Radio România Internațional

Tag: scoala

  • Unitățile de învățământ din Argeș și Dâmbovița se extind și se modernizează cu fonduri europene

    Unitățile de învățământ din Argeș și Dâmbovița se extind și se modernizează cu fonduri europene

    Recent s-au semnat contractele de
    finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii învățământului tehnic liceal și
    profesional din localitățile Titu- județul Dâmbovița și Topoloveni- județul
    Argeș.


    Amănunte despre reabilitarea și
    modernizarea liceului din Titu aflăm de la Daniela Traian- director adjunct
    dezvoltare și comunicare la ADR Muntenia Sud:


    În cadrul acestui proiect intervențiile preconizate vizează
    lucrări de reabilitare termică, modernizare și extindere a unor corpuri de
    clădire în vederea asigurării unui cadru optim de instruire a elevilor in
    specializările sculer- matrițer, sudor și cofetar- patiser.


    De asemenea, se are în vedere configurarea exterioară a terenului
    și a zonelor de circulație, construirea a două terenuri de sport precum și amenajarea
    spațiilor verzi.



    Valoarea totală a proiectului
    este de aproape 18 milioane de lei din care peste 14 milioane 500 de mii din
    Fondul European pentru Dezvoltare Regională.


    Al doilea proiect se referă la
    liceul din Topoloveni:


    Cu sprijin financiar european vor fi realizate lucrări de
    reabilitare și modernizare a unui corp de clădire și de construcție a unui nou
    edificiu ce va cuprinde săli de clasă, cancelarie, ateliere, laboratoare, sală
    de festivități și spații administrative.


    Cu această ocazie se vor achiziționa și echipamente educative
    moderne precum și mobilier adecvat procesului educațional.



    În acest caz investiţia se
    apropie de 9 milioane de lei din care 7 milioane 400 de mii- fonduri europene.


    Ambele proiecte se derulează prin
    Regio- axa prioritară 10 și trebuie să fie gata până în 2023.


    Daniela Traian mai spune că până
    în prezent la nivelul regiunii Sud Muntenia s-au depus 1.796 de proiecte prin
    care se solicită peste 10 miliarde de lei. Dintre acestea s-au semnat 761 de
    proiecte în valoare de 6,6 miliarde de lei:


    Avem în momentul de față deschisă o linie de finanțare destinată
    IMM-urilor din regiunea Sud Muntenia, din cele 7 judeţe componente, respectiv
    Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.


    Până la data de 30 noiembrie întreprinderile mici și mijlocii din
    mediul urban și cele mijlocii din mediul rural pot depune proiecte.


    Valorile nerambursabile minime solicitate sunt ceva mai mari decât
    de obicei, vorbim și de investiții mai mari, ceea ce înseamnă că valoarea minima
    pornește de la 1,5 milioane de euro și poate ajunge până la maximum 6 milioane
    de euro.






  • Liceu tehnologic din Suceava, modernizat cu fonduri europene

    Liceu tehnologic din Suceava, modernizat cu fonduri europene

    Instituțiile de învățământ cu profil tehnologic, o șansă
    reală pentru adolescenții în căutarea unui viitor profesional. Oportunitățile
    țin de pregătirea cadrelor didactice, dar și de dotările care să faciliteze
    desfășurarea actului de predare –
    învățare. Toate aceste premise pot fi puse la punct și prin accesarea
    fondurilor europene. Este și cazul Liceului Tehnologic Iorgu Vârnav Liteanu
    din orașul Liteni, județul Suceava.



    Interes al administrației publice locale pentru aceste aspecte, astfel că, la rubrica Euranet Plus,
    putem anunța semnarea unui contrat de finanțare prin intermediul Programului
    Operațional Regional 2014 -2020. Ce presupune proiectul, aflăm de la primarul
    orașului, domnul Tomiță Onisii. Așadar despre ce este vorba, mai exact, în
    cadrul acestui proiect?




    Este un proiect în
    valoare de 6,52 de milioane de lei; un proiect important – un corp de școală
    nou cu șase săli de clasă, laborator, două ateliere, birouri și sală de
    ședință, cabinet medical, vestiare,
    grupuri sanitare; un iluminat interior foarte modern, panouri solare, cu
    panouri fotovoltaice. Este un proiect important pentru noi pentru că
    laboratoarele, liceul tehnologic, școala profesională funcționează într-o
    cădire veche care a fost extinsă periodic în timpul anilor, în care nu avem un
    flux așa cum trebuie și ne-am dorit din tot sufletul. Am depus proiectul pe Axa
    10, a trecut toate etapele de evaluare și, acum două săptămâni, am semnat
    contractul de finanțare. Suntem în procedură de licitație pentru executarea
    proiectului tehnic și ne dorim cât mai repede să o scoatem și la execuție.




    Practic, acolo unde
    funcționează în fapt acum această școală profesională, construim o clădire unde
    să lăsăm doar grădinița cu program prelungit și ce înseamnă Liceul Tehnologic,
    elevii liceului și ai școlii profesionale să fie în aceeași curte construind corpul nou în oglindă cu corpul
    existent. Vrem copiii să nu mai meargă de la un corp la altul, să meargă pe
    stradă. Vrem, în aceeași curte, să fie ambele corpuri de școală și să asigurăm
    ca actul educațional să se desfășoare în condiții foarte bune.




    Procesul de licitație este în desfășurare, pe când
    finalizarea tuturor investițiilor în
    cadrul acestui proiect?




    Contractul se
    derulează până la sfârșitul lunii iunie 2023. Până atunci, trebuie să avem
    inclusiv executată toată construcția, dotări recepția lucrărilor să fie gata la
    finalul lunii iunie 2023.


  • Școală din Reșița, la standarde europene

    Școală din Reșița, la standarde europene

    Este vorba despre reabilitarea Școlii Gimnaziale Mihai Peia din municipiul de pe Bârzava. Proiectul semnat cu Agenția pentru dezvoltare regională Vest, presupune intervenții, inclusiv la sala de sport, spune reprezentantul ADR, Alina Strugariu.

    Școala are o vechime de 51 de ani și inițial a avut doar două etaje. Ulterior s-a mai construit un etaj şi câteva anexe, dar de atunci nu s-au mai făcut investiţii importante. Până acum, când Primăria Reşiţa a semnat un contract de finanţare cu ADR Vest.

    Practic, unitatea de învățământ va fi reabilitată, modernizată și dotată corespunzător cu mobilier și echipamente specifice prin acest proiect, declară Alina Strugariu.

