Radio România Internațional

Tag: scoala

  • Educaţia în România, de la date statistice la exemple de bune practici

    Educaţia în România, de la date statistice la exemple de bune practici

    Peste o treime dintre copii din România trăiesc
    sub pragul sărăciei, cu mari diferenţe între urban și rural în ceea ce privește
    drepturile de bază – sănătate, educație, condiţii de trai, arată un raport al organizației Salvați
    Copiii, realizat
    împreună cu Avocatul Poporului, privind drepturile copilului în România, în
    2019. George Roman,
    director programe Salvaţi Copiii:


    Cifrele cuprinse în
    Raportul nostru arată o situație de urgență, în ceea ce privește respectarea
    drepturilor copilului. Pur și simplu am ajuns într-un moment în care nu mai putem continua așa și
    ar trebui să luăm în considerare date care dovedesc fie o sărăcie
    persistentă, fie o subfinanțare cronică pentru sistemul de protecţie socială şi sistemul de educație, dar și o indiferență în investițiile cu
    privire la sănătatea copilului. E important să reținem faptul că în România se
    investește de două ori mai puțin la aproape toate capitolele, în raport cu
    media la nivel european, și sunt date care par să indice mai degrabă
    situația unei țări din Asia, din Africa sau America de Sud. Şi nu exagerez când
    spun asta. De exemplu, în România, în fiecare an, părăsesc sistemul de
    învățământ primar și sistemul gimnazial în jur de 30.000 de copii și, într-o
    generație de copii care străbat învățământul obligatoriu, avem cam 350 de mii
    de copii pe care-i pierdem. Ei nu mai revin în sistemul școlar. Este o cifră
    foarte mare și îngrijorătoare.



    Mortalitatea în rândul copiilor situează România pe primul loc în Uniunea
    Europeană, cu o rată a mortalității de două ori mai mare decât media Uniunii
    pentru populația între 0-19 ani. Situaţia este gravă și în privința
    mortalității infantile, deşi organizaţia Salvați Copiii implementează, pentru
    al nouălea an consecutiv, cel mai amplu program național de dotare a
    maternităților cu aparatură medicală.

    George Roman: Avem
    o mortalitate de 6,5 la mia de nou născuți, la nivel național. Insă sunt județe
    (de ex.Tulcea) care au înregistrat, în 2018, aproape 16 copii decedați la mia
    de nașteri. Așa ceva se întâmplă în alte țări din alte continente, nu din
    Europa. In privința protecției sociale, cheltuielile sunt atât de reduse încât
    am ajuns la 14 procente, când media europeană este de 28%. De pildă, numai
    pentru servicii sociale noi cheltuim cam 0,6% din PIB când media este de 2,7 în
    UE. Deci, pentru serviciile sociale, destinate în special familiilor cu
    probleme sociale în care se regăsesc mulți copii, noi cheltuim de 4,5 ori
    mai puțin . Nici măcar nu avem cum să știm cât de grave sunt situațiile de
    sărăcie din mediul rural, pentru că nu avem asistenți sociali într-o treime din
    localități.


    Raportul realizat de organizaţia Salvaţi Copiii mai arată că peste
    150.000 de copii din România merg seara la culcare flămânzi, e vorba
    doar de copiii care trăiesc în mediul rural. Cei mai expuşi riscului
    sunt copii cu doi sau mai mulţi fraţi, atrage atenţia George Roman:

    Unul din cinci copii, în acest moment, în Romănia trăiește în condiții
    de deprivare materială severă, ceea ce înseamnă că familiile nu le pot asigura
    hrana suficientă, un loc constant unde să trăiască, nu au bani de încălzire. Apărem în statistici, de pildă, cu privire la mamele tinere, copii
    cu copii. Un fenomen foarte îngrijorător pentru noi. Avem 17 000 de
    minore, în fiecare an, în România, avem de fapt 34 de mame tinere până în 19
    ani, la mia de adolescente. Cunosc 8 state africane care au sub 34 (
    Rwanda, Kenya, Burundi, Gibuti, Botswana, tot Magrebul, Maroc, Algeria, Libia),
    țări care au între 15 și 30 de mame tinere la o mie de adolescente. Nici nu mai
    intrăm nici în clasamentele europene, pentru că media e undeva pe la 8-9, iar
    noi avem 34, noi și cei din Bulgaria.


    În România există însă şi iniţiative care încearcă să îmbunătăţească
    educaţia în şcoli. Școala Ferdinand din Bucureşti este una dintre școlile incluzive din România.
    Toţi copiii de aici sunt tratați la fel, indiferent
    de etnie sau de problemele de sănătate. Este un exemplu de şcoală cu clase
    moderne şi prietenoase, metode atractive
    de predare şi activităţi extraşcolare, cursuri de programare, de învăţare a
    matematicii cu ajutorul tabletelor şi a tablei interactive, dans, teatru,
    grădinărit. Slaba finanțare a sistemului de educație nu a descurajat-o pe
    directoarea acestei instituţii, Violeta Dascălu, să ducă proiectele la
    bun sfârșit:

    Noi am plecat dintr-o zonă
    destul de gri, dintr-un spațiu în care abandonul școlar era destul de ridicat,
    prin anii 2009 era cam pe la 6,5%. Comunitatea noastră este foarte
    diversă, etnie romă 23%, un procent destul de ridicat de copiii săraci,
    copiii cu părinţi plecaţi în străinătate sau cu părinţi cu pregătire precară
    sau familii dezmembrate sau monoparentale. A trebuit să facem faţă acestei
    situaţii. Campania « Hai la şcoală » a fost primul punct de la care
    am plecat. Am învăţat să lucrăm altfel cu copiii, am intrat în nişte proiecte
    europene pe reducerea abandonului şcolar, am lucrat mult pe zona nonformală,
    deci parteneriate cu foarte multe ONG-uri sau instituţii de învăţământ
    superior. In ultimii doi ani am investit mult în pregătirea cadrelor didactice
    şi în crearea unei stări de bine în şcoală, care ne face să ne simţim
    bine cu profesia pe care am ales-o şi mai ales cu felul în care ne
    raportăm la copii.

    Relaţiile sunt sănătoase, frumoase, deschise, părinţii vin
    către şcoala şi am făcut din ei un partener redutabil şi permanent
    cu care facem proiecte împreună. Ultimul proiect la care lucrăm acum este legat
    de formarea profesională în parteneriat cu VIA University College
    din Danemarca.. Avem şi o grădina foarte frumoasă, este o clasă în aer liber,
    avem teren de sport şi toate spaţiile noastre sunt accesibile tuturor
    copiilor. Scoala noastră este deschisă 7 zile din 7. Am redus foarte mult
    abandonul şcolar, în toamna aceasta nu au mai rămas decât 6 copii are nu vin la
    şcoală.



    Directoarea Scolii
    Gimnaziale Ferdinand din Bucureşti, Violeta Dascălu, a transformat această școală de cartier, cu
    elevi proveniți din medii defavorizate și abandon uriaș, într-un model de
    educație, motiv pentru care, în 2017, a primit din partea Ambasadei SUA la București
    premiul Femei curajoase.

  • E. Andronescu: Elevii olimpici trebuie sprijiniţi pentru a putea să-şi dezvolte o carieră în ţară

    E. Andronescu: Elevii olimpici trebuie sprijiniţi pentru a putea să-şi dezvolte o carieră în ţară

    Elevii olimpici trebuie sprijiniţi pentru a putea să-şi dezvolte o carieră în ţară cu performanţele de care sunt capabili, a declarat ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, vineri seara, la Suceava, după festivitatea de premiere a câştigătorilor Olimpiadei Naţionale de Informatică.

    Ecaterina Andronescu: ‘‘După evenimentul din seara aceasta am o stare a bucuriei. Suntem chiar sub semnul lui Gaudeamus. Asta înseamnă să ne bucurăm de ce-au făcut copiii aceştia minunaţi. Fără îndoială că mi-aş dori ca ei să rămână în ţară, dacă s-ar putea, pentru că într-adevăr performanţele pe care ei le-au atins şi le-au dovedit cu acest prilej ne arată că ne dorim să nu mai plece, să-i sprijinim aici, să-şi dezvolte o carieră cu performanţele de care sunt în stare într-o universitate.”



