Radio România Internațional

Tag: radu jude

  • Romanian filmmakers at the Berlin Film Festival

    Romanian filmmakers at the Berlin Film Festival

    The offer of the 2020 edition of the Berlin Film festival’s includes three new productions by the Romanian filmmaker Radu Jude. Cinema-goers will be regaled with Uppercase Print and The Exit of the Trains, to be premiered in the festival’s Forum section. As for the third production, a feature film, Sleepwalkers, it will be on the Berlinale Co-Production Market.


    Radu Jude:


    There are three titles all told, work is still in progress for the third one, it will be on a market which is very important for film projects, the Berlinale Market. The other two have been shortlisted for the Forum section. I have been the full-fledged director for Uppercase Print, a free adaptation of a play by Gianina Carbunariu, a play drawing on the Securitate file of teenager Mugur Calinescu. The other film, The Exit of the Trains has been directed jointly with historian Adrian Cioflâncă, who also came up with the idea for the film, thanks to his decade-long work, that of searching the archives in order to find materials about the Pogrom in Iasi, in 1941. He suggested that the two of us should make the film and I said yes.


    The new forms of cinematographic expression have been included in the Berlinale’s Forum section. The two films by Radu Jude touch upon very sensitive issues in Romania’s modern history. Both productions have come up with a fresh and original perspective on those issues.


    Radu Jude:


    Not only is it a very important festival, but this section, the Forum section, that is, throughout the years has shortlisted radical, rather off-the-beaten-track productions, as both films are quite different from the usual, conventional narrative filmmaking pattern. Not that we have a problem with that pattern. They are, to a lesser or a greater extent, attempts at constructing or exploring reality with the help of a film, in a somewhat different manner.


    Although they are not of crucial for him, Radu Jude admits the importance of the nominations and distinctions awarded as part of Europe’s great film festivals. He was happy to participate in this year’s edition of the Berlinale, and his cinematographic creed has been reconfirmed, on that occasion.


    Radu Jude:


    A flourishing cinematography means a great many things, among which this one as well. Of course, I’m sometimes being asked why those films are being made anyway, if the audience for them is not large enough. I don’t know if I have a clear answer for that, but what I do know is that sometime in the past, the director of the New York Film Festival, who also taught with a Film school in the States, a couple of years back had some of the great Iranian director Abbas Kiarostami’s films screened for his students. Suddenly, as back then there were rumors about a possible war against Iran, one of the students asked if the people in Kiarostami’s film were to be shelled. And that’s what cinema also means, providing a certain manner, a certain way and a certain language for a society, for a civilization. From that point of view, it is important. It is even more important if the films are successful, meaning that they can capture and also convey something significantly far-reaching regarding the society. Distinctions and nominations are important, and yet, even though they do have their role, they are not essential to me.


    At European level, according to the Cineuropa web platform, more than 18,000 films have been produced over 2007-2017 in EU member states. The Romanian cinematography does have its place in that ranking, yet Radu Jude pointed at the problems that still deny us a place according to the European ranking, despite his participation in the Berlin Film Festival.


    Radu Jude:


    Romanian cinematography is still a low-key one, if we take into account the annual number of films produced here, as compared to such countries as France or even Poland or the Czech Republic. For our cinematography, distribution has become significantly limited. And by that I mean the distribution that is mainly made to malls. That is something very good, as those multiplex cinemas have decent screening conditions. But these are venues where commercial reasons come first, which is quite natural, and in this case certain forms of expression no longer reach their audiences. Education is another big problem, to that effect. I’m speaking about education in its wider sense, which still is undermined, underfinanced, but it’s also education in its narrow sense that I have in mind, cinematographic education, which does not exist, just like in other countries, in middle school or in high school. And obviously, that places us at the bottom of the table.


    Uppercase print, an adaptation of the documentary play with the same title, stage-directed by Gianina Carbunariu, was premiered in Romania on February 21st, 2020. The cast for Radu Jude’s seventh feature film includes actors Şerban Lazarovici, Bogdan Zamfir, Ioana Iacob, Şerban Pavlu, Robert Arsenie, Bogdan Romedea, Alexandru Bîscoveanu and Alexandru Potocean. The Exit of the Trains will be premiered in the autumn of 2020. The producers were Ada Solomon, Carla Fotea and Radu Jude, jointly with historian Adrian Cioflâncă. Film shootings for Sleepwalkers, Radu Jude’s most recent feature film project, written for the screen by Radu Jude himself and produced by Ada Solomon, will begin in the summer of 2020. The 70th edition of the Berlin Film Festival is held between February 20 and March 1st.


    (Translated by Eugen Nasta)




  • Radu Jude, nominé trois fois à la Berlinale 2020

    Radu Jude, nominé trois fois à la Berlinale 2020

    « Typographique majuscule », « La sortie des trains de la gare » et « Les somnambules » sont trois productions du réalisateur roumain Radu Jude, à laffiche de lédition de cette année du Festival de film de Berlin. Alors que les deux premiers films auront leur première dans la section Forum du festival, le troisième, toujours au stade de projet, sera lancé sur le marché de la Berlinale. Radu Jude en parle: « Il sagit de trois titres dont un en projet et qui sera lancé sur Berlinale Market, le Marché de la Berlinale. Quant aux deux autres sélectionnés dans la section Forum, lun mappartient intégralement. Il sagit de Typographique majuscule, daprès un spectacle homonyme que Gianina Carbunaru a réalisé à partir du dossier de ladolescent Mugur Calinescu retrouvé aux Archives de la Securitate. Le deuxième film, La sortie des trains de la gare est réalisé en collaboration avec lhistorien Adrian Cioflâncă, connu pour avoir passé une dizaine dannées à étudier le Pogrom de Iasi, de 1941. Ce fut lui qui a eu lidée de ce film et moi je fus partant. »



    Consacrée aux nouvelles formes dexpression cinématographique, la section Forum réunit des productions qui se distinguent par une vision inédite et des sujets délicats. Cest aussi le cas des deux productions de Radu Jude : « Limportance du festival mise à part, je suis très content davoir deux films à laffiche de cette section Forum. Cest une section qui propose généralement des productions plutôt radicales et atypiques, et mes productions séloignent du modèle cinématographique conventionnel. Attention, je ne critique pas ce type de cinéma. Mais je dirais que mes deux films proposent une construction cinématographique différente. »



    Loin de passer pour essentielles dans son parcours de cinéaste, les nominations aux grands festivals du genre réjouissent Radu Jude qui se dit conscient de limportance dun riche palmarès. Il est content de voir son nom à laffiche de lédition 2020 de la Berlinale, une victoire qui le confirme en tant que cinéaste.« Une cinématographie saine implique plusieurs choses, parmi lesquelles cette présence aux festivals. On me demande parfois pourquoi on continue à produire de tels films, tout en sachant que leur public ne sera pas nombreux. Je ne saurais vous donner une réponse précise; en revanche, permettez-moi de vous donner lexemple du directeur du Festival de film de New York, qui était aussi professeur de cinématographie aux Etats-Unis. Eh bien, un jour, il a décidé de montrer à ses étudiants des films du grand réalisateur iranien Abbas Kiarostami. Et comme à lépoque on parlait beaucoup dune possible guerre contre lIran, un des étudiants a voulu savoir si les gens qui jouaient dans les films de Kiarostami risquaient de se faire bombarder. Voyez-vous, le cinéma se propose de donner aussi un certain visage aux sociétés. Voilà pourquoi de tels films sont importants! Et plus ils arrivent à mieux capter et refléter la réalité, plus leur importance est grande. Tout cela pour dire que les distinctions et les nominations ont leur rôle, mais que ce rôle nest pas essentiel. »



    Selon les données fournies sur la plateforme Internet Cinéeurope, plus de 18 mille films ont été produits, au total, dans les Etats de lUE entre 2007 et 2017. Heureusement, la cinématographie roumaine trouve sa place au sein de ce classement, mais plutôt vers la queue. Radu Jude a une explication: « Par rapport au cinéma dautres pays, tels la France ou la Pologne, le cinéma roumain est moins développé et pourtant, il affiche presque complet. Il suffit de penser aux films projetés dans les salles des grandes galeries commerciales qui offrent aux spectateurs des conditions décentes. Sauf que voilà, puisque tous ces endroits privilégient lintérêt commercial, certaines formes dexpression artistique ny trouvent pas leur place. Après, il y a aussi un deuxième aspect dont il faut tenir compte, à savoir léducation. Et je pense aussi bien à léducation en général, quà celle cinématographique qui nexiste pas dans les écoles roumaines comme cest le cas ailleurs. Voilà pourquoi on se retrouve en queue du classement. »



    « Typographique Majuscule », un film réalisé daprès le spectacle homonyme de Gianina Carbunaru, sortira en salles, en Roumanie, le 21 février 2020. Quant à « La sortie des trains de la gare », cette production aura la première en automne. Enfin, disons aussi que le tournage des Somnambules, le projet artistique le plus récent de Radu Jude, commencera en été. Lédition 2020 de la Berlinale se déroulera dans la capitale allemande du 20 février au 1er mars. (Trad.Ioana Stancescu)




  • Radu Jude, trei nominalizări la Berlinala 2020

    Radu Jude, trei nominalizări la Berlinala 2020

    Ediţia de anul
    acesta a Festivalului de Film de la Berlin oferă publicului cineast trei
    titluri semnate de către regizorul român Radu Jude. Filmele Tipografic
    Majuscul şi Ieşirea trenurilor din gară vor avea premiera internaţională în
    secţiunea Forum a festivalului, în timp ce un al treilea proiect
    cinematografic, lungmetrajul Somnambulii, va fi încadrat pe piaţa Berlinalei.

