Tag: Sibiu

  • Sibiul rural

    Sibiul rural

    Pentru o evadare
    în natură, județul Sibiu este destinația perfectă. Ofertele pentru petrecerea
    vacanțelor la pensiunile din România devin de la an la din ce în ce mai
    diversificate. Veți găsi prețuri, meniuri, tradiții dar și posibilități tot mai
    diferite de petrecere a timpului liber. Chiar dacă nu ați achiziționat un
    program special de la o agenție de turism, gazdele sibiene vor reuși să vă
    asigure o vacanță completă, prin care să
    cunoașteți cât mai multe din specificul locului.



    Un proiect
    special al Asociației Județene de Turism Sibiu este Anii Drumeției. Accesând
    acest program, turiștii au putut parcurge în mod organizat potecile munților
    săptămână de săptămână. Însă, mai mult decât atât, aceștia au fost impulsionați
    să exploreze, să devină curioși, să descopere împrejurimile inclusiv cu
    localnici,să se bucure de comunitățile locale, să interacționeze cu
    ele și, evident, să se bucure de preparatele locale. Adela Dadu, Asociația
    Județeană de Turism Sibiu.

    Încercăm prin astfel de activități să
    aducem împreună și mai aproape grupurile de turiști de comunitățile locale și
    de natură, dar într-un mod cât mai responsabil. Mai avem și pachete de vacanță
    bazate pe experiență. De exemplu, mergem undeva într-o pensiune la Mărginimea
    Sibiului și ne cazăm și participăm activ la activitățile care se desfășoară în
    gospodărie, vedem tradițiile, obiceiurile de acolo. Încă mai sunt anumite
    localități care practică lucrul acesta, nu doar în Mărginimea Sibiului, sunt
    chiar și în zona de nord a județului, în partea de Colinele Transilvaniei, în
    fostele sate săsești, de exemplu.

    Aceste pachete înseamnă mai mult decât masă
    și casă. În afară de cazare și gastronomie, care bineînțeles că este una
    diversificată și delicioasă, turiștii pot să participe la diverse activități
    gospodărești, pot să facă o vizită cu degustare la o stână, de exemplu, alături
    de un cioban, pot lua un brunch local alături de oamenii din localitate sau pot
    să participe la mici ateliere locale. Anul trecut am fost cu copilașii și i-am
    putea duce chiar la grajduri să vadă cum sunt mulse vacile. Deci, deschiderea există
    în continuare și ne bucurăm că oamenii pot să se bucure împreună cu turiștii.


    În orașul Sibiu
    se desfășoară în aceste zile un eveniment cu o tradiție de 15 ani, ajuns în
    topurile internaționale: Târgul de Crăciun. În perioada 11 noiembrie 2022 – 2
    ianuarie 2023, cei care nu au timp să pătrundă în universul rural, însă ajung
    în oraș, îi vor cunoaște pe meșteșugari în cadrul acestui târg. Organizatorii
    au ales mereu să prezinte produse de calitate, hand-made, cât mai frumoase și
    cât mai deosebite.


    Adela Dadu, de la
    Asociația Județeană de Turism Sibiu, ne propune acum să mergem într-o comună
    situată în zona montană, străbătută de ulițe înguste. Găsim aici o moară veche
    de 100 de ani și o biserică ortodoxă aproape la fel de veche, din cărămidă, cu
    clopotniță din lemn. Un loc retras, cu tradiții vii. Este un loc care
    atrage deja ceva drumeți și iubitori de natură: Râul Sadului sau Țara
    Colibelor. Râul Sadului este o comună din Mărginimea Sibiului care încă și-a
    păstrat autenticitatea. Mai avem încă acele colibe ale ciobanilor, sus la
    munte, colibe din lemn, acoperite cu șindrilă. Chiar dacă multe din ele nu mai
    sunt folosite, au un pitoresc atât de frumos. Acolo, pe pășunat, unde iarba
    este proaspăt cosită, unde vegetația este abundentă, pentru că nu mai sunt atât
    de multe stâne, și unde bate adierea vântului și aduce ușor miros de pin și
    brad, acolo mă simt cel mai bine. Poate că pare un clișeu și ușor romanțat, dar
    fiind născută în zona asta, iubesc muntele mai presus de orice.


    În speranța că v-am convins, vă așteptăm și data viitoare cu o nouă
    destinație. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!


  • România şi securitatea flancului estic al NATO

    România şi securitatea flancului estic al NATO

    NATO continuă să-și întărească prezența defensivă pe
    Flancul Estic al Alianței în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina
    și al amenințărilor Federației Ruse la adresa securității Europei. După ce, săptămâna trecută,
    Franța a decis să trimită trupe şi echipamente performante suplimentare în
    România, primele două din cele zece convoaie militare franceze menite să
    întărească Flancul Estic al NATO sunt deja în drum spre baza militară de la
    Cincu din judeţul Sibiu.
    Aici s-a instalat grupul de luptă interarme al Alianței, prevăzut să
    adăpostească până la începutul anului viitor circa o mie de soldaţi europeni.
    În paralel, transporturi speciale de muniţie, hrană şi materiale de întreţinere
    a trupelor vor fi trimise spre România cu trenuri speciale.


    Franţa îşi onorează
    angajamentele luate faţă de NATO şi faţă de parteneri, a dat asigurări
    generalul de divizie Francois Goguenheim, comandantul Diviziei Terestre Europa
    Continentală: Avem mai multe acorduri şi
    facilităţi de lucru cu românii. Sunt motive de coerenţă. Este mai simplu să
    avem un dispozitiv unic amplasat într-o anumită locaţie, în loc să fie
    răspândit în mai multe zone. Mai multe state membre NATO şi-au amplasat
    dispozitivele în ţările din est. Franţa a ales România, iar acum s-a decis să ne
    creştem prezenţa. Am amplasat o structură de primire la Cincu, care este
    aproape gata, iar acum vom adăuga acest battalion
    .


    În plus, de la
    începutul războiului din Ucraina vecină, Forţele Navale Române sunt o prezenţă
    constantă pe Dunăre şi Marea Neagră pentru asigurarea securităţii navigaţiei în
    apele teritoriale româneşti. Astfel, la vărsarea Dunării în Marea Neagră, pe
    braţul Sfântu Gheorghe, România desfăşoară, în această perioadă, exerciţiul
    militar Danube Protector care include instrucţie şi trageri cu
    muniţie reală. Participă peste 300 de militari români conduși de Flotila
    Mihail Kogălniceanu, structură unică în NATO. Exerciţiul se desfăşoară la o distanţă de circa 300 de
    kilometri de peninsula Crimeea şi aproximativ 40 de kilometri de Insula
    Şerpilor.

    Colonelul Corneliu Pavel, purtător de cuvânt al Statului Major al
    Forţelor Navale Române: Aria
    de responsabilitate a Forţelor Navale Române cuprinde aproximativ 30.000 de
    kilometri pătraţi în Marea Neagră, un spaţiu maritim în care ţara noastră are
    şi infrastructură critică şi mă refer aici la platformele petroliere. Mediul
    volatil de securitate din Marea Neagră ne-a schimbat modul de acţiune şi ne-a
    făcut să ne readaptăm planurile de activităţi, exerciţiile au devenit mult mai
    complexe
    .


    În plan diplomatic, Ministerul de Externe de
    la București a anunțat, zilele trecute, acordarea unor contribuţii voluntare
    ale României la fondurile NATO dedicate întăririi rezilienţei şi capacităţii de
    apărare ale Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei şi Iordaniei, în valoare
    totală de până la 1,4 milioane de dolari. Decizia contribuie la creşterea
    profilului ţării în cadrul NATO, precum şi la consolidarea securităţii şi
    stabilităţii în proximitatea Flancului Estic, în special în regiunea Mării
    Negre.