    Vor avea loc intervenții ample: izolarea pereților exteriori și a planşeului peste ultimul nivel, înlocuirea ferestrelor și a uşilor, lucrări de consolidare la șarpantă, reabilitarea instalațiilor termice, sanitare și electrice, inclusiv branșamentele, refacerea rețelelor, reorganizarea grupurilor sanitare si suplimentarea lor, pentru persoanele cu dizabilități, dotarea clădirii cu un lift exterior accesibil persoanelor cu dizabilități, precum și montarea unei rampe de acces, finisaje interioare și exterioare, instalarea de panouri fotovoltaice etc. Lucrări similare sunt prevăzute, de asemenea, la sala de sport a școlii. Totodată, vor fi amenajate două terenuri de sport multifuncționale la exterior, va fi asigurat iluminatul incintei și se va realiza o nouă împrejmuire. Proiectul are o valoare totală de aproximativ 8 milioane de lei, din care 7,86 milioane finanțare nerambursabilă, prin Regio-#POR 2014-2020, Axa prioritară 10 – Îmbunătățirea infrastructurii educaționale. Durata de implementare este de 27 de luni.


    În ultimii ani, cei mai mulţi bani europeni au fost atraşi de autorităţi prin ADR-uri. În această toamnă, în Regiunea Vest a fost atins pragul de un miliard de euro, fonduri europene nerambursabile contractate prin #Regio – Programul Operațional Regional (Regio-POR) 2014-2020.

    Prin proiectele depuse şi aprobate a fost depăşită considerabil alocarea inițială a regiunii, care a fost de 645 de milioane de euro. Toate aceste proiecte duc la o creştere a calităţii vieţii, după cum spune directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest, Sorin Maxim:

    Sunt foarte mulți bani, foarte multe contracte care trebuie transformate în lucrări și apoi în obiective realizate, iar beneficiarii proiectelor Regio-POR vor avea toată susținerea, tot suportul ADR Vest în acest parcurs. Fiecare dintre noi trebuie să contribuie câte puțin la acest bine comun al transformării ideilor în proiecte și mai apoi în obiective și servicii îmbunătățite, adică la creșterea calității vieții noastre.

    În Regiunea Vest au fost contractate până în prezent 700 de proiecte, iar alte contracte se află de asemenea în pregătire și vor fi semnate în perioada următoare, a mai spus Sorin Maxim.


  • Retrospectiva săptămânii 06.09 – 12.09.2020

    Retrospectiva săptămânii 06.09 – 12.09.2020

    Situaţia epidemiei de Covid 19


    De la începutul epidemiei cu
    noul coronavirus, în România au fost confirmate peste 100.000 de îmbolnăviri şi
    peste 4.000 de decese. In acest context, Ministerul
    Sănătății va propune prelungirea stării de alertă în România, cu încă 30 de
    zile, a anunțat ministrul de resort, Nelu Tătaru. România se află în stare de alertă
    de la jumătatea lunii mai. Ministrul Sănătăţii a declarat că urmează o lună
    grea, din cauza campaniei electorale pentru alegerile locale de pe 27
    septembrie şi a deschiderii anului şcolar. Președintele
    Klaus Iohannis a declarat miercuri în cadrul unei conferințe de presă, că
    decizia de începere a școlii pe 14 septembrie nu este una ușoară, dar
    este necesară. Joi a fost termenul limită până la care trebuia să se stabilească şi să
    se comunice clar cum se vor desfăşura cursurile în noul an şcolar, în fiecare
    unitate de învăţământ din România.

    Pe de altă parte, Guvernul a aprobat suplimentarea bugetului Ministerului
    Educaţiei cu 100 de milioane de lei (circa 20 de milioane de euro) din fondul
    de rezervă bugetară, pentru finanţarea Programului Naţional Educaţia în Siguranţă.
    Banii vor fi folosiţi pentru achiziţia de laptopturi, materiale sanitare şi
    dispozitive electronice, precum camere web sau tablete electronice, astfel
    încât personalul din învăţământ să poată să desfăşoare lecţii online acolo unde
    situaţia epidemiologică impune un astfel de sistem.



    Reuniunea anuală a diplomaţiei
    române, organizată la Bucureşti în sistem de videoconferinţă


    La
    Bucureşti a avut loc reuniunea anuală a diplomaţiei române, organizată, în
    premieră, în format online. Printre invitaţii speciali au figurat şeful diplomaţiei
    europene, Josep Borell, secretarul general adjunct al NATO, românul Mircea
    Geoană, dar şi miniştrii de externe din Ucraina, Spania şi Coreea de Sud.

    În mesajele
    lor adresate participanţilor la reuniune, preşedintele Klaus Iohannis,
    premierul Ludovic Orban şi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu au subliniat,
    launison, căpolitica externă
    românească îşi păstrează pilonii fundamentali, dar se şi adaptează evoluţiilor
    de pe mapamond. Coordonatele
    esenţiale ale acţiunii externe a Bucureştiului rămân neschimbate: aprofundarea
    rolului pe care îl joacă în Uniunea Europeană şi NATO şi consolidarea
    Parteneriatului Strategic cu Statele Unite.

    La rândul său, în mesajul transmis
    participanţilor, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a subliniat
    că România este un membru vital al Alianţei şi are rol de ‘pivot regional’ în
    ceea ce priveşte apărarea şi descurajarea ameninţărilor la adresa acesteia. Înaltul Reprezentant pentru Afaceri
    Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, a afirmat că membrii UE trebuie
    să continue să lucreze împreună într-o manieră integrată, pentru a da un răspuns
    comun la noile provocări geopolitice. Situaţia din Belarus s-a aflat pe agenda
    reuniunii de la Bucureşti.

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, se declară
    ‘indignat’ de ‘politica de hărţuire şi arestare a membrilor opoziţiei din
    Belarus’ şi face un apel la respectarea drepturilor fundamentale ale omului.
    Aurescu a spus că ambasadorul României la Minsk a mers miercuri să o viziteze,
    alături de colegi din UE, pe una din reprezentantele opoziţiei din Belarus,
    scriitoarea Svetlana Aleksievici, laureată a premiului Nobel pentru Literatură.
    El a precizat ca scopul vizitei a fost de a se asigura că drepturile omului
    sunt respectate. Miercuri, în ultima zi
    a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, ministrul Bogdan Aurescu a anunţat că
    a fost finalizat un ghid de reacţie la crize şi de gestionare a unor viitoare
    crize. Documentul va fi trimis tuturor misiunilor diplomatice româneşti.


    Efecte economice ale crizei


    Produsul
    Intern Brut al României a scăzut în trimestrul al doilea cu peste 12%,
    comparativ cu primul trimestru, a anunțat Institutul Naţional de Statistică.La acest rezultat au
    contribuit toate ramurile economiei, contribuţii negative mai importante având
    industria, al cărei volum de activitate s-a redus cu circa 14 procente,
    activităţile culturale şi recreative, reparaţiile de produse de uz casnic şi
    alte servicii, al căror volum de activitate a scăzut cu aproape 30%.
    Contribuţii pozitive au înregistrat construcţiile, informaţiile, comunicaţiile,
    administraţia publică şi apărarea, asigurările sociale din sistemul public,
    învăţământul, sănătatea şi asistenţa socială.