    Cu detalii, regizorul Radu Jude:
    Sunt trei titluri, dar unul este un film
    încă în pregătire, în fază de proiect, care merge într-o piaţă foarte
    importantă pentru proiectele cinematografice, la Berlinale Market. Celelalte
    două sunt selectate în secţiunea Forum. Unul dintre ele este regizat integral
    de mine, Tipografic Majuscul, o adaptare liberă după o piesă a Geaninei
    Cărbunariu, care la rândul ei este bazată pe un dosar de Securitate al
    adolescentului Mugur Călinescu. Celălalt film, Ieşirea trenurilor din gară,
    este coregizat, este făcut împreună cu istoricul Adrian Cioflâncă, care l-a şi
    generat, prin munca lui de zece ani, de a căuta materiale de arhivă legate de Pogromul
    de la Iaşi, din 1941. Mi-a propus să facem acest film şi am acceptat.



    Noile forme de
    expresie cinematografică sunt încadrate în secţiunea Forum a Berlinalei. Ambele
    titluri ale lui Radu Jude ating subiecte delicate din istoria României moderne,
    într-o viziune inedită.

    Nu doar că este un festival foarte
    important, dar această secţiune Forum a selectat, de-a lungul anilor, filme
    radicale, mai atipice, pentru că ambele filme sunt destul de diferite de
    modelul narativ convenţional de cinema. Nu că acel model ar fi problematic în vreun
    fel. Ele sunt, într-o măsură mai mică sau mai mare, nişte încercări de a
    construi cinematografic sau de a explora realitatea cu ajutorul
    cinematografului, într-o formă oarecum diferită.


    Deşi nu le
    consideră esenţiale, Radu Jude recunoaşte importanţa nominalizărilor şi a
    distincţiilor acordate pe scenele marilor festivaluri de film din Europa. Este
    bucuros să participe la Berlinala de anul acesta, iar crezul său în
    cinematografie este reconfirmat cu această ocazie.

    O cinematografie
    sănătoasă înseamnă foarte multe lucruri, printre care şi acest lucru. Desigur,
    uneori sunt întrebat de ce se mai produc aceste filme, dacă nu au suficient
    public. Nu ştiu să dau un răspuns foarte precis, dar ştiu că, la un moment dat,
    directorul Festivalului de la New York, care era şi profesor la o facultate de
    film în America, acum câţiva ani le arătase studenţilor filme deAbbas Kiarostami, marele cineast
    iranian. Dintr-odată, fiindcă se vorbea pe atunci despre un posibil război cu
    Iranul, unul dintre studenţi a întrebat dacă aveau să fie bombardaţi acei
    oameni din filmele lui Kiarostami. Cinematograful înseamnă şi asta, să ofere un
    anumit mod, un chip şi un anumit limbaj al unei societăţi, al unei civilizaţii.
    Din acest punct de vedere, este important. Este şi mai important dacă filmele
    sunt reuşite în sensul de a capta şi de a transmite ceva mai adânc legat de
    societate. Sunt importante distincţiile sau nominalizările, dar, deşi au rolul
    lor, pe care nu îl neg, nu mi se par esenţiale.


    La nivel
    european, conform platformei web Cineuropa, peste 18 mii de pelicule au fost
    produse, în statele membre ale Uniunii Europene, în perioada 2007-2017.
    Cinematografia română îşi găseşte locul în acest clasament, însă Radu Jude
    atrage atenţia asupra problemelor care ne ţin încă departe de topurile
    europene, în ciuda participării sale la Festivalul de Film de la Berlin.

    Cinematografia română este o cinematografie mică, dacă ne gândim la
    numărul de filme produse anual în raport cu ţări ca Franţa sau chiar Polonia
    sau Cehia. Este o cinematografie în care există din ce în ce mai puţin loc. Mă
    refer la distribuţia care se face preponderent în mall-uri. Este un lucru
    foarte bun, fiindcă în aceste multiplex-uri există condiţii de vizionare
    decente. Doar că, fiind nişte locuri unde interesul comercial primează şi poate
    că este normal să fie aşa, anumite forme de expresie nu mai au acces la public.
    O altă problemă foarte mare ţine de educaţie. Mă refer la educaţie în general,
    care este în continuare lovită, subfinanţată, dar şi la o educaţie specifică,
    cinematografică, care nu există ca în alte ţări, la şcoală sau la liceu. Iar
    asta ne plasează, evident, la coada clasamentului.



    Tipografic Majuscul, o
    adaptare după spectacolul documentar omonim semnat de Gianina Cărbunariu, va
    avea premiera în România pe 21 februarie 2020. Din distribuţia celui de-al
    şaptelea lungmetraj semnat de Radu Jude fac parte actorii Şerban Lazarovici,
    Bogdan Zamfir, Ioana Iacob, Şerban Pavlu, Robert Arsenie, Bogdan Romedea,
    Alexandru Bîscoveanu şi Alexandru Potocean. Ieşirea trenurilor din gară va
    avea premiera în cinematografe în toamna acestui an, fiind produs de către Ada
    Solomon, Carla Fotea şi Radu Jude, în colaborare cu istoricul Adrian Cioflâncă.
    Iar Somnambulii, cel mai recent proiect de ficţiune scris de Radu Jude şi
    produs de Ada Solomon, aşteaptă începerea filmărilor programate pentru această
    vară. Cea de-a 70-a ediţie a Festivalului de Film de la Berlin va avea loc în
    perioada 20 februarie – 1 martie.

  • Jurnal românesc – 21.01.2020

    Jurnal românesc – 21.01.2020

    Militarii,
    jandarmii şi poliţiştii români care participă la misiuni în afara graniţelor
    ţării vor primi diurne egale cu cele ale partenerilor externi ai României,
    potrivit unei hotărâri adoptate de guvern.     Iniţiativa a aparţinut miniştrilor
    Apărării şi Internelor, Nicolae Ciucă şi Marcel Vela, ca urmare a discuţiilor
    pe care cei doi le-au purtat cu militarii şi jandarmii români, în timpul
    vizitei în Afganistan în luna decembrie, precum şi a modificării contextului de
    securitate din teatrele de operaţii.

    Astfel, militarii vor primi remuneraţia
    diferenţiat, în funcţie de gradul de pericol al teatrelor de operaţiuni în care
    activează. Ofiţerii vor putea primi până la 140 de euro pe zi, maiştrii militari
    – 130 de euro şi soldaţii – 120 de euro pe zi. Ministerul de Interne precizează
    că în situaţia în care partenerii externi sau structurile aliate care
    coordonează misiunile nu asigură drepturile românilor detaşaţi, aceştia vor
    beneficia de decontarea lor de către statul român. Potrivit deciziei
    Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în 2020 Armata României va putea
    participa la misiuni externe cu 2.669 de militari, în vreme ce Ministerul
    Afacerilor Interne, cu 1.855 de jandarmi și polițiști.




    Regizorul Radu
    Jude participă cu două producţii la a 70-a ediție a Festivalului de Film de la
    Berlin, care se va desfășura între 20 februarie – 1 martie.     Peliculele
    Tipografic Majuscul şi Ieşirea trenurilor din gară vor
    avea premiera internaţională în secţiunea Forum a competiţiei, care
    prezintă anual o selecție de filme ce pun accent pe inovație sau experiment.

    Totodată, Radu Jude va prezenta proiectul de lungmetraj Somnambulii
    în secțiunea Rotterdam a Berlinale Co-Production Market, una dintre
    cele mai importante piețe de proiecte cinematografice, ce reunește producători,
    agenți de vânzări, distribuitori și finanțatori din întreaga lume.
    Somnambulii, cel mai recent proiect de ficțiune scris de Radu Jude
    și produs de Ada Solomon, este o comedie spumoasă despre corp, sex, tehnologie
    și societate. Filmările vor începe la vară, iar Katia Pascariu va interpreta
    rolul principal. Proiectul beneficiază de sprijinul Centrului Național al
    Cinematografiei și va fi prezentat, în premieră, la CineMart în cadrul
    Festivalului Internaţional de Film de la Rotterdam.