  • Astra Film Junior: Doku-Festspiele für Kinder und Jugendliche in Hermannstadt

    Astra Film Junior: Doku-Festspiele für Kinder und Jugendliche in Hermannstadt





    Das Bildungsprogramm Astra Film Junior in Hermannstadt richtet sich an drei Altersgruppen (6+, 11+ und 15+) und umfasst Filmvorführungen in Kinos, gefolgt von pädagogischen Aktivitäten in Klassenzimmern, einem Comic-Wettbewerb und einem Filmworkshop. Jedes Jahr nehmen rund 27 000 Schüler an Astra Film Junior teil, das Programm bietet eine Auswahl der besten narrativen Dokumentarfilme für Kinder und Jugendliche. Gabriela Enache, Koordinatorin des Filmfestival für Jugendliche, erläutert den pädagogischen Ansatz:



    Das ASTRA-Filmfestival hat sich immer zum Ziel gesetzt, ein junges Publikum an den Dokumentarfilm heranzuführen. In den letzten Jahren haben wir daher sowohl im Kreis Hermannstadt als auch in anderen Orten des Landes Tourneen durchgeführt. Kinder aus Dutzenden von Ortschaften haben die Begegnung mit Sachfilmen sichtbar genossen. Abgesehen von Hermannstadt brachten wir die Veranstaltungen nach Bukarest, Klausenburg, Jassy, Temeswar, Baia Mare (Gro‎ß-Neustadt) und Deva (Diemrich). Zusätzlich zu diesen »ASTRA Film Junior on Tour«-Veranstaltungen haben wir uns auch mit der Ausbildung und Einführung von Jugendlichen in die Dokumentarfilmproduktion befasst. Wir haben zudem auch Aktivitäten für die jüngsten Zuschauer, für die wir einen Comic-Wettbewerb vorbereitet haben. Um zu erklären, worum es dabei geht: Nachdem die Kinder die Filme des Festivals gesehen haben, können sie sich ein eigenes Drehbuch ausdenken, verschiedene Geschichten erfinden und diese dann in Comics illustrieren. Wir unterstützen auch Lehrer und Erzieher mit verschiedenen Materialien und Lehrmitteln. Wir haben auch eine Reihe von Schulungen organisiert, um Lehrern den Dokumentarfilm näher zu bringen und ihnen zu helfen, diesen visuellen Unterricht weiter zu vermitteln. Und diese Ausbildung hat sich ausgezahlt, jetzt wir haben sogar einige »Astra Film Junior«-Lehrerbotschafter herangezogen und Partnerschaften mit Gymnasien und Schulen geschlossen, um die Dokumentarfilmerziehung zu erleichtern. Nun bieten wir im Rahmen des Festivals spezielle Vorführungen für Lehrer und Bildungsberater an, mit einer Reihe von Diskussionen im Anschluss an die Vorführung der Filme.“




    Die Organisatoren haben für das Publikum ab 6 Jahren Lebensgeschichten von Kindern im entsprechenden Alter vorbereitet. In den vorgeführten Filmen treten die Protagonisten aus der Anonymität heraus, indem sie über den Tellerrand hinausschauen, stets wissbegierig und einfühlsam sind. So etwa in Kids on the Silk Road — The Monkey King“ (Kinder auf dem Seidenweg: Der Affenkönig“), einem Kinder- und Jugend-Kurzfilm des dänischen Regisseurs Kaspar Astrup Schröder von 2019, in dem ein 11-jähriger chinesischer Junge namens Yang viele Entbehrungen und die Ablehnung seines Umfelds in Kauf nimmt, um für die Hauptrolle in einer klassischen Peking-Oper die Raffinessen der traditionellen chinesischen Kunst zu erlernen. In Die Götter von Molenbeek“, einer internationalen Koproduktion der finnischen Regisseurin Reetta Huhtanen, geht es um drei Kinder unterschiedlicher ethnischer Herkunft, die im Brüsseler Problemviertel Molenbeek zusammen aufwachsen und sich spielerisch existenzielle Fragen stellen.



    Für das junge Publikum ab 11 Jahren gilt es zu erfahren, wovon Kinder aus unterschiedlichen Ecken dieser Welt träumen. Asho aus Iran möchte ein berühmter Schauspieler werden (Asho, 2019). Ayana, ein neunjähriges Mädchen aus Kirgisien, hegt den Wunsch, Kokboru-Sportlerin zu werden. Dieses Reiterspiel wird bislang nur von männlichen Teilnehmern bestritten. Durch die Unterstützung ihrer Eltern hat Ayana aber beste Chancen, als erste weibliche Spielerin am Nationalsport Kirgisiens teilzunehmen (Ayana, 2019). In der niederländischen Produktion Julieta und die Schildkröten in der Plastiksuppe“ (2020) stemmen sich ein junges Mädchen und ihre Freunde auf einer Karibikinsel gegen die Verschmutzung der Ozeane.



    Auch für Teenager ab 15 Jahren hält das Festival Astra Film Junior entsprechende Filme parat. In Girl Gang“ (Die Mädchen-Bande“) erzählt die schweizerische Regisseurin Susanne Regina Meures aus dem Leben einer Teenie-Influencerin und lässt hinter die Kulissen blicken. In der tschechisch-slowakischen Koproduktion Caught in the Net“ (Gefangen im Netz“) wird die sexuelle Belästigung von Kindern im Internet thematisiert. Das Filmteam wagt ein kontroverses Experiment: Drei volljährige Schauspielerinnen geben sich auf sozialen Plattformen als 12-jährige Mädchen aus und warten ab. In nur zehn Tagen melden sich beinahe 2500 Männer. Und der norwegische Dokumentarfilm iHuman“ (2019) erzählt von künstlicher Intelligenz, Macht und sozialer Kontrolle. Mit verstörenden Einblicken in die boomende KI-Industrie zeigt er, wie die mächtige Technologie unsere Gesellschaft, unsere Zukunft und unser Selbstverständnis verändert.

  • Astra Film Junior

    Astra Film Junior

    Astra Film Junior, primul și cel mai amplu program de educație audiovizuală
    prin film documentar din țara noastră, se desfășoară la Sibiu, în perioada
    10-16 octombrie 2022, după doi ani de pauză. Gândit pentru trei categorii de
    vârstă (6+, 11+ și 15+), programul educativ AF Junior include proiecții
    cinematografice în săli de cinema, urmate de activități didactice în săli de
    clasă, concurs de benzi desenate și un atelier de film. În fiecare an,
    aproximativ 27 de mii de elevi participă la AF Junior, care prezintă o selecție
    a celor mai bune filme documentare narative pentru copii și adolescenți.

    Gabriela Enache, coordonatoare a festivalului Astra Film Junior. ASTRA
    Film Festival și-a propus încă de la început să inițieze publicul tânăr în
    filmul documentar, astfel că în ultimii ani am realizat un turneu atât în
    județul Sibiu, cât și în alte localități din țară. S-au bucurat de întâlnirea
    cu filmele de non-ficțiune copii din zeci de localități. În afară de Sibiu, aș
    menționa orașele București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Baia Mare, Deva. Pe
    lângă aceste turnee ASTRA Film Junior on Tour, ne-am preocupat și de educarea
    și inițierea în producția de film documentar a adolescenților. Dar avem
    activități și pentru cei mai mici dintre spectatori, lor le-am pregătit un
    concurs de benzi desenate. Ca să explic despre ce este vorba, după vizionarea filmelor
    din festival, copiii își pot imagina propriul scenariu, pot crea diverse
    povești pe care să le ilustreze apoi în benzi desenate.

    De asemenea, venim în
    sprijinul profesorilor și învățătorilor cu diverse resurse materiale, didactice.
    Am organizat și o serie de training-uri pentru pentru a-i aduce pe profesori mai
    aproape de filmul documentar și pentru a-i ajuta să să intermedieze cumva
    această educație vizuală. Și această educație a dat rezultate, chiar avem
    câțiva ambasadori în rândul profesorilor ai Astra Film Junior, avem parteneriate
    cu licee și școli pentru demersul nostru care urmărește facilitarea educației
    în ceea ce privește filmul documentar. Acum, în cadrul festivalului, avem
    proiecții speciale pentru cadrele didactice și consilierii educativi, cu o
    serie de dezbateri după vizionarea filmelor respective.


    Organizatorii au pregătit pentru spectatorii din categoria 6+ povești de
    viață ale unor copii cu vârste apropiate de ale lor, copii care au ieșit din
    anonimat prin gândirea în afara tiparelor, dorința constantă de cunoaștere
    și perspicacitate. Yang, un băiat de 11 ani din China, face multe sacrificii
    pentru a învăța tot ceea ce înseamnă teatrul tradițional chinezesc
    (Regele-maimuță, 2019). Aatos, Amine și Flo, trei prieteni nedespărțiți
    dintr-un cartier din Bruxelles, caută răspunsuri la întrebări de oameni mari
    (Aatos și lumea, 2019).