    Ministrul finanţelor, Florin Cîţu,
    spune că economia românească va înregistra o creştere la limită în trimestrul
    al treilea şi va evita, astfel, recesiunea tehnică, adică două trimestre
    consecutive de scădere a PIB.
    Institutul Naţional de Statistică a mai anunţat cădeficitul
    comercial al României a ajuns în primele şapte luni ale anului la aproape 10
    miliarde de euro, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în creştere cu
    peste 480 de milioane de euro. Atât exporturile cât şi importurile au scăzut
    faţă de perioada ianuarie – iulie 2019 cu 16,2%, respectiv 12,2%



    Veşti bune din fotbal


    Naţionala de fotbal a României
    este liderul Grupei 1B a Ligii Naţiunilor,
    dupa victoria cu 3-2, obţinută, luni, în deplasare, în faţa Austriei şi
    remiza 1-1 cu Irlanda de Nord, acasă. Din grupă mai face parte Norvegia.
    Pe 8 octombrie, la Reykjavik, România joaca împotriva Islandei, în semifinalele
    play-off-ului Campionatului European. Dacă se califică, naţionala va întâlni
    câştigătoarea partidei dintre Ungaria şi Bulgaria.Selecţionata
    de tineret a României a învins, marţi seara, în deplasare formaţia Maltei, cu
    scorul de 3-0, într-un nou meci din Grupa a 8-a a preliminariilor Campionatului
    European de fotbal Under-21 din 2021. Învingători şi în Finlanda, cu 3-1,
    românii ocupă poziţia secundă în clasamentul grupei, după Danemarca.

  • Măsuri pentru sistemul de învăţământ

    Măsuri pentru sistemul de învăţământ

    Luni, marea majoritate a unităţilor de învăţământ
    din România se deschid pentru un nou an şcolar. Cu
    alte cuvinte, se află în scenariul verde, care presupune prezenţa fizică a
    elevilor la cursuri. Nu este şi cazul capitalei, unde situaţia epidemiologică
    şi numărul mare de elevi dintr-o clasă au impus adoptarea scenariului galben, cu
    o parte dintre elevi la școală și o alta, acasă, nevoiţi să înveţe online. Există
    – si sunt distribuite relativ uniform pe teritoriul ţării – şi unităţi de
    învăţămant care nu se pot deschide fizic pentru elevi. Este scenariul roşu,
    care presupune educaţie exclusiv online. În funcţie de evoluţia epidemiei,
    lucrurile se pot schimba, în bine dar şi în rău.


    Întreaga vară a stat sub
    semnul unui număr ridicat de infectări zilnice, ceea ce a alimentat îngrijorările
    părinţilor şi profesorilor cu privire la modul în care se va desfăşura noul an
    şcolar. Problemele specifice create de virus se suprapun peste cele cronice ale
    sistemului de învăţământ. Iar unele dintre cele mai grave sunt dotările
    insuficiente sau precare. Sub presiunea timpului, autorităţile încearcă să le
    remedieze. Guvernul a suplimentat bugetul
    Ministerului Educaţiei cu 100 de milioane de lei (20 de milioane de
    euro) din fondul de rezervă bugetară, pentru finanţarea Programului Naţional
    Educaţia în Siguranţă.


    Şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă,
    a explicat la ce vor fi folosiţi aceşti bani: Au fost alocate sumele
    necesare astfel încât inspectoratele şcolare să facă achiziţii de laptopturi,
    materiale sanitare şi dispozitive electronice, precum camere web sau tablete
    electronice, astfel încât personalul din învăţământ să poată să desfăşoare
    lecţii online acolo unde situaţia epidemiologică impune un astfel de sistem.


    Executivul a mai adoptat şi un memorandum care prevede conectarea la internet a
    3.150 de şcoli, precum şi o hotărâre pentru ocuparea a 500 de posturi în
    sistemul de învăţământ preuniversitar, atât pentru personal didactic, cât şi
    nedidactic. Este un răspuns la numărul important de cadre didactice care au
    optat pentru pensionare, întrucât depăşiseră vârsta de 60 de ani şi se temeau
    pentru sănătatea lor. Autorităţile locale au sarcina de a angaja personal
    medical în cabinetele şcolare, iar salariile vor fi asigurate din bugetul
    Ministerului Sănătăţii.


    Din opoziţie, PSD acuză, însă, executivul că nu a
    pregătit cum trebuie noul an şcolar la capitolul securitate sanitară şi că nu a
    sprijinit autorităţile locale în organizarea procesului didactic pentru a
    preveni răspândirea noului coronavirus.


    Prim-vicepreşedintele PSD Sorin
    Grindeanu: Cu patru zile înainte de începerea şcolilor, guvernul nu şi-a
    îndeplinit obligaţiile, deşi au avut absolut toată vara la dispoziţie. Deci, nu
    pot spune că au fost luaţi prin surprindere. Nu sunt tablete, nu sunt măşti, nu
    sunt testări pentru profesori şi în foarte multe cazuri nu sunt manuale.
    Potrivit lui Grindeanu, în prezent 26% dintre şcoli nu beneficiază de
    infrastructură fixă pentru acces la internet.


    Amintim că România este în plină
    campanie electorală pentru scrutinul local din 27 septembrie.

  • Colegiul Tehnic “Miron Nicolescu” din sectorul 4 va fi reabilitat cu bani europeni

    Colegiul Tehnic “Miron Nicolescu” din sectorul 4 va fi reabilitat cu bani europeni


    Fostul liceu IMGB din zona de sud a Capitalei va fi reconfigurat și modernizat cu ajutorul fondurilor europene. Este vorba despre o investiție de 55 de milioane de lei, din care aproximativ 80% finanțare europeană, bani obținuți prin Programul Operațional Regional 2014-2020.



    Proiectul va fi gata până la sfârșitul acestui an și va permite unui număr de 2.000 de elevi din cartier, dar și din Popești-Leordeni să vină să studieze aici.



