Deputatul Boris Volosatîi, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, solicită, într-o declaraţie politică, Ministerului Educaţiei şi Cercetării de la Bucureşti, să readucă în şcoala naţională Istoria Românilor şi Geografia României, ca materii distincte .
Eficiența unui sistem școlar sănătos se măsoară în capacitatea de a păstra elevii în interiorul său cât mai mult timp posibil. Sunt îngrijorătoare cifrele abandonului școlar și trebuie să știți că ele sunt mai mereu distorsionate. Cea mai mare rata a abandonului școlar din România în 2018 a fost înregistrată în Regiunea Centru, adică în zona Transilvaniei (5,2% în mediul rural și 3,7% în urban), potrivit Institutului Național de Statistică. Cea mai scăzută rată a abandonului era în regiunea Sud-Muntenia (1,6% în rural și 2,3% în urban). Altfel spus, peste 109.000 de elevi de liceu au abandonat școala între 2013 și 2017, potrivit datelor publicate de Ministerului Educației. Este vorba despre elevi cu vârste între 15 și 18 ani care nu au mai terminat învățământul liceal. România este a treia țară din Uniunea Europeană (cu 16,4%) în ceea ce privește abandonul școlar, conform Eurostat, care se referă la tinerii de 18-24 de ani care nu mai urmează nicio formă de învăţământ. Iar abandonul școlar generează șomaj, excluziune socială, sărăcie și probleme de sănătate.
Pe de altă parte, ministrul Educaţiei din România, Sorin Cîmpeanu, a declarat recent că riscul de creştere a abandonului şcolar în urma procesului deficitar de predare online în timpul pandemiei este mare. El a atras atenția că există rămâneri în urmă cu privire la ceea ce au asimilat elevii în perioada de predare online. Acest risc de a creşte abandonul şcolar se adaugă unei rate de abandon şcolar deja foarte mari. Trebuie să ne concentrăm cât mai eficient pentru ca elevii să recupereze ce au pierdut prin predarea online, a spus ministrul. Potrivit lui Cîmpeanu, mulţi profesori din România, deşi au avut intenţii bune, nu au fost pregătiţi pentru predarea online.
Alina Cîrjă e directorul școlii gimnaziale româno-finlandeze din București. E o voce tânără și cu personalitate în privința modului în care ar trebui abordat sistemul de educație din România, inclusiv în familie: Mediul în care crește copilul este foarte important pentru că, de fapt, copilul învață să se raporteze față de școală în familie. Mai exact, felul în care părinții îl susțin, îl încurajează, îl trimit la școală, creează un mediu de ajutor, nu de presiune, care îl ajută pe copil să-și dezvolte competențe, abilități. Din punctul meu de vedere, cred că modul în care familia se raportează la școală e importantă și pentru copil.”
Ea crede că România se află într-un moment îngrijorător din perspectiva educației care s-a mutat timp de mai multe luni în mediul online: În momentul de față, cred că ne aflăm într-un moment îngrijorător în ceea ce privește engagementul copiilor față de școală. Revenirea urgentă a copiilor în băncile școlii e de o importanță extraordinară. Copiii și-au pierdut rutina de a sta la școală, rutina de a fi implicați cu colegii, de a relaționa cu ei și cred că în scurt timp li se va părea că se descurcă foarte bine în online. Nu le va mai păsa dacă intră sau nu intră la facultate, nu contează ce știu și cum știu, și vor căuta să se ducă pe piața muncii pentru a face bani, iar asta va crea contexte care vor fi păguboase pe termen lung.”
Riscul abandonului școlar nu depinde de etnie sau posibilități financiare, e de părere Alina Cîrjă, care pune fenomenul mai degrabă pe tentația independenței financiare: Indiferent de etnie sau de posibilitățile financiare, copiii prezintă riscuri, dacă nu sunt ascultați, nu sunt primiți. Cred că riscul de a abandona școala este în concordanță cu anul în care se află și care este independența lor, adică, după clasa a zecea, după aceste clase obligatorii, cred că riscul abandonului școlar este cel mai sus, cred că și dacă le este foarte greu la școală (cum ar fi clasa a opta) există riscul să renunțe, dar cu cât sunt mai repede angrenați într-o activitate independentă, autonomă, față de școală, dacă aceasta le oferă și bani, copiii vor fi tentaţi să renunțe la școală, indiferent de contextul din care vin”.
Clase cu un număr mai mic de copii pot să creeze posibilitatea pentru profesor să stabilească o relație cât mai personală cu fiecare elev . Triada familie – profesor — copil e o obligație pentru prevenirea abandonului școlar. Alina Cîrjă: Abandonul școlar poate fi prevenit în momentul în care dirigentele clasei sau profesorul responsabil pentru clasă (în învățământul primar) stabilește o relație individuală cu fiecare elev. Normal că pentru asta ar trebui ca clasele noastre de elevi să nu fie atât de mari, iar profesorul să stabilească o relație cu familia, în care familia să fie anunțată ori de câte ori copilul absentează de la școală, iar familia să anunțe de câte ori există un motiv întemeiat pentru aceasta. Copiii merg cu drag în locuri în care sunt iubiți, în care sunt apreciați, iar familiile trebuie să poată, cu titlu obligatoriu, să creeze și să păstreze o legătură cu școala și la inițiativa școlii. Cred că acestea sunt primele măsuri care s-ar putea lua pentru prevenirea acestei drame cu efecte pe termen lung a abandonului școlar.”