    Spectatorii din categoria 11+ vor afla ce visează copiii din diferite
    colțuri ale lumii: Asho, din Iran, își dorește să devină actor renumit
    (Asho, 2019); Ayana, o fată din Kârgâzstan, ar vrea să fie pe primul loc la un
    sport exclusiv masculin (Ayana, 2019); Rehad, din Danemarca, vrea să devină
    crescător de porumbei (Băiatul cu păsările, 2019), iar Julieta, o tânără din
    Olanda, inițiază o acțiune de ecologizare a oceanului, pe care îl consideră
    a doua ei casă (Julieta și țestoasele, într-o supă de plastic, 2020). Liceenii
    vor descoperi, în programul dedicat categoriei 15+, viața uneia dintre cele
    mai urmărite fete de 14 ani de pe Instagram (Gașca de fete, 2022), maturizarea
    artistică a unei cântărețe norvegiene care abandonează școala pentru a deveni
    vedetă pop (Aurora, 2019) sau modul în care imaginea dictatorului comunist
    Nicolae Ceaușescu este percepută de către adolescenții zilelor noastre
    (Pentru mine tu ești Ceaușescu, 2021). Prin filmele documentare selectate
    pentru ei, tinerii învață cum să reacționeze în fața prădătorilor
    sexuali din mediul online (În plasa prădătorilor sexuali, 2020) şi care sunt
    efectele răspândirii rapide a inteligenței artificiale – salvarea umanității
    sau, dimpotrivă, controlul total al acesteia (iHuman, 2019).


  • În inima Transilvaniei, la Sibiu

    În inima Transilvaniei, la Sibiu


    Situat în centrul României, în Transilvania, județul Sibiu reprezintă un adevărat izvor de cultură și de civilizație, impresionând mereu prin varietatea formelor turistice pe care le propune. Pe de altă parte, pe oriunde ar ajunge turiștii în orașul Sibiu, străduțele înguste ale orașului îi îndreaptă spre piețele centrale, Piața Mare, Piața Mică, Piața Huet, dar și spre celelalte piațete laterale din centrul istoric al Sibiului, spune Adela Dadu, de la Asociația Județeană de Turism Sibiu, ghid de turism.


    “Toate drumurile duc în primul rând în Piața Mare. Este piața centrală. Este sufletul orașului și a fost dintotdeauna, timp de secole, sufletul orașului. Este o piață largă, în care mașinile nu au acces, așa că este pietonală. Oamenii au spațiu și loc suficient să se bucure de clădirile dimprejur. Chiar și stând la o terasă, la o cafea, la un pahar de vin, turiștii sunt atrași în primul rând de ochii curioși, care stau așa pe acoperișuri. Sunt acele lucarne, acele ferestre care se văd pe acoperișurile clădirilor și care incită din la prima vedere. Sunt niște detalii arhitecturale tipice Sibiului. Noi le și spunem Ochii Orașului. Evident că piața este dominată de importantul palat al lui Samuel von Brukenthal, actualul Muzeu de Artă al Sibiului. Aici avem o galerie extraordinară de artă europeană, în special flamandă, dar și Galeria de artă românească. Este un palat în stil baroc, care atrage toate privirile. Avem, apoi, clădirea Primăriei, care este o clădire în stil art nouveau, ceva mai recentă, de secol XX, și Biserica Romano-Catolică, o biserică de un baroc târziu, de secol XVIII, care este funcțională. Slujba este oficiată și acum în limbile română, maghiară și germană.”



    Anul 2007, în care Sibiu a fost capitală culturală europeană, a fost o revelație din punct de vedere turistic, spune Adela Dadu din cadrul Asociației Județene de Turism Sibiu, ghid de turism. Atunci, autoritățile locale și-au dat seama cât de bine se combină turismul cu evenimentele culturale sau sportive. “Agenda cultural-sportivă a orașului a fost într-o dinamică extraordinară și s-a transformat foarte mult. Am învățat și noi de la un an la altul. Astfel că și anul acesta, de exemplu, am avut o agendă extraordinar de bogată săptămânal, enorm de multe evenimente pentru toate gusturile, pentru iubitorii de muzică, de dans, de teatru și de sport. Amintesc Maratonul Sibiului, Turul de Ciclism. Toate sunt încununate de Festivalul Internațional de Teatru, care este al treilea festival ca dimensiune din Europa, după cel din Edinburgh și Avignon, un festival al artelor spectacolului. Anul acesta a adus peste trei mii de artiști la Sibiu, din peste 60 de țări. Festivalul se desfășoară în fiecare iunie. Așa că turiștii sunt invitați în fiecare iunie, în general în prima parte a lunii, timp de 10 zile, la 70, 80 de evenimente pe zi: expoziții, concerte, animații stradale. Avem și Festivalul Internațional de Jazz, festivalul dedicat folclorului tradițional Cântecele Munților, Târgul Olarilor. Sunt foarte multe. Poate nu avem timp suficient să le amintesc pe toate.”



    Dacă aveți mai mult timp la dispoziție pentru a vizita și împrejurimile orașului Sibiu, există două zone importante din punct de vedere turistic, spune Adela Dadu. “Avem zona montană, zona Munților Făgăraș și Cindrel, așa-numita zonă a Mărginimii Sibiului, cu 18 sate tradiționale, situate la poalele munților. De cealaltă parte, avem zona colinară, zona fostelor sate sătești, zona pe care noi o denumim Colinele Transilvaniei. Cei care merg înspre zona montană, spre Mărginime, se pot bucura de specificul pastoral, încă bine păstrat al satelor, de tradiții, de diverse evenimente pe care aceștia le organizează pe parcursul întregului an, dedicate meșteșugăritului, obiceiurilor locale, folclorului. Iar, acum, pentru că tot se apropie iarna, Gura Râului, Rășinari, Săliște sunt cunoscute pentru tradițiile pe care încă le păstrează, tradiții prilejuite de sărbătorile de iarnă.


    În Mărginimea Sibiului avem stațiunea montană Păltiniș, unde sunt mai multe pârtii de schi. Pârtiile din cadrul complexului Arena Platoș, dar și pârtia Oncești, sunt dedicate amatorilor, iubitorilor de schi, familiilor, copiilor, celor care doresc să se inițieze în schi și snowboard. Ele vor fi probabil deschise începând cu luna decembrie. Tot de aici se pornește pe diverse trasee de drumeție nu doar din Păltiniș, ci și din zona satelor din Mărginime. Sunt nenumărate trasee de drumeție sau de mountain bike care au fost remarcate cu prilejul proiectului “Anii Drumeției”, un proiect care se desfășoară începând de anul trecut în Sibiu și care este finanțat de Consiliul Județean Sibiu. Prin intermediul acestuia, am început un amplu proces de remarcare și de reorganizare a traseelor de drumeție. Mai mult decât atât, turiștii ar trebui să știe că în fiecare weekend se organizează drumeții în județul Sibiu, fie că este zona montană, fie este că este zona colinară, alături de un ghid profesionist, care sunt promovate pe pagina de Facebook “Anii Drumeției”.



    Viziunea Asociației Județene de Turism Sibiu se concentrează în perioada următoare asupra ecoturismului, ocazie cu care a fost organizat recent și Târgul de Ecoturism. Pe lângă această latură, se adaugă și dorința de promovare turismul stării de bine, a celui de wellness. Astfel, vedetele sunt produsele locale și o nutriție sănătoasă. Acestea, împreună cu experiențele în natură, sunt ingredientele ideale pentru o vacanță în care vă puteți desprinde de viața agitată de zi cu zi. Însă care sunt impresiile turiștilor? Adela Dadu din cadrul Asociației Județene de Turism Sibiu, dar și ghid de turism. “Zi de zi interacționăm cu turiștii străini și ne încântă faptul că sunt surprinși într-un mod cât mai plăcut. Chiar zilele trecute aveam niște turiste din Canada care au vizitat zona și care spuneau că regretă că și-au luat doar două săptămâni, fiindcă ar fi avut nevoie, probabil, de o lună ca să experimente întreaga zonă a Transilvaniei. Se bucură de autenticitate, se bucură de gastronomie, de peisajele foarte diversificate, de arhitectura locală, de primirea blândă și prietenoasă a localnicilor și a comunităților. Sunt, poate, elemente cu care noi suntem obișnuiți, dar, pentru mulți dintre ei, acestea sunt unice. Și pe noi ne bucură. Asta ne încurajează. Ne dă foarte mult avânt.”



    În centrul Sibiului există mai mulți operatori care închiriază biciclete electrice. În cazul în care timpul vă permite, puteți merge cu acestea pe traseele de drumeție marcate din colinele Transilvaniei, inclusiv pe Via Transilvanica sau în zona montană.







  • Sibiu, at the heart of Transylvania

    Sibiu, at the heart of Transylvania


    Located in the centre of Romania, in Transylvania, Sibiu county is a place where history and civilisation meet with beautiful nature, which makes for a perfect travel destination. As for the city of Sibiu, it is full of narrow streets leading to the three main squares, the Big Square, the Little Square and Huet Square, as well as to other squares on the outskirts of the city centre. Adela Dadu, a travel guide with the Sibiu County Tourist Association, tells us more:



    “All roads go, first of all, to the Big Square, the citys central square. This is the heart and soul of the city and has been so for centuries. Its a large pedestrian-only square that affords visitors a beautiful view of the surrounding buildings. Sitting at one of the many cafes and restaurants in the square, the first thing visitors to the city will note are the eyes in the rooftops, that is the eye-shaped dormer windows which are typical of Sibius architecture. We call them the eyes of the city. The main square is dominated by the imposing palace of Samuel von Brukenthal which today houses Sibius Museum of Art. This baroque building is home to an extraordinary collection of European art, especially Flemish, and of Romanian art. Another highlight of the main square is the 20th century City Hall built in the Art Nouveau style and the 18th century Roman-Catholic Church with its late baroque architecture where services are still held. Mass here is officiated in Romanian, Hungarian and German.”