    Potrivit primarului sectorului 4, Daniel Băluță, clădirile în care funcționa fostul liceu din bd. Metalurgiei erau într-o stare avansată de degradare și riscau oricând să se prabușească. Investiția are mai multe componente, spune primarul, unele imobile vor fi reabilitate, extinse și modernizate, altele vor fi construite de la zero:



    “Discutăm despre o școală generală cu clase de la zero la 8. Discutăm despre un liceu. Discutăm despre o școală de meserii. Este o premieră pentru sectorul 4 faptul că avem locuri de cazare – și aici discutăm despre două construcții care vor găzdui un număr de 75 de unități locative – o clădire pentru fete, o clădire pentru băieți. Discutăm despre facilități în ceea ce privește educația fizică – avem o sală de sport extrem de generoasă, avem două terenuri de sport în aer liber.


    Și, mai mult decât atât, pentru că școala înseamnă mai mult decat învățătură, mai mult decât sport, înseamnă și emoție, înseamnă și artî, înseamnă cultură, în mod evident acest ansamblu va beneficia și de o sală de festivități, o sală multifuncțională cu o capacitate de peste 400 de locuri”.



    Primarul Daniel Bîluță mai spune ca fondurile europene sunt esențiale pentru eliminarea dezechilibrelor dintre diferitele zone ale Bucureștiului și pentru o dezvoltare durabilă a orașului:



    “Acest proiect derulat pe bani europeni – și vreau să subliniez acest lucru – se alătură unui alt proiect extrem de important pe care sectorul 4 îl derulează în aceasta zonă, în care din bani europeni vom construi inclusiv o grădiniță și vom reabilita clădiri aflate într-o stare avansată de degradare. De altfel sectorul 4 a reușit să atragă până la această oră aproximativ 100 milioane de euro – bani europeni”.





  • Pregătiri pentru examenele naţionale

    Pregătiri pentru examenele naţionale

    Din nou pe
    băncile școlii, la aproape trei luni după ce unitățile de învățământ din
    România s-au închis, la decizia autorităților, pentru a se limita răspândirea
    coronavirusului. Totuși, au revenit la școală, de marți, doar elevii din anii
    terminali, pentru a participa la cursurile de pregătire în vederea examenelor
    naționale și anume Evaluarea Națională pentru cei din clasa a VIII – a și
    Bacalaureatul pentru cei din ultima clasă de liceu. Ceilalți vor continua, de
    acasă, lecțiile online.


    Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, anunţa, recent, că,
    între 2 – 12 iunie, se vor realiza numai activităţi de pregătire şi consiliere,
    iar prezenţa în această perioadă la şcoală este opţională. Elevii pentru care
    părinţii au decis să nu se întoarca la şcoală, cei cu probleme de sănătate sau
    care au în familie persoane aflate în grupele de risc vor continua pregătirea
    pentru examene în mediul online.


    Tot marți, au început şi înscrierile pentru
    Evaluarea Naţională. Astfel, elevii de clasa a VIII-a se pot înscrie, pâna în 5
    iunie, iar prima probă este programată în 15 iunie. Pentru prima dată, va avea
    loc încă o sesiune a acestui examen, programată în 29 iunie, destinată elevilor
    care nu-l pot susține din motive medicale. Pe 22 iunie, va fi prima probă
    scrisă a Bacalaureatului, pentru care, de asemenea, a fost anunțată o sesiune
    specială la care pot participa elevii care au avut probleme de sănătate.


    În
    contextul pandemiei de coronavirus, printr-un ordin comun al miniştrilor
    Educaţiei şi Sănătăţii, au fost elaborate proceduri specifice de organizare a
    activităților educaționale. Astfel, la intrarea în şcoli, elevilor şi
    profesorilor li se va măsura temperatura, care nu trebuie să depăşească 37,3
    grade Celsius. În cazul în care cineva prezintă simptome sau există suspiciunea
    că starea sa de sănătate este precară, nu i se va permite accesul în unitatea
    de învăţământ şi i se va recomanda să se adreseze medicului de familie.     În
    plus, toată lumea trebuie să poarte mască de protecţie. Mai mult, băncile au
    fost aranjate în sălile de clasă, astfel încât să fie respectată distanţa de
    doi metri.


    De asemenea, ministrul Educației, Monica Anisie, a dat asigurări că,
    în clase, vor fi igienizate şi dezinfectate băncile şi scaunele în fiecare zi,
    iar elevii vor intra în unitatea de învăţământ pe un culoar şi vor ieşi pe altul,
    respectând normele de distanţare fizică. Procedurile de prevenţie vor fi
    aplicate şi la susţinerea examenelor naţionale.


    În ceea ce privește admiterea
    la facultate, reprezentanţii Ministerului Educaţiei spun că, având în vedere
    situaţia specială creată în învăţământ, în acest an, examenele nu se vor mai
    susține ca până acum și că a fost creat cadrul legal pentru ca acestea să se
    poată desfăşura şi online. Sunt universităţi care îşi vor desfăşura examenul de
    admitere pe cele trei cicluri, licenţă, master, doctorat, doar în online, dar
    sunt și universităţi care consideră că este necesar să aibă loc întâlnirea faţă
    în faţă cu candidatul, pentru a putea fi evaluat la adevărata lui valoare.

  • Concurs “Europa post-pandemie: cum se va schimba viața mea după ieșirea din criză?”

    Concurs “Europa post-pandemie: cum se va schimba viața mea după ieșirea din criză?”

    Chiar
    dacă ultimele luni au adus în față o sumedenie de reguli și restricții, cum ar
    fi distanțarea între persoane, proiecte, inițiative își propun să îi apropie pe
    cetățeni de Uniunea Europeană. Cu atât mai lăudabile demersurile cu cât în
    vizor sunt cei mai tineri dintre noi. Ei bine, la rubrica de astăzi facem
    cunoscută desfășurarea unui concurs cu titlul Europa post-pandemie: cum se va
    schimba viața mea după ieșirea din criză?    ,
    competiție al cărei organizator este Centrul EUROPE DIRECT Nord – Est cu
    sediul la Piatra Neamț. Câteva precizări, din partea doamnei Ana Roxana
    Pintilescu, coordonatoare activităților centrului.




    E un concurs prin care dorim să provocăm
    copiii și tinerii să reflecteze asupra felului în care vor fi afectate viețile
    lor în viitor, ca urmare a crizei actuale, și cum va arăta viitorul Europei
    după ieșirea din starea de urgență și alertă. Tema se referă la descrierea
    viitorului nostru ca cetățeni europeni, în perioada în care vor fi eliminate
    restricțiile impuse de starea de urgență și, apoi, de starea de alertă.




    Din ce
    ați primit, cum văd copiii, tinerii noștri viitorul Europei?