    Ecaterina Andronescu a mulţumit cu această ocazie şi profesorilor care au avut o contribuţie importantă în realizarea acestor performanţe ale elevilor, dar şi părinţilor, pentru susţinerea fără de care copiii lor nu puteau să aibă astfel de realizări de excepţie.

    ”Le mulţumesc în faţa dumneavoastră şi profesorilor care s-au ocupat de ei, pentru că o asemenea performanţă nu se naşte din spuma mării, se naşte cu eforturi foarte susţinute şi cu munca extrem de migăloasă şi de perseverentă a dascălilor lor. Le mulţumesc şi părinţilor, pentru că fără susţinerea părinţilor n-ar fi putut atinge această performanţă. Şi dacă noi vorbim de şcoli cu performanţe şi şcoli cu performanţe mai slabe, să ştiţi că cei care fac diferenţa sunt tocmai părinţii, părinţii care-şi susţin copiii şi care, iată, ajung să obţină rezultate absolut excepţionale”, a subliniat ministrul Educaţiei.

    Ministrul Educaţiei şi-a exprimat intenţia de a majora recompensa financiară a elevilor olimpici cu performanţe deosebite, precum şi de a găsi soluţii pentru ca aceştia, după terminarea facultăţii, să poată profesa în mediul academic.

    În cadrul vizitei de lucru a fost prezentată și dezbătută viziunea Educația ne unește, discuțiile fiind purtate cu directorii unităților de învățământ preuniversitar din județul Suceava, cu reprezentanții Consiliului Județean al Elevilor, reprezentanții asociațiilor părinților, conducerea și inspectorii școlari din cadrul I.S.J. Suceava.

  • Situaţia copiilor din Republica Moldova rămaşi fără îngrijire părintească în urma migraţiei

    Situaţia copiilor din Republica Moldova rămaşi fără îngrijire părintească în urma migraţiei

    Situaţia
    copiilor din Republica Moldova rămaşi fără îngrijire părintească în urma
    migraţiei. Cadru general. Declaraţie Iosif Moldovanu, director executiv al
    Centrului de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC).



  • EU Back to School

    EU Back to School

    EU Back to School este o activitate indedită
    ce s-a desfășurat la Colegiul National Moise Nicoară din Arad în cadrul
    săptămânii Școala altfel. La inițiativa Directoratului pentru Comunicare a
    Comisiei Europene s-a creat evenimentul de la Arad ce a avut loc la propunerera
    lui Adrian Pereș care, în calitate de șef de sector în cadrul Direcției
    Generale Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei Europene, a susținut o
    prezentare despre regulamente și directive ce afectează direct viața tinerilor.

    Evenimentul s-a bucurat de prezența și interesul a
    aproape 100 de elevi care au dorit să cunoască îndeaproape proiectul european. Ei
    au înțeles cum funcționează Uniunea Europeană ori procesul legislativ. Șef de
    sector în cadrul Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei
    Europene, Adrian Pereș: Am povestit tinerilor de la Moise
    Nicoară despre Uniunea Europeană, ce este Uniunea Europeană, cum s-a format în
    linii mari dar, mai ales, ce face Uniunea Europeană în prezent. Le-am detaliat
    tinerilor puțin despre activitatea mea în cadrul Directoratului de Sănătate și
    Siguranță Alimentară și, după aceea, i-am invitat să îmi pună întrebări. Au
    fost întrebări interesante din sală și, mai mult, după terminarea evenimentului
    am rămas cu un grup mic de tineri cu care am discutat în continuare despre
    Uniunea Europeană. Elevii au fost foarte curioși, unele dintre ele foarte
    grele, de exemplu, despre deficitul democratic al Comisiei Europene; mai mult,
    întâlnirea noastră s-a fructificat într-un fel cu o invitație în viitor pentru
    a prezenta elevilor de clasa a XI-a care studiază despre Uniunea Europeană mai
    multe detalii despre ce facem la Bruxelles și cum putem să îi ajutăm pe tineri,
    să îi informăm mai bine. Tot în cadrul acelui eveniment.



    Care este viitorul acestui proiect EU Back to School de
    la Colegiul Moise Nicoară?


    Această acțiune Back to School a
    fost direcționată doar către Colegiul Național Moise Nicoară însă urmează să
    contactez și alte școli din localitatea Arad. Am fost sprijinit de colegii din
    administrația locală, atât de la Europe Direct cât și din Primăria Municipiului
    Arad, și urmează să contactăm școlile din Arad și să planificăm pe termen lung
    o acțiune Back to School în următoarele luni.


    Programul EU Back to School este o inițiativă
    interinstituțională ce dă posibilitatea angajaților instituțiilor europene
    să-și reviziteze fostele școli și să le vorbească elevilor despre alegerea lor
    profesională, responsabilitățile zilnice de serviciu, precum și despre
    provocările și oportunitățile unei vieți trăite în afara țării.


  • Salarizarea din Învăţământ, în discuţie

    Salarizarea din Învăţământ, în discuţie

    Plata salariilor
    pentru angajaţii din învăţământ ar urma să se facă, din 2018, de la bugetul de
    stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, nu de la primării, ca în prezent, potrivit
    unei propuneri legislative adoptate, marţi, de Camera Deputaţilor de la
    Bucureşti. Totodată, proiectul stabileşte că plata sumelor aferente celor care
    au câştigat în instanţă drepturi salariale restante se va face în mod eşalonat,
    timp de cinci ani.

    Preşedintele Comisiei pentru Învăţământ, deputatul PSD,
    Camelia Gavrilă, a explicat: În esenţă, este vorba de translarea
    salarizării personalului din învăţământ pe filiera Ministerul Educaţiei -
    inspectorate şcolare şi apoi unităţi, tocmai pentru că în experienţa anterioară
    s-a constatat că au existat întârzieri, dificultăţi, alte motive care sunt
    exterioare procesului instructiv-educativ, şi de asemenea plăţile acelea
    eşalonate, pe care le solicită colegii din educaţie şi, de asemenea, şi
    sindicatele.PNL şi USR, în
    opoziţie, au votat împotriva proiectului.

    Deputatul liberal, Raluca Turcan, a
    susţinut că, prin acest demers, se renunţă la principiul autonomiei şi
    descentralizării în educaţie, iar plata drepturilor băneşti ale profesorilor se
    amână. Raluca Turcan: Practic,
    primarii şi responsabilii cu finanţarea infrastructurii şcolare de la nivelul
    autorităţilor publice vor rămâne doar cu banii, fără nici măcar o mică pârghie
    de a monitoriza managementul şcolar.

    Încă din 2007, de când a
    aderat la Uniunea Europeană, România şi-a pierdut constant profesorii. Motivul – ei nu sunt
    plătiţi în ţară aşa cum ar merita, drept care profesia de dascăl este
    neatractivă pentru tinerii performanţi sau cu vocaţie pentru această meserie.
    De la şcoli primare până la universităţi, unităţile de învăţământ din România
    se confruntă cu o lipsă acută de personal, cadrele didactice plecând nu doar în
    străinătate, ci şi în mediul privat autohton, care le oferă salarii şi de cinci
    ori mai mari. În ultimii ani, formaţiunile care s-au succedat la putere au
    încercat, adesea fără foarte mare succes, să remedieze situaţia: s-a mers de la
    promisiuni de măriri salariale şi creşteri efective, până la facilităţi
    profesionale şi logistice.