    Institutul
    Cultural Român anunţă că a reluat cursurile de limba română pentru străini. ICR
    organizează cursuri pentru începători, intermediari și avansați şi cursuri de
    dicție.     Pentru a evalua nivelul de cunoaștere a limbii române al candidaților
    înscriși, va fi efectuat gratuit un test de nivel. Durata unui modul este de 40
    de ore, cursurile durează două ore și au loc de două ori pe săptămână, iar
    grupurile de studiu cuprind între 10 şi 12 cursanți.

    Programul a început pe 20
    ianuarie şi se încheie pe 26 noiembrie. Modulele se desfăşoară la sediul
    secundar al ICR din Bucureşti, pe strada Biserica Amzei nr. 21-23. Costul unui
    modul este de 980 de ei sau 200 de euro. Formularul de înscriere, disponibil la
    adresa icr.ro, împreună cu dovada plăţii, trebuie să fie trimise la adresa de
    e-mail limbaromana@icr.ro. Pentru informații suplimentare, Institutul a pus la
    dispoziţie numărul de telefon 031 710 06 72.




    Coproducţia
    româno-maghiară Eden, a regizoarei Ágnes Kocsis, va avea premiera
    mondială la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam, care se va
    desfăşura în perioada 22 ianuarie – 2 februarie    . Filmul a fost inclus în
    competiția Big Screen, al cărei premiu este în valoare de 30.000 de
    euro.

    Eden este al treilea lungmetraj al regizoarei Ágnes Kocsis,
    care a mai fost premiată în 2006 pentru pelicula Fresh Air şi în
    2010 pentru Adrienn Pál. Eden spune povestea tinerei
    Eva, care este alergică la tot felul de substabţe chimice, unde radio şi
    câmpuri electromagnetice şi este forţată să trăiască în izolare totală. În
    rolurile principale apar actrița croată Lana Barić, muzicianul și compozitorul
    belgian Daan Stuyven şi actorul maghiar din România Lóránt Bocskor-Salló.

    Un brad cu vârsta de peste 500 de ani din Munţii Cindrel, comuna
    Gura Rîului, a ajuns în finala concursului Arborele European al anului 2020,
    alături de alţi 14 copaci de pe continent. Bradul din România concurează cu
    arbori precum Plopul singuratic din Rusia, Arborele Vrăjitoarei din Irlanda,
    Copacul libertăţii din Ungaria, Arborele vrăjitoare din Olanda, Paznicul
    satului inundat din Cehia, Arborele libertăţii din Belgia şi alţi copaci
    importanţi din Bulgaria, Croaţia, Italia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania
    şi Marea Britanie. Competiţia este organizată de Environmental Partnership
    Association, o grupare de şase fundaţii europene din domeniul mediului.
    Procesul de vot pentru desemnarea Arborelui European al anului va începe la 1
    februarie, pe site-ul www.treeoftheyear.org.

  • Jurnal românesc – 11.11.2019

    Jurnal românesc – 11.11.2019

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică cu
    aproape 37% din voturile valabil exprimate, potrivit datelor de la Biroul
    Electoral Central.     Pe locul secund s-a clasat candidatul social-democraţilor
    Viorica Dăncilă, care a fost votată de peste 23% dintre români, urmată de
    reprezentantul Alianţei 2020 USR Plus, Dan Barna, care a obţinut aproape 14
    procente. Candidatul independent Mircea Diaconu a primit peste 9% din sufragii,
    cel al Partidului Mişcarea Populară, Teodor Paleologu, peste 5 procente, iar
    liderul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Kelemen Hunor, a primit
    încrederea a 4% dintre alegători.

    După anunţarea rezultatelor exit-poll-urilor,
    Klaus Iohannis a declarat că niciodată românii nu au votat atât de mult
    şi atât de clar împotriva PSD,     iar acest lucru înseamnă pentru România
    un pas enorm înainte. De partea cealaltă, Dăncilă a afirmat că
    rezultatele arată încrederea acordată şi ajută partidul să continue
    campania electorală în care îşi doreşte să le prezinte românilor atât
    realizările cât mai ales ceea ce îşi propune să facă pentru ei. Peste 8,6 milioane de români din ţară au votat
    duminică, prezenţa înregistrată la urne depăşind 47,6 procente.




    Peste 650.000 de români din diaspora au votat în
    primul tur al alegerilor pentru preşedintele României.     Acestora li se adaugă
    cei 25.189 de conaţionali care au optat pentru votul prin corespondenţă. Este
    cel mai mare număr de români care s-au prezentat vreodată la urne în străinătate,
    după ce la alegerile europarlamentare din 26 mai au votat aproape 375.000, iar
    în primul tur al prezidenţialelor din 2014, puţin peste 161.000 de alegători. Cea
    mai mare prezenţă la vot în diaspora s-a înregistrat în Italia, aproape
    130.000, şi în Marea Britanie, peste 119.000, potrivit Biroului Electoral
    Central.

    Prezenţă ridicată s-a înregistrat şi în Spania şi Germania. Peste 53%
    din voturile exprimate în diaspora
    i-au revenit candidatului PNL, Klaus Iohannis, iar 27% reprezentantului USR Plus
    Dan Barna. Următorii clasaţi au fost Theodor Paleologu cu 6%, Mircea Diaconu cu
    3% şi Viorica Dăncilă 2%. Câştigător atât în ţară cât şi în diaspora, Klaus
    Iohannis a declarat că românii au votat pentru o Românie normală şi
    pentru a continua procesul important pentru schimbarea în bine.

    Calificată în turul al doilea, dar cu un rezultat slab în afara ţării, Viorica
    Dăncilă a afirmat că prezenţa masivă la vot a românilor din diaspora este
    benefică atât lor cat şi familiilor acestora rămase acasă, şi a recunoscut că a
    greşit din punct de vedere al comunicării. În străinătate au fost amenajate 835
    de secţii de vot, iar procesul electoral s-a desfăşurat pe durata a trei zile.
    Turul al doilea al alegerilor prezidenţiale în diaspora va avea loc pe 22, 23
    şi 24 noiembrie.




    Regizoarea Anca
    Damian şi directorul artistic al Anim’Est, Mihai Mitrică, participă până pe 17
    noiembrie la a 43-a ediţie a Festivalului Internațional de Cinema de Animație -
    CINANIMA, care are loc la Espinho în Portugalia    . Anca Damian participă la
    proiecţia în avanpremieră a lungmetrajului Călătoria fantastică a
    Maronei şi va susține workshop-ul Povestea fantastică a Maronei: De
    la idee la film, care va avea loc la Facultatea de Arte Frumoase a Universității
    din Porto, iar Mihai Mitrică face parte din juriul Competiției Internaționale a
    CINANIMA. În plus, în cadrul acestei ediții va fi prezentată o retrospectivă a
    filmului de animație românesc care va include o selecție de filme care au
    participat la ultimele ediții ale Anim’est. Festivalul Internațional de la
    Espinho cuprinde şi workshop-uri interactive și evenimente artistice conexe.
    Manifestarea îşi propune să promoveze cinematografia de animație atât pentru
    profesioniștii din domeniu, cât și pentru publicul larg.




    Filmul
    documentar Țara moartă de Radu Jude va fi proiectat, pe 14
    noiembrie, la Muzeul Holocaustului din Paris, în cadrul celei de-a 20-a ediții
    a Lunii filmului documentar din capitala Franţei.     Evenimentul,
    organizat în parteneriat cu ICR Paris, îl are ca invitat pe directorul
    Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România şi consilierul pe
    probleme de istorie al filmului, Adrian Cioflâncă, și va fi moderat de
    istoricul şi criticul de cinema Ariel Schweitzer. Pelicula de 83 de minute
    prezintă o serie de fotografii făcute într-un mic oraş din România în anii
    1930-1940 şi extrase din jurnalul lui Emil Dorian, un medic evreu care a trăit
    în acea perioadă. Banda sonoră a filmului spune la rându-i povestea creşterii
    antisemitismului și persecuţiei evreilor în Romania. Luna filmului documentar de la Paris
    se desfașoară în perioada 1-30 noiembrie.


  • Jurnal românesc – 31.10.2019

    Jurnal românesc – 31.10.2019

    13 din cei 16 candidaţi la posturile de ministru, propuşi de
    premierul desemnat Ludovic Orban, au obţinut avize pozitive în urma audierilor
    desfăşurate în comisiile de specialitate ale Legislativului. Aviz negativ au
    primit Ioan Ştefan, propus să preia Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării
    şi Administraţiei, Violeta Alexandru, propusă la Ministerul Muncii, şi Florin
    Cîţu, nominalizat pentru protofoliul Finanţelor Publice. La finalul audierilor,
    Ludovic Orban s-a declarat mulţumit de prestaţia candidaţilor şi a afirmat că
    va merge în Parlament cu aceleaşi propuneri de miniştri, indiferent de avizele
    primite din partea comisiilor şi având în vedere caracterul consultativ al
    acestora. În replică, şeful Camerei Deputaţilor, social-democratul Marcel
    Ciolacu, a menţionat că există o cutumă potrivit căreia candidaţii care nu au
    obţinut avize favorabile în comisii trebuie schimbaţi de către premierul
    desemnat şi s-a oferit să-i pună la dispoziţie lui Orban o nouă rundă de
    audieri, care să nu întârzie votul de învestitură programat pentru luni.
    Executivul PNL are nevoie să strângă de 233 de voturi pentru a se muta la
    Palatul Victoria.