    Am fost surprinși de creativitatea și modul
    foarte matur de a privi lucrurile ale acestor copii. Ei au văzut această
    perioadă post-pandemie, cumva, din mai multe puncte de vedere. Foarte
    interesant, un aspect la care poate nu s-au gândit foarte mulți este cel legat
    de faptul că mulți elevi urmau să plece la studii în statele Uniunii Europene
    sau ar fi beneficiat de mobilități prin intermediul Programului Erasmus. Aceste
    direcții de dezvoltare sunt puse sub semnul întrebării, în acest moment. Un alt
    aspect surprins a fost cel legat de
    faptul că familii întregi sunt afectate de lipsa oportunității de a munci în
    străinătate în această perioadă, aceeași libertate pe care ar fi avut-o
    înainte, în calitate de cetățeni europeni.




    Așadar,
    înscrierile au fost închise la începutul acestei săptămâni, urmează anunțul
    legat de câștigători, săptămâna viitoare.




    Exact, am primit în jur de 130 de înscrieri în
    concurs, majoritatea sunt desene și am primit și câteva videoclipuri. Cei
    înscriși sunt elevi de clasele I – XII, de gimnaziu, liceu. Am primit mesaje și
    de la preșcolari și am decis să îi includem și pe ei într-o secțiune specială.
    Pe data de 26 mai vom anunța câștigătorii.
    Prin urmare, săptămâna aceasta încă se pot vota lucrările preferate pe pagina
    noastră de facebook, Centrul Europe Direct Nord – Est.




  • Proiecte cu fonduri europene în orașul Sânnicolau Mare

    Proiecte cu fonduri europene în orașul Sânnicolau Mare

    Cel mai recent proiect încheiat și finanțat din fonduri
    europene a fost introducerea internetului în zona centrală a orașului Sânnicolau
    Mare pentru a putea oferi acces gratuit. Un alt proiect, în valoare de aproximativ
    3 milioane de euro, se află în fază de evaluare. Este vorba despre lucrări de
    reabilitare dar și de construire a unei creșe aproximativ 50 de locuri și a
    două grădinițe cu 160 de locuri spune
    primarul Dănuț Groza:


    Avem un proiect depus spre finanțare
    din fonduri europene, este vorba despre suma de aproximativ suma de 50 de
    miliarde de lei vechi, proiectul are în
    componență construcția unei creșe noi, două grădinițe noi reabilitarea fațadei
    unei școli importante, școala generală nr. 1 Teodor Bucurescu din Sânnicolau
    Mare și reabilitarea covorului asfaltic de pe două străzi. Discutăm despre o
    creșă cu aproximativ 50 de locuri, o grădiniță cu aproximativ 100 de locuri și
    o grădiniță mai mică cu aproximativ 60 de locuri. Una dintre grădinițe este foarte
    veche, o demolăm și construim una nouă.

    Cea de-a doua grădiniță (pentru care am
    solicitat bani) vom muta copii din-o grădiniță în care noi astăzi plătim chirie
    (și nu este mică partea de chirie). Creșa nouă, pentru că nu am avut creșă în
    Sânnicolau și ne dorim foarte mult având în vedere părinții care lucrează la
    cele două fabrici și știți că părinții trebuie să meargă la serviciu iar copiii
    la grădiniță sunt primiți abia de la 3 ani și practic rămânem descoperiți cu un
    an de zile. Fațada clădirii școlii Teodor Bucurescu este una dintre cele mai
    frumoase clădiri, reprezentativă pentru oraș a fost construită de familia Nako,
    groful Nako care a trăit la Sânnicolau, practic toate obiectivele sunt extrem,
    extrem de importante pentru noi, pentru oraș.

    Suntem într-o fază destul de
    avansată în evaluare, ne-au mai fost solicitate câteva clarificări și
    actualizări de sume vis-a-vis de aceste proiecte și ne punem mari speranțe că
    ele vor fi finanțate. În cazul în care se aprobă, imediat următoarea etapă vor
    fi licitațiile iar eu zic că un calendar realist ar fi de la momentul în care
    se semnează contractul un an de zile, maxim ce putem discuta este un an
    jumătate dar noi estimăm cu tot pachetul să ajungem la un an de zile să îl implementăm.


    În această perioadă, administrația locală mai derulează
    un proiect pe fonduri europene în valoare de 120 de mii de euro ce se află în
    faza de licitație. Este vorba despre achiziționarea de utilaje pentru
    salubrizarea orașului și întreținerea spațiilor verzi.


  • Ti va s’adrămu dupu catastisea di ananghi ?

    Ti va s’adrămu dupu catastisea di ananghi ?

    Dupu creaștirea-a cazurlor di infectari cu COVID-19 tru România, caplu a statlui, Klaus Iohannis, apufusi, tu 16 di marțu, protlu decretu mutrindalui bâgarea-a catastisillei di ananghi ti 30 di dzâli, cari fu prilundzitâ până tu giumitatea-a a meslui ți yini. Cum va s’hibâ bana dupâ 15 di mai? Tru unâ lungă conferință di presă ți u țânu marțâ, prezidentul dimândă că, stămâna yinitoari, va s’apufuseascâ desi catastisea di ananghi va s’armânâ ș’ma largu icâ va s’hibâ alâxitâ cu altâ apofasi administrativă cari s’da izini țânearea tu practico nâscânti ditu restricţiili di tora. Apofasea va u llia autoritătli andicra di cum va s’ducâ epidemia COVID-19 tru cratu. Klaus Iohannis feați timbihi câ piriclliul nica nu tricu, numirlu maximu a infectărilor cu năulu coronavirus nu fu agiumtu, a deapoa, acși, unâ hâbiniseari ninti di kiro/ primaturu va s’hibâ alâthusitâ şi poati s’aspargâ tuti rezultatili amintati pânâ tora. Caplu a statlui zburâ ti atea ți va s’hibâ dupu 15 di mai, cându restricțiile pot s’hibâ scoasi preayalea-aayalea, ma, feați timbihi câ hâbinisearea-a meatrilor nu nsimneadzâ turnarea la bânaticlu di ma ninti di pandemie, a deapoa borgea lipseaști s-u-aibâ cetățeanilli.




    Ia ți spusi Klaus Iohannis: “Va s-a-rmânâ tu lucru multi ditu rstricţiili di tora, acși nu va s’putem s’nâ adunămu tu parei ma multu di trei inși, acși, un kiro nu va s’putem s’ișimu ti paradigmâ, s’nidzemu la restaurantu icâ la mall. Nu va s’putemu, unâ ș-unâ dupu 15 di mai, s’fudzimu ditu localitati, maș cara va s’avemu unâ furñie salami.” Tut ma mulțâ experțâ nâ spunu că nu va s’ascâpămu di virus şi lipseaști s’aflămu ună turlie di bânaticu cu aestu virus, feați timbiihi caplu a statlui. Mărli festivaluri nu va s’țânâ, vahi anlu aestu cundille nâsu, a deapoa anda yiini zborlu ti competiţiili sportive, ma s’ahurheascâ diznău, ari unâ mari câbili ta s’dizvârteascâ, ama nu spectatorlli. Tutunâoarâ, ma largu va s’hibâ ananghi s’purtămu masca di protecție tru spațiile publiți ncllisi și tru șingirlu di transportu n’comunu.