    Cât priveşte elevii, din datele unui proiect al
    ministerului de resort, pus în dezbatere publică, mai mult de jumătate dintre
    ei învaţă fie în şcoli supraaglomerate, fie subutilizate. Aproximativ 30 la
    sută dintre şcolile din România nu au grup sanitar în interior, iar peste 40 la
    sută dintre clădirile în care funcţionează şcoli sunt amplasate în zone cu risc
    seismic ridicat. În această situaţie, Ministerul de resort vrea să modernizeze
    infrastructura în domeniu, să construiască sau să reabiliteze campusuri
    şcolare. Tot Ministerul a lansat şi
    o consultare publică cu privire la temele pentru acasă ale elevilor, în scopul corectării
    unor disfuncţionalităţi semnalate. Cadrele didactice, părinţii şi elevii îşi
    pot exprima punctul de vedere prin completarea unor chestionare online până pe
    20 noiembrie.

  • Elevii, din nou la şcoală

    Elevii, din nou la şcoală

    După o binemeritată vacanţă de
    vară, de luni, peste 2,3 milioane de copii din România s-au întors în grădiniţe şi şcoli. Ministerul
    Educaţiei de la Bucureşti a pregătit mai multe schimbări, inclusiv în ceea ce
    priveşte examenul de bacalaureat, care, din acest an şcolar, va începe mult mai
    devreme. Mai precis, absolvenţii de liceu vor susţine probele orale în
    februarie, în timpul semestrului al II-lea, şi nu în iunie, ca până acum. De
    asemenea, profesorii vor putea corecta de acasă, online, lucrările candidaţilor
    la evaluarea naţională şi la bacalaureat. Ministerul a interzis toate
    materialele didactice auxiliare. Acestea urmează să fie revizuite şi trebuie să
    treacă printr-o procedură nouă şi complexă de autorizare, după ce normele
    metodologice vor fi stabilite de o comisie compusă din reprezentanţi ai
    Ministerului, sindicatelor, părinţilor şi elevilor. Legea învăţământului stabileşte,
    totodată, că numărul optim într-o clasă este de 15 copii la grădiniţă, 20 la
    clasele I-IV şi 25 la gimnaziu sau liceu. Este numărul care se regăseşte, de
    altfel, în toate sistemele de învăţământ europene. 36 de copii într-o clasă,
    aşa cum se pactica până acum, coroborat
    cu o programă şcolară încărcată şi manuale controversate au contribuit, în
    timp, la un eşec educaţional, rezultatul fiind consemnat inclusiv în ultimul
    test internaţional PISA:

    România ocupă locul 48 din 72 de ţări la capitolul ‘copii
    care detestă să meargă la şcoală’. Apetitul scăzut al elevilor la acest capitol
    se datorează, prin ricoşeu, şi salarizării slabe a cadrelor didactice, în
    prezent în curs de ameliorare, ceea ce a condus la situaţia în care în
    învăţământ profesează, din păcate, şi oameni fără vocaţie sau slab pregătiţi.
    Lucrurile nu par că se vor îndrepta prea curând, problemelor, deja, existente
    adăugându-se altele! Anul acesta, de pildă, elevii de clasa a V-a au reluat
    cursurile fără să aibă toate manualele pe bănci, Ministerul promiţându-le abia
    pentru luna noiembrie. Apoi, în
    special în mediul rural sunt numeroase şcolile care nu au avizele necesare şi
    dotările corespunzătoare – clădirile sunt vechi, nu au apă, iar toaleta este în
    curte, autorităţile locale
    preferând să închidă unităţile de învăţământ decât să le reabiliteze.

    Prezent
    la deschiderea anului şcolar într-un liceu bucureştean de prestigiu, Colegiul
    Naţional Gheorghe Şincai, preşedintele Klaus Iohannis a punctat un lucru spus
    în trecut în nenumărate rânduri: se pare că, de fiecare dată, începerea
    cursurilor îi ia pe unii prin surprindere. Fiecare Guvern ridică din umeri,
    arătând cu degetul spre cel dinainte. Aşa, însă, lucrurile nu se îmbunătăţesc.
    Potrivit şefului statului, el însuşi fost cadru didactic, Legea educaţiei
    trebuie să înceteze să mai fie un puzzle ale cărui piese se schimbă continuu,
    pierzându-se, astfel, imaginea unitară. Construirea unei Românii educate nu se
    poate face în lipsa unui sistem de învăţământ aşezat pe un făgaş predictibil şi
    care are elevul în centru.

  • Ce înseamnă analfabetismul funcţional

    Ce înseamnă analfabetismul funcţional

    Ce înseamnă să ştii să scrii, să citeşti, să
    socoteşti şi nu poţi, totuşi, înţelege un text literar sau ştiinţific de nivel
    mediu? Înseamnă, potrivit experţilor în educaţie, că eşti analfabet funcţional.
    Problema este atât de gravă şi de răspândită încât autorităţile UE au decis ca
    până în 2020, nivelul analfabetismului funcţional să fie redus până la 15%
    având în vedere că, în anii din urmă, media blocului comunitar se situează în
    jurul valorii de 20%. În România, însă, nivelul analfabetismului funcţional
    depăşeşte cu mult această medie, ajungând la 42% în rândul elevilor de 15 ani,
    potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi
    Dezvoltare Economică (OCDE). La acest procent, s-a ajuns, în 2015, după calcule
    minuţioase care înglobau rezultatele obţinute de elevii români: PISA, TIMSS,
    PIRLS, etc. Potrivit exclusiv testelor PISA (prin care se verifică atât nivelul
    de cunoştinte lignvistice, cât şi ştiinţifice) de anul trecut, analfabetismul
    funcţional al elevilor români ar fi doar de 38%. Dar cum se traduc în mod
    concret aceste cifre? Prin ce se
    caracterizează elevii consideraţi analfabeţi funcţionali? Ne spune Cristian
    Hatu. – membru fondator al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale: Nu au capacitatea de a gândi cât de cât structurat şi de a face o analiză de
    un nivel cât de cât elementar. La matematică,
    de pildă, ei ştiu să adune, să înmulţească, dar dacă confruntaţi cu
    o situaţie concretă, nu prea ştiu ce
    operaţii artimetice elementare să folosească. Dacă ar fi trimişi să cumpere
    mochetă pentru o anumită încăpere, ei nu ştiu să calculeze suprafaţa sau nu
    ştiu să interpreteze un grafic simplu.


    La rândul lor, elevii observă, fie şi doar
    empiric, această situaţie şi îi găsesc explicaţii. Vlad Ştefan, preşedintele
    Consiliului Naţional al Elevilor, licean la Colegiul Naţional Andrei Şaguna din Braşov: Din
    păcate, sistemul educaţional din România a rămas ancorat în trecut şi nu a
    reuşit să se reformeze ca alte sisteme de învăţământ din Europa care au
    încercat să dezvolte la copii anumite competenţe de analiză, de studiu, de
    observaţie pe cont propriu. Din păcate, şcoala din România promovează doar
    ideea de a bifa informaţia şi de a o reproduce fără ca elevul să o
    înţeleagă în profunzime şi fără să selecteze ceea ce are nevoie, căci multe
    aspecte ale programei actuale sunt inutile şi doar o încarcă.


    Fiind, aşadar, o problemă care ţine de metoda de
    predare şi de conţinutul programelor şcolare, analfabetismul funcţional este
    răspândit în mod democratic în societate, indiferent că ne referim la oraşe
    sau la sate, consideră Cristian Hatu: Analfabetismul funcţional nu-l regăsim exclusiv în zonele defavorizate.
    Există o corelaţie redusă între statutul socio-economic şi performanţele
    elevului în privinţa nivelului de alfabetizare matematic, de pildă. Această
    corelaţie se situează undeva în jurul valorilor de 17%-19%.