    2007, when Sibiu held the title of European capital of culture, was a revelation from a tourist point of view, says Adela Dadu. The local authorities realised then how well tourism can be combined with cultural activities and sports:



    “The citys cultural and sports agenda has been incredibly busy. Weve also learnt a lot from one year to the next. This year again the agenda was very busy every week, there have been lots of events for all tastes, from music to dance, theatre and sport. To mention just a few, these included the Sibiu Marathon and the Cycling Tour. Crowning it all is the International Theatre Festival, which is Europes third largest festival of this kind after Edinburgh and Avignon. A festival of the performing arts, it brought together over 3,000 participants from 60 different countries. It takes place every year in June, generally in the first half, and lasts ten days, with a line-up of 70-80 different events every day, including exhibitions, concerts and street performances. Another event hosted by Sibiu is the International Jazz Festival, a festival dedicated to traditional folklore called The Songs of the Mountains, and a pottery fair.”



    If you have time, its also worth visiting the surroundings of Sibiu, where there are two main tourist areas, says travel guide Adela Dadu:



    “The mountain area around Făgăraș and Cindrel mountains, known as Mărginimea Sibiului, contains 18 traditional villages located at the foot of the mountains. On the other side lies the hilly area with the former Saxon villages, known as the Transylvanian Hills. Visitors to the mountain area, to Mărginime, will enjoy the still well-preserved pastoral traditions of the villages, with lots of local events held all year round, including crafts fairs, local customs and folklore. The villages of Gura Râului, Rășinari and Săliște, for example, are known for their traditions associated with the winter holidays. Mărginimea Sibiului is home to the mountain resort of Păltiniș, with its many ski slopes. The tracks at Arena Platoș and Oncești are perfect for beginners, families with children and snowboarding and will probably open in December. Different hiking routes also begin here, not just in Păltiniș, but also the other villages in the Mărginime. There are lots of hiking and biking routes and theres also a project to promote them launched last year and funded by the Sibiu County Council. The project involves re-marking and re-organising the hiking routes. Also, hikes with professional guides are organised every weekend in Sibiu county, both in the mountain and hilly area, details of which can be found on the projects Facebook page, Anii Drumeției.”



    The strategy of the Sibiu County Tourist Association is now focusing on ecotourism, with an ecotourism fair even being held recently, as well as on wellness tourism, with the local products holding pride of place. We asked Adela Dadu what kind of response she got from tourists themselves:



    “We interact with foreign tourists every day and are pleased to see that they are pleasantly surprised. It was only a few days ago that some tourists from Canada were telling us that they regret only taking two weeks and that they would have probably needed a month to see the whole of Transylvania. Tourists appreciate the authenticity of the area, the local food, the diverse landscape, the architecture and the friendly welcome they get from the locals and the communities they visit. These are perhaps things weve grown used to, but which are unique for them. And were naturally very pleased. Its like wind to our sails.”



    In the centre of Sibiu visitors will find a few places where they can rent electric bikes, which will make it easier uphill on one of the marked routes in the Transylvanian hills, including Via Transilvanica, or in the mountain area.


  • Franz Liszt, voltă tru văsiliili române

    Franz Liszt, voltă tru văsiliili române

    Tru 1846, pianistul și compozitorlu Franz Liszt — ţi eara ună ţelebritate internațională tru aţelu kiro – ș-ahurhi aţea ditu soni mari voltă a lui europeană tru partea sud-estică a continentului.


    Cu aestă furñie, ţănu recitaluri, anamisa di alţă căsăbadz, și tru Viena, Sibiu, București, Iași, Cernăuți, Constantinopol, Odessa, dimecu ş-bitisi volta tru Rusia țaristă. Tru andreu 1846, agiundzea București, tru capitala Țarăllei Românescă, iu fu aştiptatu di marli kihăe Mihai Ghica și iu, tru yinaru 1847, vrea s’concerteadză tru pălatea a domnitorlui Gheorghe Bibescu. Tru capitala Țarăllei Românească, cosmopolitlu muzician s’adună cu ună societati ahoryea, mplină di uspiţălle și ciudioasă, cari nica naviga anamisa di orientul predominantu până atumţea și occidentul cari ahuhrea s’hibă aştiptat tru casili a elităllei, prota ş-prota. A deapoa elita — neise kihăeadzlli și burghezia ţi ghiuşbilea acăţa ñiedzu — agiumsi pi hopa di modernizari, maxus, pritu cilimeañilli ţi avea ahurhită cu ună praxi occidentală și ahurhea s’hibă vidzuţ ca entităț individualizate, nu maş tu harea di clirunomlli miniaturali ali tradiție pi torlu a părințăloru. Nicoleta Roman, istoric specializat ti secolul XIX, cundilleadză turlia tru cari s-alăxiră gusturli artistiţi și praxea a cilimeañiloru tru Moldova și Țara Românească, tru prota parti a secolui XIX.


    Nicoleta Roman. Tru secolul XVIII va-lli videmu aeşţă cilimeañi reprezentaț tru tablourli votivi purtânda ună turlie idyili strañe cata cum purta părințălli a lor, ama tru format ma ñic tra să spunu aesta. Ti aţea tablourli votive reprezintă un izvuru extraordinaru tra să studiadză aparența a cilimeañiloru ditu elită. Deapoa turlia tru cari elli eara prăxiţ: cama multu acasă cu profesori cari, tu inşita di secolu XVIII, yinu maxus ditu mediul gărţescu, di itia că eara prezenti dumniili fanariote, ama cu treaţirea cătă secolul XIX, profesorlli suntu francezi, pțăñi ditu elli ghirmañi și nica ma pţăñi englezi. Practic aeșţă profesori aduc cultura occidentală cătră spațiul sud-est european și cătră văsiliili români, iara părințălli cilăstăsescu s’află ună ziyă anamisa di aesti influențe. Avem deapoa burghezia tru formare cari ari ca motor maxus prămătefţălli cari cilăstăsescu multu di multu tra s’cacaţă torlu ti atea ţi vedu tru familiili princiare ică la kihăeadz. Și atumţea investescu tru cilimeañi, tru praxea a lor ică tru aparența ali praxi. Și aesta diferențiadză aestă ficiurami ali elită și ali burghezie andicra di cilimeañilli di la hoară.


    Alăxearea a paradigmăllei educaționale cadealihea că aduţi, și ună alăxeari a gusturilor estetiţi. Ti aţea, un reprezentantu pritu excelență ali muzică occidentală cata cum Franz Liszt s-hărsi di multu succes la București și Iași. Tru capitala ali Moldovă, cătă iu ankiseaşti tru yinaru 1847, kinduri tru casa a vistierniclui Alecu Balș iu deadi și un recital tra cari ălli si adusi nica di Paris un pian Erard. Instrumentele profesioniste di aestă turlie s’pari că nica eara cu ixiki tru văsiliili române, tu aţelu kiro. Publicațiile a kirolui, iu angrăpsea tinirlli intelectualii cari vrea s’llia parti la revoluția ditu 1848 și s’alumtă tră modernizarea a văsiliillei, aprukea articoli di alăvdari şi tiñie ti Liszt. Tru arada lui, artistul “profita” cu arastea a turneului a lui di avea şi sinferu ti foclorlu românesc și andreapsi ligături cu compozitorlli autohtoni, cum vrea s’hibă cu aţelu cari angrăpsi muzica tra Hora Unirillei, di agiumsi himnul a protăllei uniri ditu 1859. Nicoleta Roman:



    Lizst mi arisi multu di multu di itia că el nkisi volta pritu tută Europă di Sud-Est și avu furteaţa tra s’ţănă keptu dinintea a unlui program di concerte multu ancărcatu. Easti ţiva ti ciuduseari şi tiñiseari tru aţea epocă, pi aţea ilikie, căţe avea aproapea 40 di añi. Aestu şingiru di concerte tru Sud-Estul ali Europă easti aţea ditu soni ţi va u facă cu aestă furteaţă și mini ălu vedu ca hiinda personajlu cari ancurpilleadză nai cama ghini andamasea anamisa di Vestu și Estu. El easti un produs cadealihea a culturăllei occidentală, ama ari ună arăzgă ţi lu-agiută s’akicăsească Europa de Sud-Est. Tutunăoară tru concertele a lui nu alasă nanăparti elementul local și-lu videm colaborânda cu compozitorlu Alexandru Flechtenmacher ili cu alti personalităț di la noi.