    A ațiloru ți va s’intrâ tu unităţli comerciale, icunomiți icâ di statu va lâ si misoarâ temperatura, tra s’nu aibâ izini s’treacâ ma largu oamiñilli lândziț, câțe eali suntu cadealihea un piriclliu, cundille caplu a statlui. Di altâ parti, prezidentul Klaus Iohannis spusi că născânti producţii di echipamente medicale lipseaști s’ahurheascâ diznău tru România și că ti bunu va s’hibâ alidzearea-a nâscântoru comati di thimelliu ti unâ producţie naţională icâ europeană di echipamente medicale. El lugurseaști câ lipseaști s’ahurheascâ unâ xanamindueari și ndridzeari a șingiriloru icunomiți, a șingiriloru di producţie, și acși, nu lipseaști cathi unu cratu s’adarâ cathi unâ piesă, ama lipseaști s’aibâ tu videalâ câ tru Uniunea Europeană ari facilităţi di producţie aclo iu s’adarâ unâ producţie strateghică. “Escu cândâsitu că va s’hibâ duri antreprenorlli româñi cari va s’dukeascâ câ vini oara s’adarâ şi s’vindâ pârmâtii cari tru añilli ditu soni, di len turlii di itii/furñii, nu mata s’adrarâ la noi, ti paradigmâ cânâscuta mascâ, nica spusi statlui.




    Ngrâpsearea: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Tașcu Lala




  • Ce vom face după starea de urgenţă?

    Ce vom face după starea de urgenţă?

    În urma înmulțirii cazurilor de infectare cu
    COVID-19 în România, șeful statului, Klaus Iohannis, a emis, pe 16 martie,
    primul decret privind instituirea stării de urgență pentru 30 de zile, care a fost
    prelungită până la jumătatea lunii viitoare. Ce se va întâmpla după 15 mai?
    Într-o lungă conferință de presă susținută marți, președintele a anunțat că,
    săptămâna următoare, se va decide dacă starea de urgență va continua sau va fi
    înlocuită cu o altă măsură administrativă care să permită păstrarea unora dintre
    actualele restricţii. Decizia va fi luată de autorităţi în funcţie de evoluţia
    epidemiei COVID-19 în ţară.

    Klaus Iohannis a atras atenția asupra faptului că
    pericolul încă nu a trecut, numărul maxim al infectărilor cu noul coronavirus
    nu a fost atins, iar o relaxare prematură ar fi greşită şi poate să distrugă
    toate rezultatele obţinute până acum. Seful statului a vorbit despre ce va fi
    după 15 mai, când restricțiile ar urma să fie ridicate treptat, avertizând că
    relaxarea măsurilor nu înseamnă revenirea la viaţa de dinaintea pandemiei, iar
    responsabilitatea trebuie să fie preluată de cetățeni.

    Klaus Iohannis: Vor rămâne foarte multe restricţii în vigoare, nu vom putea să ne întâlnim
    decât maximum câte trei, nu vom putea o vreme destul de bună să ieşim, de
    exemplu, la restaurant sau la mall. Nu vom putea, imediat după 15 mai, nici
    măcar să plecăm din localitate, decât dacă aveam un motiv foarte serios.     Ne spun tot mai mulţi experţi că nu vom scăpa de
    virus şi va trebui să găsim un mod de a trăi cu acest virus, a avertizat șeful
    statului. Marile festivaluri nu vor avea loc, probabil, în acest an, a precizat
    el, iar în cazul competiţiilor sportive, dacă se vor relua, există o
    probabilitate mare să se desfășoare fără spectatori.

    De asemenea, va fi
    obligatorie purtarea măștii de protecție în spațiile publice închise și în
    mijloacele de transport în comun. Celor care vor intra în unităţile comerciale,
    economice sau de stat li se va măsura temperatura, pentru a nu se permite
    accesul persoanelor bolnave, fiindcă ele reprezintă un risc, a menționat șeful
    statului. Pe de altă parte, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că anumite
    producţii de echipamente medicale vor trebui reluate în România și că ar fi
    utilă selectarea unor sectoare esenţiale pentru o producţie naţională sau
    europeană de echipamente medicale. El consideră că va exista o regândire şi o reaşezare a lanţurilor
    economice, a lanţurilor de producţie, în aşa fel încât nu trebuie să producă
    fiecare ţară fiecare piesă, dar trebuie avut grijă ca în Uniunea Europeană să
    existe facilităţi de producţie acolo unde se realizează o producţie strategică.
    Sunt convins că se vor găsi suficienţi antreprenori români care vor sesiza
    oportunitatea să producă şi să vândă materiale care în ultimii ani, din varii
    motive, nu s-au mai produs la noi, de exemplu măşti’    , a mai spus șeful statului.

  • Elevii nu vor reveni în școli

    Elevii nu vor reveni în școli

    Pandemia de COVID-19 a determinat autoritățile din România să decidă închiderea temporară a grădinițelor, școlilor și universităților pe 11 martie, pentru a limita răspândirea coronavirusului. În condițiile în care starea de urgență a fost prelungită, și revenirea elevilor și studenților în unitățile de învățămînt a fost amânată. In situații excepționale, autoritatile iau masuri excepționale.



    Luni, șeful statului, Klaus Iohannis, a anunțat că școlile, grădiniţele şi universităţile rămân închise și se vor redeschide în septembrie, când începe noul an şcolar, iar până atunci vor continua formele de învăţământ la distanţă.



    Ministerul Educației a precizat că pentru elevii şi cadrele didactice care nu au acces la tehnologie, unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare vor oferi sprijin și vor transmite elevilor resurse educaţionale şi sarcini de lucru. Ministrul de resort, Monica Anisie, a anunțat că mediile elevilor vor fi încheiate cu minimum două calificative sau note, nu se vor mai susţine teze, iar materia neparcursă în acest an şcolar va fi recuperată. Ea a menționat faptul că Ministerul Educaţiei va elabora ghiduri metodologice pentru fiecare disciplină, astfel încât unele conţinuturi care erau prevăzute pentru această perioadă să fie abordate în anul şcolar următor.



