Radio România Internațional

Tag: securitate

  • Relaţiile româno-poloneze

    Relaţiile româno-poloneze

    Conceptul geopolitic al unui cordon sanitar” româno-polonez, menit să stăvilească expansiunea spre vest a Uniunii Sovietice a lui Stalin, a apărut încă din perioada interbelică. În primii ani 2000, după demantelarea fostului lagăr comunist şi înainte de extinderea NATO către Răsărit, strategii occidentali recunoşteau că Polonia şi România, cei mai mari, demografic şi teritorial, dintre foştii sateliţi ai Moscovei, ar fi cele mai importante achiziţii şi pentru Alianţă. Azi membre ale NATO şi Uniunii Europene, cele două ţări, vecine Ucrainei şi cu cele mai lungi frontiere din flancul estic al Europei, îşi consolidează profilul strategic.



    Pentru noul preşedinte român, Klaus Iohannis, Varşovia a fost, după Paris şi Berlin, a treia destinaţie dintre capitalele statelor din UE. Discuţiile de joi dintre Iohannis şi omologul său, Bronisław Komorowski, au fost dominate de situaţia de securitate din regiune, cu accent special pe Ucraina.



    Am reiterat susţinerea fermă a României pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional — a declarat preşedintele român.



    Polonia contează pe sprijinul României în ceea ce priveşte întărirea flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice — a afirmat, la rândul său, amfitrionul polonez, citat de trimisul Radio România la Varşovia. Komorowski a subliniat că, la summitul NATO, ce va avea loc anul viitor la Varşovia, trebuie luate decizii care să contribuie la creşterea securităţii în regiune.



    Cei doi preşedinţi au convenit organizarea la Bucureşti, în toamna acestui an, a unei noi întâlniri a şefilor de stat din regiune, care să prefaţeze summitul. Statele din vest, a avertizat Komorowski, trebuie să fie pregătite şi pentru o dezvoltare negativă, determinată de nerespectarea armistiţiului dintre trupele Kievului şi secesioniştii pro-ruşi din estul Ucrainei.



    Preşedinţii Iohannis şi Komorowski au semnat o declaraţie comună, pentru amplificarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Polonia, definit drept extrem de necesar în contextul actual. Dincolo de temele de securitate, preşedintele Iohannis a pledat pentru amplificarea relaţiilor economice bilaterale. România, a spus el, doreşte atragerea unui număr sporit de investiţii poloneze, precum şi o prezenţă mai mare a firmelor româneşti pe piaţa din Polonia.



    Foarte bine prizat în diaspora, care, în noiembrie, a şi avut un rol decisiv în alegerea lui ca preşedinte, Iohannis s-a întâlnit, tot joi, şi cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Polonia, pe care i-a calificat drept adevăraţi emisari ai României”. Prin ceea ce faceţi zi de zi, prin muncă, profesionalism şi devotament, contribuiţi din plin la renumele ţării noastre” — le-a spus Iohannis românilor din Polonia.

  • Europa noastră – 14.02.2015

    Europa noastră – 14.02.2015

    La puţin timp după evenimentele tragice care au zguduit capitala Franţei, Comisia Europeană doreşte să-şi stabilească priorităţile din agenda de securitate pentru perioada 2015-2020. Un subiect extrem de important îl reprezintă stocarea datelor personale ale tuturor pasagerilor care călătoresc în spaţiul Schengen şi îmbunătăţirea sistemelor de control la trecerea frontierelor.




  • Nachrichten 05.02.2015

    Nachrichten 05.02.2015

    BRÜSSEL: Die Europäische Kommission hat Rumänien ein Wirtschaftswachstum von 2,7% in diesem Jahr in Aussicht gestellt. Mit der am Donnerstag veröffentlichten Prognose wurde der ursprüngliche Wert um 0,3% nach oben korrigiert. Das Wachstum, das 2016 sogar auf 2,9% steigen könnte, sei vor allem auf die Binnennachfrage und die langsame Erholung der Weltwirtschaft zurückzuführen. Die Europäische Kommision geht laut ihrem Bericht von einem nach wie vor soliden Privatkonsum aus, wobei die niedrige Inflation und die verbesserte Lage auf dem Arbeitsmarkt die Kaufkraft unterstützten. Ferner könne man von einer Erholung der privaten und öffentlichen Investitionen ausgehen, auch die Exporte könnten zunehmen. Die Kommission nannte auch einige Risiken, darunter die mögliche Eskalation der geopolitischen Spannungen in der Region — eine Anspielung auf die Ukraine-Krise.



    BUKAREST: Die rumänische Generalstaatsanwaltschaft hat am Donnerstag bekanntgegeben, dass das Gerichtsverfahren betreffend den gewalttätigen Einsatz von Bergarbeitern vom Schiltal (die sog. Mineriade“) am 13.-15. Juni 1990 in Bukarest wiedergeöffnet wurde. September 2014 hatte das Europäische Gericht für Menschensrechte Rumänien aufgefordert, die Ermittlungen in diesem Verfahren wiederaufzunehmen. Die dritte Mineriade im Juni 1990 ist die bekannteste und diejenige mit dem blutigsten Verlauf von den insgesamt 6 Mineriaden in Rumänien. Auf dem Hintergrund von mehreren Wochen andauernden Protesten gegen den Staatspräsidenten Ion Iliescu und weitere ex-kommunistischen Regierenden auf dem Bukarester Universitätsplatz begannen am 13. Juni zunächst reguläre Sicherheitskräfte (Armee und Polizei), den Universitätsplatz zu räumen. Ion Iliescu rief öffentlich dazu auf, die Demokratie vor sog. faschistischen Rebellen“ zu schützen. Am Morgen des 14. Juni trafen etwa 7.000 Bergleute mit Sonderzügen aus dem Schil-Tal in Bukarest ein und übernahmen praktisch die Gewalt über die Stadt. Die Bergarbeiter schlugen — angeblich unterstützt durch frühere Securitate-Mitarbeiter — auf die Demonstranten ein. Später attackierten sie auf offener Stra‎ße Personen, die sie für Regierungsgegner hielten. Die Zentralen der beiden grö‎ßten Oppositionsparteien verwüstet. Auch mehrere oppositionelle Zeitungsredaktionen wurden angegriffen. Laut Behördenangaben gab es bei der Mineriade vom 13.-15. Juni 1990 sechs Tote, Hunderte Verletzte und mehr als 1.000 willkürlich verhaftete Menschen.