    Hiinda un mari sinfirisitu ti folclor sud-est european, pi cari lu-ari şi prilucrată tru compozițiile a lui, Franz Liszt lli-ari audiată, s’pari, tru Văsiliili Române și pi niscănţă di rapsozlli populari cu anami tru epocă, cata cum Barbu Lăutarul. A deapoa, dukimăsitu ti anamea a lui și nihiinda cilăstisitoru ti păradz, Liszt ștea s’aproaki și publiclu ma puțănu avut. Nicoleta Roman. Putemu să spunem că avea purtaticlu a unlui star. Ștea cari easti și căte ari ananghi di succesu. Tamam haristusită a stilului a lui și a turliillei tru cari cânta putea s’agiungă la sensibilitatea a iţi kihăe ică a sultanlui, di itia că fu și la Constantinopol. Ama aprăftăsea s’emoționeadză și persoanili ma puțănu avuti. Tamam ti aesta eara ahât căftatu, căte ștea s’facă spectacol tru perioada 1846-1847 cându eara vinitu aoa. Tutu cu tutu, avu vazi, fu aclamat și sălliurli fură mplini. Lipseaşti ama să spunem că el cântă ahât tra elită, ama feaţi concerte și tra persoane cari viniră gratuit ică intrară fără s’păltească un tadi păhă.


    Nkisinda di Iași, după un şcurtu popas tru căsăbălu-portu la Dunăre, Galați, Franz Liszt ankisi ma largu cătă Constantinopol (Istanbul) și Odessa.


    Autoru: Christine Leşcu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Jurnal Românesc – 29.08.2022

    Jurnal Românesc – 29.08.2022

    România va
    continua să fie cel mai important susţinător al Republicii Moldova, al
    cetăţenilor săi şi al integrării sale europene, a transmis preşedintele Klaus
    Iohannis, cu ocazia împlinirii a 31 de ani de la proclamarea independenţei
    statului vecin. Şi prim-ministrul Nicolae Ciucă a evocat sprijinul îndelungat
    oferit Chişinăului de administraţia de la Bucureşti. România a fost
    alături de fraţii de peste Prut, de guvernele de la Chişinău, încercând să
    ajute la dezvoltarea instituţională, economică şi la procesul de democratizare
    şi integrare europeană, a spus premierul. El a amintit că ţara noastră a
    fost prima care a recunoscut independenţa Republicii Moldova şi a fost în
    permanenţă aproape în parcursul său de dezvoltare şi apropiere de spaţiul
    european. Comuniunea de limbă, istorie şi cultură a cetăţenilor noştri va
    fi întregită printr-un viitor comun în spaţiul european al democraţiei şi
    valorilor comune, a conchis şeful executivului român. La rândul său, preşedintele
    moldovean Maia Sandu a condamnat invazia Ucrainei de către Rusia şi a invocat
    dreptul şi dorinţa moldovenilor de a trăi într-o ţară liberă şi de a-şi decide
    singuri soarta. Republica Moldova şi-a proclamat independenţa de fosta Uniune
    Sovietică la 27 august 1991.




    Caravana
    Românii merită în Schengen a fost lansată de organizaţia PES
    activists România, o reţea a membrilor şi simpatizanţilor Partidului Social
    Democrat. Iniţiatorii îşi propun să strângă peste 40.000 de mesaje de sprijin
    din partea românilor pentru aderarea ţării noastre la spaţiul european de
    liberă circulaţie. Aderarea României la spaţiul Schengen este tot mai
    aproape şi poate asigura românilor drepturi depline şi oportunităţi economice
    semnificative pentru ţara noastră, a declarat europarlamentarul Victor
    Negrescu. El a explicat că cetăţenii români au posibilitatea să le trimită
    liderilor europeni, prin intermediul cărţilor poştale puse la dispoziţie,
    mesajele lor de susţinere pentru acest deziderat. Campania Românii merită
    în Schengen este al doilea astfel de demers după România cere în
    Schengen, lansat în 2015, care a strâns zeci de mii de semnături pentru o
    petiţie ce a fost transmisă instituţiilor europene şi care a condus la o
    rezoluţie de sprijin adoptată de Parlamentul European. Poziţia Comisiei
    Europene este că România îndeplineşte toate criteriile tehnice pentru a fi
    primită în Spaţiul Schengen, însă decizia aderării este una politică şi se
    poate lua, în Consiliul UE, doar cu unanimitatea voturilor statelor membre.




    Europarlamentarul
    Nicu Ştefănuţă a transmis că intenţionează să le ceară ajutorul românilor
    stabiliţi în străinătate pentru construcţia noului spital din Sibiu, o
    investiţie pe care Consiliul Judeţean intenţionează să o realizeze, însă pentru
    care nu există deocamdată finanţare. Îmi doresc ca Sibiul să aibă în
    continuare finanţare europeană pentru acest spital foarte important. (…) în
    România s-au făcut spitale şi prin iniţiative private şi este şi una din ideile
    pe care le-am discutat cu echipa mea de la Bruxelles, să încercăm să mobilizăm
    şi diaspora sibiană din Europa, să încercăm să punem mereu presiune să aducem
    fonduri inclusiv din privat, încât proiectul să se realizeze, a declarat
    eurodeputatul român. Proiectul a fost evaluat de administraţia locală sibiană
    la câteva sute de milioane de euro. În luna iulie, Nicu Ştefănuţă, membru al
    Uniunii Salvaţi România, s-a adresat Comisiei Europene pentru a cere
    clarificări asupra criteriilor pe seama cărora noul Spital Judeţean Sibiu ar fi
    fost exclus din lista de beneficiari eligibili din Planul Naţional de Redresare
    şi Rezilienţă.




    Ministerul de
    Externe informează că mai multe organizaţii sindicale din industria aeronautică
    spaniolă au anunţat o grevă a însoţitorilor de zbor ai companiei aeriene Iberia
    Express în perioada 28 august – 6 septembrie, ceea ce va genera blocaje ale
    curselor operate de companie. MAE le recomandă cetăţenilor români care se află,
    tranzitează sau intenţionează să călătorească pe cale aeriană înspre şi dinspre
    Spania să se informeze din timp cu privire la situaţia zborurilor contractate,
    consultând pagina web sau contactând direct operatorul de zbor. Conaţionalii
    pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Consulatului General
    al Românei la Madrid +34 917 34 40 04. Bucureştiul recomandă, totodată,
    consultarea paginilor de Internet mae.ro, madrid.mae.ro, easyjet.com şi
    reaminteşte faptul că cetăţenii români au la dispoziţie aplicaţia mobilă
    Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi sfaturi de
    călătorie actualizate.


  • Târgul de Carte Gaudeamus Radio România, ediția Sibiu 2022, 12 – 16 august, Piața Mare

    Târgul de Carte Gaudeamus Radio România, ediția Sibiu 2022, 12 – 16 august, Piața Mare

    Târgul de Carte Gaudeamus Radio România revine în vârf de sezon estival în Piața Mare din Sibiu, între 12 și 16 august. Vechiul și atât de îndrăgitul centru istoric al orașului va găzdui în următoarele zile tot ce e mai nou și mai atractiv pe piața de carte din România, îmbogățind astfel cu un nou punct de maxim interes programul sibienilor și al celor care vor alege să petreacă aici câteva zile de vacanță.

    Evenimentul este organizat de Radio România, prin Echipa Gaudeamus și Radio România Regional (Cluj, Sibiu și Brașov), cu sprijinul Primăriei Sibiu, iar deschiderea oficială a ediției va avea loc vineri, 12 august, la ora 12:00.

    Președintele de onoare al Târgului de Carte Gaudeamus Radio România din Sibiu va fi, în acest an prof. univ. dr. Constantin Necula, preot, scriitor și cadru didactic, la fel de îndrăgit în fiecare dintre aceste ipostaze.

    Târgul va fi deschis între orele 11:00 și 22:00, în primele patru zile, și între orele 11:00 și 20:00, marți, 16 august; accesul publicului este liber.


    Cei peste 30 de participanți, printre care figurează cele mai prestigioase edituri din țară, alături de care își găsesc cu succes locul distribuitori de muzică și jocuri – să nu uităm că suntem în vacanță! – vor însufleți pentru câteva zile una dintre cele mai cunoscute și deja foarte animate destinații turistice din România, într-un oraș cu o bogată tradiție culturală.

