisese că le va scădea; plasarea României pe
    un nedorit loc fruntaş în UE în privinţa inflaţiei, capitol la care stătea cel
    mai bine din Uniune înainte de instalarea guvernului PSD – ALDE; ascunderea
    faptului că România se împrumută, lunar, cu dobânzi mai mari decât se împrumută
    ţări cu rating mai mic, cum ar fi Grecia. Nu în ultimul rând, senatorul liberal
    Florin Cîţu a acuzat cabinetul PSD – ALDE că a crescut deficitul bugetar, contrar
    a ceea ce fac politicienii responsabili atunci când există creştere economică, respectiv
    consolidează politica fiscală şi reduc deficitele, respectând tratatul european
    fiscal.

    Ministrul Eugen Teodorovici a respins acuzaţiile opoziţiei şi a
    calificat demersul drept unul demagogic şi politicianist. Eugen
    Teodorovici: Produsul Intern Brut a crescut din 2016 de la 765,1 miliarde de lei (160
    miliarde euro – n.red) la un nivel prognozat de 1022,5 miliarde de
    lei (215 miliarde euro – n.red) ceea ce înseamnă o creştere de peste 33% în
    doar doi ani de zile. Dacă PIB-ul e mult mai mare faţă de anul trecut, este
    normal ca suma împrumutată de statul român pe pieţele externe să fie mai mare,
    iar Ministerul Finanţelor Publice a prezentat în mod public, la începutul
    fiecărui an, ca întotdeauna, strategia sa de finanţare.     Ministrul Eugen
    Teodorovici a invocat în apărarea sa şi a cabinetului din care face parte cifre
    care ar atesta faptul că guvernanţii investesc mai mult în sănătate şi
    educaţie, aşa cum au promis, au crescut pensiile şi au creat, de la 1 ianuarie
    2017, peste 600.000 de noi locuri de muncă. România – a mai spus ministrul
    Teodorovici – a avut cea mai semnificativă creştere a productivităţii muncii,
    de peste patru ori mai mare decât media europeană. Majoritatea PSD – ALDE şi-a
    apărat ministrul şi a respins moţiunea simplă a opoziţiei împotriva acestuia.

  • Statistici economice europene

    Statistici economice europene

    România va încheia anul 2018 cu
    un deficit bugetar sub 3% – declara, în luna ianuarie, ministrul român al
    Finanţelor, Eugen Teodorovici, dar mulţi analişti au privit cu scepticism
    datele prezentate de guvernul de la Bucureşti.


    Reticenţa acestora era
    justificată de trendul acestui indicator – pornind de la un deficit de 2,8% din PIB în perioada iulie
    – septembrie 2017, România a înregistrat în lunile următoare un deficit de 2,3%
    din PIB, iar în trimestrul al treilea a ajuns la un nivel de 3,6%. Datele au plasat,
    astfel, România între statele membre ale Uniunii Europene care au înregistrat
    în trimestrul trei al anului trecut deficit.


    În martie – aprilie,
    Eurostat va veni şi va confirma, România va avea un deficit bugetar sub 3% din
    PIB – a insistat Eugen Teodorovici. Acum,
    Oficiul European de Statistică (Eurostat) a venit cu estimările
    preliminare, care confirmă că România s-a încadrat în limitele stabilite. Potrivit regulilor Uniunii Europene, un stat membru trebuie să țină
    deficitul bugetar sub nivelul de 3%, iar aceasta este valoarea
    înregistrată în 2018 de România. Un singur stat membru al Uniunii Europene -
    Cipru – a avut anul trecut un deficit guvernamental (calculat pe baza
    metodologiei ESA 2010, adică sistemul conturilor europene) mai mare de 3% din
    PIB, respectiv un sold negativ de 4,8% din PIB.


    În schimb, la finele lui 2018,
    România se situa în rândul statelor membre ale Uniunii Europene cu un nivel
    redus al datoriei guvernamentale raportate la Produsul Intern Brut (35%), un
    nivel mai scăzut fiind înregistrat doar în şase state comunitare.     La polul
    opus, la nivelul Uniunii Europene, 14 state membre aveau în 2018 un nivel al
    datoriei guvernamentale mai mare de 60% din PIB, cel mai ridicat nivel fiind în
    Grecia, Italia, Portugalia, Cipru, Belgia, Franţa şi Spania. Pe de altă parte,
    potrivit Eurostat, în 2018 deficitul guvernamental şi datoria, atât în zona
    euro cât şi în UE 28, au scăzut comparativ cu 2017.


    În zona euro, deficitul
    guvernamental a scăzut de la 1% din PIB în 2017 până la 0,5% din PIB în 2018,
    în timp ce în UE a coborât de la 1% până la 0,6%. În ceea ce priveşte anul în
    curs, guvernul României rămâne optimist. Deşi în prognoza economică de toamnă
    Comisia estima că deficitul României va ajunge la 3,4% din PIB în 2019,
    ministrul Finanţelor vorbeşte de o valoare situată undeva la 2,5%.