    Pentru ca situaţia să se schimbe, este nevoie de o
    nouă paradigmă educaţională axată pe învăţarea centrată pe înţelegere. Ce
    înseamnă, aflăm de la Cristian Hatu: Să faci tu, ca profesor, efortul de a folosi instrumente didactice în
    aşa fel încât elevul să înţeleagă cât mai bine tema pe care tu o discuţi, fie
    că e o temă de fizică, o formulă matematică sau un text literar. Încerci să-i
    arăţi care sunt legăturile acelei teme cu viaţa lui de zi cu zi. La noi sunt,
    evident, profesori care fac lucrul acesta. Ei îşi dau seama că asta e miza şi
    atunci fac eforturi în sensul acesta pe cont propriu. Unii au mai urmat nişte
    cursuri, dar majoritatea nu pot singuri să perfecteze acest gen de instrumente.
    Pentru ei trebuie să se organizeze nişte
    cursuri pentru a preda la clasă în felul acesta. Pe cont propriu nu pot, decât
    în cazuri rare, să obţină abilităţi în această direcţie. Totul depinde de cei
    din zona de decizie.


    Schimbarea o reclamă, mai ales, cei direct
    afectaţi, căci analfabetismul funcţional, observabil mai întâi în şcoală,
    devine şi mai evident pe piaţa muncii. Vlad Ştefan, preşedintele Consiliului
    Naţional al Elevilor: Se observă când vine vorba de examene
    naţionale sau de bacalaureat sau de examene internaţionale care se axează şi
    mai mult pe cultura generală sau pe capacitatea elevului de a critica sau de a
    analiza o anumită situaţie dată. Elevii din România, fiind formaţi într-un
    sistem desuet, nu pot face faţă cerinţelor de pe piaţa românească sau de pe cea
    europeană.


    Transformările
    prin care a trecut piaţa muncii în ultimele decenii presupun un nivel de
    adaptabilitate care nu este deocamdată cultivat în şcoala românească. Cristian Hatu, membru fondator
    al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţional: Oamenii au ajuns să-şi schimbe specializarea
    profesională de vreo 3-4 ori de-a lungul vieţii lor active, conform unui studiu
    al Băncii Mondiale pe care eu l-am citit în urmă cu câţiva ani. Apare
    întrebarea: ce face şcoala şi ce abilităţi îi formează unui elev pentru ca el,
    ulterior, în viaţa adultă, să-şi poată construi o altă specializare? Chiar dacă
    un om reuşeşte să-şi păstreze aceeaşi slujbă, el trebuie să se readapteze
    frecvent în funcţie de anumite schimbări fie tehnologice, fie din cele care ţin
    de strategia firmei. Sunt tot mai mult situaţii în care angajatul trebuie să
    abordeze raţional situaţii cu care nu s-a mai confruntat în trecut. Şcoala
    trebuie să-i formeze, mai ales, gândirea critică, abilităţile de rezolvare ale
    unor probleme, creativitatea…


    Prin urmare, într-o
    economie dimanică, forţa de muncă trebuie
    să se adapteze din mers. Pentru asta are nevoie de anumite abilităţi pe care
    numai şcoala i le poate forma, iar analfabeţii funcţionali tocmai din acest
    punct de vedere sunt cel mai puţin pregătiţi.

  • Retrospectiva săptămânii 11.09-17.09.2016

    Retrospectiva săptămânii 11.09-17.09.2016

    Preşedintele Franţei, în România


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi omologul său francez,
    Francois Hollande, au convenit, la Bucureşti, ca ţările lor să îşi intensifice
    parteneriatul strategic şi să dezvolte colaborarea în domeniile economic,
    apărare, educaţie şi cercetare. Cu această ocazie, Klaus Iohannis a declarat
    că, pentru România, relaţia cu Franţa este o prioritate a politicii externe. La
    rându-i, preşedintele francez a afirmat că vizita sa este dovada legăturilor
    speciale, economice, culturale şi ştiinţifice, dintre cele două state. El a
    anunţat că miniştrii român şi francez ai Apărării vor avea, de acum înainte,
    întâlniri regulate, menite să întărească parteneriatul în domeniu. Cei doi au
    mai discutat, între altele, despre aderarea României la Spaţiul Schengen şi
    situaţia din Ucraina. Agenda comună a celor doi
    şefi de stat a mai inclus o vizită la Institutul Naţional de
    Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară de la Măgurele, care găzduieşte cel mai puternic laser din lume, şi
    participarea la deschiderea forumului economic Parteneriatele
    franco-române de viitor. De asemenea, preşedintele Hollande şi premierul
    tehnocrat al României, Dacian Cioloş, au vizitat fabrica de elicoptere Airbus
    de la Ghimbav. Ultima vizită de stat a unui
    preşedinte francez la Bucureşti a fost cea a lui Francois Mitterrand, în 1991.



    Scad preţurile la RCA



    Transportatorii
    rutieri din România au ajuns la un acord cu Autoritatea de Supraveghere
    Financiară (ASF) cu privire la preţurile poliţelor de asigurare auto obligatorie
    (RCA). Tarifele, au anunţat transportatorii, vor fi de
    aproape trei ori mai mici faţă de cele actuale. Sindicatele din domeniu au
    organizat ample proteste în ţară, inclusiv în Capitală. Pe de altă parte, Guvernul de la Bucureşti a
    adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care tarifele la politele RCA stabilite de
    ASF sunt îngheţate pe o perioadă de şase luni. Tot săptămâna aceasta,
    Executivul a adoptat Master Planul General de
    Transport al României. Ministrul de resort, Sorin Buşe, a declarat ca Master
    Planul prevede construcţia a circa 6.800 de km de drum, din care peste 1.500 de
    km de autostradă, şi modernizarea a peste 5.000 de km de cale ferată, a 15
    aeroporturi şi a peste 30 de porturi.




    Probleme în sistemul bugetar




    Angajaţii din penitenciare se
    pregătesc de proteste, nemulţumiţi că nu le sunt acordate sume pe care colegii
    lor din alte instituţii ale sistemului de apărare şi ordine publică le
    încasează deja. Sindicatele susţin că, în general, impactul bugetar nu este mare şi că
    bugetul din acest an al sistemului penitenciar poate să acopere o eventuală
    creştere a salariilor. Angajaţii din sistem au iniţiat unele forme de protest,
    cum ar fi refuzul de a face ore suplimentare, ceea ce ar putea duce la blocarea
    activităţii în penitenciare, din cauza deficitului de personal. Nesatisfăcuţi sunt şi angajaţii din
    Sănătate, din cauza diferenţelor de salarizare din sistemul bugetar. Ei cer
    eliminarea inechităţilor din ordonanţa de guvern prin care au crescut doar
    salariile anumitor categorii de angajaţi. Sindicaliştii din sistemul sanitar au
    precizat că, săptămâna viitoare, vor începe protestele, care vor culmina cu o
    grevă generală, pe 31 octombrie.




    Pregătiri
    pentru alegerile parlamentare


    Săptămâna
    aceasta a expirat termenul până la care cetăţenii români din străinătate s-au
    putut înscrie în Registrul Electoral, în perspectiva alegerilor parlamentare
    din 11 decembrie. Potrivit
    datelor centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă, peste 10 de mii de
    solicitari au fost validate. Dintre acestea, peste 7.200 sunt asociate votului
    prin corespondenţă, iar circa 2.800 celui în secţii. La cinci zile de la
    expirarea termenului de înscriere în Registrul Electoral, cetăţenii români care
    s-au înscris cu opţiunea de vot prin corespondenţă pot verifica online dacă au
    fost înregistraţi. După înscrierea în Registrul
    Electoral, alegătorii care au optat pentru a-şi exercita votul prin
    corespondenţă vor primi acasă, prin Poşta Română, cu confirmare de primire, cel
    mai târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor, documentele necesare.




    Un nou an şcolar


    Săptămâna aceasta, peste trei milioane de elevi au
    început şcoala. Reluarea cursurilor găseşte, şi în acest an, multe catedre fără
    profesori titulari, iar jumătate din unităţile de învăţământ, fără autorizaţie
    de funcţionare. Anul şcolar 2016 -2017 va avea 35 de săptămâni de cursuri.





