Radio România Internațional

Tag: Sighisoara

  • Sighişoara

    Sighişoara

    În ediția de
    astăzi a rubricii noastre vă invităm la o plimbare pe străduțele înguste ale
    unei cetăți transilvănene, cunoscută ca Perla Transilvaniei. Așezat în
    centrul României, orașul Sighișoara este gazdă a zeci de mii de turiști care se
    opresc aici pentru a vedea una dintre cele mai frumoase cetăți medievale. Nicolae
    Teșculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara spune că este cetatea
    medievală cel mai bine păstrată din România. Este datată din
    secolul al XIII-lea. Specificitatea ei este aceea că are o locuire permanentă
    din Evul Mediu până astăzi. Practic, pe străzile cetății, călătorul ajuns aici
    găsește oameni care locuiesc în această fortăreață. De asemenea, din anul 1999,
    tot ansamblul cetății Sighișoara, cetatea și orașul vechi de după zidurile
    cetății, a intrat în patrimoniul UNESCO, fiind practic cea mai mare așezare din
    România, care face parte din patrimoniul universal.


    Privirea turiștilor
    este atrasă, în primul rând, de sistemul de fortificații păstrat aproape intact,
    continuă Nicolae Teșculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara. Au fost 14 turnuri de apărare în Evul Mediu. Astăzi, s-au păstrat
    numai nouă. Aceste turnuri poartă și astăzi numele unor bresle meșteșugărești.
    Practic, orașul a fost apărat de către locuitorii săi, nu de către o armată
    permanentă. Fiecare breaslă meșteșugărească avea un turn de apărare. Aș aminti
    Turnul Cositorarilor, Turnul Tăbăcarilor, Turnul Frânghierilor, Turnul Măcelarilor,
    Turnul Cojocarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor și Turnul Fierarilor.
    De asemenea, se păstrează aproape în totalitate și sistemul de apărare,
    zidurile vechii fortificații, cu o lungime de aproape un kilometru. Se pot
    vedea și cele două porți vechi de intrare în cetate, iar, la intrarea în
    cetate, toate privirile sunt atrase de frumosul Turn cu Ceas. Acesta face parte
    din sistemul de apărare, protejând o poartă de acces în vechea fortificație
    medievală. Totuși, acesta nu aparținea în Evul Mediu unei bresle, ci
    municipalității, fiind sediul Primăriei orașului.


    Cine calcă pentru
    prima dată în Sighișoara va rămâne cu siguranță impresionat de Scara Acoperită
    sau Scara Școlarilor, cum i se mai spune, care era calea de acces spre şcoala
    aflată pe deal. Scara este protejată de un acoperiş din lemn pentru ca, în
    timpul iernii, treptele să nu fie acoperite cu zăpadă sau cu gheaţă. La
    început, în 1662, când a fost construită, scara avea nici mai mult, nici mai puțin,
    de 300 de trepte. În anul 1849, în urma modificărilor, au rămas doar 175. Revenim,
    însă, la Turnul cu Ceas, cel care atrage toate privirile turiștilor. Nicolae
    Teșculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara. Din anul 1899, acest
    turn adăpostește Muzeul de Istorie din Sighișoara, un muzeu organizat pe
    verticală, unic în felul său. Acesta prezintă istoria urbei și a
    împrejurimilor, având expoziții tematice la fiecare nivel: o expoziție de
    arheologie, o expoziție de mobilier, una dedicată meșteșugurilor orașului, o
    expoziție de farmacie și instrumentar medical, o expoziție de ceasuri.
    Bineînțeles, acolo se poate vedea și mecanismul ceasului din turn, care este
    funcțional, împreună cu figurinele realizate din lemn de tei în secolul al
    XVII-lea.


    Pe străzile
    cetății, în special vara, sunt expoziții prin care meșteșugarii din zonă reușesc
    să-și vândă produsele. De asemenea, se pot achiziționa diverse tablouri și obiecte
    din ceramică. Cât despre evenimentele care au făcut Sighișoara o destinație și
    mai atractivă, Nicolae Teșculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara,
    spune că nu sunt anulate. Din păcate, anul 2020 a fost unul atipic și
    a dus la scăderea numărului de turiști, însă, dacă se vor ridica restricțiile,
    suntem pregătiți să întâmpinăm turiștii cu evenimente deosebite cum ar fi
    Festivalul Medieval, care se organizează în ultimul weekend al lunii iulie, cu
    Festivalul Pro Etnica, Festivalul de Muzică Academică. Sunt evenimente pe care
    le avem în plan, însă totul depinde de evoluția acestei probleme sanitare cu
    care se confruntă întreaga omenire.


    În speranța că v-am convins să vizitați Sighișoara, vă așteptăm și data
    viitoare cu o nouă destinație. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!

  • Ecoturism pe Colinele Transilvaniei

    Ecoturism pe Colinele Transilvaniei

    În România există multe destinații
    ideale pentru ecoturism. Regiunea Colinele Transilvaniei, situată în sudul
    Transilvaniei, este foarte ofertantă din acest punct de vedere. Pe bicicletă,
    la pas sau călare, veți avea ocazia să explorați o zonă în care natura oferă un
    spectacol, în care castelele și satele cu biserici fortificate au povești
    minunate de spus. De asemenea, există multe puncte gastronomice locale și vă
    veți putea bucura de rețete străvechi, gătite la foc mic.


    Cristina Iliescu, managerul
    destinației Colinele Transilvaniei, despre această ofertă deosebită de vacanță.

    Cel mai cunoscut loc din Colinele Transilvaniei este reprezentat de
    zona cu sate săsești din Transilvania. Așa o știe și lumea: ca zona cu sate
    care au biserici fortificate. Alții o cunosc ca pe o arie protejată, unde avem
    mii de specii de păsări sau, mai de curând, ca zona preferată a prințului Marii
    Britanii, Charles. Noi o denumim ca fiind aria de sate și de orașe mai mici
    care se desfășoară în jurul Văii Târnava Mare, Hârtibaciu și al malului drept
    al Oltului, cuprinsă între Sighișoara, Mediaș, Sibiu, Făgăraș, Rupea,
    Sighișoara, exact în centrul României. În primul rând, noi promovăm foarte mult
    partea de ecoturism. De curând, am depus și dosarul de certificare la minister
    în acest sens. Asta înseamnă un turism cultural, un turism cu atenție față de
    natură, față de comunitățile locale, dar cu mare accent pe componenta naturală
    și pe legătura dintre natură și comunitate. Astfel, poate că putem da cel mai
    bun exemplu. Peisajul mozaicat al zonei este unul în care omul și natura au
    trăit într-o comuniune strânsă de-a lungul atâtor secole de istorie.



    Însă care sunt activitățile propuse
    după ce ajungem în această zonă de basm?