    Cele mai fierbinți apariții editoriale, ieșite în ultimele zile de sub tipar, lansări de carte și sesiuni de autografe cu câțiva dintre scriitorii români pe val în acest moment, concursuri cu premii în cărți, reduceri și oferte speciale, vor transforma Piața Mare din Sibiu într-o destinație de neratat pentru pasionații de lectură.

    Pentru aceia care și-au încheiat deja vacanța și nu vor putea ajunge la fața locului, website-ul www.gaudeamus.ro va aduce un strop din atmosfera inegalabilă a Târgului de Carte Gaudeamus prin intermediul standurilor virtuale ale tuturor participanților, pe care le va găzdui în intervalul 12 – 16 august, dar mai cu seamă prin evenimentele transmise live din Piața Mare.

    Ediția Sibiu a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România a fost reluată în septembrie 2021, după o pauză de 13 ani, fiind unul dintre foarte puținele evenimente de acest gen organizate în țara noastră în condiții de pandemie. Excelentul impact pe care târgul l-a avut asupra publicului cu acest prilej, a determinat adăugarea ediției Sibiu pe harta Gaudeamus Radio România și în acest an, cu șanse reale de a deveni un reper constant al verilor noastre culturale.

    Eveniment organizat de Radio România.

    Parteneri media: Agenția de Presă Rador și Ora de Sibiu.

  • L’autoroute Sibiu –Pitesti, un pas en avant

    L’autoroute Sibiu –Pitesti, un pas en avant


    D’une longueur totale de presque 580 kilomètres, l’autoroute
    A1 commence à Bucarest et elle est censée relier la capitale à Nadlac, à la
    frontière avec la Hongrie, en passant par Pitești, Sibiu, Deva, Timișoara et
    Arad. A jeter un coup d’oeil sur la carte, on remarque qu’il faudrait encore de
    10 kilomètres d’autoroute, constitués principalement de tunnels, entre les localités roumaines de
    Lugoj et Deva et de 120 kilomètres d’autoroute dans la vallée de l’Olt pour que
    le corridor européen reliant le
    poste-frontière Nădlac 2 du port de Constanta, à la Mer Noire soit prêt. Tandis
    que pour le tronçon du département de Timiş, six constructeurs se disputent le
    contrat dont on ne saurait garantir la signature d’ici la fin de l’année, les cinq sections de l’autouroute Sibiu -
    Piteşti ont depuis le 1er août, des contrats en vigueur. D’ailleurs, les travaux
    de construction du premier et du dernier tronçon ont déjà démarrés, et selon le
    calendrier officiel, dans six ans, l’autoroute Sibiu – Piteşti devrait être terminée.

    Cela permettra à
    la Roumanie d’avoir sa première autoroute traversant les Carpates, se félicite
    le ministre des Transports, Sorin Grindeanu, lors de la
    signature du contrat pour la construction des 37 kilomètres du troisième lot de
    l’autoroute Sibiu – Piteşti. Il s’agit d’un contrat d’un montant de 5,3
    milliards de lei, soit d’un milliard d’euros, prévoyant une période de douze
    mois pour la projection et de quatre ans pour l’exécution. Il convient de préciser
    que la section dont il est question est la plus difficile à construire, puisque
    elle implique 95 ponts et passages, un tunnel à deux galeries indépendantes,
    chacune longue de 1,7 kilomètres, deux noeuds routiers et un écoduc. A l’heure
    où l’on parle, les travaux de construction ont pris une belle avancée sur la
    section entre Sibiu et Boiţa, ce qui fait que ce tronçon pourrait être inauguré
    avant Noël, affirme le ministre Grindeanu qui ajoute: « Nous avons désigné les gagnants des appels d’offre
    pour toutes les cinq sections de l’autoroute Sibiu-Piteşti. Parmi elles, la première, celle qui relie
    Sibiu à Boita, a des chances d’être mise en service avant la fin de l’année.
    Voilà qu’après tant de retard, les contrats sont enfin signés. Du coup, on
    espère que les entreprises gagnantes respectent leurs délais et que le pays ait
    enfin, au bout des dizaines d’années d’attente, sa première autoroute qui
    traverse les Carpates.


    Reste à voir si les constructeurs arrivent à respecter leurs
    engagements, en sachant que celui qui est en charge de la troisième section d’autoroute
    est le même censé construire les 30 kilomètres d’autoroute entre Piteşti et Curtea de Argeş. Une section beaucoup plus
    facile à réaliser, mais dont les travaux ont pris du retard. Dragoş Burlan, de la part de l’entrepreneur, explique : « Les 32 kilomètres d’autoroute sont parsemés de 146
    petits ponts ce qui nous oblige à diviser le terrassement tous les 30, 50 ou
    100 mètres. Or, pour pouvoir nous occuper des travaux de terrassement, il faut
    d’abord nous occuper des ponts. Cela fait seulement cinq semaines qu’on a commencé
    à faire les terrassements. »


    Par ailleurs, le ministre des Transports a annoncé que
    deux autres chantiers seront inaugurés en août, sur l’autoroute A7 dite de la
    Moldavie, reliant Ploieşti à Paşcani, grâce à des financements obtenus via le
    Plan national de relance et de résilience. (Trad. Ioana Stancescu)







  • Franz Liszt, în turneu în țările române

    Franz Liszt, în turneu în țările române


    În 1846, pianistul și compozitorul Franz Liszt – deja o celebritate internațională în acel moment – și-a început ultimul său mare turneu european în partea sud-estică a continentului. Cu acest prilej, a susținut recitaluri, printre alte orașe, și la Viena, Sibiu, București, Iași, Cernăuți, Constantinopol, Odessa, așadar încheindu-și turneul în Rusia țaristă. În decembrie 1846, poposea la București, în capitala Țării Românești, unde a fost găzduit de marele boier Mihai Ghica și unde, în ianuarie 1847, avea să concerteze în palatul domnitorului Gheorghe Bibescu. În capitala Țării Românești, cosmopolitul muzician a găsit o societate aparte, ospitalieră și curioasă, care încă naviga între orientul predominant până atunci și occidentul care începea să fie primit în casele elitei, mai întâi. Iar elita – adică boierimea și burghezia de-abia în formare – a început să se modernizeze, mai ales, prin copii care deja primeau o educație occidentală și începeau să fie văzuți ca entități individualizate, nu doar ca moștenitorii miniaturali ai tradiției întruchipate de părinți. Nicoleta Roman, istoric specializat pe secolul XIX, punctează modul în care s-au schimbat gusturile artistice și educația copiilor în Moldova și Țara Românească, în prima parte a secolului XIX.


    Nicoleta Roman. În secolul XVIII îi vedem pe acești copii reprezentați în tablourile votive purtând oarecum aceeași vestimentație ca și părinții lor, dar în format mai mic ca să zic așa. De aceea tablourile votive reprezintă o sursă extraordinară pentru a studia aparența copiilor din elită. Apoi modul în care ei erau educați: mai mult acasă cu profesori care, la final de secol XVIII, provin în special din mediul grecesc, datorită prezenței domniilor fanariote, dar pe măsură ce trecem în secolul XIX, profesorii sunt francezi, puțini din ei germani și mai puțini englezi. Practiv acești profesori aduc cultura occidentală către spațiul sud-est european și către țările române, iar părinții încearcă să găsească un echilibru între aceste influențe. Avem apoi burghezia în formare care are ca motor în special negustorii care încearcă foarte mult să imite ceea ce văd la familiile princiare sau la boieri. Și atunci investesc în copii, în educația lor sau în aparența educației. Și asta diferențiază această copilărie a elitei și a burgheziei față de copii de la sat.



    Schimbarea paradigmei educaționale denotă, evident, și o schimbare a gusturilor estetice. De aceea, un reprezentant prin excelență al muzicii occidentale precum Franz Liszt s-a bucurat de mult succes la București și Iași. În capitala Moldovei, spre care pleacă în ianuarie 1847, a locuit în casa vistiernicului Alecu Balș unde a dat și un recital pentru care i s-a adus chiar de la Paris un pian Erard. Instrumentele profesioniste de acest tip se pare că încă lipseau în țările române, pe atunci. Publicațiile vremii, unde scriau tinerii intelectualii care aveau să participle la revoluția din 1848 și să lupte pentru modernizarea țării, găzduiau articole laudative despre Liszt. La rândul său, artistul “profita” de pe urma turneului său interesându-se de folclorul românesc și stabilind contacte cu compozitorii autohtoni, cum ar fi cu cel care a scris muzica pentru Hora Unirii, devenit imnul primei uniri din 1859. Nicoleta Roman:



    Lizst mi-a plăcut foarte mult pentru că el chiar a parcurs întreaga Europă de Sud-Est și a avut forța de a rezista unui program de concerte foarte încărcat. E ceva de admirat în epoca respectivă, la vârsta aceea, căci avea aproape 40 de ani. Această serie de concerte în Sud-Estul Europei este ultima pe care o va mai face cu această forță și eu îl văd drept personajul care încorporează cel mai bine întâlnirea dintre Vest și Est. El este un produs într-adevăr al culturii occidentale, dar are o origine care îl ajută să înțeleagă Europa de Sud-Est. Totodată în concertele sale nu exclude elementul local și-l vedem colaborând cu compozitorul Alexandru Flechtenmachersau alte personalități de la noi.