    Totuși, revin la şcoală, pe data de 2 iunie, elevii din anii terminali, însă doar pentru două săptămâni de pregătire. Revenirea în unităţile de învăţământ va fi una prudentă şi controlată pentru a preveni răspândirea îmbolnăvirilor cu Covid 19. Monica Anisie a mai anunțat că Evaluarea naţională şi Bacalaureatul se vor susţine în conformitate noua programă pe care Ministerul Educaţiei a transmis-o:



    “Evaluarea naţională se va susţine începând cu data de 15 iunie, iar la examenul de bacalaureat, noutatea va fi că va începe cu probele scrise în data de 22 iunie şi va continua cu probele pentru competenţe. Calendarul va fi comunicat ulterior. Pentru cei care susţin examenele de certificare pentru învătământul profesional şi profesional dual, dar şi postliceal vor fi realizate aceste examene, numai pe bază de proiect, iar proba practică va fi echivalată.”



    Pe de altă parte, înscrierile la clasa pregătitoare şi la grădiniţă pentru viitorul an şcolar se vor putea face online, a mai spus ministrul Educaţiei. Pentru clasa pregătitoare, evaluarea psihosomatică a copiilor va fi înlocuită cu o declaraţie pe proprie răspundere a părinţilor sau a tutorilor legali şi o recomandare eliberată de grădiniţa pe care o frecventat-o. In ceea ce privește învăţământul superior, studenţii îşi vor continua învăţarea asistată de tehnologie, iar examenele se pot susţine şi online.



    Fiecare instituţie de învăţământ superior va comunica planurile stabilite privind susţinerea examenelor. Măsurile luate de Ministerul Educaţiei au fost aplicate şi în state europene precum Italia, Letonia, Portugalia, Ungaria.

  • Cum se va încheia anul şcolar?

    Cum se va încheia anul şcolar?

    Pandemia de coronavirus a dus la închiderea temporară,
    începând cu 11 martie, a unităților de invățământ din România, unde a fost
    instituită, până la jumătatea lunii aprilie, stare de urgență, măsură anunțată
    de autorități pentru a limita răspândirea noului virus. Dascăli, părinți și
    elevi deopotrivă și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu soarta anului
    școlar, întrucât nu se anunțase o dată la care elevii și studenții se pot
    reîntoarce în bănci. Pentru că se vehiculase chiar ideea înghețării anului
    școlar, ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, a subliniat că acest lucru nu se va întâmpla,
    ci dimpotrivă, ministerul lucrează
    pentru ca toată activitatea care presupune reluarea cursurilor şi toate
    calendarele care trebuie realizate să fie puse în practică după reînceperea
    activității în unitățile de învățământ.


    Cursurile se vor relua după încetarea
    stării de urgenţă, care se va prelungi cu o lună, până la jumătatea lunii mai, şi
    asigurarea tuturor măsurilor pentru ca elevii şi cadrele didactice să fie în
    siguranţă, a mai declarat, marţi, ministrul Educaţiei. Monica Anisie a adăugat
    că data exactă la care se vor relua cursurile se va stabili în funcţie de
    evoluţia pandemiei de coronavirus, precum şi de măsurile comunicate de
    Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă. Deocamdată, scenariul
    de lucru prevede reluarea cursurilor în învăţământul preuniversitar şi
    universitar în decursul lunii iunie.

    Ministrul Educației a menționat şi un posibil
    calendar al examenelor naţionale: Probele scrise ale evaluării naţionale şi examenului de bacalaureat ar putea fi organizate în luna iulie. Programa
    de examen pentru evaluarea naţională şi examenul de bacalaureat nu vor cuprinde
    materia aferentă semestrului al doilea. Am anulat simulările
    examenelor naţionale, evaluările pentru clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, dar
    şi olimpiadele şi concursurile şcolare. Sesiunea specială a evaluării naţionale
    şi a examenului de bacalaureat pentru olimpici va fi, de asemenea, anulată.
    Situaţia şcolară a elevilor se va încheia cu minimum două note, la care se
    adaugă nota din teză, acolo unde este cazul.

    Calendarele pentru înscrierea în clasa
    pregătitoare, grădiniţă şi cel de mobilitate a personalului didactic vor fi
    decalate, a mai anunțat ministerul Educației, care a adăugat că datele vor fi făcute cunoscute imediat ce va fi
    stabilită data reînceperii cursurilor. În ceea ce privește învăţământul
    superior, activităţile se desfăşoară în mediul online, iar cele care impun
    interacţiunea ‘faţă în faţă’ vor fi recuperate intensiv, după încetarea stării
    de urgenţă. De altfel, la cursuri online participă, în această perioadă, și
    elevii, dar nu toți. Potrivit unei consultări făcute de Consiliul Naţional al
    Elevilor, 36% dintre elevii din România spun că şcolile lor nu ţin
    cursuri online, iar acolo unde se organizează astfel de ore prezenţa este,
    în general, mică. Potrivit raportului, principalele materii la care se
    organizează cursuri online sunt limba şi literatura română, matematica şi
    limbile străine.

  • Şcoala românească la început de an

    Şcoala românească la început de an

    Aşteptată cu nerăbdare de elevi, vacanţa de iarnă s-a terminat ! După trei săptămâni de pauză, grădiniţele, şcolile şi liceele şi-au deschis, din nou, porţile pentru al doilea semestru al anului şcolar 2019 — 2020. Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, le-a spus elevilor că urmează un semestru mai lung, motiv pentru care vor trebui să se concentreze asupra a ceea ce va urma – pentru unii simulări şi examenele naţionale, iar pentru alţii, olimpiade, teste şi teze.



    Tot ministrul Educaţiei a anunţat că, în această săptămână, sunt puse în dezbatere publică metodologiile pentru organizarea concursurilor de inspectori generali şi directori de şcoală. “Această situaţie de provizorat în care îi ţinem pe colegii directori, inspectori sau inspectori generali nu este o situaţie foarte bună pentru că lăsăm loc politicului să se implice în educaţie”, a precizat Monica Anisie.



    Pe de altă parte, aproximativ 6.000 de elevi din cinci şcoli bucureştene din sectoarele 1 şi 6 vor merge la cursuri cu autobuze speciale, a declarat, duminică seara, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, la comandamentul de trafic, organizat cu ocazia începerii noului semestru şcolar. Edilul a vorbit şi despre măsurile luate pentru siguranţa copiilor. “În afară de transportul elevilor, o altă preocupare a noastră este siguranţa acestora şi împreună cu poliţiile locale de sector şi cu poliţia naţională şi Poliţia Capitalei vom asigura tot ceea ce ţine de securitatea, de garantarea integrităţii atât a elevilor, cât şi a profesorilor”, a subliniat Gabriela Firea.



    Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei, următoarea vacanţă, cea de Paşte, este programată între 4 şi 21 aprilie, dar până atunci sunt aşteptate să fie organizate testarile de simulare pentru evaluarea naţională la clasa a VIII – a şi de simulare pentru Bacalaureat.