    BUKAREST: Der rumänische Senat hat am Donnerstag den Gesetzentwurf über die allgemeine Anerkennung der Gerichtsbarkeit des Internationalen Gerichtshofes angenommen. Der Rechtsakt, der auf einer Initiative des Au‎ßenministeriums beruht, wird die Lösungsfindung bei zwischenstaatlichen Streitfällen erleichtern. Die Entscheidung fällt sechs Jahre nach dem historischen Erfolg für Rumänien im Prozess gegen die Ukraine am Haager Gericht.



    BUKAREST: Die Abgeordnetenkammer wird laut Angaben ihres Vorsitzenden Valeriu Zgonea am Montag im Plenum über die Aufhebung der Immunität von Elena Udrea abstimmen. Staatsanwälte hatten im Korruptionsverfahren gegen die Abgeordnete bei der Parlamentskammer einen Antrag auf Untersuchungshaft gestellt. Gleichzeitig brachte die Antikorruptionsbehörde DNA zusätzliche Anklagepunkte gegen die ehemalige Ministerin für Fremdenverkehr und Regionale Entwicklung vor.



    BRÜSSEL: Rumäniens Verteidigungsminister Mircea Dusa hat sich am Donnerstag in Brüssel mit seinem britischen Amtskollegen Michael Fallon zu Gesprächen getroffen. Die beiden diskutierten über die Sicherheitslage im erweiterten Schwarzmeerraum, die militärische Zusammenarbeit zwischen den beiden Ländern sowie die aktuellen Themen auf der Gesprächsagenda des NATO-Ministertrffens. Vor dem Hintergrund des Ukraine-Konflikts will die NATO ihre Eingreiftruppe auf rund 30.000 Soldaten erweitern. Eine binnen weniger Tage einsatzbereite besonders schnelle Eingreiftruppe werde voraussichtlich 5000 Soldaten umfassen. Bisher zählt der Kern der NATO-Eingreiftruppe rund 13.000 Soldaten, hinzu kommen Kommandoeinheiten und eine Unterstützungsreserve. Gleichzeitig werden ständige Stützpunkte mit Führungs- und Logistikexperten in sechs osteuropäischen Staaten eingerichtet, um die Kräfte der Eingreiftruppe im Falle einer Entsendung aufzunehmen. Die Zentren werden in den drei baltischen Staaten sowie in Polen, Rumänien und Bulgarien entstehen.



    BERLIN: Rumänien ist bei den Filmfestspielen in Berlin mit einem einzigen Werk vertreten. Bei der 65. Ausgabe des Internationalen Festivals ist Aferim“ von Radu Jude im Rennen um einen der Hauptpreise- Der Hauptdarsteller Teodor Corban wurde für den Silbernen Bären in der Kategorie bester männlicher Schauspieler nominiert. In der rumänisch-bulgarisch-tschechischen Ko-Produktion geht es um die Lage der Roma-Versklavung im Jahr 1830.

  • Die Rumänen versuchen Versöhnung mit der Vergangenheit

    Die Rumänen versuchen Versöhnung mit der Vergangenheit


    Genau vor 26 Jahren am 26. Januar 1989 markierte Rumänien zum letzten Mal mit riesigen Feierlichkeiten den Geburtstag des Diktators Nicolae Ceauşescu. In den anderen sogenannten Bruderstaaten hinter dem Eisernen Vorhang fielen die kommunistischen Regime von Ost-Berlin zu Sofia, von Budapest zu Warschau wie Dominosteine. Die Tyranie in Bukarest, die von dem Geheimdienst, der Securitate, verteidigt war, schien nicht abschaffbar zu sein. Die Kälte, der Hunger, die Angst waren von der Propaganda, die Ceauşescus Personenkult unterstützte, bedeckt. Dezember 1989 endete alles. Die Rumänen gingen auf die Stra‎ße. Die Securitate schoss auf Demonstranten, später verlie‎ß sie aber ihren Oberbefehlshaber. Ceauşescu flog mit einem Hubschrauber, wurde gefangen und in einem Schnellverfahren zum Tode verurteilt und hingerichtet. Das war das Ende der kommunistischer Diktatur, die gleich nach dem zweiten Weltkrieg durch die sowjetischen Besatzungstruppen begann und rund 50 Jahre dauerte.



    Hundert tausende Rumänen wurden untersucht, verhaftet, zum Tode verurteilt. Demokraten, Nationalisten, Orthodoxen und Griechisch-Katholiken, Bauern und Professoren, Soldaten und Studenten, Arbeiter und Pfarrer haben ihre Opposition gegen den Kommunismus schwer bezahlt. Die härteste Unterdrückung war die aus den 50er Jahren, als Ceauşescus Vorgänger Gheorghe Gheorghiu-Dej sein Regime in einem Land, wo die zukünftige einzige Partei keine Tausend Mitglieder zählte und der Kommunismus unpopulär war, verstärken musste.



    Der neue rumänische Staatschef, der Liberale Klaus Iohannis, hat genau am 26. Janaur 2015 als eine symbolische Geste die Archiven der ehemaligen Securitate besucht. Die Dossiers enthalten das Leben unschuldiger Menschen und sind ein Teil der Geschichte Rumäniens, sagte der rumänische Staatschef. Der Nationalrat für das Studium der Securitate-Akten hat das drittgrö‎ßte Archiv nach Deutschland und Polen. Es wurde von den ehemaligen Geheimdiensten übernommen, fügte Iohannis hinzu, der für die Eröffnung eines Kommunismus-Museums plädierte, was zu einem besseren Kennen der neuesten Geschichte und zur Versöhnung mit der Vergangenheit beitragen.



    Der ehemalige Staatschef Rumäniens Traian Băsescu hatte vor zehn Jahren offiziell den Kommunismis als kriminell und illegal verurteilt. In Rumänien wurde nie ein Lustrationsgesetz gebilligt, so wie in Tschechien oder der ehemaligen DDR. Nach der Wende wurden ein paar Anhänger des Diktators Ceauşescu verhaftet, Peiniger, die heute achtzig Jahre alt sind, wurden angeklagt. Für die Verbrechen des Kommunismus wurde bis heute niemand zur Verantwortung gezogen.