    Fiind un mare culegător de folclor sud-est european, pe care l-a și prelucrat în compozițiile sale, Franz Liszt i-a audiat, se pare, în Țările Române și pe unii dintre rapsozii populari celebri în epocă, precum Barbu Lăutarul. De altfel, conștient de faima sa și nefiind preocupat de bani, Liszt știa să atragă și publicul mai puțin avut. Nicoleta Roman. Am putea spune că avea comportamentul unui star. Știa cine este și de ce are nevoie ca să aibă succes. Tocmai grație stilului său și modului în care cânta putea să ajungă la sensibilitatea oricărui boier sau a sultanului, pentru că a fost și la Constantinopol. Dar reușea să emoționeze și persoanele mai puțin avute. Tocmai pentru asta era atât de solicitat, căci știa să facă spectacol în perioada 1846-1847 când a fost aici. Peste tot a avut răsunet, a fost aclamat și sălile au fost pline. Ar trebui totuși să spunem că el a cântat atât pentru elită, dar a făcut concerte și pentru persoane care au venit gratuit sau au intrat fără să plătească un anumit cost.



    Plecând din Iași, după un scurt popas în orașul-port la Dunăre, Galați, Franz Liszt a pornit mai departe spre Constantinopol (Istanbul) și Odessa.




  • Interationales FITS-Theaterfestival schliesst seine Tore in Sibiu

    Interationales FITS-Theaterfestival schliesst seine Tore in Sibiu

    Das Internationale Theaterfestival (FITS) endete in Sibiu (Mitte). Das Thema für 2022 war “Schönheit”. Zehn Tage lang konnte das Publikum rund 800 Theater-, Musik-, Tanz- und Zirkusvorstellungen, zahlreiche Stra‎ßenaufführungen, Ausstellungen, Konferenzen und andere Veranstaltungen genie‎ßen, die von über 3.500 Künstlern aus 75 Ländern unterstützt wurden. Nach Angaben der Organisatoren schätzte man die durchschnittliche Teilnehmerzahl auf 85.000 Personen pro Tag.



    Shows, Hunderte von Minuten Applaus und Standing Ovations, Emotionen und Freudentränen gehörten auch in diesem Jahr zum Zauber der Veranstaltung, die an verschiedenen Orten stattfand, von Theatern bis zu Plätzen, Stra‎ßen, Synagogen und vielen anderen Orten. Es gab auch besondere Veranstaltungen, Konferenzen und Buchvorstellungen mit einigen der wichtigsten Fachleute auf ihrem Gebiet, Architekten, Künstlern, Managern, Kulturschaffenden, Kulturvermittlern, Botschaftern, Schriftstellern, Journalisten und Theaterkritikern. Dies war die bisher grö‎ßte Ausgabe, aber auch diejenige, die uns – mir und dem gesamten Team – die grö‎ßte Freude und Zufriedenheit bereitet hat, so Constantin Chiriac, Präsident des FITS.



    Auch in Bezug auf die Online-Präsenz verzeichnete die Veranstaltung beeindruckende Zahlen. Im Rahmen der Partnerschaft mit dem sozialen Netzwerk Tik Tok übertrug das FITS zum ersten Mal die erste Live-Theatershow für die Nutzer auf dieser Plattform, zusammen mit vier weiteren Veranstaltungen. Insgesamt wurde der Hashtag #magiaFITS während der zehn Festivaltage über eine Million Mal auf TikTok aufgerufen, und 150 000 Nutzer verfolgten die Live-Übertragungen. Auch in diesem Bereich wurden in Bistriţa (Zentrum) während der 30. Ausgabe der Gala des rumänischen Theaterverbands – UNITER – die besten Kreationen des rumänischen Theaters im Jahr 2021 ausgezeichnet.



    Anwesend waren die meistgeschätzten rumänischen Künstler der Gegenwart, Fachleute aus der Kulturwelt oder dem Theaterphänomen nahestehend. Der Preis für die beste Aufführung ging an “Der Pflüger und der Tod” von Johannes von Tepl, Dramatisierung und Regie von Silviu Purcărete, Nationaltheater “Vasile Alecsandri” in Iasi. Horia Suru wurde in der Kategorie “Beste Regie” für die komplette “Trilogie der Minen” von Csaba Székely, Rumänisches Dramatiker-Theater in Bukarest, ausgezeichnet, und das beste Bühnenbild ging an Cosmin Florea für das Stück “Drei traurige Stücke”, Drehbuch und Regie von Radu Afrim, “Vasile Alecsandri” Nationaltheater in Iasi. Die beste Radiotheatersendung hie‎ß “Ein Jahrhundert rumänisches Theater in Chisinau – Die Rache der verbotenen Erinnerung”, Drehbuch von Mariana Onceanu, Radioadaption von Magda Duţu, künstlerische Leitung von Petru Hadârcă, Produktion der Rumänischen Rundfunkgesellschaft.



    Der Exzellenzpreis wurde in Erinnerung an Ion Caramitru, den ehemaligen Direktor des Nationaltheaters Bukarest und Gründer von UNITER, verliehen. Die Veranstaltung wurde auch online beworben, indem sie live auf der Facebook- und Instagram-Seite von UNITER übertragen wurde.

  • July 2, 2022

    July 2, 2022

    Weather — The plain areas of western, southern and eastern Romania will see another scorching day today. In these regions, a yellow code alert for heat and high thermal discomfort is in place, the maximum temperatures ranging from 33 and 36 degrees Celsius. The noon reading in Bucharest was 32 degrees C. Meteorologists also issued a code orange alert for unstable weather, with heavy storms and heavy rains being expected in the mountainous areas, in the north, center, south and locally east of Romania, valid until this evening. While the authorities in the counties most affected by the heat have set up tents, doctors point out that the elderly, those with various health conditions and children are the most exposed to fainting and sunstroke. In the fields of constructions and agriculture, which involves long-term activities in the scorching sun, people have a hard time coping with hot temperatures.



    July 4 – The United States remains Romanias closest military ally, just as NATO remains the main guarantor of peace and security for all its members, the Prime Minister Nicolae Ciucă said on Friday evening. Attending the Party organized by the US Embassy in Bucharest on the occasion of the Independence Day, the Romanian PM welcomed the decision made by President Joe Biden to boost the presence of American troops in Romania. On the other hand, PM Ciucă said that the Romanian Government would continue to work with officials in Washington so that Romanias accession to the Visa Waiver program becomes possible as soon as possible. In his turn, the charge daffaires of the US Embassy in Bucharest, David Muniz, said that Romania leaves a positive mark on the world, recalling, among other things, the readiness of ordinary Romanians and of the authorities to provide humanitarian aid to neighboring Ukraine. David Muniz added that Romania was one of the strongest partners of the United States.



    Theater — Six personalities from the performing arts world receive, this evening, a star on the Star Alley – Aleea Celebrităţilor, as part of the International Theater Festival in Sibiu (center). The merit of two Romanians will be recognized: namely Ion Caramitru, one of the most important and appreciated theater and film actors in Romania, who passed away in September last year, and the cellist Götz Teutsch. Sasha Waltz, Claus Peymann, Éric-Emmanuel Schmitt and Krzysztof Warlikowski will also receive a star on the Star Alley. Sasha Waltz is one of the most respected choreographers of the moment, a dancer and director, a member of the Berlin Academy of Arts. The German Claus Peymann has directed numerous shows based on plays from the classical and contemporary repertoire, and Éric-Emmanuel Schmitt is a French-Belgian playwright, prose writer, novelist, screenwriter and director. His books are translated into 48 languages, and his plays are staged in over 50 countries. The Polish Krzysztof Warlikowski is the artistic director of the Nowy Theater in Warsaw. In 2021, he received the Golden Lion lifetime achievement award at the Venice Biennale.



    Tennis — Romania has only one representative left in the third round of the Grand Slam tournament at Wimbledon: Simona Halep (30 WTA), who meets, today, the Polish Magdalena Frech (92 WTA). In the doubles, the Romanian-Ukrainian pair Raluca Olaru / Nadia Kicenok qualified, on Friday, to the eighth finals, after defeating 3-6, 6-4, 7-6 the pair made up of the British Alicia Barnett and Olivia Nicholls.