Iată cum vede această voce tânără abordarea sistemului de educație din România. Alina Cîrjă: Dacă aș fi ministrul Educației, aș crea o echipă de experți la nivelul fiecărei școli în parte, formată din profesori, un asistent social, un psiholog, care să știe toate detaliile familiilor, să-i viziteze, să aibă un moment la începutul anului care să se numească moment inițial, iar această echipă să monitorizeze copilul şi familia măcar în primii opt ani de școală. Acest model trebuie să fie susținut la nivelul orașului, să fie bine reglementat, pentru ca părinții care nu lasă copiii să se ducă la școală din varii motive să poată să fie sancționați financiar. Pentru aceștia trebuie să existe și susținerea prin cursuri, prin școala familiei sau școala părinților, în care ei să poată fi ajutați să-și depășească condiția și să poată să beneficieze de ajutor pentru a-și trimite copiii la școală. Evident că trebuie să vorbim și de un învățământ care să fie gratuit într-adevăr și de susținerea din partea statului român pentru acești copii care se află în grupurile vulnerabile, programe de mentorat pentru ei, programe de înfrățire între școli și multe alte idei care s-ar putea pune în practică cu experții locali din fiecare zonă.”
Proiectul de buget pe acest an a fost publicat
Proiectul bugetului pe acest an a fost lansat în dezbatere publică. Executivul de la București mizează pe o creştere economică de 4,3% şi estimează un deficit bugetar de puţin peste 7,1% din Produsul Intern Brut şi o rată a inflației medie anuală de 2,4%. Potrivit proiectului, salariile şi sporurile se vor menţine la nivelul de anul trecut, voucherele de vacanţă nu se vor mai acorda, orele suplimentare pentru bugetari se vor compensa doar cu timp liber, iar studenții vor avea o reducere de 50 de procente la transport. Prim-ministrul Florin Cîţu dă asigurări că nu vor fi majorări de taxe, pentru a nu fi afectaţi cetăţenii şi companiile private și de asemenea, că vor fi în continuare finanţate programele medicale şi campania de vaccinare împotriva COVID-19.
În noua construcție bugetară, Ministerul Sănătăţii va primi cu 11 procente mai puţini bani, iar Ministerul Educaţiei va avea un plus de aproape un procent. Proiectul bugetului de stat pe anul acesta va fi adoptat de Guvern săptămâna viitoare, când ar trebui să ajungă şi în Parlament pentru vot. Din opoziție, PSD a anunţat că va depune amendamente pentru toate capitolele importante în construcţia bugetară. Social-democraţii acuză lipsă de viziune şi de soluţii pentru rezolvarea problemelor. Este un buget al austerităţii, al tăierilor, nu este orientat spre oameni şi nici nu dă semnale bune pentru economie – a afirmat senatorul PSD Radu Oprea, pentru Radio România. Mai mult, social democrații au depus, miercuri, o moţiune simplă la adresa ministrului sănătăţii, Vlad Voiculescu.
Din nou, proteste sindicale în România
Între timp, se înmulţesc protestele sindicale. În această săptămână au protestat atât reprezentanții pensionarilor după anunțul executivului de înghețare a pensiilor în acest an, dar și angajații penitenciarelor, din cauza lipsei de personal și a neplății sporurilor. Și sindicaliştii de la Federaţia Sanitas au protestat atât în fața ministerelor, cât și a Guvernului de la București și a prefecturilor din mai multe judeţe. Sindicalişti afiliaţi la Cartel Alfa au pichetat, în această săptămână, Ministerul de Finanțe și au protestat în faţa Ministerului Muncii, cerând un salariu minim decent, pensii echitabile, servicii publice de calitate şi deblocarea negocierilor colective. După anunţul executivului că la capitolul reduceri de cheltuieli vor intra şi gratuităţile pentru transportul elevilor şi studenţilor, reprezentanţii acestora au ieşit şi ei în stradă la București. Reprezentanţii elevilor atrag atenţia asupra faptului că subfinanţarea educaţiei va avea repercusiuni grave asupra procesului educaţional.
Primele cazuri de Covid-19 de la începerea școlii
Situația după redeschiderea școlilor este bună, a declarat președintele Klaus Iohannis, precizând că peste 10.000 de unități de învățământ funcționează fizic, iar aproximativ 2 milioane de copii, ceea ce reprezintă peste 70% din totalul elevilor din România, merg la școală, ceilalţi continuându-şi studiile în format online. Trebuie să le oferim școală, fizic, copiilor din România – a spus președintele. Șeful statului a avertizat, însă, că pandemia nu s-a terminat și că trebuie respectate în continuare restricțiile. Klaus Iohannis a făcut aceste declarații după ce s-a întâlnit, joi, cu ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
Cele două teme majore abordate au fost redeschiderea școlilor și finanțarea educației din banii europeni de care România va beneficia prin Planul de Redresare și Reziliență. În acest context, șeful statului a subliniat că există multe şcoli cu probleme din cauza faptului că sistemul de educaţie nu a fost suficient finanţat şi a precizat că banii europeni pot fi investiţi în digitalizare, modernizarea unităţilor de învăţământ, dar şi în introducerea concepului de “şcoli verzi”. Joi, la numai patru zile de la începerea celui de-al doilea semestru al acestui an școlar, au început să fie confirmate și primele cazuri de COVID-19 în rândul elevilor și al cadrelor didactice, atât în Capitală, cât și în alte județe.
S-a prelungit starea de alertă în România
În context, a fost prelungita, de vineri, starea de alertă cu 30 de zile, cu păstrarea restricțiilor în vigoare. În aceasta perioadă, focarele de COVID-19 vor fi incluse în calcularea ratei de infectare din fiecare localitate. Mai mult, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a actualizat listațărilor și zonelor cu risc epidemiologic ridicat. Cei care intră în România din aceste state fie prezintă certificatul unui test PCR negativ la SARS-CoV-2, făcut cu cel mult 72 de ore înainte, și intră în carantină 10 zile, fie efectuează o carantină de 14 zile dacă nu prezintă acest document. Pe de altă parte, continuă campania de vaccinare. În această săptămână au fost vaccinate în jur de 35 de mii de persoane zilnic, majoritatea cu Pfizer, iar restul cu Moderna.