  • Retrospectiva săptămânii 18.01 – 24.01.2015

    Retrospectiva săptămânii 18.01 – 24.01.2015

    Legea privind securitatea cibernetica a Romaniei este neconstitutională



    Curtea Constituţională a României a decis că Legea privind securitatea cibernetică este neconstituţională. Este al treilea act normativ din aşa numitul pachet Big Brother care încalcă dispoziţiile legii fundamentale. Pe lângă lipsa avizului CSAT, CCR a constatat că respectiva lege încalcă mai multe dispoziţii, intre care, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, precum şi dreptul la secretul corespondenţei. Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a acuzat presiuni la adresa Curţii şi a lansat un apel pentru ca deciziile CCR să nu mai fie criticate de instituţii ale statului sau de politicieni.




    Preşedintele României, Klaus Iohannis, nu s-a aflat în stare de incompatibilitate pe vremea când era primar al Sibiului



    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) şi a decis că actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis, nu s-a aflat în stare de incompatibilitate pe vremea când era primar al Sibiului. În 2013, ANI l-a declarat în stare de incompatibilitate pe Iohannis deoarece — spunea Agenţia — acesta ar fi deţinut simultan funcţia de primar şi reprezentant al municipalităţii în Adunarea Generală a Acţionarilor de la Apă, Canal şi Pieţe. După ce o instanţă locală i-a dat câştig de cauză lui Klaus Iohannis, ANI a înaintat recurs. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.




    Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu a participat, la Bruxelles, la reuniunea omologilor din statele UE



    Seful diplomaţiei de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, a participat la Bruxelles, la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Externe, dominată de ameninţarea terorista in Europa, dupa recentele atentate de la Paris. Aurescu a declarat că trebuie combătute cauzele terorismului la nivel european prin soluţionarea problemelor de integrare ale comunităţii musulmane. Bogdan Aurescu: Este necesar ca să fie gândite programe şi iniţiative alternative care să aibă în vedere tocmai aceste probleme care ţin de integrarea economică, socială, culturală a comunităţilor care sunt vulnerabile pentru radicalizare şi respectiv recrutare în cadrul unor, să spunem, iniţiative teroriste” . Pe de alta parte, ministrul român a subliniat necesitatea unei abordări strategice a UE în relaţia cu Rusia, pledând pentru menţinerea regimului de sancţiuni impotriva Moscovei. Aurescu a subliniat impactul acţiunilor Rusiei în Ucraina asupra situaţiei de securitate din regiune şi importanţa unei strânse coordonări cu NATO si SUA, în acest context.




    Judecător al Curţii Constituţionale cercetat penal pentru grave acuzaţii de corupţie



    In premieră în România, un judecator al Curţii Constituţionale, Toni Greblă, este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat. şi efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau foloase necuvenite. In dosar mai sunt urmărite penal alte şapte persoane, printre care deputaţii PSD Iulian Iancu şi Lucian Şova. Pe de alta parte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea DNA de arestare preventivă pentru 30 de zile a fostului ministru de interne, liberalul Cristian David, acuzat de luare de mită. El este banuit ca, in 2007 si 2008, a primit 500 de mii de euro pentru a interveni pe langa un presedinte de Consiliu Judetean pentru emiterea unui titlu de proprietate asupra unui teren de 15 hectare. Intr-un alt cunoscut dosar cu retrocedări ilegale, 17 persoane au fost trimise în judecata. Printre ele se numără fostul deputat social-democrat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei, fostul deputatul PSD Ioan Adam, fostul ministru al justiţiei, liberalul Tudor Chiuariu, dar şi magistraţi. Cei 17 sunt acuzati că, în 2013, ar fi constituit un grup infracţional ce urmărea retrocedarea ilegală a peste 43 de mii de hectare de pădure. Prejudiciul adus statului depăşeşte 300 de milioane de euro.




    Criza creditelor în franci eleveţieni şi legea insolvenţei personale în România



    Guvernul, Parlamentul, Banca Naţională, bâncile comerciale şi românii care au luat credite în franci elveţieni caută soluţii la criza provocată de aprecierea record a acestei monede. Peste 75 de mii de români care s-au împrumutat în franci au constatat că ratele pe care trebuie să le plătească sunt cu 20% mai mari decât săptămâna trecută. Aprecierea francului elveţian a continuat şi în această săptămână, iar joi, acesta a depăşit, pentru prima dată, moneda europeană. Premierul Victor Ponta a declarat că pentru a preîntâmpina astfel de crize este nevoie de o mai bună informare din partea băncilor către potenţialii clienţi, de condiţii legislative clare de convertire a creditelor în lei sau în euro şi de măsuri ca băncile să suporte o parte din eventuale pierderi. Pentru a veni în sprijinul datornicilor, Parlamentul vrea să adopte cât mai rapid un proiect de lege privind insolvenţa persoanelor fizice. Comisia pentru buget-finanţe a Camerei Deputaţilor a analizat posibilitatea extinderii şi la debitorii în franci elveţieni a prevederilor unei ordonanţe adoptate anul trecut, care acordă deduceri fiscale pentru restructurarea creditelor în cazul persoanelor cu venituri sub 450 de euro.

  • Răspuns european la terorism

    Răspuns european la terorism

    Europenii au decis să înroleze Turcia majoritar musulmană şi ţările arabe în lupta lor împotriva terorismului. Decizia survine după recentele atentate de la Paris, după valul de acţiuni din mai multe state ale Uniunii împotriva unor celule islamiste aflate pe teritoriile lor, dar şi pe fondul revoltelor din lumea musulmană generate de apariţia, în Franţa, a noi caricaturi cu profetul Mahomed. Or, în acest context, cu prilejul reuniunii de luni, de la Bruxelles, a miniştrilor comunitari de externe, Uniunea Europeană a anunţat că pregăteşte proiecte imediate de colaborare cu Turcia, Egipt, Algeria, Yemen şi cu ţările din Golf.