    Eşecuri în Liga Europa


    Cele doua echipe româneşti de fotbal prezente în grupele Ligii
    Europa, campioana Astra Giurgiu şi vicecampioana Steaua Bucureşti, au debutat
    cu stângul. Astra a fost învinsă, pe teren propriu, scor 2-3, de Austria Viena,
    în timp ce Steaua a pierdut, în deplasare, scor 0-2, în faţa turcilor de la
    Osmanlispor. În acest sezon al Ligii Europa, România a mai fost reprezentată de
    Viitorul Constanţa,
    Pandurii Târgu Jiu şi CSMS Iaşi, eliminate în tururile preliminare.

  • Pe 15 septembrie, Radio România (re)deschide anul şcolar la GAUDEAMUS

    Pe 15 septembrie, Radio România (re)deschide anul şcolar la GAUDEAMUS

    Începând
    de astăzi – printr-o fericită coincidenţă, data pe care aproape toată lumea o
    asociază cu debutul unui nou an şcolar – vă aşteptăm la Târgul GAUDEAMUS Carte
    …Şcolară!


    Ediţia 2016 are loc între 15 şi 25 septembrie în Piaţa Universităţii (esplanada
    cu statui, Bulevardul Regina Elisabeta),şi este organizată de Radio România prin Centrul
    Cultural Media.


    Programul de vizitare al târgului este zilnic între orele 10.00 şi 20.00, cu
    excepţia ultimei zile în care programul este 10.00 – 15.00, iar accesul
    publicului în incintă este liber.




    Reper
    major în calendarul anual pentru zeci de mii de familii, debutul anului şcolar este
    de cele mai multe ori un prilej de mare consum de resurse financiare, de timp
    şi energie, alocate pentru pregătirea acestui moment.

    În acest context, Târgul GAUDEAMUS Carte
    Şcolară oferă tuturor celor direct interesaţi – părinţi, elevi şi cadre
    didactice – o soluţie uşoară, plăcută şi avantajoasă, din toate punctele de
    vedere, pentru studierea şi achiziţia manualelor şi a auxiliarelor şcolare
    necesare tuturor.


    Eveniment care, prin concept, ofertă şi public ţintă,
    este orientat cu precădere către acest important segment de piaţă – carte
    formativă şi materiale auxiliare – târgul
    este organizat în mod tradiţional la începutul anului şcolar, într-un moment de
    vârf al cererii de produse şi servicii educaţionale. Oferta ediţiei, prezentată
    de cei peste 50 de expozanţi (reuniţi în 21 de standuri) vine în întâmpinarea unor
    solicitări dintre cele mai diverse şi cuprinde:

    Cea mai mare parte a manualelor şi auxiliarelor
    aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, pentru acest
    an şcolar, reunite într-un singur spaţiu;
    o gamă extrem
    de variată de materiale didactice,
    pentru toate nivelurile;
    numeroase
    titluri din literatura română şi
    universală cuprinse în bibliografia şcolară;
    enciclopedii, dicţionare, ghiduri şi îndrumare
    didactice;
    ultimele noutăţi editoriale, în vogă
    printre tinerii cititori, în măsură să-i atragă şi pe cei deocamdată mai
    puţin pasionaţi de lectură;
    jocuri şi cărţi pentru preşcolari.





    Proiecte conexe derulate de Radio
    România în cadrul Programului LECTURA – Târgurile GAUDEAMUS


    · Etapa locală (Bucureşti
    şi judeţul Ilfov) a Concursului Naţional
    de Lectură Mircea Nedelciu, adresat liceenilor, care va avea loc în incinta târgului vineri, 23 septembrie, la ora 14.00.


    · Campania de donaţii Cărţile
    se întorc acasă prin intermediul căreia un fond de carte semnificativ, ca număr de
    volume şi valoare, este colectat de la expozanţi şi vizitatori şi este donat în
    beneficiul bibliotecilor publice şi şcolare, subfinanţate la capitolul
    achiziţii de carte. Volumele donate cu acest prilej vor avea ca destinaţie: Şcoala
    Generală George Topârceanu, Şcoala Gimnazială nr. 96 şi Şcoala Principesa
    Margareta, din Bucureşti.



    Parteneri şi sponsori:



    Partener principal: Primăria Municipiului Bucureşti

    Sponsori: BRD Groupe
    Société Générale, Vodafone România şi Automobile Dacia

    Parteneri: Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, mediaTRUST, Spectacular,
    RATB.

  • Jurnal românesc – 9.09.2016

    Jurnal românesc – 9.09.2016

    Ministerul
    Fondurilor Europene, împreună cu Ministerul de Externe, prin Departamentul
    Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, lansează spre consultare
    publică Ghidul Programului ‘Diaspora Start-Up’. Finanţarea, în valoare de 30 de
    milioane de euro, este realizată prin Programul Operaţional Capital Uman
    2014-2020 şi are ca obiectiv stimularea antreprenoriatului în rândul
    cetăţenilor români din diaspora şi a celor recent reîntorşi în ţară. Schema de
    antreprenoriat vizează crearea unei oportunităţi de reîntoarcere în România
    pentru cei care doresc să-şi valorifice abilităţile dobândite în străinătate
    prin deschiderea unei afaceri în ţară.




    Purtătorul de cuvânt al
    Guvernului, Liviu Iolu, a declarat că Executivul va pune în debatere publică un
    proiect de ordonanţă de urgenţă privind poliţa de asigurare de răspundere
    civilă auto (RCA) obligatorie, urmând ca Guvernul să se coordoneze şi cu
    Parlamentul. Între timp, patronatele transportatorilor fac pregătiri intense
    pentru megaprotestul din 15 septembrie,din cauza creşterii şi cu
    300%, în ultimii doi ani, a tarifelor RCA. Parlamentarii din comisia de
    buget-finanţe a Senatului au promis transportatorilor că noua lege a asigurărilor
    auto obligatorii va fi adoptată în această lună în forma discutată şi agreată
    la negocierile purtate până acum. Proiectul legii RCA se află în discuţie în
    Parlament încă din luna februarie şi a suferit mai multe modificări în urma
    negocierilor purtate între parlamentari, Autoritatea de Supraveghere Financiară
    şi transportatori.




    Principele Radu al României
    s-a aflat, de marţi până joi, într-o vizită regală în Germania. A fost a noua
    vizită publică peste hotare a Familiei Regale a României în anul 2016. Alteţa
    Sa Regală s-a întâlnit, la Düsseldorf, cu reprezentanţi ai autorităţilor
    politice, cu oameni de artă, oameni de afaceri, membri ai Corpului Diplomatic
    şi reprezentanţi ai societăţii civile din România, Republica Moldova şi
    Germania. De asemenea, Principele Radu a fost prezent la reuniunea economică bilaterală
    desfăşurată la Camera de Comerţ şi Industrie din Düsseldorf. Principele Radu a
    participat şi la o întâlnire cu caracter economic, in oraşul Neuss, şi a luat
    parte la lansarea volumului ‘Anul Regal’, publicat de Editura Adenium.




    Patru universităţi din
    România, Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Babeş-Bolyai din
    Cluj, Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea Bucureşti, s-au
    clasat în anul 2016 în unul dintre cele mai cunoscute topuri internaţionale
    privind calitatea instituţiilor de învăţământ superior. Clasamentul
    Quacquarelli Symonds (QS) ierarhizează universităţile în funcţie de: reputaţie
    academică, reputaţia angajatorului, studenţi pe facultate, citări pe facultate,
    studenţi internaţionali, facultate internaţională. Fiecare dintre cei şase
    indicatori are o proporţie diferită la calcularea scorului final.




    Toate instituţiile de
    învăţământ din România activează în conformitate cu legislaţia românească în
    vigoare. Declaraţia a fost făcută de ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu,
    care s-a întâlnit, la Bucureşti, cu vicepremierul turc Veysi Kaynak. Grupul de
    şcoli de sub egida Lumina a fost obiectul unor atacuri dure ale
    reprezentanţilor diplomaţiei turce din România, care au susţinut că acesta ar
    fi controlat de principalul oponent al preşedintelui turc, Fetullah Gulen.