    Cristina Iliescu: Ca activități
    principale, pe lângă trasee de drumeție, trasee care se pot parcurge cu
    bicicleta sau călare, promovăm foarte mult partea de observare a naturii, a
    păsărilor, fiind cea mai mare arie continentală protejată din țară. Avem în
    zonă peste 600 de km de trasee, poate chiar mai mult de când s-a finalizat
    porțiunea Terra Saxonum a Viei Transilvanica. Sunt trasee amenajate și marcate
    în acest sens. Se pot parcurge pe jos, cu bicicleta sau călare. Alte tipuri de
    turism practicate sunt turismul cultural, turismul rural, agroturismul.
    Treptat, și turismul gastronomic. Aici este locul de naștere al cunoscutelor
    Transylvanian Brunch, al conceptului de brunch în România. Este un concept
    care combină degustarea produselor locale cu vizitarea locurilor pe care turiștii
    au venit să le descopere.



    Într-o zonă atât de bogată în istorie,
    tradiție și legendă, putem vorbi și despre meșteșugari și despre dorința lor de
    a le arăta turiștilor tot ce au mai bun.

    Cristina Iliescu, managerul
    destinației Colinele Transilvaniei: Satul Mălâncrav este un exemplu foarte
    bun în acest sens. În Viscri se mai pot găsi meșteșuguri vechi: cărămidar,
    fierar, sticlar. Există un atelier de sticlărie tradițională, cum se făcea pe
    vremuri, sticlă confecționată manual. În mare parte, sunt țesători și
    împletitori de coșuri de nuiele, însă găsim și meșteșuguri care, încet, se
    pierd. Însă există oameni care le revitalizează. Un exemplu ar fi pâslăritul.
    La Copșa Mare există un pâslar nemaipomenit. Există și meșteșuguri mai noi, cum
    ar fi sculptatul în ceară.



    Destinația Colinele Transilvaniei înseamnă
    și un calendar bogat de evenimente. În această perioadă, în care distanțarea
    socială a impus anularea majorității evenimentelor, pe Colinele Transilvaniei o
    parte dintre ele s-au mai putut organiza. Cum?

    Aflăm de la Cristina Iliescu: Este o zonă foarte extinsă. Din perspectiva pandemiei, acest lucru e
    un avantaj. Există multe evenimente în sate. Astfel, sunt evenimente cu mai
    puțini participanți. Te poți plimba prin satele Meșendorf sau Hoghilag pentru
    parfum de tuberoze și poți participa la un concert de muzică clasică. Un
    exemplu, ar fi concertele Sonoro care au avut loc anul acesta și care, cu
    siguranță, se vor organiza și la anul. Alt exemplu ar fi Festivalul Icon Arts.
    Acesta e la bază o școală de vară pentru studenții la academiile de muzică,
    însă culminează cu o săptămână întreagă de concerte în decoruri care mai de care
    mai inedite: la o biserică fortificată, în curtea unei pensiuni. Sunt
    evenimente care permit o distanțare socială, fiindcă au loc în aer liber și
    sunt dedicate unui public care se poate răspândi în toată destinația. Însă avem
    și evenimente mari, care, din păcate, anul acesta nu s-au organizat. Sperăm că,
    la anul, până în vară, situația să fie diferită. Avem Săptămâna Haferland, concursuri
    de bicicletă care au o tradiție în zonă. Paleta de evenimente este foarte
    largă. Am avut inclusiv piese de teatru în șură.


    Cele mai multe reacții sunt pozitive. Le oferim chestionare turiștilor care ajung în Colinele Transilvaniei,
    pentru a realiza statistici. Reacțiile lor sunt mereu de uimire. Mare parte din
    ei, cei care vin pentru prima dată, sunt extrem de uimiți. Ei vin cumva cu
    inima îndoită ca într-o destinație aproape exotică. Aici sunt fascinați nu
    numai de peisaj, ci și de gastronomie, de liniște și, mai ales, de siguranță.
    În vestul Europei, mai circulă diverse povești despre siguranța în România, iar
    ei ne spun că găsesc un loc extrem de sigur, deși nu se așteptau să fie așa. Eu
    nu am întâlnit turiști care să fi vizitat zona Colinelor Transilvaniei și să nu
    fi fost încântați de experiențele avute.


    Oferta va fi completată și în anii
    viitori, așa cum s-a întâmplat mereu cu multe experiențe inedite.

    Cristina
    Iliescu, managerul destinației Colinele Transilvaniei: Noi avem mereu
    proiecte. Acum, unul de care ne bucurăm foarte mult este al Fundației Noi
    Orizonturi, care se cheamă Edu Labs. Acesta își propune să atragă tinerii către
    microspecializări în domeniul turismului: ghizi specializați, căutători de
    povești. Ne bucură foarte mult faptul că reușim să implicăm tinerii din zonă,
    chiar și prin parteneri. Reușim să implicăm comunitatea locală care este foarte
    vie și care merită promovată mai mult. Ne puteți urmări pe site-ul
    colinele-transilvaniei.ro. Avem și conturi pe rețelele de socializare: Colinele
    Transilvaniei și Transylvanian Highlands – denumirea oficială în limba
    engleză.



    Un motiv în plus pentru a vă gândi să
    alegeți destinația Colinele Transilvaniei este că județul Sibiu a declarat anul
    2021 Anul Drumeției.

  • Antreprenori romi din Sighișoara au deschis afaceri pe bani europeni

    Antreprenori romi din Sighișoara au deschis afaceri pe bani europeni

    Șase
    antreprenori de etnie romă, selectați din 50 de aplicanți, au primit subvenții
    europene de câte 25.000 de euro, pentru dezvoltarea afacerilor.


    Din aceste sume, întreprinzătorii au putut
    să-și achiziționeze echipamente și materiale de lucru și, timp de un an de
    zile, au fost ajutați pentru ca investițiile să-și arate roadele.


    Cei
    selectați au fost formați în cadrul proiectului strategic Mainstream
    Sighișoara – investiție europeană pentru incluziunea socială.


    Proiectul
    strategic s-a adresat unui număr de 600 de persoane aflate în risc de sărăcie
    și excluziune socială, din 8 zone marginale în care există populație aparținând
    minorității rome. Programul a cuprins acțiuni complexe în domeniul
    serviciilor socio-medicale, în zona de antreprenoriat și educație, dar și acțiuni
    antidiscriminare.


    Proiectul a fost
    implementat în Municipiul Sighișoara, pe o perioadă de 36 de luni, începând din
    august 2017, dispunând de un buget total de 12,6 milioane de lei, asigurat din
    Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020.


    În cadrul acestui amplu proiect au fost organizate și cursuri de
    antreprenoriat de către Centrul de
    Resurse pentru Comunitățile de Romi din Cluj.


    Dintre cei 50 de participanți la
    cursurile de instruire antreprenorială au elaborat și depus planuri de afaceri
    concrete 25 de cursanți. Aceștia au
    participat la un interviu în fața unei comisii de analiză, iar 6 au fost
    selectați pentru primirea unei subvenții individuale de 25.000 de euro cu
    ajutorul cărora au dezvoltat mici afaceri.