    Este vorba de stabilirea de ataşaţi de securitate în toate delegaţiile Uniunii Europene din aceste state, precum şi de îmbunătăţirea comunicării cu populaţiile arabe din Europa şi cu comunitatea arabă din întreaga lume. Nu trebuie uitat că primele victime ale terorismului sunt musulmanii şi ţările arabe. Este nevoie, în consecinţă, de dialog şi conlucrare pentru a se evita percepţia că am asista la un şoc al civilizaţiilor — s-a mai spus la Bruxelles. De aceea, lupta anti-teroristă nu este doar militară sau securitară; ea trebuie dusă şi la nivel intelectual, cultural, religios şi mediatic.



    De altfel, în viziunea şefului diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, cauzele terorismului la nivel european trebuie combătute şi prin soluţionarea problemelor de integrare ale comunităţii musulmane:


    Este necesar să fie gândite programe şi iniţiative alternative care să aibă în vedere tocmai aceste probleme care ţin de integrarea economică, socială, culturală a comunităţilor care sunt vulnerabile la radicalizare şi respectiv recrutare în cadrul unor iniţiative teroriste.”



    Apoi, printre măsurile prioritare avute în vedere de europeni după atacurile sângeroase din capitala franceză se numără o mai bună coordonare în materie de schimb de informaţii şi servicii secrete, atât în interiorul Uniunii Europene, cât şi în exterior. Se urmăreşte, totodată, înăsprirea controalelor la intrarea în spaţiul Schengen, contracararea traficului de arme şi relansarea discuţiilor privind crearea unui registru comun al pasagerilor din transportul aerian, pentru a-i detecta pe eventualii terorişti jihadişti care se întorc radicalizaţi în Europa să comită atentate.



    Parlamentul European blochează acest proiect de lege din 2011, cerând garanţii privind protecţia datelor cu caracter personal. Toate măsurile ce vor fi decise — atrage atenţia diplomaţia de la Bucureşti — trebuie să aibă în vedere respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi realizările procesului de integrare europeană, mai ales libertatea de circulaţie în Uniunea Europeană.

  • Securitate şi antiterorism

    Securitate şi antiterorism

    Recentele atentate teroriste de la Paris au dat apă la moară celor care susţin că România are absolută nevoie de o Lege a securităţii cibernetice, pe care detractorii — nu puţini la număr — au supranumit-o legea Big Brother”. Respinsă o dată, vara trecută, de Curtea Constituţională, această lege va fi repusă pe agenda Guvernului şi a Parlamentului de la Bucureşti, fiind în egală măsură lansată spre dezbatere şi societăţii civile, care o contestă puternic. Pentru mulţi, inclusiv pentru unii oameni politici, nicio instituţie sau persoană nu poate să intre în viaţa fiecăruia, să verifice ce are pe calculator, cu cine şi ce vorbeşte, afectându-i, astfel, intimitatea.



    Întrucât decizia Curţii Constituţionale de respingere a Legii Big Brother datează din iulie 2014, urgenţa” invocată de autorităţi nu reprezintă altceva decât folosirea tragediei franceze drept pretext pentru propulsarea unor agende legislative de securitate care ignoră drepturile fundamentale — susţin mai multe organizaţii neguvernamentale. La ce ar ajuta o supraveghere generalizată, în locul unora individuale, punctuale? — se întreabă ele.



    Pentru a înlătura temerile, speculaţiile, dar şi acuzaţiile aduse Legii securităţii cibernetice, Serviciul Român de Informaţii a făcut câteva precizări: că acţionează permanent tocmai pentru protejarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi că accesul autorităţilor competente la un anume echipament IT şi la datele cu caracter privat stocate pe acesta se va putea face exclusiv în baza autorizaţiei unui judecător.



    Numai deţinătorii de infrastructuri cibernetice (şi nu persoanele fizice) ar pune la dispoziţia autorităţilor competente exclusiv date tehnice cu privire la ameninţarea care face obiectul cererii. Doar dacă, după verificările preliminare, ar rezulta că cercetarea trebuie extinsă asupra unor persoane clar determinate, s-ar solicita judecătorului să autorizeze accesul la computer, tabletă sau smartphone.



    SRI mai precizează că nu sunt necesare prevederi suplimentare privind respectarea drepturilor omului, întrucât procedura autorizării accesului la date cu caracter personal este deja reglementată atât în Codul de procedură penală, cât şi în Legea securităţii naţionale. Dacă Legea Big Brother rămâne extrem de controversată, nu acelaşi lucru este valabil şi pentru Legea cartelelor pre-pay. O eventuală decizie ca astfel de cartele pentru telefoanele mobile să poată fi cumpărate prin declinarea datelor de identitate, aşa cum se întâmplă în cazul abonamentelor, nu supără excesiv. Până la urmă, se presupune că acea comunicare, pe baza unei cartele pre-pay, va fi asumată, nu secretă sau clandestină.

  • România şi ecuaţia europeană de securitate

    România şi ecuaţia europeană de securitate

    Vor mai exista atentate teroriste în Europa. Au fost dejucate atentate şi în România. Serviciile secrete europene sunt pregatite pentru noul nivel de terorism, dar nu există securitate absolută. Uneori, prevenţia nu se poate realiza. Sunt afirmaţii ale directorului Serviciului Roman de Informaţii (SRI) George Maior, făcute într-un interviu acordat portalului românesc ziare.com. El susţine că, în România, nu există, în acest moment, un pericol major de atentat terorist, motiv pentru care SRI nu a considerat necesară ridicarea nivelului de alertă.



    În schimb, a luat o serie de măsuri suplimentare, inclusiv pentru apărarea unor potenţiale ţinte, pentru un control mai bun al traficului de persoane la frontiere şi pentru a avea un tablou infomaţional bun despre ceea ce se petrece pe întreg teritoriul naţional. ‘Populaţia, spune Maior, trebuie să înţeleagă că facem tot posibilul să păstrăm actualul nivel de alertă şi să ţinem departe de teritoriul naţional asemenea evenimente. De aceea, acţionăm în mod strategic’.