  • Limba română va fi predată în școlile oficiale din Valencia

    Limba română va fi predată în școlile oficiale din Valencia

    Şcolile de Limbi din Comunitatea Valenciana vor oferi din toamnă, pe lângă limba română, și alte materii noi precum euskera, japoneza și olandeza, după cum a anunțat Direcția Generală de Politică Lingvistică din cadrul administrației regionale – Comunitat Valenciana. Limba română a fost introdusă în programa anului viitor datorită numărului mare de români care trăiesc în regiune, mai ales în Castellón.

    Este o acțiune adresată noilor rezidenți, în special din Castellón, care vor putea astfel să-și păstreze limba și cultura și care îi va stimula și pe alții să o învețe, a precizat directorul general de Politică Educativă din cadrul guvernului valenciano, Rubén Trenzano.

    Autoritățile au subliniat faptul că noile cursuri de la Școlile Oficiale de Limbi se vor completa, în cazul românilor, cu orele de Limbă, Cultură și Civilizație Românească, organizate în colaborare cu statul român.
    Diplomele emise de Școlile Oficiale de Limbi din Spania sunt recunoscute la nivel internațional și atestă cunoașterea limbii studiate.

  • Cursuri opţionale în gimnaziu şi liceu

    Cursuri opţionale în gimnaziu şi liceu

    De câţiva ani, programele şcolare preuniversitare
    din România conţin şi câteva cursuri opţionale. Prin colaborarea dintre şcoli,
    părinţi şi elevi, aceste cursuri pot fi alese pentru a fi predate chiar din
    clasa a IIIa. Unul dintre ele este cel de arhitectură. La scurt timp după
    aprobarea lui, asociaţia De-a arhitectura a perfectat, cu ajutorul Ordinului
    Arhitecţilor, un curs şi un manual destinat claselor a IIIa şi a IVa. Acest
    manual poate fi predat fie într-un singur an, fie de-a lungul a celor doi ani,
    în clasa a IIIa şi a IVa. Arhitecta Miruna Grigorescu – membră fondatoare a
    organizaţiei De-a arhitectura despre cursul conceput de ei: Acest
    curs a fost prezentat, în cadrul unui proiect pilot, în 7 clase din
    Bucureşti, în anul şcolar 2012-2013.
    Apoi, predarea cursului a crescut exponenţial: în următorul an, am avut 60
    clase şi de atunci, în peste 100 de clase din ţară, se predă cursul acesta.
    Anul trecut am expediat manuale în 37 de localităţi.


    Copiii cărora li se
    predă acest curs beneficiază şi de prezenţa unui arhitect-voluntar în clasă,
    arhitectă care o asistă pe învăţătoare în predarea cursului. De-a arhitectura
    este un curs care îmbină teoria cu practica, punând accent pe descoperirea la
    pas a oraşului în care locuiesc copiii. Miruna Grigorescu: La
    nouă sau zece ani sau unsprezece ani, cât au copiii noştri, este esenţial să
    experimenteze oraşul, să fie ghidaţi şi încurajaţi să-l înţeleagă în diverse
    feluri. Întorşi în clasă, analizează împreună cu arhitectul ceea ce au aflat şi
    în cele din urmă construiesc cu mâna lor fel de fel de lucruri de la machete până la orăşele în miniatură la
    care contribuie întreaga clasă. Copii învaţă să reducă la scară şi să înţeleagă
    ce este aceea o reprezentare în plan sau o faţadă sau ergonomie. De aici încep
    să studieze materiale şi texturi precum şi contextul geografic şi climatic al
    clădirilor, chiar şi cel istoric. Apoi, află despre oraş şi despre cum
    funcţionează oraşul ca un mecanism sau un organism. Învaţă şi despre
    regulamentul urban şi importanţa lui.


    Având în vedere popularitatea cursurilor opţionale
    deja predate, autorităţile din sistemul de educaţia împreună cu societatea
    civilă dezbat posibilitatea introducerii şi altor discipline. Una dintre ele ar
    fi educaţia juridică. Judecătorul Cristi Danileţ, membru în Consiliul Superior
    al Magistraturii, s-a implicat în aceste discuţii. El a elaborat chiar un manual
    destinat liceenilor care va putea fi folosit atunci când educaţia juridică va
    fi inclusă în programa şcolară. Ce crede judecătorul Danileţ că ar trebui să
    conţină această nouă disciplină? Depăşim nivelul teoretic şi le spunem
    copiilor concret ce au voie şi ce nu au voie să facă pentru a nu încălca legile
    statului, de la Constituţie la Codul Penal, de la obligaţiile lor când merg pe
    stradă către şcoală, obligaţiile către familie precum şi drepturile lor. De
    asemenea, vor învăţa despre drepturile şi obligaţiile lor când intră în contact
    cu vreo instituţie a statului. În ultimii ani, în România, numărul copiilor
    care ajung în faţa organelor judiciare a crescut. Sunt din ce în ce mai mulţi
    copii-delincvenţi, din ce în ce mai mulţi copii-victime precum şi din ce în ce
    mai mulţi copii abuzaţi de către proprii lor părinţi. Dacă societatea nu face
    ceva pentru a preveni încălcarea legilor, s-ar putea ca peste cinci sau zece
    ani, când aceşti copii ajung adulţi, s-ar putea ca ei să fie oameni care nu
    respectă legile statului.


    Manualul de
    educaţie juridică are deja în cuprinsul său capitole care-i familiarizează pe
    copii cu legile în vigoare. Cristi Danileţ: Cuprinde 15
    lecţii de educaţie juridică prin care copiilor li se explică într-un limbaj
    netehnic, cu multe exemple, modul de comportament corect în societate începând
    cu drepturile lor până la obţinerea sau refacerea buletinului. Din manual,
    copii află ce se întâmplă cu ei dacă părinţii sunt plecaţi la muncă, în
    străinătate, sau sunt divorţaţi, cum pot fi protejaţi în caz de violenţă
    domestică şi ce înseamnă o răpire de copii. De asemenea, află care sunt
    substanţele interzise minorilor, mă refer la alcool, tutun şi droguri, sau cum
    este protejat de lege când cumpără un produs învechit sau un bun electronic
    care nu funcţionează cum trebuie. Alte capitole se referă la regulile de
    circulaţie, la ce se i se întâmplă unui copil când este prins fără bilet în
    mijloacele de transport în comun, când îşi poate deschide un copil un cont
    bancar, de la ce vârstă poate încheia un contract de prestări servicii sau
    chiar un contract de muncă.



    Toate aceste
    aspecte practice sunt apreciate de elevi, după cum aflăm de la Horia Oniţă,
    preşedintele Consiliului Naţionale al Elevilor: Noi încă de la început am susţinut acestă
    iniţiativă pornind de la ideea nostră că şcoala ar trebui să pregătească elevul
    pentru a fi cetăţean şi a se integra pe piaţa muncii. Din păcate, momentan,
    şcoala nu face nici una, nici alta. Şcoala oferă un bagaj de cunoştinţe
    teoretice, neinteresant pentru elev. Nu-l învaţă cum să înveţe, cum să se
    pregătească singur. Aceste materii opţionale, aceste materii diverse aduc
    plus-valoare în sistem şi unele au sferă largă de aplicabilitate. Mă refer la
    educaţia juridică, educaţia financiară. Chiar am făcut chiar un sondaj pe 7000
    de elevi, acum câteva luni, iar ei spuneau că sunt dezamăgiţi pentru că termină
    12 clase, achiziţionează multe informaţii, dar nu au fost învăţaţi ce înseamnă
    un contract de muncă, care e diferenţa dintre o lege şi o hotărâre de guvern,
    care sunt atribuţiile Parlamentului. Indiferent de slujba lor, se vor lovi de
    astfel de lucruri: ce e TVA-ul, ce înseamnă un impozit… Sunt lucruri total
    neabordate în sistemul de învăţământ din România.