Pe 15 februarie va începe campania de vaccinare și cu serul de la Astra Zeneca. Acest vaccin se adresează persoanelor care, potrivit Strategiei naționale de vaccinare împotriva COVID-19, fac parte din etapa a doua, respectiv cele cu boli cronice și lucrătorii din domenii considerate esențiale, până în 55 de ani. Programările la vaccinare au fost reluate pe 10 februarie după ce, o perioadă, acestea au fost limitate la categoriile vulnerabile. Autoritățile au anunțat că, la nivel național, vor fi deschise în februarie 180 de cabinete noi de vaccinare, dintre care 22 doar în Capitală. Între timp, România așteaptă, potrivit calendarului stabilit, noi tranșe de vaccinuri de la cele trei companii farmaceutice. Până atunci, putem spune că, în această săptămână, România a depășit pragul simbolic de un milion de doze administrate.
Luând în considerare modul în care a procedat majoritatea statelor europene, și România își va redeschide școlile, începând cu 8 februarie. Guvernul de la București a aprobat cele trei scenarii în funcţie de care elevii vor merge sau nu în mod fizic la cursuri în cel de-al doilea semestru al anului școlar. De luni, peste 2,4 milioane de elevi, din cei aproape trei milioane, vor merge efectiv la şcoală – a precizat ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Scenariul verde, galben sau roşu va fi aplicat la nivelul fiecărei localităţi, în funcţie de incidenţa cazurilor de coronavirus.
Sorin Cîmpeanu: În primul rând, vor merge la școală antepreşcolari – creşe, preşcolari – grădiniţe, elevi – învăţământ primar, inclusiv clasa zero, învăţământ gimnazial, învăţământ liceal, deci practic tot, la rata de infectare mai mică sau egală cu 1. Următorul scenariu – rata de infectare mai mică sau egală cu 3 la mie. Vor merge cu prezenţă fizică antepreşcolari, preşcolari, elevii din învăţământul primar, inclusiv clasa pregătitoare. Vor merge, de asemenea, şi elevii din clasele terminale: a VIII-a, a XII-a şi a XIII-a. Al treilea scenariu – rata de infectare peste 3 la mie, dar mai mică de 6 la mie. Vor merge doar antepreşcolari, preşcolari şi elevii învăţământului primar, inclusiv clasa pregătitoare.
Oficialul a mai precizat că atunci când rata de infectare depășește 6 la mia de locuitori, localitatea se carantinează, școlile se închid și se va trece din nou la învățământul online în localitatea respectivă. Noutatea celor trei scenarii este dată de faptul că în scenariul galben dispare complet varianta de învățământ hibrid, unde clasa era împărțită în două grupe de elevi care făceau, pe rând, școală fizică și online. Ministrul susține că această variantă nu a dat rezultate. Experiențele din educație mi-au arătat că nu este eficient și mi se pare mai eficient așa. Unul dintre motivele pentru renunțarea la varianta hibrid este acela că profesorilor le e imposibil să aibă grijă de jumătate de elevi în clasă și de cealaltă jumătate în online, în același timp, a declarat, recent, Sorin Cîmpeanu la un post privat de televiziune. În plus, mai spune ministrul, începând din acest semestru, elevii vor sta câte doi în bancă, iar panourile de plexiglas vor fi eliminate chiar şi în clasele cu 30 de copii. Atât elevii, cât şi cadrele didactice trebuie să poarte măşti de protecţie sanitară şi să respecte regulile de igienă.
Decizia autorităţilor privind redeschiderea şcolilor în format fizic începând de luni este privită diferit de clasa politică. Liberalii (numărul unu în coaliția la putere) consideră că redeschiderea unităţilor de învăţământ va reprezenta un test major atât pentru administraţiile locale, cât şi pentru directorii şcolilor. La rândul său, UDMR (la co-guvernare) a salutat hotărârea menţionând că partidul a militat încă din noiembrie pentru redeschiderea şcolilor. Din opoziţie, PSD a afirmat însă că școlile din România nu sunt pregîtite pentru reluarea cursurilor cu prezenţa fizică a elevilor pentru că, potrivit senatorului Gabriela Firea, nici măcar 10% dintre cadrele didactice nu sunt vaccinate şi nu există un plan pentru testarea masivă a elevilor şi profesorilor.
“Pregătiţi copiii pentru şcoală” — este mesajul pe care l-a transmis preşedintele Klaus Iohannis, marți, părinţilor. El a atras, totuşi, atenţia că România nu a scăpat încă de pandemie, chiar dacă, în ultimele săptămâni, au fost mai puţine cazuri de infectare. Potrivit șefului statului, este nevoie în continuare să respectăm măsurile în vigoare, să purtăm mască și să păstrăm distanţa. În plus, reluarea învăţământului fizic va ţine cont de situaţia din fiecare localitate, iar pentru fiecare şcoală trebuie luate măsuri foarte stricte, pentru a se asigura condiţii sigure atât pentru copii, cât şi pentru profesori.
Klaus Iohannis: “Grădiniţele şi clasele I-IV vor funcţiona fizic peste tot, mai puţin în localităţile care intră în carantină. Acolo unde sunt puţine cazuri de COVID-19, toţi copiii merg la şcoală, unde sunt ceva mai multe, merg la şcoală cei mici şi clasele a VIII-a și a XII-a, iar unde sunt destul de multe cazuri, merg doar cei de grădiniţă și clasele I-IV, restul făcând şcoală online”.
În prezent, peste trei sferturi din judeţele României au o incidenţă oficială a infectărilor cu coronavirus de sub 1,5 cazuri la mia de locuitori cumulat la 14 zile. Bucureştiul are o rată a incidenţei de sub 3 cazuri la mie, ceea ce înseamnă că vor începe cursurile copiii de grădiniţă, elevii claselor primare și cei ai claselor terminale. Premierul Florin Cîţu consideră că redeschiderea şcolilor şi grădiniţelor este un pas către întoarcerea la viaţă normală. El dă asigurări că acest lucru se va realiza cu ajutorul unui plan bine stabilit de măsuri, elaborate la Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii, pentru protejarea copiilor, a cadrelor didactice şi a personalului auxiliar din unităţile de învăţământ.