    În interviu, George Maior mai arată că atentatele de la Paris vor avea efecte la nivel european, inclusiv sub aspectul elementelor operaţionale cum ar fi intensificarea cooperării serviciilor europene sau crearea unui nou plan european pentru creşterea eficienţei capacităţii de răspuns a statelor europene şi a Uniunii Europene (UE) la asemenea evenimente. ‘Se pune în discuţie chiar înfiinţarea unor structuri de informaţii mai puternice la nivelul UE şi cred că vor exista schimbări inclusiv de ordin legislativ’, mai spune directorul SRI.



    El nu exclude nici posibilitatea ca evenimentele de săptămâna trecută de la Paris să aibă efecte inclusiv asupra admiterii României în spaţiul Schengen de liberă circulaţie europeană. Pe de altă parte, George Maior crede că, în context geopolitic, România se confruntă, clar, cu două mari ameninţări. Prima ameninţare este legată de criza din Crimeea, de politica neo-imperială a Rusiei, de instabilitatea din Ucraina. A doua ameninţare vine dinspre Orientului Mijlociu, mai precis din partea Statului Islamic, din cauza problemelor din Siria şi a importului de terorism care poate avea loc pe teritoriul european.



    Aceste două mari ameninţări, e de părere seful SRI, trebuie tratate diferit, dar cu aceeaşi intensitate din punctul de vedere al priorităţilor chiar dacă, după un eveniment precum cel din Franţa, atenţia opiniei publice se focalizează pe elementul terorist şi mai puţin pe problemele structurale geopolitce din Est.

  • Franţa: alertă maxima de securuitate

    Ministerul român de Externe aminteşte cetăţenilor români că Franţa a instituit nivelul maxim de alertă pentru nordul Franţei, în urma atacului terorist de mirecuri. Astfel, româniii aflaţi pe teritoriul Franţei sunt sfătuţi să manifeste prudenţă sporită, cu precădere în zona capitalei Paris (regiunile Ile-de-France şi Picardie). Diplomaţia de la Bucureşti recomandă românilor care urmează să ajungă în Franţa în perioada următoare, să urmărească cu atenţie recomandările/avertizările emise de autorităţile franceze.



    Autorităţile franceze au instituit măsuri de siguranţă sporite în marile centre comerciale, instituţii publice, lăcaşuri de cult şi de învăţământ, precum şi în împrejurimile obiectivelor turistice, ceea ce poate perturba accesul în incinta acestora.

  • Kenya – Deteriorarea situaţiei de securitate

    Având în vedere riscul deteriorării situaţiei de securitate din Kenya în următoarea perioadă, în special în apropierea sărbătorilor, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care se află sau călătoresc în această ţară, să evite deplasările în oraşul Mombasa, zona de pe coasta Oceanului Indian, zona de nord a litoralului (Lamu), zonele de frontieră cu Somalia şi insulele aflate în această regiune (Garissa, Wajir, Mandera), zona de frontieră cu Sudanul de Sud şi Ethiopia, deoarece au fost înregistrate atacuri armate ale miliţiilor somaleze, precum şi răpiri de persoane.



    MAE recomandă cetăţenilor români să se informeze, în prealabil în legătură cu situaţia de securitate din Kenya şi să consulte pagina de internet www.mae.ro pentru date actualizate.


    Sursa: Comunicat MAE


  • Informare privind riscuri de securitate în atenţia cetăţenilor români care călătoresc în străinătate

    Ministerul Afacerilor Externe informează asupra situaţiei de securitate precară şi asupra sporirii alarmante a riscului derulării unor acţiuni teroriste în zone din Orientul Mijlociu, Africa de nord, Asia Centrală şi de Sud-Est, precum şi asupra potenţialului ridicat de extindere la nivel internaţional a manifestărilor violente asociate.



    Avertizarea opiniei publice în legătură cu riscurile de securitate, în special din arealele cu problematică teroristă activă, şi posibilitatea extinderii lor la nivel global, prin existenţa unor pericole iminente de atacuri teroriste şi răpiri de persoane în scop terorist, constituie o prioritate pentru Ministerul Afacerilor Externe şi, totodată, un argument concret de conştientizare a cetăţenilor români aflaţi în afara graniţelor ţării sau care se deplasează în străinătate.



    În acest context, Ministerul Afacerilor Externe recomandă ferm cetăţenilor români să manifeste maximă prudenţă şi vigilenţă, cu ocazia deplasărilor în zonele aglomerate, centrele turistice şi comerciale, terminalele aeroportuare, feroviare şi maritime, pieţele sau clădirile unor instituţii publice reprezentative, în special în zonele cu problematică teroristă activă.



    Totodată, se recomandă cetăţenilor români care se deplasează în străinătate, să se informeze, în avans, asupra condiţiilor de călătorie din statele ce urmează a fi vizitate.



    O informare detaliată, în prealabil, pe site-ul www.mae.ro cât şi pe site-urile de specialitate, cu privire la situaţia de securitate din diverse regiuni, reprezintă o măsură foarte utilă, menită să protejeze cetăţenii români şi implicit să prevină cazurile de urgenţă în care aceştia pot fi implicaţi.



    Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte existenţa sistemului de alerte prin SMS, prin care, cetăţenii români, cu ocazia deplasării în zone cu potenţial risc, sunt informaţi asupra coordonatelor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României, în vederea contactării în cazuri de urgenţă.



    De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe vine în sprijinul cetăţenilor români care se deplasează în străinătate, punând la dispoziţiei aplicaţia pentru telefoane mobile Călătoreşte în siguranţă” (aplicaţie ce poate fi descărcată pe orice telefon mobil inteligent conectat la internet) cu ajutorul căreia orice persoană îşi poate anunţa prezenţa în zonă, având şi posibilitatea de a alerta reprezentanţele diplomatice şi consulare române, în vederea acordării asistenţei consulare, în caz de necesitate.



    Terorismul şi răpirile de persoane în scop terorist sunt fenomene globale, nelocalizate, prin urmare, orice stat poate fi suspus acestor ameninţări din ce în ce mai crescute.