    Chiar şi cursurile
    opţionale deja aprobate nu sunt alese şi predate aşa cum şi-ar putea dori
    elevii. Horia Oniţă: Din
    păcate, nu foarte mult şcoli aleg aceste opţionale aşa cum ar trebui, adică
    prin majoritate simplă, elevii şi părinţii, în calitate de persoane ce avizează
    alegerea elevilor, aleg aceste opţionale din portofoliul de cursuri pe care
    şcoala are dreptul să le propună. Din păcate, acest portofoliu nu conţine
    materii precum educaţie juridică sau arhitectură sau altele, pentru că şcoala
    propune doar materii clasice, ca opţionale, astfel încât norma profesorilor să
    fie completată.


    Recent, Ministerul Educaţiei a lansat,
    pentru dezbatere publică, planul cadru pentru învăţământul gimnazial, plan
    cadru în care se regăsesc mai multe cursuri opţionale ca până acum.

  • La şcoală cu Mykoolio

    La şcoală cu Mykoolio

    Pornind de la ideea lui Noica potrivit căreia profesor nu e decât cel care te învaţă să înveţi, platforma de învăţare
    online MyKoolio i-a adus împreună pe unii dintre cei mai experimentaţi şi
    devotaţi profesori din ţară, pentru a crea o platformă care face exact asta, îi
    învaţă pe elevi să înveţe.


    Profesor doctor Radu Gologan, preşedintele
    Societăţii de ştiinţe matematice, profesor la Universitatea Politehnică din
    Bucureşti (coordonatorul echipei de profesori MyKoolio), ne-a spus de ce s-a
    alăturat acestui proiect şi ce aduce nou MyKoolio: După cum ştiţi, în toată lumea există un trend înspre a asocia educaţia,
    cu calculatorul, cu internetul. De multă vreme mă gândeam şi eu că ar fi bine
    să pornim şi noi o acţiune în România, care să susţină un astfel de demers şi
    demersul a venit din partea firmei care a realizat acest proiect: o platformă
    educaţională care poate fi folosită de părinţi, de profesori şi de copii în
    acelaşi timp, într-un mod interactiv şi bine structurat. Primul lucru pe care o
    platformă educaţională trebuie să-l aducă este acela de a înlocui joaca
    copiilor pe calculator a transforma şi şcoala tot în joacă. Într-un fel acestă
    platformă este o joacă prin care copilul şi învaţă. Învaţă matematică, învaţă
    limba română, cu timpul va învăţa şi alte lucruri. În acelaşi timp, de exemplu
    pentru partea de matematică, este un mod foarte simplificat de a învăţa
    matematică, fără complicaţii, fără formule complicate, fără semne multe, ci
    direct şi concret.



    Platforma se adresează elevilor de şcoală,
    între clasele întâi şi a opta, iar abordarea MyKoolio porneşte de la nevoile
    copilului de nota 7-8, a copilului mediu.


    Romeo Ioan, director
    general MyKoolio, ne-a
    spus de unde a venit ideea proiectului: Acum un an şi ceva am
    încercat să îmi ajut fetiţa care la vremea respectivă era în clasa a cincea, la
    partea de lecţii de matematică şi am constatat că mă lovesc de o serie de
    probleme. Că nu mai găseam cea mai bună metodă de a-i prezenta noţiunile
    respective, că nu găseam pe net materiale care să-mi garanteze că sunt conforme
    cu programa şcolară, că nu făceam din această activitate una foarte atrăgătoare
    pentru fetiţa mea. Şi m-am gândit că ar fi de dorit să apară o platformă care
    să elimine toate aceste neajunsuri. Şi aşa a pornit proiectul.



    Cui se adresează platforma MyKoolio am
    aflat tot de la Romeo Ioan: Noi ne adresăm acum
    practic către trei segmente de utilizatori. În primul rând sunt copiii, ar mai
    fi părinţii şi profesorii. Pentru copii sperăm ca această platformă să fie una
    foarte atrăgătoare din perspectiva interactivităţii. Din perspectiva
    părinţilor, noi credem că platforma este de un real ajutor pentru că lecţiile
    sunt extrem de clare, de logice, nu durează mult, maximum 2-3 minute, ajută
    copiii să-şi dezvolte gândirea logică şi ajută şi părinţii să-şi amintească o
    serie de noţiuni pe care timpul le-a mai estompat. Şi din perspectiva profesorilor,
    asigură materiale uşor de accesat la şcoală. Noi permitem accesul gratuit
    tuturor şcolilor din România şi acum ne propunem să dezvoltăm chiar şi un
    proiect pentru accesarea platformei în zonele defavorizate, acolo unde copiii
    nu au acces la educaţie, acesta fiind unul din dezideratele platformei
    noastre.



    Odată intraţi pe www.mykoolio.com. putem crea un cont, nouă
    ca părinţi şi apoi copilului sau copiilor noştri. Ce se întâmplă mai apoi?
    Romeo Ioan, director general MyKoolio: Copilul vede un univers
    foarte atrăgător, sunt opt planete care reprezintă fiecare an de studiu. Toate
    sunt gândite în jurul unui personaj central Koolio, care este un extraterestru
    care a venit de pe planeta lui unde şi-a pierdut neuronii şi acum e în căutare
    de neuroni şi a ajuns pe planeta noastră unde spera că oamenii, prin
    activităţile lor, o să-l ajute să obţină aceşti neuroni şi să se întoarcă pe
    planeta lui. E o poveste frumoasă, ideea de retribuire a fost de la bun început
    avută în vedere, pentru că am plecat de la premisa că noi trebuie să facem
    platforma foarte atrăgătoare din perspectiva jocului.



    Răzvan Ioan, cofondator al platformei
    MyKoolio, a adăugat: Mi s-a părut o
    idee foarte generoasă, foarte interesantă şi cu potenţial mare de dezvoltare.
    Pentru că într-adevăr mi s-a părut că nevoia există. Trebuie să folosim mediul
    online, pentru a promova educaţia şi a promova cunoaşterea. Mi s-a părut păcat
    să pierdem ocazia, mai ales că România stă foarte bine la capitolul acces la
    internet, la tehnologie. Acum elevii au posibilitatea de a învăţa foarte rapid
    în 1-2 minute, ceea ce ar dura de obicei aproape o oră şi au posibilitatea de a
    câştiga puncte şi de a câştiga medalii prin tot felul de misiuni.



    Cum s-a schimbat experienţa surorii
    lui Răzvan, odată cu utilizarea MyKoolio? Răzvan Ioan: Învăţatul a devenit un proces mai puţin ameninţător, un proces mai
    plăcut, şi cred că I-a folosit şi pentru că atunci când a început să vadă
    rezultate a căpătat altă energie şi altă dorinţă de a învăţa.



    Deoarece îşi doresc ca viitoarele generaţii să îşi dezvolte gândirea
    logică, nu doar capacitatea de memorare, iniţiatorii proiectului Mykoolio au
    făcut eforturi ca platforma să fie accesibilă tuturor, atât tehnic, cât şi din
    punct de vedere al costurilor.

  • Înscrierea elevilor străini la cursuri preuniversitare

    Înscrierea elevilor străini la cursuri preuniversitare

    De la început, amintim
    că cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând
    Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au acces la toate
    formele şi nivelurile de învăţământ din România, în aceleaşi condiţii cu cele
    prevăzute pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de
    şcolarizare.