    România va fi reprezentată de Corala feminină Arpeggio,
    Corul polifonic Sfântul Roman Melodul, Corul Catolica
    și Corul Cantate Domino la a 3-a ediţie a Festivalului
    internațional de muzică corală Roots Fest se va desfășura la Roma
    pe 1 și 2 noiembrie. La manifestarea organizată de asociația culturală ARPRO
    vor participa şi Corul polifonic Schola Cantorum din Italia şi
    Corul Gaudium Poloniae din Polonia. Din juriu vor face parte
    maestrul Voicu Enăchescu, președintele Asociației Naționale Corale din România,
    și Alina Pârvulescu, secretar general al Asociației. Pe 1 noiembrie, la
    Accademia di Romania la Roma, corurile participante vor prezenta un program de
    muzică corală inspirată din folclor, iar a doua zi la Bazilica San
    Vitale din capitala italiană, un repertoriu din tradiția ortodoxă,
    greco-catolică, romano-catolică și neoprotestantă. Roots Fest
    urmărește dezvoltarea unui dialog permanent între muzicienii amatori si
    profesioniști, păstrarea legăturii culturale cu România şi sensibilizarea
    publicului faţă de acest gen muzical.




    Ambasadorul României în Marea Britanie, Dan Mihalache, a anunţat că
    a votat prin corespondenţă pentru în primul tur al scrutinului prezidenţial din
    10 noiembrie. Diplomatul şi-a exprimat regretul că puţini români au ales
    această procedură. A fost pentru prima dată când am votat prin corespondenţă,
    o modalitate de care au putut beneficia doar românii din străinătate. Este mai
    simplu şi mai elegant decât poate cineva să îşi imagineze    , a scris
    ambasadorul pe Facebook. Dan Mihalache le-a reamintit conaţionalilor din
    Regatul Unit că 7 noiembrie, ora 23 şi 59 de minute este termenul limită până
    la care plicurile cu buletinele de vot ştampilate trebuie să ajungă fie în
    România, la Biroul electoral pentru votul prin corespondenţă, fie în Marea
    Britanie, la Secţia consulară a Ambasadei României la Londra sau la Consulatele
    Generale ale României la Manchester sau Edinburgh. 41.003 de români din
    întreaga lume s-au înregistrat online pentru a-şi putea alege preşedintele prin
    corespondenţă, iar cei mai mulţi dintre aceştia, 11.835, se află în Marea
    Britanie.




    România participă la cea de-a 38-a ediție a Târgului Internațional
    de Carte Tüyap, care se va desfăşura în perioada 2-5 noiembrie la Istanbul. ICR
    Dimitrie Cantemir din metropola turcă şi Ministerul Culturii i-au
    invitat pentru acest eveniment pe scriitorii Andreea Răsuceanu, Cristian Fulaș,
    Sînziana Popescu și Cosmin Perţa. România va avea un pavilion naţional unde vor
    fi organizate lansări de carte, lecturi publice, discuții între autorii români
    și turci, agenți literari și traducători. Pe 2 şi 3 noiembrie, autorii români
    prezenți la Istanbul vor intra în dialog cu reprezentanți ai agenției literare
    Kalem, cu scriitori, poeţi şi traducători locali şi îşi vor prezenta operele,
    iar pe 4 noiembrie, vor avea loc lecturi publice din textele incluse în
    programul de traduceri literare din limba română în limba turcă, organizat de
    ICR Istanbul. Instituţia culturală apreciază că Târgul Tüyap, cea mai
    importantă manifestare dedicată cărţii din Turcia, este o bună ocazie pentru
    stimularea editorilor turci spre a descoperi noi nume ale literelor românești
    și a iniția noi proiecte editoriale.








    Filmul documentar Țara moartă de Radu Jude va fi
    proiectat, pe 14 noiembrie la Muzeul Holocaustului din Paris, în cadrul celei
    de-a 20-a ediții a Lunii filmului documentar din capitala Franţei.
    Evenimentul, organizat în parteneriat cu ICR Paris, îl are ca invitat pe
    directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, Adrian Cioflâncă,
    și va fi moderat de istoricul şi criticul de cinema Ariel Schweitzer. Pelicula
    de 83 de minute prezintă o serie de fotografii făcute într-un mic oraş din
    România în anii 1930-1940 şi extrase din jurnalul lui Emil Dorian, un medic
    evreu care a trăit în acea perioadă. Banda sonoră a filmului spune la rându-i
    povestea creşterii antisemitismului și persecuţiei evreilor în Romania.
    Luna filmului documentar de la Paris se desfașoară în perioada 1-30
    noiembrie.



  • Retrospectivă cinematografică a anului 2018

    Retrospectivă cinematografică a anului 2018

    2018 a fost un an bun pentru filmul românesc: 25 de titluri de ficţiune au
    ajuns anul acesta în cinematografe, cinema-ul românesc a continuat să
    impresioneze în festivaluri, iar Moromeţii 2, în regia lui Stere Gulea, a
    stabilit un record de spectatori. Două dintre filmele realizate în 2018, Inimi
    cicatrizate, de Radu Jude, şi Fotbal infinit, de Corneliu Porumboiu, se
    regăsesc chiar în topul celor mai bune filme ale anului 2018, realizat de
    revista americană The New Yorker. Fotbal infinit, în regia lui Corneliu
    Porumboiu, este descris de Richard Brody, cronicarul The New Yorker, drept un documentar
    candid şi comic, şi totuşi analitic într-un fel liniştitor, despre un birocrat
    român care vrea să schimbe regulile fotbalului. Acelaşi cronicar de la The New
    Yorker consideră filmul Inimi
    cicatrizate    , în regia lui Radu Jude, o dramă furioasă intelectual, detaliată
    fanatic, a cărei acţiune are loc în România anului 1937, protagonistul fiind
    un tânăr scriitor evreu prins între boală şi fascism.


    Lansat în cinematografele din România în
    luna noiembrie, Moromeții 2, o adaptare a celui de-al doilea volum al romanului
    Moromeții de Marin Preda a adus după primul weekend peste 52.000 de spectatori
    în sălile din peste 50 de orașe, devenind cel mai mare succes de casă românesc
    din ultimii 25 de ani. Filmul este o
    continuare a celebrei pelicule Moromeții realizată în 1987 de acelaşi regizor,
    Stere Gulea, după volumul I al romanului Moromeții al lui Marin Preda, cu
    Victor Rebengiuc şi Luminița Gheorghiu. Acţiunea filmului Moromeţii 2 se
    petrece în anii ’45 – ’46, o perioadă de tranziţie de la democraţie la
    dictatura comunistă, surprinzând şi momentul colectivizării. Rolurile
    principale sunt interpretate de Horaţiu Mălăele, Dana Dogaru şi Iosif Paştina.


    2018 a fost şi un an bogat în premii acordate filmului românesc. Ursul de
    Aur de la Berlin a fost câștigat de Nu mă atinge-mă, controversarul
    film-experiment al Adinei Pintilie (ce se va lansa în cinematografe abia la 1
    februarie 2019). Filmul
    Adinei Pintilie,     scrie criticul Ionuţ Mareş, este vârful de lance dintr-o direcție artistică mai
    amplă care contracarează realismul dominant al Noului Cinema Românesc al
    ultimilor 15 ani. Este o direcție mai radicală, riscantă, extrem de personală,
    în care ficțiunea se îmbină cu documentarul și în care își fac apariția teme
    noi și personaje marginale.     Acelaşi critic notează că 2018 va rămâne și anul
    cu cele mai multe filme realizate de femei regizor. La o simplă enumerare au
    fost în săli: Soldații. Poveste din
    Ferentari,     de Ivana Mladenovic, Lemonade, de Ioana Uricaru, Un prinț și
    jumătate    , de Ana Lungu, În pronunțare, de Mihaela Popescu, Singură la nunta
    mea    , de Marta Bergman, Moon Hotel Kabul, de Anca Damian, și Pup-o, mă!, de
    Camelia Popa.



    Şi tot 2018 a fost foarte bogat în debuturi în
    lungmetraj. În afară de Adina Pintilie, Mihaela Popescu, Marta Bergman şi Ioana
    Uricaru, deja menţionate, au debutat promiţător cu filme lungi Andrei
    Crețulescu (Charleston), Hadrian Marcu (Un om la locul lui), Bogdan Theodor
    Olteanu (Câteva conversații despre o fată foarte înaltă), Liviu Mărghidan (
    Străjerii), Dragoș Buliga (Vânătorul de spirite), Vlad Zamfirescu
    (Secretul fericirii), Tedy Necula (Coborâm la prima) și Camelia Popa.