    Sursa: Comunicat mae.ro

  • Criza ucraineană şi securitatea cibernetică

    Criza ucraineană şi securitatea cibernetică

    Cunoscută în intreaga lumea pentru specialiştii săi în IT, de la celebrii hackeri, numeroşi şi cu abilităţi deosebite, până la angajaţii respectabili din marile companii din domeniu, cum ar fi gigantul Microsoft, România, ca stat, are o expertiză notabilă în securitatea informatică. Una apreciată la cel mai înalt nivel internaţional, din moment ce România va îndeplini rolul de naţiune-lider a Fondului NATO pentru dezvoltarea capacităţii de securitate cibernetică a Ucrainei, în contextul disputei cu Rusia.



    Măsura face parte din pachetul de sprijin pe care Kievul l-a primit la recentul summit al Alianţei, găzduit de Marea Britanie. România este cea care şi-a dorit, printr-o decizie luată în Consiliul Suprem de Apărare de Tarii (CSAT), să gestioneze securitatea informatică a vecinei sale, într-un conflict extins la Rusia — Occident şi purtat pe mai multe fronturi – politic, comercial sau energetic.



    În calitatea sa de administrator al acestui Fond, prin Serviciul Român de Informaţii (SRI), Bucureştiul, ajutat de Kiev, va construi arhitectura unui sistem ce ar urma să protejeze instituţii sensibile din Ucraina. De asemenea, potrivit unui comunicat al SRI, România are obligaţia să găsească, în rândul statelor NATO, contributori la Fond, astfel încât să fie asigurate resursele financiare necesare implementării proiectului.



    Nu în ultimul rând, precizează Serviciul, România va asigura şi instruirea specialiştilor ucraineni, astfel încât sistemul creat să fie exploatat eficient. Prin implicarea în defensiva cibernetică a Kievului, comentează analiştii autohtoni de politică externă, Bucureştiul demonstrează, din nou, că îşi menţine poziţia activă în dosarul ucrainean.



    Încă de la debutul crizei, odată cu anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, în martie, România nu şi-a ascuns, deopotrivă, îngrijorarea şi indignarea în spatele unor formule diplomatice, inofensive, ci, din contră, a afişat o retorică fermă, chiar prea aspră, după gustul unor observatori interni. Pe de altă parte, cu această ocazie, a fost reluată discuţia despre informaticienii formaţi în România, cea care lasă impresia că nu îşi exploatează, aşa cum ar fi firesc, uriaşul potenţial în domeniu.



    O mare parte a experţilor săi, chiar şi laureaţi la olimpiadele internaţionale, bătătoresc calea spre statele unde pot fi absorbiţi uşor pe piaţa muncii şi unde sunt remuneraţi pe măsura înaltei lor pregătiri. În timp ce exodul de creiere, valabil şi în domenii ca medicina, educaţia sau cercetarea, continuă, infrastructura IT a administraţiei româneşti, de exemplu, este, în genere, departe de a fi pusă la punct.

  • Leonid Dimov, der Oneiriker

    Leonid Dimov, der Oneiriker

    Der rumänische Dichter Leonid Dimov (1926 – 1987) hat sich keiner gro‎ßen Popularität erfreut, selbst wenn berühmte Literaturautoren wie Mircea Cărtărescu und Emil Brumaru ihn als ihren Meister bezeichnen. Nun wird sein Werk erstmals systematisch untersucht. Es geht um die Monographie Leonid Dimov. Un oniric în Turnul Babel“ (Leonid Dimov: ein Oneiriker im Babelturm“). Der Band erschien im Verlag Cartea Românească“. Die Autorin Luminiţa Corneanu hat aufgrund der Dokumente des Nationalen Rates für die Aufarbeitung des Securitate-Archivs (CNSAS) das dramatische Schicksal eines Menschen und Dichters ans Tageslicht gebracht, das von der kollektiven Tragödie Rumäniens im 20. Jahrhundert, vom Juden-Pogrom in den Vierzigern bis zur Verfolgung durch die Securitate während des kommunistischen Regimes geprägt wurde.



    Leonid Dimov wurde für seinen aufrührerischen Geist berühmt, im Jahr 1957 hat er auf Stalins Statue uriniert. Keine Überraschung, dass sein literarisches Werk in keine Schablone passt: Du, Dimov, du machst etwas Erstaunliches, ich könnte sagen, du krempelst die ganze Literatur um“, schrieb ihm im Jahr 1967 der Dichterkollege Emil Brumaru in einem Brief. Das Buch der Autorin Luminiţa Corneanu untersucht das Werk von Dimov sehr nah und erläutert, inwieweit der Dichter die kommenden Generationen von Literaturautoren geprägt hat:



    Zum ersten Mal wurde ich auf das Werk von Dimov als Literaturstudentin aufmerksam, als ich zum ersten Mal mit den theoretischen Schriften der oneirischen Bewegung in Kontakt kam. Später, als ich Lehrerin wurde, war sein Werk in Schulbüchern mit dem Gedicht »Der Werwolf und Clotilda« (eine ironiebeladene Liebesgeschichte zwischen einem Werwolf und einer Tennisspielerin) vertreten. Danach habe ich versucht, seine Gedichte meinen sechzehnjährigen Schülern zugänglich zu machen. Als Thema meiner Doktorarbeit habe ich eine Monographie gewählt, weil solche Instrumente in der rumänischen Literatur eine wesentlich Rolle spielen sollten und leider in Bezug auf das literarische Schaffen während des Kommunismus nicht zu finden waren. Kein Buch war über Dimov geschrieben worden und das fand ich merkwürdig.“




    Luminiţa Corneanu bietet ein äu‎ßerst umfangreiches und glaubwürdiges Bild des Schriftstellers und bringt eine kritische und dennoch anständige Stimme zum Ausdruck, die wir in der rumänischen Literatur mit Sicherheit auch zukünftig hören werden“, schreibt der Literaturkritiker Paul Cornea über die Monographie seiner Kollegin. Luminiţa Corneanu über die Literaturbewegung in deren Mitte sich der Dichter Leonid Dimov entwickelt hat:



    Am Ende der sechziger Jahre, ungefähr 1966-1967, trafen sich die Schriftsteller, die später die Oneirische Gruppe bildeten, im Luceafărul-Kreis, geleitet von Miron Radu Paraschivescu. Sie unterschieden sich von den anderen durch den kämpferischen Geist, sie plädierten für die Ausdrucksfreiheit, für die Freiheit der Schriftsteller. 1968 findet ein Rundtisch statt und Dumitru Ţepeneag legt den Grundstein dieser Gruppe. Es war das erste Mal, als der Begriff »Oneirismus« [abgeleitet vom griechischen ‚oneiros‘ für Traum — Anm. d. Red.] gebraucht wurde. Eine neue Gruppe bildet sich. Leonid Dimov und Dumitru Ţepeneag bleiben die bekanntesten Vertreter dieser Schriftstellergruppe. Sorin Titel, Daniel Turcea, Virgil Mazilescu sind ebenfalls Vertreter der Oneirischen Gruppe, die 10 Mitglieder zählte.“




    Wie diese Schriftsteller es geschafft haben, in einer Periode zu schreiben, in der die Zensur sehr streng war, sagt uns nun die Autorin des Volumens Leonid Dimov. Ein Oneiriker im Babelturm“, Luminiţa Corneanu:



    Gleich nachdem der Oneirismus durch die Theorie von Dumitru Ţepeneag anerkannt wurde, kam die Antwort der offiziellen Schriftsteller, der Favoriten des kommunistischen Regimes. Die Vertreter der neuen Gruppe wurden heftig kritisiert. Die Oneiriker waren nicht am Projekt für die Herausbildung des ‚neuen Menschen‘ beteiligt, sie wollten der Gesellschaft ausweichen, was damals als gravierendes Vergehen angesehen wurde. Die Oneiriker wurden allesamt als Evasionisten, als Entweichler gebrandmarkt, was in Zeiten des Proletkults schlimme Folgen haben konnte. Wenn man keine Kunst für die Arbeiter pflegte, wenn man nicht aktiv an der Gründung der neuen Gesellschaft beteiligt war, wurde man als ein Vertreter des Bürgertums gesehen. Die Gesellschaft bestrafte solche Einstellungen. Leonid Dimovs Erklärungen und Geständnisse sind ein Slalom zwischen seiner Konzeption und jener von Dumitru Ţepeneag über Literatur, Kunst und offizielle Reaktionen auf ihr Schreiben und ihre Einstellung. Die politische Polizei, die sogenannte Securitate, bespitzelte sie wegen ihres Freiheitswunsches, der ganz deutlich ausgedrückt war.“




    Dimov besucht auf Dumitru Ţepeneags Einladung im Zeitraum 20. Juli — 14. September 1971 Frankreich. Im September 1971 werden die beiden Schriftsteller von Radio Freies Europa interviewt. Die Securitate reagierte gleich. Nach seiner Rückkehr in Rumänien wurde Leonid Dimov ständig überwacht und er erhielt Publikationsverbot. Er starb am 5. Dezember 1987 an einem Herzinfarkt. Zwölf Gedichtbände und zahlreiche Übersetzungen bilden sein Werk. Er wurde vom Bukarester Schriftsteller-Verein für die Gedichtbände Dialectica vârstelor“ (Dialektik der Zeitalter“) (1978) und Veşnica reîntoarcere“ (Ewige Rückkehr“) (1982) ausgezeichnet. Der Schriftstellerverband hat ihn 1980 für die Übersetzung der Gedichte von Gérard de Nerval, die 1979 im Bukarester Univers-Verlag veröffentlicht wurde, ausgezeichnet. Dimov war für lange Zeit nur ein Name pour les connaisseurs“.

  • Le poète Léonide Dimov

    Le poète Léonide Dimov

    Plutôt méconnu du grand public, même si des poètes roumains célèbres tels que Mircea Cărtărescu et Emil Brumaru le considèrent comme leur maître à penser, Léonide Dimov (1926 – 1987) fait pour la première fois l’objet d’une étude monographique: Léonide Dimov. Un onirique dans la Tour de Babel“, volume paru aux Editions Cartea Românească. S’appuyant sur des documents extraits des archives de l’ancienne Sécuritate, la démarche porte la signature de Luminita Corneanu qui refait une destinée humaine et littéraire dramatique marquée par les tragédies collectives du 20ème siècle roumain, depuis l’exode des Juifs dans les années ’40 jusqu’à la dictature de la police politique sous les communistes.



    Célèbre pour son esprit frondeur, Leonid Dimov, l’écrivain ayant uriné, en 1957, sur la statue de Staline, avait une plume hors du commun. « Toi, Dimov, tu fais quelque chose d’exceptionnel, tu changes le parcours de toute la littérature » lui disait en 1968, Emil Brumaru. Luminita Corneanu donne à voir dans son livre les ressorts intimes de la poésie de Dimov et la façon dont celui-ci est arrivé à influencer les générations futures des poètes roumains.



    Luminita Corneanu, auteure du volume « Leonid Dimov. Un onirique dans la Tour de Babel » : « Leonid Dimov m’a suscité l’intérêt depuis mes années de faculté, lorsque je suis entrée la première fois en contact avec ses poèmes et ceux du mouvement des Oniriques. C’était à cette époque là que j’ai lu ses articles de théorie littéraire. Par la suite, au moment où j’ai commencé à enseigner, le nom de Dimov figurait déjà dans les manuels scolaires. Il y en a un qui continue, même à présent, de proposer aux élèves un de ses poèmes «Garou et Clotilde », une histoire d’amour ironique, entre un loup garou et une joueuse de tennis. Le hasard a voulu que je me penche sur l’œuvre de Dimov devant une classe de jeunes de 16 ans. Depuis ce moment là, ce poète m’est devenu encore plus cher. Quand j’ai dû choisir le sujet de ma thèse de doctorat, l’idée m’est venue de faire une monographie, surtout parce que ce type d’étude, bien qu’essentiel pour la littérature, était presque inexistant sous les communistes. En plus, aucun livre ne se consacrait à l’œuvre de Dimov, ce qui m’a semblé bien étrange ».



    « Luminita Corneanu nous offre l’image la plus complète, crédible et autorisée de cet écrivain, tout en relevant d’une voix critique, fraîche, décente et appliquée qui continuera certainement à se faire entendre» notait le critique littéraire, Paul Cornea.