    Coordonatorul
    activităților de antreprenoriat din cadrul Centrului de Resurse pentru
    Comunitățile de Romi din Cluj, Gabor Adam:




    Avem un salon de coafor, o rulotă de tip fast food cu clătite, avem o
    salaterie, avem un fotograf care și-a pus pe picioare un atelier foto, un
    instalator de apă și canalizare, și avem și un loc de joacă pentru copii, unde
    se pot organiza evenimente.








    Afacerile
    demarate în cadrul proiectului strategic Mainstream Sighișoara – investiție
    europeană pentru incluziunea socială     intră acum într-o nouă etapă. Dacă până
    acum au fost finanțați din bani europeni, cei 6 antreprenori vor trebui să
    funcționeze pe propriile lor picioare plătind toate cheltuielile din venituri
    proprii.


    În
    plus, ei vor trebui să mențină viabile aceste afaceri cel puțin 6 luni de zile
    și nu vor avea dreptul de a înstrăina bunurile și echipamentele achiziționate
    în cadrul proiectului.


    Mai
    merită reținut că rezultatele cumulate pe parcursul celor 36 de luni de
    implementare vor fi incluse, sub formă de recomandări, în viitoarea Strategie
    Locală Antidiscriminare, ca parte a Strategiei de Dezvoltare Locală a
    Municipiului Sighișoara.










  • Drumul covoarelor și drumul reîntoarcerii acasă

    Drumul covoarelor și drumul reîntoarcerii acasă

    Dieter
    Zikeli, epitrop al Bisericii Evanghelice din Sighișoara merge împreună
    cu noi pe urmele sașilor care se reîntorc pentru a-și revedea locul copilăriei
    din România. Lasă-mă să mai plâng o dată, spun unii, cu umor (s-ar putea
    crede) dar, de fapt, cu adâncă tristețe.


  • Muzica de stradă. Muzica în cetate

    Muzica de stradă. Muzica în cetate

    Ștefan Taijti a absolvit Conservatorul la
    București și preferă să dea concerte de
    vioară pe stradă, promovând un stil muzical în expansiune în România. Proiectul
    său Vioara în cetăți medievale, l-a adus
    la Sighișoara, unde am realizat un scurt reportaj.


  • Holiday in Transylvania

    Holiday in Transylvania

    In Transylvania you
    are going to find fortresses and medieval castles, caves and salt mines,
    breathtaking views and last but not least, traditional savoury dishes, which
    gained international recognition along the years. The region’s tourist
    objectives are so diverse and many that it would be impossible to visit them
    all in just a couple of weeks. Today we’d like to take you on a journey to the
    region’s major hotspots.






    Our first stop
    is in Alma Vii, an old village in a hilly region first documented around 1209.
    The village is famous for its church, which was erected two centuries later and
    was fortified in early 16th century. According to Mihaela Turk,
    project manager with the Mihai Eminescu Trust Foundation, the fortress’ four
    towers have been restored as part of a project funded by Norway, Lichtenstein
    and Iceland.






    Mihaela Turk: Each tower has its own theme. We have the Clock Tower, aka the Gate
    Tower, the Lard Tower, the Ice Tower or the Grain Tower. We have tried to
    restore these buildings according to their original function and nowadays they
    can also host various events, such as mini-conferences or exhibitions.


    In order to
    fully experience the genuine flavour of Transylvania, accommodation in a
    traditional house is a must. You will have the sensation that you are living in
    an authentic museum, a time capsule. Here is again Mihaela Turk with more on
    this issue.






    Mihaela Turk: We don’t want to offer standard accommodation facilities like TV
    sets, Internet, all the bells and whistles of modern accommodation. These rooms
    are kept very simple with whitewashed walls and old pieces of furniture that
    have been refurbished. They have wooden floors covered in traditional
    multi-colour carpets. We have refurbished these rooms only with traditional
    materials, like wood, stone, sand and lime.






    Our journey
    continues to one of Transylvania’s most developed cities, Cluj-Napoca, also dubbed
    Silicon Valley, as this is where some of Romania’s best programmers are
    working. The city is also known for the big gigs and events that it hosts all
    throughout the year such as the Untold and Electric Castle festivals, or the
    International Film Festival.






    This is also
    where the oldest cookery book in Romania, dating back to the 15th
    century, has recently been re-edited. Tourists are impressed by the huge
    variety of churches in Cluj. Here one can find on the same street several
    churches, Reformed, Roman-Catholic, Greek-Catholic or Unitarian. Here is Marius
    Oprea, a guide with the local Tourist Info Center with more on this marvelous
    city in western Romania.






    Marius Oprea:There are several
    historical monuments such as the
    Saint Michael Roman-Catholic Church, the Mathia Corvin statues, the Banffy
    Palace, which houses the Art Museum, the Metropolitan Cathedral, the Lucian
    Blaga National Theatre and of course the Museum Square. These are all located
    in the city center within easy access on foot. The Fortress Hill is another
    interesting place, which offers panoramic views of the city, then there are
    also the ruins of the former Habsburg fortress, and the Botanical Garden, one
    of the most visited places in Cluj. Also worth visiting is the Romului Vuia
    Ethnographic Park, the oldest of this kind in Romania. Cluj-Napoca has always
    been an open city, which can be visited any time of the year.






    Marius Oprea has
    extended an invitation for us to visit the other hotspots in the county as
    well. Among these there is the Turda salt mine, one of the most visited tourist
    objectives in Romania.






    Marius Oprea: Most of the tourists who have made it to Cluj have also visited the
    Turda salt mine as it is only half an hour drive from the city. This salt mine
    is unique in Romania and maybe in this part of Europe. It is a former salt mine
    with several levels, which has been recently restored with EU funds and
    nowadays looks like a genuine underground city. It offers a series of
    facilities both in terms of treatment and entertainment and visitors can even
    drive a boat across an underground lake.




    Transylvania is
    also home to one of the very few inhabited citadels in Europe, Sighisoara.
    Sighisoara citadel, also known as Schasburg, was included in the UNESCO world
    heritage back in 1999. The most outstanding monument there is the Clock Tower,
    which has hosted the town’s history museum since 1899. Nicolae Tescula, the
    director of the museum, has more:






    Nicolae
    Tescula: The Clock Tower was built in
    the 14th century. It hosted the town hall until the religious
    reform, and it is 64 m high. A weathercock is guarding the town from top of the
    tower, telling us whether it’s going to rain or the weather will be fine. Also
    impressive are the figurines, like the drummers that tell the exact time. There
    are also figurines symbolizing Justice, Peace and the Executioner. The
    figurines that represent the days of the week change their position at
    midnight. The mechanism is quite old, as it was built in 1906, but the first
    clock mechanism ever documented in Sighisoara goes back to the 17th
    century.






    These are just
    some of Transylvania’s landmarks that are definitely worth visiting. The list
    is definitely longer, and we will present to you other attractions in the area
    in the future editions of our regular feature.