  • Le nouveau film de Radu Jude vient de sortir en salles

    Le nouveau film de Radu Jude vient de sortir en salles

    Cest la deuxième fois que le Conseil national de la cinématographie de Roumanie désigne un film de Radu Jude comme candidat aux Oscars, après « Aferim ! » en 2016. Pour rappel, cest pour « Aferim ! » que Radu Jude avait remporté l’Ours d’argent du meilleur réalisateur à Berlin en 2015.



    « Il m’est égal qu’on se souvienne de nous dans l’histoire en tant que barbares » a eu sa première mondiale cet été, lors du Festival de film de Karlovy Vary. Il y a gagné le Globe de cristal, le prix le plus important du festival qui se déroule en République tchèque.



    Encensé par la presse internationale, le film raconte lhistoire dune reconstitution historique, celle du massacre dOdessa, pour un spectacle de rue. « Une attaque caustique et très actuelle sur la négation de lHolocauste en Roumanie et sur la myopie à légard de lhistoire », écrit le magazine Variety sur le film. « Un signal dalarme intelligent », « un interrogatoire provocateur, sarcastique et crucial entre le passé et le présent, dont laction avance vers une impasse ». Les formules sont nombreuses pour désigner le film de Radu Jude. Les critiques ont également remarqué le jeu de lactrice Ioana Iacob, considéré comme « captivant et naturel ». Nous avons discuté avec elle du défi de tenir le rôle principal dans ce film.



    Ioana Iacob : « Le rôle a été très intéressant pour moi. La femme que jinterprète est une personne très informée, très décidée, qui nest pas disposée à faire de compromis dans sa démarche artistique. Cest une grande différence par rapport à sa vie privée, à la vie réelle, où elle nest pas du tout si sûre delle, elle nest pas si déterminée. Cest ce qui la rend humaine à mes yeux. Linterpréter a été passionnant. Le sujet quelle choisit de mettre en scène est encore un sujet délicat de notre histoire. Des générations entières ont été menties concernant les événements dOdessa, je crois quil est important den parler. »



    Le massacre dOdessa a eu lieu pendant la Seconde Guerre mondiale, à compter du 22 octobre 1941, jour où lexplosion du Quartier général roumain dOdessa entraîne la mort de plusieurs officiers et sous-officiers roumains. Le général Ion Antonescu ordonne des représailles contre la population locale, en particulier les Juifs et les Tsiganes. Le nombre des victimes recensées durant les trois jours de terreur qui ont suivi varie selon les sources, entre 22.000 et 40.000 Juifs exécutés. Le titre du film est une citation dun discours tenu à lété 1941 par Mihai Antonescu, homme politique qui a occupé plusieurs fonctions au Conseil des ministres du général Antonescu.



    Avec ce film, Radu Jude souhaitait offrir une réponse cinématographique à lhomme politique, construire « un pont à travers les décennies », selon la déclaration dintention du réalisateur. Sur sa participation à la production, Ioana Iacob avoue que : « Il y a plusieurs choses qui comptent pour moi et je peux dire que ce projet les réunit toutes. Cela fait longtemps que japprécie Radu Jude, jai vu tous ses films. Aussi, le personnage central mattirait beaucoup. Cest rare dans la vie dun acteur que tous ces éléments soient réunis, alors jai été vraiment heureuse quand jai appris que jallais jouer dans ce film. »



    Avant de travailler avec Radu Jude, Ioana Iacob, actrice au Théâtre allemand dEtat de Timişoara, avait joué uniquement en allemand : « Radu Gabrea a été le premier réalisateur roumain avec lequel jai travaillé. Avant cette collaboration, javais joué dans quelques films en Allemagne. Mon premier rôle au cinéma était dans une production allemande. Ensuite jai joué dans ces films de Radu Gabrea, « Le Coq décapité » et « Gants rouges », les deux des adaptations de lécrivain allemand Eginald Schlattner. Cest donc la première fois que jai loccasion de faire un film en roumain. »



    Pour plus dinformations sur le massacre dOdessa, nous vous invitons à retrouver cet épisode dans lémission Pro Memoria dédiée à ce sombre événement sur notre site Internet, rri.ro : (http://www.rri.ro/fr_fr/le_massacre_dodessa-2583598)


    Trad. Elena Diaconu

  • Neuer Film von Radu Jude kommt demnächst in die Kinos

    Neuer Film von Radu Jude kommt demnächst in die Kinos

    Der neue Film von Radu Jude, Mir ist es egal, ob wir in die Geschichte als Barbaren eingehen“, feiert am 28. September seine Rumänien-Premiere. Der historische Spielfilm des rumänischen Regisseurs über das Massaker von Odessa im Jahr 1941 ist im kommenden Jahr der Vorschlag Rumäniens für die Oscar-Nominierung in der Sektion Bester fremdsprachiger Film.“ Eine Produktion von Radu Jude stellt bereits zum zweiten Mal den Vorschlag Rumäniens für den bestsprachigen Film bei der Oscar-Preisverleihung nach Aferim!” im Jahr 2016 dar.



    Der Spielfilm hatte seine Weltpremiere im offiziellen Wettbewerb des Internationalen Filmfestivals Karlovy Vary gefeiert, wo er mit dem Gro‎ßen Preis ausgezeichnet wurde. Die Produktion, die sich weltweit positiver Pressestimmen erfreute, befasst sich mit der historischen Nachstellung der Schlacht von Odessa während des Zweiten Weltkriegs. Eine Theaterregisseurin macht sich im Film daran, die rumänische Mitschuld am Holocaust zu thematisieren. Das Thema wurde von Filmkritikern als ein intelligentes Alarmsignal“ bezeichnet. Für die Zeitschrift Variety gilt die Produktion von Radu Jude als bei‎ßender und aktueller Angriff auf die Holocaustleugnung und die mangelhafte Vergangenheitsbewältigung in Rumänien“.



    Positive Pressestimmen erhielt auch die Darstellerin Ioana Iacob, die ihre Rolle auf fesselnde und natürliche Weise verkörpert:



    Diese Rolle war sehr interessant für mich. Die Frau, die ich verkörpere, ist eine entschlossene Person und ein Profi in ihrem Metier, in ihrem Unterfangen will sie keinen Kompromiss eingehen. Somit entsteht ein gro‎ßer Unterschied zwischen ihrem persönlichen und ihrem beruflichen Leben. Auf persönlicher Ebene ist sie nicht so entschlossen, und das macht sie für mich eigentlich menschlich. Es war sehr interessant, diese Gestalt zu verkörpern. Diesen Teil der rumänischen Geschichte, den sie thematisieren möchte, ist für uns ein heikles Thema. Die Wahrheit blieb vielen Generationen von Rumänen verwehrt, und es ist an der Zeit, dass wir sie endlich enthüllen und darüber diskutieren“, sagte die Darstellerin über ihre Rolle


    Die Hauptrolle in einem historischen Spielfilm zu spielen, der sich mit einem schwerwiegenden Thema befasst, sei eine gro‎ße Herausforderung gewesen, sagte im Anschlus Ioana Iacob:



    Es gab viele Aspekte, die eine wichtige Rolle für meine Beteiligung an diesem Projekt gespielt haben. Ich liebe das Thema, das Drehbuch. Ich schätze die Arbeit von Radu Jude schon lange, ich kenne all seine Filme. Die Rolle, die ich gespielt habe, war für mich natürlich auch sehr interessant. Das kommt im Leben eines Darstellers nicht oft vor, dass sich viele Sachen zusammenfügen. Ich war sehr glücklich, dass ich diese Rolle verkörpern durfte.“



    Ioana Iacob ist Darstellerin am Deutschen Staatstheater in Timişoara (Temeswar). Die Rolle in der Produktion Mir ist es egal, ob wir in die Geschichte als Barbaren eingehen“ ist die erste, die die Darstellerin auf Rumänisch spielte:



    Radu Gabrea war der erste rumänische Regisseur, mit dem ich an einem Film zusammengearbeitet habe. Vorher hatte ich nur in deutschen Filmen gespielt. Dann hat mir Radu Gabrea die Rollen in den Verfilmungen nach den gleichnamigen Romanen von Eginald Schlattner »Der geköpfte Hahn« und »Rote Handschuhe« angeboten.“




    In weiteren Rollen sind die Darsteller Alexandru Dabija, Alex Bogdan, Ilinca Manolache, Şerban Pavlu, Ion Rizea, Claudia Ieremia und Bogdan Cotleţ zu sehen.