La rândul său, ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că elevii vor sta câte doi în bănci şi că se va renunţa la despărţitoarele de plexiglas folosite în unele şcoli în toamnă. Oficialul consideră, însă, esențială purtarea permanentă a măştilor de protecţie în şcoală.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a spus că anunţul preşedintelui privind redeschiderea şcolilor a fost o decizie aşteptată de toată lumea, dar a criticat lipsa pregătirii momentului, invocând lipsa banilor, cauzată de întârzierea bugetului de stat pe acest an. Trebuie ca autorităţile să cumpere de urgenţă echipamente medicale, acolo unde nu sunt, pentru că altfel, deschidem şcolile pentru a le închide iarăşi – a avertizat liderul PSD.
Social-democraţii au cerut ca premierul Florin Cîţu să vină în plenul Camerei Deputaţilor, la mijlocul acestei luni, pentru discuţii pe tema bugetului de stat şi a măsurilor de îngheţare a salariilor bugetarilor. Social – democraţii au lansat o invitaţie şi pentru ministrul sănătăţii, Vlad Voiculescu.
Consiliul Național al Românilor din Ucraina aduce din nou în atenția autorităților de la Kiev, de la Chișinău și de la București situația școlilor moldovenești din regiunea Odesa.
Interviu cu dr. Marin Gherman, jurnalist și politolog, preşedinte fondator al Centrului Media BucPress – asociaţie a jurnaliştilor români din Ucraina.
Autoritățile centrale promit că o decizie privind redeschiderea, odată cu începerea semestrului al doilea, a școlilor din România va fi luată pe 2 februarie. Școli care, cu o pauză de doar circa două luni, sunt închise din martie anul trecut, iar procesul educațional se desfășoară exclusiv online, spre nemulțumirea elevilor, părinților, profesorilor sau a organizațiilor neguvernamentale din domeniu.
La jumătatea acestei luni, însuși președintele țării, Klaus Iohannis, a ieșit la rampă și a prezentat planul avut în vedere: că majoritatea şcolilor s-ar putea redeschide din 8 februarie și că elevii ar urma să revină în clase pe baza unui scenariu în trei culori, exersat, deja, la începutul acestui an școlar, care să ţină cont de rata de infectare din fiecare localitate. Dar că o decizie definitivă va fi luată pe 2 februarie.
Zilele acestea, premierul liberal Florin Cîțu a completat că, în luarea unei decizii, nu contează ce vreau eu, contează care este situaţia din punct de vedere al sănătăţii. Nu putem să relaxăm prea mult condiţiile şi apoi să avem o presiune pe sistemul de sănătate.
Mulțumit, în ciuda criticilor, de felul în care decurge campania națională de vaccinare, premierul Cîțu a mai spus că, în perioada următoare, ar putea exista anumite relaxări.
Deschiderea şcolilor nu este condiţionată de vaccinarea anti-Covid a cadrelor didactice – a precizat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, ci de evoluţia epidemiologică.
Riscul nu poate fi eliminat total nici în România, nici într-o altă ţară, dar el trebuie păstrat în limitele în care poate fi gestionat’ – a explicat ministrul Cîmpeanu, care a punctat că România s-ar putea inspira din măsurile luate în alte școli europene care nu au înregistrat creşteri ale ratei de infectare cu SARS-CoV-2.
Prudență! – a replicat colegul de la Sănătate, Vlad Voiculescu.
Extrem de activ cel puțin în ultima perioadă, Consiliul Naţional al Elevilor este de părere, într-un comunicat, că întoarcerea la şcoală în siguranţă este o luptă contratimp. Consiliul a salutat încă de la bun început anunțul privind o posibilă redeschidere descentralizată, din 8 februarie, a unităților şcolare, cu respectarea tuturor măsurilor de siguranţă. Elevii deplâng, însă, faptul că, la aproape două săptămâni de la acel anunţ, școlile nu au primit nici indicaţiile, nici resursele financiare necesare unei reveniri în siguranță a copiilor în bănci.
Suntem la un pas distanţă de acelaşi haos cu care ne-am confruntat în luna septembrie (…). Solicităm ministerului Educaţiei şi ministerului Sănătăţii să acţioneze cu celeritate şi să stabilească toate detaliile necesare redeschiderii şcolilor până la data de 30 ianuarie. – cere Consiliul Naţional al Elevilor.
Cu o incidență a infectărilor cu COVID-19 sub valoarea de trei la mia de locuitori, în ultimele zile, Bucureștiul a ieșit din zona roșie, în care se afla de câteva săptămâni, și beneficiază, de luni, de unele măsuri de relaxare. Este vorba de redeschiderea la interior a barurilor, restaurantelor, cinematografelor, teatrelor şi sălilor de jocuri de noroc. Acestea funcţionează, însă, la capacitate redusă, respectiv 30%, şi după un program limitat, până la ora 21. Nunţile şi botezurile sunt în continuare interzise, iar activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau al altor unităţi de cazare este permisă până la ora 23:00.
Aproape trei sferturi dintre județele României sunt în zona verde, cu mai puţin de 1,5 cazuri la mia de locuitori, restul se regăsesc în zona galbenă. Cu 2 excepții – județul Timiș, din vestul țării, si
Cluj, din nord-vest, unde datele centralizate în ultimele zile au indicat mai
mult de trei cazuri la mia de locuitori.
De altfel, cifrele anunțate zilnic de Grupul de Comunicare Strategică au arătat o ușoară diminuare a numărului de cazuri noi de îmbolnăvire la nivelul țării, precum și a numărului de decese, comparativ cu situația de acum câteva săptămâni. Este și motivul pentru care, începând din 8 februarie, ar putea fi redeschise şcolile cu prezenţa fizică a elevilor.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a subliniat, într-o intervenţie televizată, că situaţia este în atenţia mai multor instituţii cu atribuţii în domeniul sănătăţii.
Sorin Cîmpeanu: Interesul major pentru deschiderea şcolilor se păstrează. Aceste lucruri vor face parte dintr-o analiză permanentă, care se va încheia cu o decizie anunţată deja pentru data de 2 februarie, cei îndreptăţiţi cu competenţe în domeniul sanitar fiind foarte atenţi la aceste evoluţii.
Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, face, însă, apel la prudenţă, amintind că numărul cazurilor este în creştere în foarte multe ţări europene şi riscul unui nou val al pandemiei este mare şi pentru România.
Între timp, campania de vaccinare continuă, în aproape o lună de la imunizarea primei persoane în România, pe 27 decembrie, fiind administrate circa o jumătate de million de doze, inclusiv pentru rapel. Și numărul programărilor este în creștere. România se află acum în etapa a II-a a campaniei de vaccinare, care a debutat pe 15 ianuarie și care este destinată persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, persoanelor cu boli cronice, indiferent de vârstă, precum şi personalului care desfăşoară activităţi în domenii esenţiale.
În ceea ce priveşte calendarul de livrare a dozelor, compania Pfizer a anunţat revenirea la programul iniţial de livrări către Uniunea Europeană, deci inclusiv pentru România, începând cu 25 ianuarie, precizând şi că va creşte numărul de doze în jurul datei de 15 februarie.
Majoritatea
şcolilor din România s-ar putea redeschide fizic din 8 februarie, odată cu
începerea semestrului al doilea – a anunțat președintele țării, Klaus Iohannis,
la bază, cadru didactic. Nuanțarea informației se impune, însă, din start: dacă
situaţia epidemiologică generată de noul coronavirus nu se va înrăutăţi. De
aceea, o decizie finală va fi luată pe 2 februarie, într-o nouă şedinţă de
evaluare asemenea celei pe care șeful statului a avut-o, joi, cu premierul
Florin Cîțu şi cu miniştrii Sănătăţii şi Educaţiei, Vlad Voiculescu, respectiv
Sorin Cîmpeanu. Președintele Iohannis a precizat că elevii ar urma să revină în
clase pe baza unui model în trei culori, exersat, deja, în toamnă, la începutul
acestui an școlar, care ţine cont de rata de infectare din fiecare localitate.
Klaus
Iohannis: ʺScenariul verde: toţi merg la şcoală. Scenariul
galben: grădiniţele, clasele I-IV, a VIII-a şi a XII-a merg la şcoală,
celelalte clase stau în online. Scenariul roşu: când se depăşeşte numărul de 3 (n.r.
cazuri la mia de locuitori), la început rămân acasă copiii din clasele V-VIII
şi liceele, dar continuă să meargă grădiniţele şi clasele primare. Atunci
când se ajunge la rata de infectare de peste 6, localitatea se carantinează,
şcolile se închid.ʺ
În învăţământul
universitar, care se bucură de autonomie, decizia de reluare a cursurilor în
amfiteatre va fi luată de fiecare instituție în parte, însă – a spus Klaus
Iohannis – universitățile se pot ghida după scenariul stabilit pentru
învăţământul preuniversitar. Consiliul Național al Elevilor nu poate să fie
decât mulțumit că descentralizarea pe care o dorea în privința redeschiderii școlilor
ar putea funcționa, din nou, din 8 februarie. Consiliul a atras, în trecutul
apropiat, atenția că şcoala online este obositoare, ineficientă şi complet
nesustenabilă pe termen lung, dar și că numeroşi elevi, în special din mediile
defavorizate, nu au acces la educaţie, pentru că nu au computere sau conexiune
la internet. Să spunem aici doar că, în România, din martie anul trecut, cu
excepția a nici două luni – în perioada septembrie-noiembrie – copiii nu mai
merg la școală, cursurile desfășurându-se exclusiv online !
UNICEF a pledat, la
rându-i, pentru menţinerea şcolilor deschise sau pentru redeschiderea acestora
peste tot în lume, în caz contrar consecinţele putând fi multiple și
devastatoare, iar World Vision România a punctat că lacunele majore și
abandonul școlar pot afecta o generație întreagă. Fost ministru al
Educației și actual rector al Școlii Naționale de Studii Politice și
Administrative (SNSPA), Remus Pricopie a cerut ca subiectul redeschiderii
şcolilor să fie tratat corect, realist și cu responsabilitate, pentru a nu fi
create, totuși, aşteptări neîntemeiate în rândul elevilor, profesorilor și părinţilor.
Problema redeschiderii fizice a școlilor din România devine o chestiune de siguranță națională. Din martie anul trecut, cu excepția a nici două luni – în perioada septembrie-noiembrie – copiii nu mai merg la școală. Din cauza noului coronavirus, cursurile se desfășoară, în prezent, în toată țara, exclusiv online, așa că, luni, la capătul vacanţei de iarnă, circa trei milioane de elevi din învăţământul preuniversitar au reînceput cursurile … de acasă.
Consiliul Naţional al Elevilor a tras un semnal de alarmă că şcoala online este obositoare, ineficientă şi complet nesustenabilă pe termen lung, dar și că numeroşi elevi, în special din mediile defavorizate, nu au acces la educaţie, pentru că nu au computere sau tablete, nici conexiune la internet. De aceea, pentru mulți, este nevoie inclusiv de un plan de recuperare a materiei, pentru ca lacunele acumulate de la începutul pandemiei să nu se acutizeze, până la a mai fi imposibil de acoperit.
Semnale de alarmă sunt trase și de organizații importante – UNICEF și World Vision România! Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii, UNICEF, pledează pentru menţinerea şcolilor deschise sau pentru redeschiderea acestora. Directorul executiv Henrietta Fore critică decizia autorităţilor din foarte multe ţări, care au închis şcolile, unele aproape de un an, chiar dacă, spune ea, există dovezi că nu şcolile alimentează pandemia. Consecinţele sunt multiple și devastatoare, iar cei mai vulnerabili dintre copii duc tot greul – mai spune Henrietta Fore. Un sondaj al World Vision arată că, în România, peste 80% dintre profesori şi 70% dintre elevi cred că şcolile trebuie redeschise sau pot rămâne închise doar în zonele cu risc crescut de infectare. Fundaţia solicită respectarea descentralizării deciziei în Educaţie și reluarea de urgenţă a şcolii fizice în funcţie de rata de infectare din localităţi, precum și o atenție aparte acordată copiilor din categorii vulnerabile, cu precădere din mediul rural. Lacunele majore și abandonul școlar pot afecta o generație întreagă – este de părere World Vision.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, vrea ca elevii și profesorii să revină cât mai rapid la școala în format fizic, însă numai în funcție de contextul epidemiologic. El spune că, pe lângă rata de infectare, un alt factor hotărâtor în luarea unei decizii privind redeschiderea școlilor va fi disponibilitatea profesorilor de a se vaccina. Or, potrivit lui Sorin Cîmpeanu, datele de până acum arată că aproape jumătate dintre profesorii din învățământul preuniversitar doresc să fie vaccinați. Procentul este mai mare – peste 60% – în sistemul universitar.