    (translated by
    bill)



  • Taberele de la Medgidia – fenomen fondator al ceramicii românești contemporane

    Taberele de la Medgidia – fenomen fondator al ceramicii românești contemporane

    Conceput ca o
    platformă de cercetare, documentare și promovare, proiectul își propune
    revalorizarea unui patrimoniu cultural material uitat și insuficient studiat, deși
    a avut un rol fondator pentru dezvoltarea ceramicii românești. Este vorba despre fenomenul Taberelor de la Medgidia, din anii 1971-1977,
    care a generat producția a peste 80 de lucrări de ceramică monumentală, ce au
    fost donate de artiștii participanți orașului, pentru a decora artistic diverse
    spații publice – parcuri, piațete sau faleza Canalului Carasu.


    Din păcate, azi
    se mai păstrează doar aproximativ o zecime dintre acestea, majoritatea fiind
    distruse odată cu reluarea lucrărilor de construcție a Canalului Dunăre-Marea Neagră
    la sfârșitul anilor ’70, începutul anilor ’80. Pentru a demara proiectul a fost
    necesar un amplu efort de documentare, care a presupus întâlniri și interviuri
    filmate cu artiștii în viață participanți la tabere. Ceramista Oana Rill, care face parte din
    echipa proiectului, ne-a vorbit despre începuturi.


    A fost o idee comună,
    a pornit de la domnul Gheorghe Fărcășiu, un ceramist cu care noi am colaborat
    în ultimii ani. Practic, primul proiect pe care asociația l-a făcut în domeniul
    ceramicii a fost un proiect de grup în care Gheorge Fărcășiu a fost invitat,
    atunci ne-am împrietenit și am început să colaborăm. Aşa că îl putem considera inițiatorul
    proiectului, el ne-a arătat şi catalogul din perioada respectivă, din perioada
    taberelor. Eu, cu toate că eram absolventă de Ceramică la Facultatea de Arte
    Plastice nu știam de existența acestui proiect, nu-i cunoșteam nici pe
    ceramiștii care fuseseră implicați în proiect Și mi-am dat seama că dacă aș fi
    avut acces la această informație, probabil că aș fi evoluat altfel.

    Echipa proiectului a organizat
    deplasări în București, la Medgidia, Constanța, Sibiu, Alba-Iulia, Sighișoara,
    contacte la distanță cu cei stabiliți peste hotare, inclusiv în SUA. Au fost
    cercetate documentele de arhivă – articole din presa vremii sau din reviste de
    specialitate (Contemporanul, Studii și Cercetări de Istoria Artei, Arta
    etc.) sau fotografii de epocă din colecții private. Eduard Andrei face parte
    din echipa proiectului Patrimoniul Cultural revizitat, Taberele de la Medgidia
    – fenomen fondator al ceramicii românești contemporane.

    Interesul nostru
    pentru taberele de ceramică monumentală de la Medgidia a pornit de la
    constatarea evidentă că se cunoaște foarte puțin pe tema asta, inclusiv în
    rândul specialiștilor. Mă refer chiar la studenți la facultățile de arte,
    secția Ceramică. Practic, ei n-au avut până acum la dispoziție o bază
    bibliografică sau documente de arhivă care să-i ajute să înțeleagă importanța
    acestui fenomen. Fenomen pe care noi, așa cum scrie și în titlul volumului pe
    care l-am lansat, îl considerăm fondator în privința ceramicii româneși
    contemporane.

    Până atunci, ceramica era considerată o artă minoră, care
    producea, în general, obiecte mici, utilitare, și era tratată ca atare. Or,
    odată cu inițierea Taberelor de Ceramică Monumentală de la Medgidia, ceramica a
    ieșit în spațiul public, a ieșit din interior către exterior. În plus, când te
    gândeai la ceramică, nu mai era vorba doar de lucrări mici. A fost și un
    experiment tehnic foarte provocator pentru artiștii participanți, care, până
    atunci, nu mai făcuseră astfel de Ceramică, cu valențe sculpturale, ceramică de
    for public, destinată să ambienteze spațiile de la Medgidia.

    Taberele
    de la Medgidia, considerate fenomenul fondator al ceramicii românești
    contemporane există acum şi într-un volum bilingv (română-engleză). Lansarea
    volumului a avut loc în luna noiembrie la Medgidia și la București, în prezența
    unora dintre artiştii ceramişti participanți la tabere.

  • The Dracula Investigation: Geschichte interaktiv erlebt

    The Dracula Investigation: Geschichte interaktiv erlebt

    Acht rumänisch-niederländische Geschwister, Liebhaber der Geschichte Rumäniens, aufgewachsen in Sighişoara (dt. Schä‎ßburg), einer berühmten mittelalterlichen Kleinstadt im zentralgelegenen Kreis Mureş, starteten ein Projekt zur Bereicherung des touristischen Kulturangebots. Schä‎ßburg war ohnehin ein Hauptreiseziel für den Fremdenverkehr in unserem Land. Doch es schadet nicht, das Touristenangebot zu vervielfältigen. Demnach öffneten sie eine interaktive Ausstellung, die den mittelalterlichen Fürsten Vlad Ţepeş (dt. Vlad der Pfähler) in den Vordergrund bringt.



    Vlad Ţepeş wurde 1431 in Schä‎ßburg geboren, als Sohn von Vlad Dracul. Er übernahm von seinem Vater auch den Beinamen Drăculea oder Dracula. Dieser Name wurde ihm von den Ausländern zugeteilt. Berühmt wurde er aber erst durch die Veröffentlichung des Romans von Bram Stoker, der seinen Namen trägt. Vlad Ţepeş herrschte in der Walachei während der Jahre 1448, 1456–1462 und 1476. Die Ausstellung trägt den Namen The Dracula Investigation“ (dt. Ermittlungen über Dracula). Sie stellt die das Leben und den Werdegang des Fürsten vor und geht über die Grenzen der Legenden hinweg. Sie erzählt über einen Menschen mit Gefühlen, ein traumatisiertes Kind — Vlad Dracula — der Sohn, der Bruder, der Krieger.