  • Cel mai nou film al lui Radu Jude, în cinematografele româneşti

    Cel mai nou film al lui Radu Jude, în cinematografele româneşti

    Noul film al lui Radu Jude, Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, va avea premiera în cinematografele româneşti pe 28 septembrie şi a fost desemnat propunerea României pentru o nominalizare la categoria cel mai bun film într-o limbă străină” a premiilor Oscar 2019. Este pentru a doua oară când un film al lui Radu Jude reprezintă propunerea României pentru o nominalizare la Oscar. Primul a fost Aferim!”, candidat pentru selecţia din 2016. Pelicula a avut premiera mondială în competiţia oficială a Festivalului de la Karlovy Vary, unde a câştigat Marele Premiu. Elogiat de presa internaţională de specialitate, filmul, care spune povestea realizării unei reconstituiri istorice, a luptei de la Odessa din Al Doilea Război Mondial, pentru un spectacol de stradă, este considerat un semnal de alarmă inteligent”. Un atac caustic şi foarte actual asupra negării Holocaustului în România şi a miopiei referitoare la istorie”, scrie publicaţia Variety despre acelaşi film. Presa internaţională a lăudat şi jocul actriţei Ioana Iacob, pe care îl consideră captivant şi natural”. Ioana Iacob.



    Rolul acesta pe care îl interpretez a fost foarte interesant pentru mine. Pentru că femeia pe care o interpretez este o persoană foarte documentată, foarte hotărâtă, care nu este dispusă să facă compromisuri în demersul ei artistic. O diferenţă faţă de viaţa ei personală, unde nu este la fel de stăpână pe ea. Dar pe de altă parte, în viaţa reală nu este la fel de hotărâtă. Şi asta o face pentru mine foarte umană. A fost un personaj foarte interesat de interpretat. Iar subiectul pe care alege să-l pună în scenă este încă un subiect delicat pentru istoria noastră. Generaţii întregi au fost minţite în legătură cu ce s-a petrecut la Odessa şi cred că este important să-l punem în discuţie.”



    Am vorbit cu Ioana Iacob despre provocarea de a interpreta rolul principal într-un film considerat de critică un interogatoriu provocator, sarcastic şi crucial între trecut şi prezent, care escaladează spre un impas”. Ioana Iacob, despre participarea la pelicula Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”: ”Au contat mai multe lucruri şi pot spune că acest proiect le îmbină pe toate. Mi-a plăcut foarte mult subiectul filmului, adică scenariul. Pe Radu Jude îl apreciam de multă vreme, îi văzusem toate filmele. De asemenea, m-a atras foarte tare personajul pe care îl aveam de interpretat. Aşa că — cum nu de multe ori se întâmplă în viaţa unui actor – să se potrivească aşa toate lucrurile, da, am fost foarte fericită când am aflat că am să joc în acest film.”



    Până la colaboarea cu regizorul Radu Jude, Ioana Iacob, care este actriţă la Teatrul de Stat German din Timişoara, a jucat numai în limba germană: ”Radu Gabrea a fost primul regizor român cu care am lucrat în materie de film. Înainte de a lucra cu el mai făcusem nişte filme în Germania, de fapt, primul meu film a fost unul nemţesc. Abia apoi am jucat în ţară în regia lui Radu Gabrea, în Cocoşul decapitat şi Mănuşile roşii, ambele ecranizări după scriitorul Eginald Schlattner. Astfel că filmul regizat de Radu Jude, Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari, reprezintă şi primul film pe care am avut ocazia să-l fac în limba română.”



    Distribuţia filmului Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, este formată din Ioana Iacob, Alexandru Dabija, Alex Bogdan, Ilinca Manolache, Şerban Pavlu, Ion Rizea, Claudia Ieremia şi Bogdan Cotleţ.

  • Die Woche 30.07.-03.08.2018 im Überblick

    Die Woche 30.07.-03.08.2018 im Überblick

    Die Regierung hat die erste Haushaltsanpassung für das laufende Jahr bekanntgegeben



    Die rumänische Premierministerin Viorica Dăncilă hat am Donnerstag die erste Haushaltsanpassung für das laufende Jahr bekanntgegeben. Laut Premierministerin Dancila handele es sich um eine positive Haushaltsanpassung und Rumänien werde das Defizitziel von 3% des BIP einhalten. Die Ausführung des Haushaltsplans in den ersten sechs Monaten zeige, dass die Regierung ein besonderes Augenmerk auf Investitionen, Absorption von EU-Mitteln und die Erhöhung der Haushaltseinkommen richtet, so Dăncilă. Sie fügte hinzu, dass die öffentlichen Investitionen 9,1 Milliarden Lei betrugen, verglichen mit 6 Milliarden Lei im gleichen Zeitraum des Vorjahres. Zudem seien die ausländischen Investitionen in den ersten sechs Monaten 2018 auf 2,21 Milliarden Euro gestiegen, im Vergleich zu 1,93 Mrd. Euro im ersten Halbjahr 2017. Laut Premierministerin Dăncilă seien in den ersten sechs Monaten des Jahres 6,9 Milliarden Lei aus europäischen Fonds in die Wirtschaft geflossen. Das sind 22,8% mehr als in der Vorjahresperiode. Hauptziele der Haushaltsanpassung seien das Sichern der Fonds für Renten und Gehälter bis zum Jahresende und das Sichern der Fonds für Investitionsprojekte und für die Unterstützung des Geschäftsumfeldes. Mehr Geld vom Haushalt bekommen die Kommunalbehörden, das Gesundheitswesen, das Bildungswesen, die Landwirtschaft, die Transporte, das Innenministerium und die Finanzbehörde ANAF. Weniger Geld erhalten der Innennachrichtendienst SRI, der Auslandsnachrichtendienst SIE, die Präsidialverwaltung, das Umweltministerium, das Außenmisterium, das Ministerium für Energie. Reduziert wurden die Haushalte einiger Einrichtungen, die ihr Budget nicht entsprechend ausgegeben haben. Die Anpassungsverordnung soll in der zweiten Augusthälfte angenommen werden.



    Die Bukarester Behörden treffen Maßnahmen zur Bekämpfung der Afrikanischen Schweinepest



    Die Afrikanische Schweinepest breitet sich in Rumänien immer weiter aus. Die Anzahl der Infektionsherde ist auf 550 gestiegen; drei große Infektionsherde sind in Schweinezuchtbetrieben, die anderen in Privathaushalten. Die rumänischen Behörden appellierten an die Bevölkerung, bei der Bekämpfung der Seuche zu helfen. Gegen die Afrikanische Schweinepest gibt es keine Impfung und keine Behandlung – daher mußten bis jetzt etwa 60.000 Schweine getötet werden. Um die Verbreitung der Seuche zu stoppen gab es in mehreren Regionen Restriktionen bei den Schweinefleischtransporten, und die Bürger wurden über die Präventionsmaßnahmen informiert. Die Krankheit wird nicht auf Menschen übertragen, sie hat aber hohe soziale und wirtschaftliche Auswirkungen. Die Schweinezüchter, die ihre Tiere wegen der Kontaminierung mit Afrikanischer Schweinepest töten müssen, werden mit etwa 2 Euro pro Kg entschädigt, gab am Donnerstag der Leiter der nationalen Tiergesundheitsbehörde, Geronimo Brănescu, bekannt. Bislang wurden 148. 000 Lei (rund 32.000 Euro) Entschädigungsgeld ausgezahlt. Die Schweinezüchter werden ihren Tierbestand nicht verlieren, weil sie die Fähigkeit haben, diese Verluste abzudecken und die Produktion zu steigern, erklärte am Freitag der Landwirtschaftsminister Petre Daea. In Rumänien ist die Seuche Anfang Juni ausgebrochen.



    Der britische Verteidigungsminister, Gavin Williamson, hat Rumänien besucht



    Rumänien spielt eine entscheidende Rolle für die NATO, sagt der britische Verteidigungsminister, Gavin Williamson, der Rumänien einen Besuch abgestattet hat. In Bukarest traf er sich mit seinem rumänischen Gegenüber Mihai Fifor. Während der Gespräche forderte der rumänische Verteidigungsminister die Unterstützung bei der Operationalisierung der NATO-Kommandostelle auf Armeekorps-Ebene – Rumänien hatte auf dem jüngsten Gipfel der Allianz angekündigt, diese Einheit berherbergnen zu wollen. Die Sicherheitslage in der Schwarzmeerregion war eines der wichtigsten Themen des Gesprächs. Ich habe die politische und militärische Aggressivität Russlands erwähnt und die Absicht Moskaus, das Schwarze Meer durch die Anzahl der Truppen in der Region und die Verschiebung von vornehmlich offensiven Truppenteilen aller Art zu militarisieren. Die Bemühungen der Russischen Föderation konzentrieren sich auf eine Hybrid-Taktik und Vorgangsweise, um die innere Stabilität der ehemaligen Sowjetstaaten und der allierten Nachbarstaaten zu untergraben und die sogenannten frozen conflicts“ zu befeuern, sagte der rumänische Verteidigungsminister. Im Gegenzug sagte Gavin Williamson, dass sein Land militärische Unterstützung für die NATO-Brigade in Craiova bieten würde und sicher sei, dass Großbritannien die europäische Sicherheit auch nach dem Brexit zu stärken helfen werde, genauso wie das Land es lange vor der Gründung der EU gemacht habe. Die beiden Verantwortlichen besuchten auch den Luftwaffenstützpunkt 57 nahe Constanta. Sie trafen sich dort mit den Soldaten der British Air Force und dem rumänischen Militärpersonal. Der rumänische Verteidigungsminister bedankte sich bei den 160 britischen Soldaten und Piloten, die bis zum 31. August, die Luft-Polizeimission mit vier Eurofighter Typhoons in Zusammenarbeit mit MIG 21 Lancer-Maschinen und Soldaten der rumänischen Luftwaffe ausführen.