Vacanţa de iarnă a luat sfârșit, așa că circa trei milioane de elevi din învăţământul preuniversitar românesc au reînceput, de luni, cursurile, însă tot de acasă, aşa cum au fost nevoiți să se obișnuiască. Din martie anul trecut, cu excepția a nici două luni – în perioada septembrie-noiembrie – copiii nu mai merg la școală. Din cauza noului coronavirus, cursurile se desfășoară, în prezent, în toată țara, exclusiv online, de aceea vacanțele și perioadele de activitate școlară de acasă, din fața computerului, se succed într-un ritm devenit rutină.
Pe de o parte, Consiliul Naţional al Elevilor solicită descentralizarea deciziei privind modalitatea de reluare a cursurilor, astfel încât prezenţa fizică în bănci a copiilor să fie posibilă în localităţile – multe în România – unde rata de infectare este sub 3 la mia de locuitori. De curând, Consiliul trăgea un semnal de alarmă, argumentând că şcoala online este obositoare, ineficientă şi complet nesustenabilă pe termen lung.
Există numeroşi elevi, în special din mediile defavorizate, care nu au acces la educaţie, pentru că nu au computere sau tablete și nici conexiune la internet. Pentru aceștia este nevoie inclusiv de un plan de recuperare a materiei, pentru ca lacunele pe care le-au acumulat de la începutul pandemiei să nu se acutizeze, devenind imposibil de acoperit. Totodată, pentru că examenele naţionale se apropie, Consiliul Naţional al Elevilor ar dori să discute cu decidenții la nivel central și despre organizarea acestora, să fie pregătite mai multe scenarii, astfel încât probele să se poată desfăşura conform planului.
De cealaltă parte, Ministerul Educaţiei a anunțat că va hotărî până la sfârşitul acestei luni dacă în semestrul doi, care începe pe 8 februarie, copiii vor fi prezenţi fizic la şcoală sau vor continua studiul la distanţă. Ministrul de resort, Sorin Cîmpeanu, a promis că prioritar nu este doar momentul redeschiderii fizice a unităților de învățământ, ci şi nevoia de a fi compensate pierderile suferite de sistemul de educaţie pe parcursul pandemiei.
Sorin Cîmpeanu a mai declarat că va ţine cont de propunerile elevilor, părinţilor şi profesorilor, însă va lua o decizie cu privire la felul în care vor începe cursurile – în bănci, la școală sau de acasă, online – în funcţie de situaţia epidemiologică. “Vreau să cred că este posibilă redeschiderea şcolilor pe 8 februarie; nu putem pierde încă un semestru și o generaţie întreagă” – a punctat, recent, și vicepremierul Kelemen Hunor, care nu excludea scenariul unei deschideri etapizate și regionale a școlilor.
Vaccinarea
anti-Covid continuă în
România
Campania de
imunizare anti-COVID, care a debutat pe 27 decembrie, continuă în România. Cea de-a treia tranşă de vaccinuri, de
150.000 de doze, a sosit, miercuri, în țară. Până acum, în prima etapă,
destinată lucrătorilor din domeniul sănătăţii şi din cel social, au fost vaccinate
câteva zeci de mii de persoane. Autorităţile speră ca, la sfârşitul săptămănii
viitoare, să poată trece la cea de-a doua fază, care se adresează, în principal,
persoanelor în vârstă şi celor cu boli cronice, iar faza a treia care se adresează populaţiei
generale să înceapă în luna aprilie.
Premierul Florin Cîțu a anunţat într-o
postare pe internet, că în România va creşte zilnic capacitatea de vaccinare. De
asemenea, Ministerul Sănătăţii a spus că lucreaza la simplificarea
înfiinţării şi autorizării centrelor de vaccinare împotriva COVID-19. Ministrul de resort, Vlad Voiculescu
precizează că, în cel mai scurt timp, ar trebui să se ajungă la circa o mie de
centre, cu un potenţial de a administra aproximativ 150.000 de vaccinuri pe zi.
Între timp, Comisia
Europeană a autorizat joi un al doilea vaccin pentru COVID-19, cel produs de
compania farmaceutică americană Moderna, după cel de la Pfizer/BioNTech. De
la declanşarea pandemiei, peste 660.000 de mii de persoane au fost infectate cu
noul coronavirus pe teritoriul României. Bilantul deceselor cauzate de SARS
CoV-2 a depășit 16.500.
Când se redeschid
şcolile în România?
Cursurile în şcolile şi grădiniţele
din România s-ar putea relua cu profesorii şi copiii în clasă pe 8 februarie,
când începe semestrul al doilea, dacă evoluţia pandemiei de COVID-19 o va
permite, a anunţat ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, după ce a discutat cu
reprezentanţii sindicatelor din educaţie, ai elevilor şi a părinţilor. El a subliniat că este
importantă sănătatea profesorilor şi elevilor, dar şi recuperare materiei, mai
ales de către cei care vor susţine Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul, și a
adăugat că examenele naţionale se vor susţine în format fizic. Pe
11 ianuarie, elevii din România vor relua şcoala tot în sistem online, au decis
membrii guvernului, printr-o ordonanţă de urgenţă.
Guvernul pregăteşte bugetul României
pe 2021
Guvernul
de la Bucureşti a continuat, în această săptămână, discuţiile pentru a pune la
punct bugetul de stat pentru 2021. Premierul liberal Florin Cîţu a anunţat că proiectul de buget va fi
finalizat luna aceasta pentru a intra în dezbatere în Parlament pe 4 februarie.