    Einer der acht Geschwister, Timon, ist 26 Jahre alt. Er erzählte für Radio Rumänien, was sie dazu brachte, dieses Projekt zu starten:



    Viele junge Menschen verlassen unsere Stadt, Schä‎ßburg, weil sie wenig anzubieten hat. Nur wenige Leute bemühen sich, neue Projekte zu starten, neue Aktivitäten für Touristen zu entwickeln. Die Touristen, die die Stadt besuchen, meinen, dass hier nichts zu tun sei, au‎ßer einem Spaziergang von 2–3 Stunden durch die Burg, also durch die Altstadt. Wir meinten, dass könne so nicht weiter gehen. Wir überlegten lange, was zu tun sei, es gab viele Meinungsverschiedenheiten, nicht einmal jetzt sind wir uns in allen Hinsichten einig. Doch bis zum Schluss hatten wir Erfolg. Wir denken, neue Projekte zu entwickeln. Wir versuchen, Leute zu finden, die mit uns zusammenarbeiten möchten. Ursprünglich wollten wir uns selber um das Design der Ausstellung kümmern. Doch danach verstanden wir, dass wir Spezialisten heranziehen müssen. So lernten wir Silvia kennenlernen. Sie kennt sich gut in ihren Fachbereich aus.“




    Sillia Ioana Horobeanu ist Szenograph. Sie erzählte uns darüber, wie sie dem Projekt beitrat:



    Timor setzte sich mit mir in Verbindung. Er erzählte mir, was sie vorhatten. Ich fand es spannend, dass sie unsere Geschichte in innovativer Weise vorstellen wollten. Ich schlug ihnen eine moderne, eher minimalistische Version vor. Ich bin nämlich der Meinung, Einfachheit ist der beste Weg, etwas derartig Wichtiges vorzustellen. Ursprünglich dachte ich an einige Projektionen, ich stellte mit mehre Animationen in den verschiedenen Räumen vor. Ich dachte an ein Schattenspiel… und so kamen wir auf den Gedanken, mit dem Konzept der Transparenz zu arbeiten.“




    Und so entstand die Ausstellung in ihrer derzeitigen Form — mit Projektionen, Schattentheater, Moulagen. Die Gäste werden eingeladen, die fünf Räume zu betreten, in denen Vlad selbst seine Lebensgeschichte erzählt. Die Besucher der Ausstellung können hier Animationen betrachten, Skulpturen bewundern und Licht- und Schattenspiele erleben. Eine überraschende Ausstellung, die Technologie und Geschichte ineinander flie‎ßen lässt.



    Die Projektbegründer sind sehr jung und nehmen gerne Herausforderungen an. Lemre, der jüngere Bruder von Timon, erklärte und Folgendes:



    Ich liebe das Mittelalter, die Geschichte allgemein. Wir wussten, dass wir es mit einem nicht ausgeschöpften Potenzial zu tun hatten, wussten aber nicht, was wir damit anfangen sollen. Schä‎ßburg ist unsere Heimatstadt. Sie liegt in Siebenbürgen und wurde schon länger zum UNESCO-Kulturerbe erklärt. Das erste, woran die Menschen denken, wenn sie von Siebenbürgen hören, ist Dracula, also Vlad Ţepeş. Allerdings denken die Leute vielmehr an einen Vampir als an die Person des walachischen Herrschers. Wir wollten blo‎ße Fakten darstellen, allerdings in einer spannenden, interaktiven Form.“




    Das Design der Ausstellung ist total neuartig. Silvia Ioana Horobeanu erzählte uns, wie sie auf den Gedanken des Setups kam:



    Ich wollte einen gewissen Eindruck erwecken. Die erzählte Handlung spielt sich drau‎ßen ab. Deshalb dachte ich, dass wir den Saal so einrichten müssen, dass der Eindruck von Au‎ßenwelt erweckt wird. Doch wir waren in einem Innenraum und alle Wände waren wei‎ß bemalt. Deshalb brachten wir ein Element von drau‎ßen und nutzten die Töne, die es von sich gab. Die Klänge über Lautsprecher ertönen zu lassen, schien uns ungeeignet, daher legten wir Kieselsteine auf den Boden. Somit konnten die Gäste etwas fühlen, wenn sie den Raum betraten. Die Jungs fanden meine Idee schrecklich, denn sie mussten ganz viele Kieselsteineimer heranschleppen. Das Endergebnis lie‎ß sie jedoch erleichtert aufatmen — es war genau das Richtige für unser Projekt!“




    Die acht Geschwister arbeiteten nicht nur mit der Szenographin Silvia zusammen, sondern auch mit mehreren jungen rumänischen Künstlern, seien es Erzähler oder Schnitzer. Zusammen schafften sie eine 20 minütige Ausstellungsroute. Die Veranstalter nehmen Kritik mit Offenheit entgegen. Deshalb stellten sie zwei Bewertungskästchen am Ausgang hin. Die Gäste werden angeregt, ihre Meinung auf einen Zettel zu schreiben und in die entsprechende Schachtel einzuwerfen. Au‎ßerdem kann auf einem ausgehängten Schild folgende Botschaft gelesen werden: Unzufriedene Gäste erhalten ihr Geld zurück!“



    Die Ausstellung ist eine willkommene Ergänzung zu den bereits vorhandenen Orten, die Auskunft über Vlad Ţepeş geben, wie der Alte Hof (Curtea Veche) in Bukarest oder Curtea Domnească (der Fürstenhof) in Târgovişte.

  • L’histoire à la portée de tous – L’exposition « The Dracula Investigation »

    L’histoire à la portée de tous – L’exposition « The Dracula Investigation »

    De double origine, hollandaise et roumaine, ils ont grandi à Sighișoara, renommée ville médiévale transylvaine, au centre de la Roumanie. Ils sont passionnés d’histoire et c’est de là qu’est partie la décision d’enrichir l’offre culturelle de leur ville natale. Même si Sighișoara se trouve déjà sur toutes les cartes touristiques, on peut toujours mieux faire. C’est ainsi qu’une exposition inédite a vu le jour, une invitation dans le monde fascinant de Vlad Țepeș, connu aussi sous le nom de Vlad l’Empaleur. Vlad Țepeș est né en 1431, à Sighișoara, d’un père prince de Valachie, Vlad II ou bien Vlad Dracul. Vlad II rejoint l’Ordre du dragon, qui visait à protéger les intérêts de la chrétienté de l’Empire ottoman, d’où son surnom de « Dracul », le Dragon. Son fils, Vlad Țepeș, sera désigné du même nom, transformé par les étrangers en Drăculea ou Dracula. L’appellation est rendue célèbre bien plus tard, par Bram Stoker, dans le roman homonyme. Vlad Țepeș a lui aussi été prince de Valachie, à trois reprises, en 1448, de 1456 à 1462 et en 1476. C’est autour de cette personnalité historique que les huit frères ont construit une exposition.

    « The Dracula Investigation » / « L’Investigation Dracula » présente l’histoire de Vlad Țepeș au-delà des légendes. Une personne sensible, un enfant traumatisé, Vlad Dracula – le fils, le frère, le guerrier.Un des huit frères, Timon, 26 ans, raconte pour Radio Roumanie comment a commencé le projet :
    « Ca fait longtemps que nous voyons tous ces jeunes qui partent de Sighișoara. Il y a peu d’opportunités ici et très peu de monde démarre de nouveaux projets ou crée des activités pour les touristes. Les gens qui visitent la ville disent qu’il n’y a rien à faire outre les 2-3 heures de promenade dans la ville médiévale. C’est comme ça que nous nous sommes dit qu’il y avait sûrement des possibilités. C’était un long processus, nous n’étions pas toujours d’accord, mais, jusqu’à présent, c’est une réussite. Au début, par exemple, nous pensions faire nous-même la scénographie de l’exposition. C’est ainsi que nous avons rencontré Silvia, car nous savons que nous ne pouvons pas tout faire ou bien que d’autres peuvent faire certaines choses mieux que nous. Et maintenant nous pensons déjà à des projets futurs. »