    Die Exekutive beschließt eine Aufstockung der Arbeitszulassungen für ausländische Arbeitnehmer in Rumänien



    Die rumänische Regierung hat auf Anfrage mehrerer Unternehmen die Steigerung um 8.000 der Arbeitszulassungen für ausländische Arbeitnehmer auf dem rumänischen Arbeitsmarkt beschlossen. Die Entscheidung erfolgte nachdem die Arbeitgeber festgestellt hatten, dass die Zahl der Arbeitsgenehmigungen dieses Jahr um 50% gestiegen ist. Laut Angaben der Immigrationsbehörde seien bis Juli rund 4.500 Arbeitserlaubnisse für Bürger aus Vietnam, Nepal, Serbien, Sri Lanka, China sowie aus der Moldaurepublik und aus der Türkei ausgestellt worden. Derzeit arbeiten in Rumänien über 17.000 Bürger aus Nicht-EU-Ländern. Die meisten sind in den Bereichen Gastronomie, Schiffbau und –reparatur, Handel und Bauwesen tätig.



    Preisgekrönter Spielfilm von Radu Jude steht auf der Kandidatenliste für die Oscars 2019



    Der Spielfilm Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari “(“Es ist mir gleich ob wir in die Geschichte als Barbaren eingehen“), des Regisseurs Radu Jude, ist der Vorschlag Rumäniens für die Kategorie Bester ausländischer Film“ für die Oscars 2019. Für seinen Spielfilm über das Massaker von Odessa wurde Radu Jude im Juni mit dem Hauptpreis des 53. internationalen Filmfestivals im tschechischen Karlsbad (Karlovy Vary) ausgezeichnet. Laut der internationalen Filmkritik sei der 6. Spielfilm des rumänischen Regisseurs Radu Jude ein intelligentes Alarmsignal“ über Populismus, ein provozierender, sarkastischer, entscheidender Dialog zwischen Vergangenheit und Gegenwart“ und eine mutige dramatische Komödie“. 2016 war der Spielfilm Aferim!“ von Radu Jude auf der Kandidatenliste für den Oscar.

  • 01.08.2018

    01.08.2018

    Peste porcine – Bucarest annonce aujourd’hui de nouvelles
    mesures pour enrayer la diffusion du virus de la peste porcine africaine,
    présente actuellement en Roumanie. Hier, mardi, 8 ministres du gouvernement
    roumain, le chef du Département pour les situations d’urgences et des
    responsables des services sanitaires – vétérinaires, réunis au siège de l’Exécutif,
    ont décidé de ces nouvelles actions contre cette maladie. Selon les dernières
    données, plus de 440 foyers de peste porcine africaine ont été confirmés chez
    les porcs domestiques. Sur ce total, seulement deux élevages industriels ont
    été touchés, le reste se trouvant dans des fermes individuelles. Une première
    tranche de 130.000 lei (environ 28.000 euros) de dédommagements a déjà été
    versée aux fermiers dont les élevages de porcs ont été contaminés. Le virus de
    la peste porcine africaine a été découvert en Roumanie l’été dernier, mais il s’est
    fortement réactivé il y a deux mois. La
    maladie ne se transmet pas aux humains, mais elle a un très important impact
    économique et social.








    Gaz – Le prix
    du gaz augmente de 5,85% en Roumanie à partir de ce 1er août, sur la
    décision de l’Autorité nationale de régulation dans le secteur de l’énergie
    (ANRE). C’est la troisième majoration du prix du gaz pour les clients
    domestiques de cette année. Au 1er avril 2017, le prix des gaz
    naturels de la production interne a été libéralisé. Selon l’ANRE, entre 2013 et
    mars 2019, le prix du gaz roumain connaîtra une majoration de 76%.


    Immigration – L’Inspection
    générale pour les immigrations de Roumanie a délivré plus de 4.000 permis de
    travail ou de détachement à des ressortissants étrangers, au cours de la première
    moitié de cette année, le double du chiffre enregistré à la même période de l’année
    dernière. Ces documents ont concerné des travailleurs permanents, détachés,
    hautement qualifiés, saisonniers et en stage. Selon les données rendues
    publiques mardi par l’Inspection générale pour les immigrations, plus de 100.000
    ressortissants étrangers se trouvent sur le territoire de la Roumanie, la
    plupart d’entre eux à Bucarest et aux départements d’Ilfov (sud), de Timiş (ouest)
    de Cluj (centre). Pour ce qui est de la nationalité des gens qui cherchent du
    travail en Roumanie, les Vietnamiens sont les plus nombreux, suivis par les
    Turcs, les Chinois, les Serbes et les Sri-Lankais.


    Cinéma – Le film « I Do Not Care If We Go
    Down in History as Barbarians/Il m’est égal si nous entrons dans l’histoire en
    tant que barbares », du réalisateur Radu Jude, est la proposition de la
    Roumanie à la nomination dans la catégorie du meilleur film dans une langue
    étrangère, aux Oscars 2019. La production roumaine raconte une reconstitution
    historique, pour un spectacle de rue, de la bataille d’Odessa, pendant la
    deuxième guerre mondiale. La presse internationale a vu dans ce sixième
    long-métrage de Radu Jude ‘une sonnette d’alarme intelligente’ contre le
    populisme, ‘un interrogatoire provocateur, sarcastique et crucial entre le
    passé et le présent’, ainsi qu”un mélange audacieux de comédie et de drame’. ‘
    I Do Not Care If We Go Down in History as Barbarians ‘ est le deuxième film par
    Radu Jude propose par la Roumanie à être nommé aux Oscars. Le premier a été
    ‘Aferim!’, candidat à la sélection en 2016.


    Untold – Le déjà célèbre festival de musique
    électronique Untold s’ouvrira demain à Cluj Napoca, au centre de la Roumanie.
    Quelques 350.000 personnes, de 75 pays, y sont attendues jusqu’au 5 août. 250
    artistes, dont The Chainsmokers, Armin van Buuren, Tiesto, Tujamo et Afrojack,
    se produiront sur les 10 scènes installées par les organisateurs. 70 caméras de
    surveillance et plus de 1.100 gendarmes, policiers, pompiers et personnel
    médical assureront l’ordre et la sécurité des participants.

    Football – En football, le champion de Roumanie, CFR Cluj,
    affronte aujourd’hui en déplacement les Suédois de Malmo FF, en match retour du deuxième tour préliminaire de la
    Ligue des champions. Les Roumains ont perdu le match-aller, au score de 1 à 0.
    Dans la Ligue Europa, au deuxième tour préliminaire, le vice-champion FCSB (ex
    Steaua Bucarest) rencontrera, jeudi, en match retour, le Slovène NK Rudar Velenje. Les Bucarestois avaient
    remporté la première rencontre, 2 à 0, disputée la semaine dernière. Dans cette
    même phase de la compétition continentale, Viitorul Constanţa affronte les
    Néerlandais de Vitesse Arnhem, après une égalité 2 partout à la fin du
    match-aller. Enfin, le gagnant de la Coupe de Roumanie, CSU Craiova, est
    qualifié directement au troisième tour de la Ligue Europa.

    Météo – 27 départements
    de Roumanie font l’objet d’une vigilance jaune, le temps étant fortement instable,
    notamment dans les régions montagneuses, le centre, l’ouest, le nord et le sud
    du territoire. Les maximales de l’air vont de 25 à 32°, avec 27° à Bucarest à midi.Les efforts continuent dans plusieurs départements pour éliminer les effets
    des pluies torrentielles de ces derniers jours. Depuis le début de la semaine,
    trois personnes ont trouvé la mort, emportées par les crues.

  • October 22, 2017 UPDATE

    October 22, 2017 UPDATE

    THE CZECH ELECTION – Populist billionaire candidate Andrej Babis and his party have won the general election in the Czech Republic. Babis, 63, is the country’s second-richest man and campaigned on an anti-establishment and Euro-sceptic platform. With all votes counted, his centrist movement ANO (Yes) collected a share of almost 30%, nearly three times that of its closest rival. Turnout stood at some 61%. Babis is now set to become prime minister after coalition negotiations. He said he had invited everyone for talks but added he was not prepared to cooperate with either the far-right party or the Communist Party.