Până atunci vor fi finalizate analize pentru fiecare minister și pentru
proiectele pe care acestea le au pentru 2021.
Premierul a declarat că a avut
discuții cu toți miniștrii și le-a cerut să prezinte toate actele normative ce
pot fi puse în aplicare. De asemenea, a cerut identificarea tuturor proiectelor
de investiții viabile, pentru care să se decidă și dacă pot fi finanțate din
fonduri europene, pentru a nu pune presiune pe bugetul de stat.Potrivit prim-minitrului, proiectul de buget esteconstruit pe un deficit de
7% din PIB, cifră care arată angajamentul ferm pentru consolidare fiscală, fără
a pune frână economiei.
Joi, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a
scris după o discuţie telefonică cu ministrul de finanţe, Alexandru Nazare, că
UE aşteaptă de la România un buget robust pentru 2021, după
ce în 2020, cheltuielile au urcat foarte mult, iar veniturile s-au redus
considerabil din cauza urmărilor economice ale pandemiei. Responsabilul român a
promis că promovarea investiţiilor rămâne prioritară, la fel şi folosirea
fondurilor europene. Alexandru Nazare a dat asigurări că Bucureştiul are în
vedere reducerea treptată a deficitului bugetar, de la la 7% din PIB în acest
an, la 3% în 2024.
Cazul Costel Alexe
Fostul ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor în
precedentul guvern liberal de la Bucureşti, Costel Alexe, este vizat de o
anchetă de corupţie. Joi, DNA a anunţat că fostul ministru este urmărit penal pentru
luare de mită şi instigare la delapidare. Procurorii îl acuză pe Costel Alexe, acum preşedinte al Consiliului
Judeţean Iaşi, că, în perioada martie – aprilie
2020, când era ministru,
ar fi primit 22 de tone de tablă în valoare de 100.000 de lei (peste 20.000 de
euro) ca să deblocheze alocarea unor certificate verzi pentru Combinatul
Siderurgic Galaţi. Tabla ar fi fost scoasă din combinat în baza unor
contracte de sponsorizare fictivă, spun procurorii. În acelaşi dosar,
reprezentantul combinatului siderurgic este urmărit penal pentru dare de mită
și delapidare. Anterior, Costel Alexe a declarat că
are încredere în actul de
justiţie şi că îşi doreşte cât mai repede finalizarea acestui demers. El
susține că nu a cerut şi nu a luat în întreaga sa activitate publică foloase
necuvenite.
Reacţii la ratificarea alegerii preşedintelui
Joe Biden şi la violenţele de la Washington
Ministerul
român de Externe consideră că violenţele care au avut loc pe Dealul
Capitoliului sunt îngrijorătoare şi inacceptabile și își exprimă încrederea în
democraţia americană, care trebuie să rămână un model la nivel global. Reuniunea Congresului Statelor
Unite din 6 ianuarie menită să ratifice
victoria preşedintelui ales, democratul Joe Biden, în scrutinul din 3 noiembrie, trebuia să fie una simbolică.
Lucrurile au
degenerat, însă, după un asalt asupra Congresului comis de
susţinători ai preşedintelui în exerciţiu Donald Trump, care au încercat să
împiedice validarea rezultatului alegerilor, despre care cred că au fost
fraudate. Patru civili şi un poliţist au murit în urma atacului împotriva
Capitoliului. Mai multe zeci de persoane au fost arestate. Şeful
dispozitivului de securitate a demisionat şi numeroşi colaboratori ai lui Trump
părăsesc echipa.
Trump a recunoscut
încheierea mandatului său şi a promis o tranziţie ”ordonată” a puterii. În cele din urmă, Congresul
a ratificat victoria preşedintelui ales – ultima etapă înaintea învestirii lui
Biden, într-o ceremonie prevăzută pentru 20 ianuarie.Liderii lumii democratice si-au
exprimat stupefactia si ingrijorarea și au condamnat actiunile violente ale
protestatarilor de la Washington.
Pandemia
i-a ținut pe elevi departe de școală. Din
martie și până acum, cu excepția unei perioade scurte in septembrie. Unele școli au profitat de absenta lor și s-au apucat de treabă. Au
inceput reparații, reabilitări, extinderi și modernizări, cu
ajutorul fondurilor europene. Astfel încât
atunci când vom
scăpa de pandemie elevii sa
revină in clase noi iar
activitatea didactică sa se desfășoare in condiții bune.
Un
exemplu este liceul teoretic Mihai Eminescu din orașul Călărași pentru care primaria locală a accesat o finanțare nerambursabilă
prin Programul Operațional Regional 2014- 2020-
Axa prioritară 10- Îmbunătățirea infrastructurii educaționale.
Detalii
aflăm de la Daniela Traian de
la Agenția de Dezvoltare
Regională Muntenia Sud
Proiectul
se ridică la o valoare totală de 2.537.410 lei. Din aceștia, peste 2
milioane de lei este contribuția Fondului European de Dezvoltare Regională,
aproximativ 330 de mii constituie alocarea din bugetul național, iar
cofinanțarea eligibilă a beneficiarului depășește 50 de mii de lei.
Proiectul ar trebui finalizat
pană la sfârșitul anului 2023.
Prin
implementarea proiectului, administrația locală va autoriza o serie de
intervenții menite să garanteze desfășurarea unui proces educațional la
standarde înalte de calitate. Va fi extins și modernizat un corp de clădire, în
prezent dezafectat, care, la finalizarea lucrărilor, va constitui un spațiu
propriu de desfășurare a activității didactice pentru învățământul gimnazial
sau primar, dezvoltând totodată baza materială a unității școlare călărășene.
O altă inițiativă a primăriei
Călărași vizează reabilitarea grădiniței nr. 4, instituție amplasată într-o
zonă marginalizată din punct de vedere al condițiilor de locuire și al
posibilitaților de ocupare a forței de muncă.