    Silvia dont parle Timon est la scénographe Silvia Ioana Horobeanu. Elle nous raconte comment elle s’est jointe au projet : « Au départ, Timon m’a contacté et m’a parlé de leur initiative. J’ai trouvé ça intéressant qu’ils voulaient raconter notre histoire d’une façon innovante. Je leur ai proposé une version moderne et minimaliste, car je crois que la simplicité est primordiale quand ont veut raconter des faits historiques. Au départ, j’ai eu l’idée de faire des projections ou d’utiliser l’animation. Après, j’ai pensé aux jeux d’ombres et de lumières, pour arriver ensuite à l’idée de transparence. »

    Petit à petit l’exposition a pris forme et aujourd’hui elle utilise toutes ces techniques, les projections, l’animation, les ombres chinoises et les sculptures. C’est Vlad lui-même qui guide le visiteur à travers les cinq pièces et qui raconte l’histoire de sa vie. La technologie est mise au service de l’histoire, pour créer une expérience immersive et interactive pour le visiteur. Le résultat final a aussi à voir avec l’âge des entrepreneurs. Lemre, le frère cadet de Timon, explique : « J’aime beaucoup tout ce qui est médiéval, j’aime l’histoire. Nous savions qu’il y avait du potentiel, sans savoir exactement quoi faire. Nous réfléchissions autour de Sighișoara, où nous avons grandi, et dont le centre-ville est inscrit au patrimoine de l’UNESCO. Or, dès qu’on entend parler de la Transylvanie, on pense à Vlad Țepeș, à Dracula. Or d’habitude les gens ne connaissent pas la vraie histoire, mais plutôt les contes avec des vampires. Nous avons décidé de raconter la vérité, car elle est aussi intéressante. Mais il fallait rendre la réalité attrayante, unique pour les gens qui visitent l’exposition. »

    C’est vrai que la mise en scène de « L’Investigation Dracula » interpelle. La scénographe Silvia Ioana Horobeanu parle d’un élément de décor un peu particulier : « Je voulais créer une certaine sensation pour les visiteurs. Toute la narration de l’exposition se déroule à l’extérieur. Nous avons alors décidé d’introduire dans cet espace fermé, entièrement blanc, un élément de l’extérieur. Nous pensions aussi au son, avoir comme un son extérieur, mais diffuser ça dans les enceintes semblait artificiel. En plus, on voulait que les gens ressentent une sensation physique. C’est là qu’est apparue l’idée du gravier. Les garçons m’ont détesté, ils en ont porté des seaux et des seaux. Mais, au final, ils étaient contents : ils ont vu que c’était cohérent avec le projet. »

    D’autres jeunes artistes roumains ont travaillé aux côtés de Silvia Ioana Horobeanu, des écrivains, des sculpteurs, et ensemble ils ont créé un parcours d’exposition qui dure 20 minutes. Les huit frères sont ouverts aux critiques : ils ont placé deux urnes à la sortie de l’expo et encouragent les visiteurs à y déposer un billet avec leurs impressions. Une urne accueille les avis positifs, l’autre – les avis négatifs. D’ailleurs, un écriteau « Satisfait ou remboursé » est affiché au même endroit.Plusieurs lieux de Roumanie évoquent la figure historique de Vlad Țepeș : la Vieille cour royale de Bucarest ou le Château des princes à Târgovişte. Voilà que l’exposition « L’Investigation Dracula » de Sighișoara peut venir s’inscrire dans un itinéraire qui retrace la vie du plus célèbre prince roumain. (Trad. Elena Diaconu)

  • Istoria… pe înţelesul tuturor, expoziţia “The Dracula Investigation”

    Istoria… pe înţelesul tuturor, expoziţia “The Dracula Investigation”

    Opt fraţi
    olandezo-români iubitori ai istoriei ţării noastre şi crescuţi la Sighişoara
    (renumit oraş medieval din judeţul Mureş, din centrul României) s-au gândit să
    facă ceva pentru a îmbogăţi oferta oraşului. Şi asta pentru că, deşi Sighişoara
    este unul dintre obiectivele care se bucură de atenţia celor care vizitează România,
    niciodată nu strică să oferi mai mult şi mai variat. Aşa că au deschis o
    expoziţie interactivă, ca o invitaţie în lumea fascinantă a lui Vlad Țepeș, ca
    fiu al oraşului (Vlad Țepeș s-a născut în 1431, la Sighișoara, fiind fiul lui
    Vlad Dracul. Vlad Ţepeş a
    preluat de la tatăl lui şi numele Drăculea sau Dracula, nume dat de către
    străini şi devenit celebru datorită romanului omonim al lui Bram Stoker. Vlad
    Ţepeş , celebru după celebrul personaj al lui Bram Stoker – şi care a domnit în
    Țara Românească în anii 1448, 1456-1462 și 1476). Expoziţia se numeşte The
    Dracula Investigation     şi prezintă istoria domnitorului dincolo de legende. O
    persoană cu sentimente, un copil traumatizat, Vlad Dracula – fiul, fratele,
    războinicul.


    Unul dintre fraţi, Timon, are 26 de ani şi a povestit pentru Radio România cum
    au pornit pe acest drum:

    De mult
    timp vedem că o grămadă de tineri pleacă din Sighişoara, unde sunt puţine
    oportunităţi. Şi foarte puţini oameni se implică să creeze proiecte noi sau
    activităţi pentru turişti. Turiştii spun că în afară de 2-3 ore de plimbare
    prin cetate nu prea au ce face. Şi noi ne-am gândit că trebuie să fie ceva ce
    putem face. A fost un proces lung, am avut diferenţe de opinii şi le mai avem
    câteodată, dar până acum am reuşit foarte bine. Şi acum, ne gândim la viitoare
    proiecte avem diferenţe de opinie, dar ştim că nu trebuie să luăm nimic
    personal. De exemplu, iniţial voiam să ne ocupăm şi de design. Şi aşa am ajuns
    şi la Silvia, pentru că ştim că unele lucruri nu le putem face noi sau le ştiu
    alţii mai bine.



    Silvia este scenografa Silvia Ioana Horobeanu care ne-a povestit cum s-a
    alăturat proiectului:

    Iniţial Timor m-a contactat, mi-a pus despre ce e vorba, mi s-a părut foarte
    interesant faptul că cineva vrea să pună într-un mod inovator istoria noastră.
    Eu le-am propus o variantă mai modernă şi mai minimalistă, pentru că eu cred că
    simplitatea este cel mai important lucru mai ales atunci când vrei să spui ceva
    cu o încărcătură istorică mare. Iniţial m-am gândit la proiecţii, voiam să
    facem şi animaţie în mai multe camere. Şi m-am gândit la umbră şi am ajuns la
    transparenţe.