    Via Transilvanica – The section of the Via Transilvanica road located in Hunedoara county, in the center of Romania, is open, today, to the public. A project initiated in 2018 by the Tășuleasa Social Association, Via Transilvanica is a tourist and pilgrimage route of over 1,000 kilometers that starts from Putna, in the northeast of the country, crosses Transylvania and ends up in Drobeta-Turnu Severin, in the southwest. Nature and sports enthusiasts can walk it partially or completely, with their backpacks on, or they can go by bike or on horseback, on country paths and roads. Via Transilvanica crosses 10 counties, highlighting the cultural, ethnic, historical and natural riches of Romania. (LS)

  • 26.06.2022 (mise à jour)

    26.06.2022 (mise à jour)

    Berlin – Le groupe des sept démocraties les plus industrialisées, le G7 a annoncé dimanche l’interdiction des importations d’or russe, dans le cadre d’un sommet déroulé dans les Alpes bavarois, dans un contexte marqué par la guerre en Ukraine et par ses répercussions sur le marché énergétique et des céréales. Selon l’agence Reuters, la décision s’ajoute à la série de sanctions déjà instituées contre Moscou après son invasion de l’Ukraine à la fin février. Les nouvelles mesures toucheront directement les oligarques russes et le cœur de la machine de guerre de Vladimire Poutine, a déclaré dans un communiqué le premier ministre brutannique Boris Johnson. « Nous devons sécher le régime de Poutine de ses sources de financement. C’est ce que font actuellement le Royaume Uni et ses alliés », a ajouté Johnson.

    Moldova – L’ex président et premier ministre russe, Dmitri Medvedev menace la République de Moldova de lui couper le flux de gaz naturel et d’interdire toutes les importations sur le marché de produits agroalimentaires en provenance de ce pays si les autorités de Chisinau se rallient aux sanctions économiques occidentales contre la Russie. M Medvedev, actuellement vice-président du Conseil de sécurité de la Fédération de Russie a posté sur son canal Telegram un ample commentaire relatif à la République de Moldova qui s’est vue accorder jeudi le statut d’Etat candidat à l’adhésion à l’Union Européenne. Conformément au correspondent de la radio publique roumaine à Moscou, M Medvedev écrit que le processus d’adhésion pourrait durer des décennies et que pour la République de Moldova il serait plus probable d’adhérer à l’UE suite à une annexion par la Roumanie. Cet objectif serait poursuivi par les autorités tant de Bucarest que de Chisinau. Selon le ministère roumain des AE les déclarations de Dmitri Medvedev, qui suivent la décision historique du Conseil européen des 23 et 24 juin d’accorder le statut d’Etat candidat à l’adhésion à l’UE à la République de Moldova et à l’Ukraine font partie d’une « rhétorique fausse, à laquelle nous nous sommes déjà habitués du Kremlin, propagée en République de Moldova tant avant qu’après l’agression illégale, injustifiée et non-provoquée de la Russie contre l’Ukraine. »

    Statistiques – Le revenu moyen d’une famille roumaine s’est élevé l’année dernière à près de 1100 euros par mois, en hausse de 8,9% par rapport à 2020, selon les chiffres de l’Institution national de la statistique. Les familles dont les adultes sont âgés de 35 à 49 ans ont enregistré les revenus les plus élevés, de près de 1500 euros, alors que les revenus les plus bas ont été enregistrés par les Roumains âgés de 15 à 24 ans, avec mois de 1000 euros et respectivement par les personnes de plus de 65 ans, qui touchent en moyenne 800 euros. Pour ce qui est du classement par régions, les revenus les plus élevés ont été enregistrés dans la région Bucarest – Ilfov, soit près de 2000 euros et les plus bas dans le nord-est, moins de 1000 euros.

    Sibiu – Jusqu’au 3 juillet se déroule, à Sibiu, dans le centre de la Roumanie, le Festival international de théâtre. Le thème de cette année, pour la 29ème édition, est « la beauté ». A l’affiche figureront des spectacles de théâtre de rue, des concerts, des lancements de livre et des expositions. Plusieurs grands noms de la scène mondiale offriront au public la possibilité de suivre les spectacles les plus appréciés au monde, des productions primées de prestigieuses distinctions. Le festival se déroulera tant en format physique qu’hybride. Une partie des événements déroulés dans des salles de spectacles, mais aussi dans des espaces non-conventionnels : églises et différentes places de la ville de Sibiu pourront être suivis aussi sur le site officiels du festival, sur sa plate-forme numérique www.scena-digitala.ro ainsi que sur la page Facebook et le canal Youtube du Festival.

  • June 26, 2022 UPDATE

    June 26, 2022 UPDATE

    FLAG DAY Events were organised in county capitals and in Romanian
    localities hosting military units, to celebrate National Flag Day on the 26th
    June. The National Flag Day was introduced to mark the day in 1848 when the
    revolutionary government proclaimed the red, yellow and blue flag as the
    national colours of all Romanians. The National Flag Day was introduced under a
    1998 law.


    MOLDOVA Russia’s ex-president and PM Dmitri Medvedev threatens that
    the Republic of Moldova will see its natural gas supplies cut and exports of
    agri-food products to the Russian market banned, if Chişinău joins the West’s
    economic sanctions against Moscow. Medvedev, currently the vice-president of
    the Security Council, posted on his Telegram channel an extensive article on
    the Republic of Moldova, which Thursday was recognised as an EU candidate country.
    According to Radio Romania’s correspondent in Moscow, Medvedev says the
    accession process may take decades, which makes Moldova’s annexation by Romania
    an easier option. And, Medvedev argues, both Bucharest and Chişinău are making
    efforts in this respect. The Romanian foreign ministry says Dmitri Medvedev’s
    statements are part of Kremlin’s already known false rhetoric, disseminated in
    the Republic of Moldova both before, and after the illegal, unjustified and
    unprovoked aggression of Russia against Ukraine.


    FESTIVAL The Sibiu International Theatre Festival continues in central
    Romania until the 3rd July. This year’s motto is Beauty. This 29th
    edition of the festival brings together artists from around the world in
    theatre, dance, cinema, musical, opera and circus performances. Concerts, book
    shows and exhibitions are also organized as part of the festival. Some of the
    performances taking place in cultural or unconventional venues can be watched
    on the Festival’s official website, digital streaming platform www.scena-digitala.ro,
    and on the event’s official Facebook page and YouTube channel.


    INCOMES The average monthly income per household in Romania was
    nearly EUR 1,100 in 2021, up 8.9% since the previous year, according to the
    National Statistics Institute. The total incomes were 3.6 times higher in
    households whose members are higher-education graduates. Also, families in the
    35-49 year bracket earned the most, while in terms of geographic regions the
    highest incomes were reported in Bucharest-Ilfov (south), and the lowest in the
    north-east of the country.


    G7 The group of 7 rich democracies announced a ban on Russian gold
    imports, during a summit held on Sunday, in the context of the war in Ukraine
    and its impact on the energy and grains markets. According to Reuters, this
    adds to sanctions already introduced against Moscow after Russia invaded
    Ukraine at the end of February. The new measures will directly affect Russian
    oligarchs and strike at the heart of Putin’s war machine, the
    British PM Boris Johnson said. We need to starve the Putin regime of its
    funding. The UK and our allies are doing just that, Mr. Johnson added.


    TENNIS The Romanian player Simona Halep, no 19 WTA and former
    world leader, will take on the Czech Republic’s Karolina Muchova (82 WTA), in
    the first round of the Wimbledon tournament. Halep, winner of the Wimbledon trophy
    in 2019, is seed no. 16 this year in the competition. Another Romanian player,
    Sorana Cîrstea, 32 WTA and seed no. 21, plays against Aleksandra Krunic of
    Serbia (53 WTA). Gabriela Ruse (55 WTA) has the most difficult match in the All
    England Club first round, against the American Coco Gauff, no. 12 in the world.
    Irina Begu (43 WTA) is facing Ekaterine Gorgodze of Georgia (112 WTA), in the
    same round, while Ana Bogdan (109 WTA) plays against Ukraine’s Dayana Yastremska
    (74 WTA), and Irina Bara (121 WTA) against Chloe Paquet of France (101 WTA). In
    turn, Mihaela Buzărnescu (126 WTA) will play against Natasja Schunk of Germany (156
    WTA). This year’s Wimbledon tournament has record-large amounts in prize money
    (over GBP 40 million) but the WTA and ATP announced they will not assign any
    points, after the British organisers decided to bar Russian and Belarusian
    players from taking part, in response to Russia’s invasion of Ukraine. (AMP)