    Luminita Corneanu nous donne plus de détails sur le groupe des écrivains oniriques au sein duquel s’est formé Leonid Dimov : « C’était vers la fin des années ’60, plus précisément dans les années 1966, 1967, que les écrivains, qui allaient former plus tard le groupe des Oniriques, se réunissaient au Cénacle Luceafarul, mené à l’époque par l’écrivain et poète Miron Radu Paraschivescu. Ils faisaient tous figure à part par leur esprit de fronde, leur militantisme en faveur de la liberté d’expression et de l’écriture. En 1968, lors d’une table ronde, l’écrivain Dumitru Tepeneag invente le terme d’onirisme et jette les bases du mouvement littéraire homonyme qui précéda la création du cercle des poètes dits oniriques. Aux côtés de Tepeneag, c’est bien Leonid Dimov qui reste jusqu’à nos jours le représentant le plus important de l’onirisme roumain. Dix poètes au total ont formé le groupe des oniriques. Parmi eux Sorin Titel, Daniel Turcea et Virgil Mazilescu.”



    Comment les écrivains oniriques ont-ils réussi à écrire et à publier leurs poèmes à une époque où la censure était très forte? Réponse avec Luminita Corneanu, auteure du volume Léonide Dimov. Un onirique dans la Tour de Babel“ : « Dès que l’onirisme commence à être reconnu, grâce aux écrits théoriques de Dumitru Ţepeneag, les écrivains officiels et favoris du régime communiste, lancent leur réplique acide. Les tenants de l’onirisme sont cloués au pilori et l’on met en cause la gratuité de leur art, concept très cher à Dimov. Les oniriques sont blâmés pour se désintéresser du projet social de “l’homme nouveau” et, de ce fait, considérés comme évasionnistes. Or, dans la période proletcultiste, l’évasionnisme comptait parmi les accusations les plus graves. Celui qui ne créait pas à l’intention des ouvriers, qui n’apportait pas sa pierre à l’édification de la société nouvelle passait pour un bourgeois et risquait donc de se voir mis au pied du mur. Les déclarations et les témoignages de Léonide Dimov sont un véritable slalom entre d’une part ses vues et celles de Dumitru Ţepeneag sur la littérature, les réactions officielles sur leurs écrits et attitudes de l’autre. C’est justement à cause de leur fronde, de leur action politique, de leur soif de liberté exprimée explicitement que la Securitate s’est mise à les surveiller.”



    Du 20 juillet au 14 septembre 1971, Dimov fait un voyage en France, à l’invitation de Dumitru Ţepeneag. Au mois de septembre, ils donnent une interview à Radio Free Europe. Les réactions de la Securitate ne tarderont pas: dès son retour au pays, Dimov est pris en filature et ses livres sont interdits de publication. Auteur de 12 volumes de poésies et de nombreuses traductions, Léonide Dimov meurt foudroyé d’un infarctus le 5 décembre 1987. Il a été distingué de seulement deux prix, décernés par l’Association des écrivains de Bucarest, pour les recueils “La Dialectique des âges” (1978) et “L’Eternel retour” (1982). Pas question donc d’être gâté, de son vivant, par la critique ou un quelconque jury littéraire. Quant à l’Union des écrivains de Roumanie, elle l’a primé une seule fois, en 1980, pour la traduction des poésies de Gérard de Nerval, parues en 1979 chez Univers. La poésie de Dimov, sa nature introvertie et son auto-isolement expliquent pourquoi Dimov allait longtemps être un nom familier aux seuls connaisseurs”. (Trad. Ioana Stancescu ; Mariana Tudose).

  • Corupţia în regiune, risc de securitate

    Corupţia în regiune, risc de securitate

    Corupţia şi combaterea ei eficientă au fost teme de top pe agenda vizitei la Bucureşti a lui Hoyt Yee, adjunctul asistentului secretarului de stat american. Acest fenomen endemic Europei de Est şi Balcanilor — a subliniat oficialul american — subminează economia şi erodează democraţia.



    În opinia sa, corupţia reprezintă unul din principalele obstacole în calea unei Europe libere şi unite. Soluţia de combatere a corupţiei şi a crimei organizate nu rezidă, exclusiv, în politici naţionale adecvate. Este nevoie — a spus Hoyt Yee — de un front regional comun, de cooperare interstatală în această luptă.



    Oficialul de la Washington a semnat, de altfel, la Bucureşti, un acord de cooperare între Departamentul de Stat şi Centrul Sud-Est European pentru aplicarea legii, ce are sediul în capitala României. El a subliniat, într-o declaraţie pentru postul public de radio, rolul important pe care Centrul Sud-Est European de aplicare a legii îl joacă în eradicarea criminalităţii transfrontaliere. Hoyt Yee: “Am discutat despre importanţa cooperării regionale în procesul de luptă împotriva crimei organizate, a traficului de persoane şi de droguri, precum şi împotriva criminalităţii transfrontaliere. Aceste fenomene nu pot fi combătute de o singură ţară. Este nevoie de o colaborare cu vecinii şi cred că este în avantajul României să aibă la Bucureşti un centru sud-est european de aplicare a legii. Cel mai important lucru pentru România este să-şi întărească schimbul de informaţii, cooperarea regională, dar şi schimbul de bune practici. Este important să lupte împotriva corupţiei, corupţia generează vulnerabilităţi şi, dacă nu există instituţii puternice, este foarte dificil să combaţi criminalitatea transfrontalieră. Toate ţările din regiune trebuie să lupte mai mult împotriva corupţiei, să crească transparenţa şi să nu ofere posibilităţi de ocolire a legii”.



    Corupţia a fost tema dominantă şi la o întalnire organizată de Institutul Aspen din România, la care au fost prezenţi responsabilul american şi şeful Serviciului Român de Informaţii, George Maior. În opinia acestuia din urmă, corupţia este una dintre cauzele principale ale instabilităţii din Ucraina. Un motiv în plus pentru ca ea să fie privită în România ca o problemă de securitate naţională.



    Ucraina este, din păcate, exemplul elocvent în ce priveşte modul în care acest fenomen poate afecta o societate, un stat, interesele strategice ale unei naţiuni, a afirmat George Maior. Potrivit şefului SRI, drumul României este unul bun în abordarea corupţiei, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea instituţiilor capabile să o contracareze.