    Şi astfel s-a ajuns la ceea ce oferă acum expoziţia: proiecţie, teatru de
    umbre, mulaje. Vizitatorul este invitat să intre în cele 5 camere, în care Vlad
    însuși spune povestea lui de viață. Puteţi vedea animații, sculpturi și efecte
    de lumină şi umbră. O expoziţie inedită, ce îmbină tehnologia cu istoria.


    Şi asta poate pentru că iniţiatorii proiectului sunt foarte tineri. Lemre,
    fratele mai mic al lui Timon, ne-a explicat:

    Îmi place chestia asta mai medievală, îmi place mai mult
    istoria. Ce ne-am gândit noi a fost că avem potenţial, dar nu ştiam ce să
    facem. Şi ne-am gândit la Sighişoara, fiindcă acolo am crescut, un oraş destul
    de frumos şi UNESCO, în Transilvania. Iar lumea, când aude de Transilvania se
    gândeşte mereu la Vlad Ţepeş, la Dracula. Dar de obicei, lumea care vine aici
    nu se gândeşte la povestea lui adevărată, ci mai mult la vampiri. Noi ne-am
    gândit să mergem pe adevăr, că şi ăsta e interesant, dar să o facem puţin mai
    unic, mai interactiv pentru oamenii care vin.


    Aici, la The Dracula Investigation, designul a fost creat de la zero. Silvia
    Ioana Horobeanu ne-a şi povestit cum i-a venit una dintre idei: Voiam să creez o senzaţie. În
    primul rând toată acţiunea (n.r. poveştii spuse în expoziţie) se petrece în
    exterior şi am zis că trebuie să punem ceva în sală care să aducă a exterior.
    Şi, fiind totul alb şi spaţiul închis, am zis să aducem un element de afară şi
    să ne folosim de sunetul făcut de acesta. Să-l difuzăm în boxe nu era potrivit
    şi ne-am zis să creăm o senzaţie oamenilor ca, atunci când păşesc, să simtă
    ceva. Şi am zis să punem pietriş, băieţii m-au urât pentru asta, fiindcă au
    cărat foarte multe găleţi. La sfârşit au fost şi ei mulţumiţi şi au văzut că se
    potriveşte proiectului nostru.



    Împreună cu ea și cu cei opt fraţi au lucrat mai mulţi tineri artiști
    români, de la naratori la sculptori, care au creat acest traseu expoziţional de
    20 de minute.


    Organizatorii sunt deschişi criticilor, aşa că au pus două cutii la ieşirea
    din expoziţie, în care vizitatorii sun invitaţi să lase un bilet cu ceea ce
    cred despre expoziţie. Dacă le place vor pune impresia în cutia cu impresii
    bune, iar dacă nu, în cea cu impresii proaste. De altfel, pe un panou este
    scris: Nemulţumiţi, primiţi banii înapoi!.


    Această expoziţie se adaugă fericit locurilor care pot fi vizitate într-un
    traseu pe urmele lui Vlad Ţepeş, precum Curtea Veche din Bucureşti şi Curtea
    Domnească din Târgovişte.

  • Vacanță în Transilvania

    Vacanță în Transilvania

    Transilvania este
    o combinație desăvârșită de culturi şi tradiții. Veți găsi aici cetăți și
    castele medievale, peșteri și saline renumite, peisaje de vis și, nu în ultimul
    rând, preparate culinare tradiționale a căror faimă a depășit granițele
    României. Obiectivele turistice sunt atât de diverse și atât de multe încât ar
    fi imposibil să ajungeți la toate și să vă bucurați de ele în câteva săptămâni.
    Tocmai de aceea, turiștii revin și pornesc din nou într-o aventură a
    descoperirii de locuri, oameni și legende. Vom ajunge azi în câteva dintre cele
    mai interesante zone.


    Ne oprim prima
    dată, într-un sat străvechi, așezat între coline, a cărui primă atestare
    documentare datează din 1209. Alma Vii. Aici se remarcă biserica ce avea să fie
    ridicată două secole mai târziu. Fortificația din jurul bisericii apărea mai
    târziu, la începutul secolului al XVI-lea. Ca să ajungeți la aceasta, veți
    parcurge un drum de țară.

    De la Mihaela Turk, manager de proiect la Fundația
    Mihai Eminescu Trust, aflăm că cetatea de la Alma Vii are patru turnuri
    restaurate în cadrul unui proiect finanțat cu fonduri din partea Norvegiei, a
    statului Lichtenstein și a Islandei:

    Fiecare turn are o tematică. Avem Turnul
    cu Ceas sau Turnul Porții, Turnul Slăninii, Turnul Gheții și Turnul Grânelor.
    Am încercat să redăm vechea funcție a turnurilor prin obiectele expuse.
    Turnurile oferă și spații ce pot fi folosite pentru evenimente: conferințe cu
    maxim 40-50 de participanți. De asemenea, pe anumite etaje pot fi amenajate cu
    expoziții temporare.

    Bineînțeles, pentru a trăi adevăratul farmec al
    Transilvaniei trebuie să vă cazați într-o casă tradițională, într-un muzeu viu.
    Va fi un fel de călătorie în timp spre simplitatea vieții de odinioară.

    Pe
    site-ul experiencetransylvania.ro veți găsi toate casele de oaspeți ale
    localnicilor, ale fundației și ale altora care întrunesc condițiile impuse.
    Care sunt acestea? Aflăm de la Mihaela Turk: Nu dorim ca aceste
    camere să fie standard, cu televizor, cu acces la internet și alte facilități.
    Ele sunt foarte simple. Păstrează în mare parte mobilierul vechi și
    recondiționat sau anumite piese de mobilier pe care le-am salvat noi. Pe jos
    avem preșuri țesute din resturi. Sunt din cârpă, iar nouă ne plac foarte mult.
    Sunt multicolore, vesele, așezate pe o podea din lemn mai caldă decât cele din
    materiale moderne. Sunt văruite tradițional. În cadrul recondiționărilor noi nu
    folosim ciment, termopane, ci doar lemn, piatră, nisip, var.


    Ne continuăm
    călătoria și ajungem într-unul dintre orașele care s-au dezvoltat cel mai mult.
    Orașul Cluj-Napoca mai este denumit și Silicon Valley, întrucât aici sunt
    atrași cei mai buni programatori din România. Însă este și un loc al
    evenimentelor consacrate la nivel internațional. Festivalurile Untold, Electric
    Castle sau Festivalul Internațional de Film fiind doar câteva. Tot la Cluj-Napoca a fost reeditată cea mai
    veche carte de bucate din România, de la sfârșitul secolului al XV-lea. Iar, în
    centrul orașului, veți fi surprins de multitudinea de biserici și de tipul
    acestor biserici: se pot vedea pe aceeași stradă biserici reformate,
    romano-catolice, unitariene sau greco-catolice.