    Pe de altă parte, Ministerul român al Educaţiei
    Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a
    elaborat o metodologie de primire la studii şi şcolarizare a elevilor străini
    din state terţe UE în învăţământul de stat şi particular acreditat din România.
    Pot fi înscrişi, în învăţământul preuniversitar din România, elevii din state
    terţe UE dacă unul dintre părinţi, tutori sau susţinători legali se încadrează în
    una din următoarele situaţii: este repatriat; are, prin căsătorie, domiciliul în
    România; este posesorul unui permis de şedere în România; desfăşoară, în
    conformitate cu prevederile legale, activităţi pe teritoriul României; se află
    la studii în învăţământul universitar sau postuniversitar de stat sau
    particular acreditat din România. La cerere, elevii pot beneficia de cursuri
    pregătitoare pentru învăţarea limbii române, durata acestora fiind de un an şcolar,
    iar şcolile sau liceele în care se organizează cursul pregătitor pentru învăţarea
    limbii române sunt nominalizate de către Inspectoratele Şcolare Judeţene şi de
    cel al Municipiului Bucureşti. Elevii din state terţe UE care nu sunt de
    origine română şi care au absolvit clasele a VII-a şi a VIII-a în România se
    pot înscrie în clasa a IX-a, în limita a unul – doi elevi într-o clasă, peste
    efectivele maxime prevăzute de lege, cu avizul conducerii unităţii de învăţământ
    preuniversitar. Elevii din state terţe UE care solicită înscrierea în învăţământul
    preuniversitar românesc pot repeta, la cerere, la cursuri de zi, ultima clasă
    absolvită în străinătate. În învăţământul obligatoriu, elevii străini
    beneficiază de şcolarizare în aceleaşi condiţii ca şi elevii români. În învăţământul
    liceal secundar superior, elevii din state terţe UE plătesc taxe de şcolarizare
    de 180 de euro pe lună.



    Persoanele
    din state terţe UE care au finalizat studiile liceale în alt sistem de învăţământ
    şi nu sunt posesori ai unei diplome de Bacalaureat sau echivalentul acesteia
    pot susţine, la cerere, examenul naţional de Bacalaureat, în funcţie de
    profilul dorit, într-un centru de examen stabilit de către Comisia de
    Bacalaureat judeţeană sau a Municipiului Bucureşti. Susţinerea examenului naţional
    de Bacalaureat de către cetăţenii din state terţe UE care au finalizat studiile
    liceale în alt sistem de învăţământ şi nu sunt posesori ai unei diplome de
    Bacalaureat sau echivalentul acesteia este condiţionată de achitarea taxei de
    220 de euro. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul www.edu.ro, secţiunea Relaţii internaţionale şi
    europene.

  • Început de an universitar în România

    Început de an universitar în România

    Noul an universitar a început cu obişnuitele aşteptări, planuri de
    viitor şi temeri. Generaţiile studioase care sunt la începutul vieţii şi al
    carierei trebuie să facă faţă schimbărilor, introducerii noilor cerinţe şi
    adecvării pregătirii lor la piaţa muncii. Principala preocupare a devenit,
    astfel, ce se caută şi ce se cere pe piaţa muncii, iar orientarea în alegerea
    domeniului de studiat ţine cont într-o mare măsură de piaţă. Şi nu doar tinerii
    ţin cont de piaţă, ci şi universităţile care însă au un ritm mai lent de
    adaptare la ea. Gabriela Jitaru este coordonatorul proiectelor Unităţii
    Executive pentru Finanţarea Învaţământului Superior, Cercetării, Dezvoltării şi
    Inovării. Cu ea am încercat să aflăm care este conexiunea dintre sistemul
    universitar şi piaţa forţei de muncă? Această conexiune am spunea spune că nu este neapărat directă având în
    vedere că sitemul de educaţie trebuie să pregătească absolvenţi care să poată
    să fie integraţi pe piaţa muncii. Un al rol important al sistemului de educaţie
    este şi de a pregăti absolventul pentru societate sau pentru dezvoltarea lui
    personală. Ceea ce înseamnă că legătura trebuie să fie una strânsă în ceea ce
    priveşte curicula universitară, dar trebuie să asigure totuşi şi o anumită
    flexibilitate pentru că piaţa muncii de astăzi este foarte flexibilă şi foarte
    rapidă în dezvoltare şi în schimbare. Piaţa educaţională, dacă am putea-o numi
    aşa, la nivel de învăţământ superior, nu evoluează atât de rapid. La nivelul
    UEFSCDI (Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învaţământului Superior,
    Cercetării, Dezvoltării şi Inovării) s-au realizat câteva exerciţii de analize
    şi studii la nivel naţional care au urmărit monitorizarea inserţiei absolvenţilor
    de învăţământ de licenţă pe piaţa muncii pentru mai multe generaţii.
    Percepţiile diferă astfel încât absolvenţii care răspund după 5 ani de la
    terminarea studiilor au o percepţie mult mai flexibilă şi mai potrivită pentru
    că ei şi-au creat de fapt o percepţie mult mai clară asupra competenţelor care
    le-au folosit pe piaţa muncii. Într-adevăr, chiar dacă studiile asta spun sau
    aşteptările de la aceste cercetări asta urmăresc şi rezultatele arată că de
    fapt absolvenţii consideră că legătura dintre domeniul lor de studiu şi
    sarcinile de serviciu sunt peste 78% pentru cei care răspund după 5 ani de la
    absolvire sau doar de 70% pentru cei care răspund la 1 an de la absolvire.


    În sensul adaptării educaţiei la cerinţele pieţei
    se vorbeşte despre un model social de slujbă. Gabriela Jitaru s-a referit la
    acest model: Dacă ar fi să
    definim un model social al unei slujbe, aceasta ar fi una fără graniţă, atât
    din punctul de vedere al locului unde se desfăşoară, cât şi mult mai flexibilă
    din punct de vedere al competenţelor. Cumva modelul unei slujbe actuale oferă
    posibilitatea ca mulţi absolvenţi care nu sunt în domeniul specific locului de
    muncă să se poată angaja deoarece au dobândit acele competenţe necesare. La
    această întrebare ar putea să răspundă şi anumite rezultate ale acestui studiu
    care arată că, de fapt, piaţa muncii nu oferă locuri de muncă la acelaşi nivel
    cu pregătirea studenţilor. Absolvenţii care au participat la studii au răspuns
    că, de fapt, 30% din absolvenţi au un nivel de pregătire mai ridicat decât cel
    solicitat de locul de muncă.



    Este piaţa de muncă mai conservatoare? Gabriela
    Jitaru: Aparent, piaţa de
    muncă nu este neapărat foarte rigidă, este destul de dinamică. Uneori, are
    cerinţe foarte specifice pe care specialiştii în educaţie consideră că nu ar
    trebui să fie acoperite de o programă educaţională deoarece competenţele
    generale sunt foarte importante ca şi experienţa practică. Rezultatele
    studiilor arată că aecastă criză a detereminat clar o mărire a duratei de
    căutare a unui loc de muncă pentru studenţii care au absolvit în 2009-2010.
    Este aproape dublă decât durata de căutare a primului loc de muncă pentru
    absolvenţii din 2005-2006. Partea de angajabilitate încă nu putem spune că este
    evident modificată sau influenţată de criză.



    Comisia Europeană încearcă să contribuie la
    ajutorarea tinerilor care încearcă să-şi găsească un loc de muncă. Programul
    Garanţia pentru tineret este unul dintre ele, dar şi adaptările sale la
    mişcările de pe piaţa forţei de muncă nu ţin întotdeauna pasul cu dinamica acesteia. Gabriela Jitaru: Adaptări ale programului nu
    cred că vor fi foarte multe. Este un program al Comisiei Europene, doar dacă la
    nivelul Comisiei Europene se stabilesc anumite adaptări recente. Dacă ne
    referim la programul Comisiei Europene Garanţia pentru tineret el este deja
    stabilit pentru tinerii în grupa de vârstă 16-25 de ani. Ceea ce este specific
    altor programe este că ele trebuie direcţionate către angajator. Probabilitatea
    ca acest proiect să aibă impact şi să aibă rezultate efective este mai mare,
    angajatorul fiind sprijinit pentru a angaja tineri între 16 şi 25 de ani care
    nu mai sunt într-un ciclu de formare.



    Noutatea şi schimbarea sunt mereu cu un pas
    înaintea instituţiilor, iar universitatea este şi ea supusă inerţiilor
    instituţionale. Perioada construirii carierei prin studii universitare, la
    fiecare nou început, are de înfruntat noi provocări.