Astfel, grădinița cu program
prelungit nr. 4 va fi extinsă, prin construirea unei săli multifuncționale și
vor fi reabilitate grupurile sanitare in timp ce la grădinița cu program normal
nr.4 vor fi reabilitate grupurile sanitare și se va împrejmui clădirea.
Proiectul este finanțat prin
Regio- Axa prioritară 4- Sprijinirea
dezvoltării urbane durabile– și
se ridică la peste 2 milioane 347 de mii de lei.
Dintre aceștia- aproape 2
milioane de lei provin din FEDR, peste 300 de mii- din bugetul național iar
cofinanțarea beneficiarului este de aproape 47 de mii de lei.
Proiectul are ca termen de
implementare sfârșitul lunii
ianuarie 2023.
Recent s-au semnat 4 contracte de finanțare REGIO. Este vorba despre două proiecte de construcție a unor unități de
învățământ și alte două proiecte prin care vor fi achiziționate autobuze
electrice destinate transportului public.
Proiectele de la Chiajna au ca scop îmbunătățirea accesului la
educație precum și a calității și atractivității acesteia.
Simona Curpăn – șeful departamentului promovare regionala și
investiții de la Agenția de Dezvoltare Regională București- Ilfov:
Mai concret, cele două
proiecte vizează construcția de la zero a unei școli și a unei grădinițe în
localitatea Dudu, comuna Chiajna, județul Ilfov.
Cele două proiecte vor
primi finanțare prin POR 2014- 2020- axa prioritară 10- îmbunătățirea
infrastructurii educaționale.
Beneficiari direcți ai
celor două proiecte sunt aproximativ 200 de preșcolari și o mie de școlari din
comuna Chiajna.
Construirea grădiniței costă 9 milioane 400 de mii de lei din care
valoare nerambursabilă- 7 milioane de lei.
Investiția pentru realizarea școlii, care include construirea unei
săli de sport și amenajarea unui spațiu pentru cabinetul medical școlar, se
ridică la aproape 35 de milioane de lei din care 34 de milioane 200 de mii-
bani europeni.
Celelate două proiecte au ca scop reducerea emisiilor în zonele
urbane și încurajarea mobilității durabile prin imbunătățirea accesibilității
modurilor de transport prietenoase cu mediul, mai spune Simona Curpăn:
Alte două proiecte pentru
care s-a semnat contractul de finanțare de curând vizează îmbunătățirea
transportului public din regiunea București- Ilfov. Au fost depuse două
proiecte de către parteneriatul format din orașul Chitila, comuna Mogoșoaia,
orașul Buftea și Primăria Municipiului București.
Proiectele au ca obiectiv
dezvoltarea unui sistem de transport public ecologic care să determine
reducerea emisiilor de carbon. Prin cele două proiecte
vor fi achiziționate 12 autobuze electrice care vor opera pe ruta liniei R36:
Străulești- Mogoșoaia- Buftea. Pe lângă obiectivul legat
de protecția mediului se urmărește de asemenea și creșterea numărului de
pasageri și încurajarea transportului public.
Valoarea proiectelor se ridică la aproape 32 de milioane de lei
din care 26 de milioane 800 de mii de lei- fonduri europene nerambursabile.
Primăria Moldova Nouă are în desfășurare un
proiect pentru reabilitarea unei școli gimnaziale cu sală de sport, a unei
grădinițe și eficientizarea energetică a liceului tehnologic din oraș. De
asemenea, iluminatul stradal va fi modernizat cu becuri cu led spune șeful
biroului proiecte europene a primăriei Moldova Nouă, Mihai Bratu:
Primăria
orașului Moldova Nouă are la momentul actual mai multe proiecte în implementare
finanțate prin programul operațional regional, ele însumând valoarea de 14
milioane și jumătate de euro. Avem proiect în ceea ce privește reabilitarea
sistemului de iluminat public stradal, la nivelul școlilor, avem reabilitare,
modernizare Școala Gimnazială Alexandru Moisi din Moldova Nouă cu sală de sport
și dependințe, eficientizarea tehnologică a Liceului Tehnologic Clisura
Dunării, corpul A cu sală de sport, atelier școală și centrală termică. De
asemenea, corpul B dar avem și grădinițe precum Grădinița Sfântul Stelian,
proiect care este în acest moment în implementare.
Alte 5 proiecte sunt în stadiul de evaluare.
Avem un proiect
în ceea ce privește dotarea secției de ATI a Spitalului Orășenesc Moldova Nouă prin
care încercăm să utilăm cu 5 paturi ATI, aparatură medicală necesară
pacienților cu infecție SarsCov2 și echipamente de protecție pentru personalul
medical. În același context, dorim să achiziționăm pe un alt proiect,
echipamente IT în vederea desfășurării activităților școlare, să sprijinim
elevii din localitate cu 1.197 de tablete, laptopuri, table inteligente, ecrane
de protecție, proiectoare.
Un alt proiect aflat în stadiul de evaluare este consolidarea
capacității Liceului Tehnologic Clisura
Dunării din Moldova Noua în vederea gestionării situației de pandemie generată
de virusul SarsCov2, proiect prin care vom achiziționa dezinfectanți, produse biocide și echipamente de protecție.
Alte proiecte importante aflate în evaluare se referă la reabilitarea,
modernizarea și extinderea Grădiniței cu Program Prelungit Licurici Moldova Nouă
și amenajarea spațiilor publice adiacente și un proiect foarte mare de
infrastructură prin care urmează a se construi un centru multicultural în zona
centrală a orașului dar prin care se va și reabilita artera principală a
orașului, cu tot ce include: strada, parcările și spațiile verzi aferente.
În ceea ce privește proiectul de înlocuire a
celor 5 paturi ATI ale Spitalului Orășenesc Moldova Nouă, procedura de evaluare
se va încheia în cursul acestui an iar până la sfârșitul lunii aprilie secția
ATI va fi dotată cu noile paturi și echipamentele medicale aferente. În acest
moment, Spitalul Orășenesc Moldova Nouă nu este spital suport COVID.