    În acest an şcolar, probele scrise si testele de citire din cadrul evaluărilor naţionale de la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a se vor desfăşura în intervalul 11 – 28 mai. Semestrul al doilea se va încheia pe 12 iunie. In ceea ce priveşte durata anului şcolar, reprezentanţii Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie susţin că acesta ar trebui să înceapă mai devreme, iar vacanţele să fie mai scurte.



    În viziunea coaliţiei, o vacanţă de vară de trei luni afectează major copiii şi nivelul la care ei revin în şcoală, după o pauză atât de mare. Vacanţe mai scurte, ritmice, periodice, în timpul anului şcolar, pot contribui la consolidarea învăţării, a progreselor realizate de copii şi pot fi spaţii de odihnă, reflexie, planificare pentru profesor, se arată într-un comunicat de presă al federaţiei.

  • Educația viitorului

    Educația viitorului

    9 din 10 părinţi
    din mediul urban cred că școala din România nu îi pregătește suficient pe elevi
    în vederea construirii unei cariere viitoare. Un sondaj la care au răspuns circa 1.000
    de utilizatori de internet relevă că părinţii nu sunt mulţumiţi de modul
    în care școala le pregătește copiii pentru meseriile viitorului, iar dacă ar
    intra în atribuţiile lor ar elimina materiile pe care le consideră
    nefolositoare și ar introduce altele noi, utile pentru formarea viitorilor
    adulţi.

    Dezvoltarea personală şi gândirea creativă sunt materiile pe care peste
    70% dintre părinţi le consideră necesare pentru viitorul job al copilului lor.
    Alte materii pe care părinţii le-ar dori studiate de copii sunt bunele maniere,
    vorbitul în public, leadershipul, limbile străine exotice, debate-ul sau
    scrierea creativă. Jumătate dintre respondenţi cred că roboţii și tehnica vor
    lua locul forţei de muncă umane şi își văd copiii lucrând în IT în viitor. Peste
    un sfert își imaginează că industria inteligenţei artificiale va fi domeniul
    spre care se vor îndrepta copiii lor, în timp ce mai puţin de 25% se gândesc la
    medicină, construcţii sau divertisment ca domenii de interes ale viitorilor
    adulţi.

    Cel
    mai recent raport global al competitivităţii, publicat de Forumul Economic
    Mondial arată că lipsa forței calificate de muncă și a gândirii critice în
    învățământ sunt printre cele mai mari dezavantaje competitive ale României în
    anul 2019. Invitată la Radio România, profesorul universitar Andreea Paul a
    explicat cum ar trebui să ne pregătim pentru provocările viitorului:

    Pentru început, vorbind despre aceste
    realităţi, într-o formă asumată, obiectivă şi pragmatică. Şi să nu ne lamentăm
    doar, ci să trecem şi la fapte. Nu stăm nici prea bine, nici prea rău. Suntem
    undeva spre mijlocul clasamentului mondial. Dar, iată că sunt 50 de ţări care
    fac treaba asta ceva mai bine decât noi, unele mult mai bine decât noi. Cel mai
    mic punctaj la toate dezavantajele competitive îl avem la acest indicator numit
    gândirea critică în şcoală, cum ne învăţăm copiii să pună întrebarea de ce? Cum ne determinăm copiii să provoace sistemul din
    jur, viaţa din jur, materiile, stilul oamenilor, cum percep ei realităţile din
    jur şi, mai ales, cum îşi răspund ei la întrebarea care este valoarea adăugată pe care ei o pot aduce acestei lumi,
    comparativ cu generaţiile anterioare sau comparativ cu alţi colegi de vârsta
    lor?

    În epoca tehnologiei digitale, educaţia viitorului are nevoie de noi
    abilităţi şi competenţe pentru a răspunde provocărilor unei lumi în schimbare
    alertă. Iar, pentru a ţine
    ritmul,
    România trebuie, între altele, să-şi schimbe metodele tradiționale de predare cu unele noi, care să
    promoveze competențele și abilitățile elevilor, precum şi flexibilitatea
    gândirii.

    În
    România funcţionează de ceva vreme în câteva şcoli laboratoare inteligente -
    SMART LAB 4.0. Acestea conțin table interactive, imprimante și scannere 3D,
    roboți educaționali, dar implementarea proiectului presupune și instruirea
    profesorilor, spune Andreea Paul, implicată în dezvoltarea acestui proiect:

    Copiii învaţă extrem de repede, se împrietenesc foarte repede cu aceste mașini
    inteligente, practica desenului pe un soft 3D este la fel de simplă ca
    desenatul pe o foaie de hârtie cu un creion. Dar nu același lucru se întâmplă
    cu cadrele didactice. Jumătate din ele ne privesc destul de îndoielnic,
    jumătate, însă, dintre profesori înţeleg nevoia alfabetizării digitale și
    tehnologice – un abecedar civilizaţional al viitorului. Este la fel de
    important să fii alfabetizat digital și tehnologic cum este să știi să citești,
    să înţelegi textul pe care îl scrii şi să faci operaţiuni simple de matematică,
    pe scurt să fii alfabetizat funcţional.

    La cele mai
    recente teste PISA – o evaluare care pune accent pe competenţele necesare
    pentru viaţa personală, socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii – elevii
    români au obţinut cele mai slabe rezultate din ultimii nouă ani. Testele nu
    arată neapărat ceea ce ştiu elevii, ci cum reuşesc să aplice cunoştinţele în
    situaţii concrete de viaţă. Raportul mai arată că nevoile educative ale
    adolescenţilor de 15 ani s-au modificat şi că profesorii trebuie să facă faţă
    provocării inteligenţei. Este nevoie de educaţie digitală inteligentă. Ce presupune aceasta? Din nou, profesorul universitar
    Andreea Paul:

    Înseamnă
    înţelegerea interacţiunii între maşinile inteligente. Şi aici vorbim despre
    calculatoare, despre table interactive, despre imprimate 3D, ochelari de
    realitate virtuală, scannere 3D, şi modul în care le poţi valorifica în toate
    domeniile predate în şcoală. Orice materie trebuie vizualizată. Apoi vine realitatea virtuală. Cu o pereche de ochelari de VR te
    proiectezi globula roşie din vene, te proiectezi turistul virtual din Cosmos,
    deasupra marelui deşert saharian, deasupra Marelui Zid Chinezesc, deasupra
    Amazonului, mergeţi cu imaginaţia oriunde în lumea asta. Cum învaţă un copil
    geografie, fizică, chimie, când vede atomul – un concept greu? Hai să împletim teoria cu practica, mai spune profesorul Andreea Paul,
    copiii să poată palpa, să poată crea, să poată întreba şi să poată să spună la
    un moment dat domnule profesor, eu nu sunt de acord cu dumneavoastră.