    ECONOMY – Romanias economy might exceed its potential in 2017 and 2018, a World Bank report shows. Consequently, the Gross Domestic Product might increase by 5.5% this year, due to fiscal measures and the overall improvement of the European economy. The growing consumption will however lead to an increase in the current account deficit, in the inflation rate, which is estimated at 2% at the end of the year. The report also estimates a 4.1% increase in the GDP in 2018 and a 3.6% increase in the following year. The World Bank warns however that the cumulated fiscal pressure and the excessive domestic demand might render the Romanian economy increasingly vulnerable to shocks in the future.



    MEASLES EPIDEMIC – The number of deaths caused by measles in Romania has reached 35, data released by the National Public Health Institute show. A total number of 9,670 cases have been confirmed, in 41 counties. Romania is facing the most severe measles epidemic in the past years. The large number of confirmed cases and deaths has prompted the World Health Organisation to include Romania among the five countries which overall, register 80% of the total number of confirmed cases of measles at world level.



    FILM – The Astra Film Festival in Sibiu chose its winners on Saturday. The prize for best Romanian documentary went to Radu Judes Dead Country. The film is a hybrid between a documentary and an essay, based on documents kept in the Romanian archives and dating back to the 1930-1940 period. The best international documentary prize went to the Chinese film Another Year, which tells the story of a modest family from China, spanning 13 months. In the Central and Eastern Europe section, the jury awarded the best documentary prize to the Polish Film “First Communion. The Excellency Prize went to director Iosif Demian, settled in Australia. His film “Rainbow Balloons, shot 35 years ago and banned by the Communist censorship, was officially launched at this years edition of the Astra Film Festival.



    CATALONIA – Hundreds of thousands of Catalan protesters, together with the Catalan leader Carles Puigdemont, demonstrated in Barcelona on Saturday against the imposition of direct rule from Madrid. The Catalan society is deeply split over the independence issue. The Council of Ministers which convened on Saturday in an emergency meeting decided to call on the Senate to authorise the sacking of the separatist leader Carles Puigdemont and the dissolution of the Catalan government, whose prerogatives will be taken over by ministers in the central government. Evoking, as a premiere, article 155 in the Spanish Constitution-which allows for suspending a regions autonomy if it does not comply with its obligations to the state- Rajoy also called for the dissolution of the Catalan Parliament and for holding elections in that region in six months time. The measures are expected to be endorsed on October 27 by the Senate, where Mariano Rajoys Peoples Party holds a majority and where he secured the support of the Socialist PSOE, the main opposition party, and of the Ciudadanos centrist party.



    TENNIS – The Romanian tennis player Simona Halep, top seed and WTA no.1 on Monday will face Frances Caroline Garcia( no. 9 WTA), in her first Red Group match of the Champions Tournament in Singapore. In the second match of the Group, Ukrainian Elina Svitolina( no.4 WTA) will meet the Danish player Caroline Wozniacki ( no. 6 WTA). On Sunday, in the first day of the tournament, in the White Group, Spains Garbine Muguruza (no.2 WTA) defeated Latvias Jelena Ostapenko (no.7 WTA) 6-3, 6-4, whereas the Czech Karolina Pliskova (no. 3 WTA) defeated American Venus Williams (no. 5 WTA).

  • October 22, 2017

    October 22, 2017

    CATALONIA – Hundreds of thousands of Catalan protesters, together with the Catalan leader Carles Puigdemont, demonstrated in Barcelona on Saturday against the imposition of direct rule from Madrid. The Catalan society is deeply split over the independence issue. The Council of Ministers which convened on Saturday in an emergency meeting decided to call on the Senate to authorise the sacking of the separatist leader Carles Puigdemont and the dissolution of the Catalan government, whose prerogatives will be taken over by ministers in the central government. Evoking, as a premiere, article 155 in the Spanish Constitution-which allows for suspending a regions autonomy if it does not comply with its obligations to the state- Rajoy also called for the dissolution of the Catalan Parliament and for holding elections in that region in six months time. The measures are expected to be endorsed on October 27 by the Senate, where Mariano Rajoys Peoples Party holds a majority and where he secured the support of the Socialist PSOE, the main opposition party, and of the Ciudadanos centrist party.



    ITALY – After Catalonia, two of the most prosperous regions in Italy, go to the polls today to vote in a consultative referendum on greater autonomy. The region of Lombardia, which also includes Milan, as well as the region of Veneto, with the capital in Venice, which together produce 30% of Italys GDP, are inviting their citizens to vote for greater autonomy from Rome. Initiated by the local governors, both of them right wing politicians of the Northern League, a party which has played with a pro-secession idea, the vote is intended to provide more power to the regional authorities relative to spending, immigration, education and healthcare. Five of Italys regions are already enjoying more power, including Sardinia and Sicily. In Lombardia, this vote is also a premiere, as it is an electronic vote, which is cast by means of modern tablets, which thus replace the stamp. Traditional voting methods will however be kept in Veneto. Unlike the independence referendum in Catalonia, which has been declared illegal by the Spanish Government, the Italian Constitution allows for such a vote to be held.



    THE CZECH ELECTION – Populist billionaire candidate Andrej Babis and his party have won the general election in the Czech Republic. Babis, 63, is the country’s second-richest man and campaigned on an anti-establishment and Euro-sceptic platform. With all votes counted, his centrist movement ANO (Yes) collected a share of almost 30%, nearly three times that of its closest rival. Turnout stood at some 61%. Babis is now set to become prime minister after coalition negotiations. He said he had invited everyone for talks but added he was not prepared to cooperate with either the far-right party or the Communist Party.



    MEASLES EPIDEMIC – The number of deaths caused by measles in Romania has reached 35, data released by the National Public Health Institute show. A total number of 9,670 cases have been confirmed, in 41 counties. Romania is facing the most severe measles epidemic in the past years. The large number of confirmed cases and deaths has prompted the World Health Organisation to include Romania among the five countries which overall, register 80% of the total number of confirmed cases of measles at world level.



    FILM – The Astra Film Festival in Sibiu chose its winners on Saturday. The prize for best Romanian documentary went to Radu Judes Dead Country. The film is a hybrid between a documentary and an essay, based on documents kept in the Romanian archives and dating back to the 1930-1940 period. The best international documentary prize went to the Chinese film Another Year, which tells the story of a modest family from China, spanning 13 months. In the Central and Eastern Europe section, the jury awarded the best documentary prize to the Polish Film “First Communion. The Excellency Prize went to director Iosif Demian, settled in Australia. His film “Rainbow Balloons, shot 35 years ago and banned by the Communist censorship, was officially launched at this years edition of the Astra Film Festival.



    HANDBALL – Romanias women handball champion, CSM Bucuresti, is today meeting away from home the Danish team Nykobing Falster Handball, in the third round of the Champions League Group A. In the first two matches, CSM defeated the Slovenian team RK Krim Mercator Ljubljana, on home turf, 30-18, and the Polish team Vistal Gdynia, 34-23, away from home. CSM Bucuresti won the Champions League in 2016 and is one of the favourites in the current edition of the strongest European inter-clubs competition.

  • Documentarul ”Țara moartă”, de Radu Jude, pe ecrane

    Documentarul ”Țara moartă”, de Radu Jude, pe ecrane

    Documentarul ”Țara moartă”, realizat de Radu Jude, rulează începând din 25 august în 19 orașe din România. Proiecții speciale vor avea loc la Timișoara, Slobozia, Bacău și Sibiu, în prezența unor membri ai echipei de producție.



    Filmul, prezentat în premieră internațională la Festivalul de la Locarno, este un eseu documentar compus din mai mult de 500 de fotografii dintre cele peste 8.500 ale colecţiei Costică Acsinte, cunoscut fotograf din Slobozi,a care a deţinut studioul Foto Splendid“, din texte de jurnal scrise de medicul Emil Dorian şi fragmente din coloana sonoră a filmelor de propagandă din anii 30-40.



    Montajul documentarului este semnat de Cătălin Cristuţiu, sound design-ul de Dana Bunescu, iar consilierea tehnică este asigurată de Marius Panduru. Filmul este realizat cu sprijinul lui Cezar Mario Popescu, cel care a descoperit fotografiile lui Costică Acsinte.



    În viziunea site-ului Kino-Zeit.de, producția ”Țara moartă” face parte dintr-o trilogie a unor povești îngropate, alături de ”Aferim!” și ”Inimi cicatrizate”. ”Noul copil de aur al cinematografiei românești a găsit un mod propriu de a privi în spatele mecanismului fotografiilor. Acolo stă ceva care în istoriografia prezentă a României este prea ușor uitat: rasismul. Jude combină cercetările politice cu un mod de abordare abstract”.



    ”O excepție între filmele românești recente care se străduiesc din răsputeri să atingă autenticitatea maximă, «Țara moartă» folosește imaginile împreună cu scepticismul unui istoriograf asupra ariei vaste pe care o evocă”, a notat Variety.





    Ţara moartă