    Ghidul nostru de azi, Marius
    Oprea, de la Centrul de informare turistică, despre zona centrului istoric: Sunt mai multe monumente istorice, printre care ar fi Biserica
    Romano-Catolică Sf. Mihail, ansamblul statutar Mathia Corvin, Palatul Bánffy,
    unde are sediul Muzeul de Artă, Catedrala Mitropolitană, Teatrul Național
    Lucian Blaga și, bineînțeles, Piața Muzeului. Acestea se găsesc în zona
    centrală, și fiind foarte aproape, se poate ajunge la toate obiectivele pe jos.
    Există însă și alte obiective în proximitatea centrului cum ar fi Dealul
    Cetățuii, de unde se vede tot orașul, respectiv ruinele fostei cetăți
    habsburgice, Grădina Botanică, unul dintre cele mai vizitate obiective
    turistice din Cluj Napoca, și, bineînțeles Parcul Etnografic Romului Vuia, cel
    mai vechi parc de acest tip din România. Cluj-Napoca a fost și rămâne un oraș
    deschis, poate fi vizitat în orice perioadă a anului.



    Marius Oprea ne
    invită să vizităm și atracțiile din județ. Printre acestea, Salina Turda, unul
    dintre cele mai vizitate obiective turistice din România. Majoritatea turiștilor
    care ajung în Cluj-Napoca vizitează și Salina Turda, fiind foarte aproape, la
    doar o jumătate de oră de oraș. Salina Turda este un unicat în România și poate
    chiar în partea aceasta a Europei. Este o fostă mină de sare, pe mai multe
    niveluri. A fost restaurată cu fonduri europene, iar azi arată ca un oraș
    subteran . Oferă mai multe facilități prin oferta balneoclimaterică, cât și
    prin cea de agrement. Există acolo și un lac cu bărcuțe.


    Tot în
    Transilvania, veți găsi și una dintre puținele cetăți locuite din Europa.
    Sighișoara. Cetatea Sighișoarei sau Schasburg a fost inclusă încă din 1999 în
    Patrimoniul Mondial UNESCO. Principalul monument al cetății Sighișoara este
    Turnul cu ceas, în incinta căruia se află amenajat din anul 1899 Muzeul de
    Istorie al orașului.

    Nicolae Teșcula, directorul instituției: Turnul cu Ceas este construit în secolul al XIV-lea. A fost sediul
    primăriei orașului până la reforma religioasă, are o înălțime de 64 de metri.
    În vârf se află o giruetă, un cocoș, în funcție de cum își schimbă poziția știm
    că va fi ploaie în oraș sau va fi vreme bună. De asemenea, impresionante sunt
    și figurinele ceasului, toboșarii care bat ora exactă, anumite figurine cu rol
    simbolic: Justiția, Călăul, Pacea. Totodată, și figurinele care reprezintă
    zilele săptămânii își schimbă poziția la miezul nopții. Actualul mecanism este
    bătrân și el, e din 1906, însă primul mecanism de ceas de turn este atestat în
    Sighișoara de la începutul sec. al XVII-lea.



    Iată, așadar,
    doar câteva repere ale Transilvaniei. Lista obiectivelor de vizitat aici este
    foarte lungă, însă vom mai reveni în zonă și în edițiile noastre viitoare.

  • Sighişoara

    Sighişoara

    Les murs de défense comptaient autrefois plusieurs bastions réservés traditionnellement à des guildes d’ouvriers, tels le Bastion des Forgerons, celui des Etameurs, le Bastion des Tisserands, celui des Cordonniers, ou des Boûchers. Costin Ion Corboianu, guide et agent de tourisme, nous en parle: Le Bastion des Etameurs date de 1390 et il est le plus ancien de la cité. Au début, Sighisoara regroupait 14 bastions reliés entre eux par une passerelle de servitude qui permettaient aux soldats et mercenaires de patrouiller pour mieux défendre la cité.

    Pour que le charme médiéval de la ville se laisse entièrement découvrir, mieux vaut vous réserver quelques heures afin de trotter tranquilement dans le dédale de ruelles étroites bordées de boutiques et de maisonnettes colorées. Costin Ion Corboianu passe en revue les coups de coeur de la cité de Sighisoara: Pour bien profiter de Sighisoara, il faudrait la découvrir tranquillement, à pieds, en prenant votre temps et en vous permettant de temps en temps une petite pause déjeuner ou goûter. Surtout que, à en croire les experts, c’est ici que se trouve l’une des meilleures patisseries transylvaines, avec des produits faits maison d’après des recettes saxonnes. Par exemple, le gâteau dit Lichiu, à base de semoule de blé, oeufs, crème fraiche et prunes. Pour une immersion encore plus complète dans le passé de la cité, vous pourriez même louer des costumes d’époque pour vous ballader joliment vêtus, à travers la ville. Il y a des caves ouvertes à la dégustation du vin ou de l’eau de vie de prune. Malgré son air médiéval, Sighisoara est une cité qui palpite de vie.

    Sur l’ensemble des monuments que la cité vous propose à visiter, c’est notamment la célèbre Tour de l’horloge qui capte l’attention de la plupart des visiteurs. Haute de 64 mètres, avec des parois de 2,30 mètres d’épaisseur, la Tour date de 1899 et renferme plusieurs expositions dont une d’archéologie, au premier étage, une autre de pharmacie, au deuxième et enfin, une de meubles médiévaux, au troisième. Au dernier étage, le quatrième, il y a une exposition consacrée aux guildes qui s’activaient jadis, à Sighisoara. Tout en haut de la Tour il y a une sorte de terrasse censée permettre aux visiteurs d’avoir une image panoramique de la cité et de la région. Une girouette en forme de coq installée en haut de la toiture annonce la météo.

    A l’instar d’autres Tours horloge d’Europe médiévale, celle de Sighisoara propose, elle aussi, des figurines symboliques telles la Justice, le Boureau, la Paix, qui modifient leur position en fonction de l’heure qui bat. L’actuel mécanisme de l’horloge date de 1906, il est électrique et sa maintenance est assurée par une famille d’horlogiers. En été, l’horloge a une minute de retard par semaine. Costin Ion Corboianu raconte: Pour visiter la Tour de l’Horloge et ses salles d’expositions, il faut prévoir trois à quatre heures, en fonction de l’intérêt de chacun. Les objets exposés sont très intéressants. Après la Tour, un autre objectif est l’Eglise dit de la Colline. Pour la visiter, il faut emprunter un chemin qui grimpe justement en haut d’une colline. Une fois arrivé, je vous conseille de prévoir une petite ballade dans le cimetière d’à côté pour découvrir des choses exceptionnelles. Et pour cause. Suite à la réforme de Martin Luther, sur l’ensemble de ses 95 thèses, une demandait aux églises catholiques de ne plus abriter dans leur enceinte les dépouilles mortelles des autorités locales. Tout cela, parce que les édifices religieux de l’époque étaient en pierre et du coup, on ne pouvait pas creuser suffisamment la terre afin d’écarter les risques d’infection. C’est grâce à Martin Luther que les pierres tombales et les dépouilles se trouvent dans le cimetière.

    Construites en style gothique, l’Eglise de la Colline et celle du Monastère ont plus de 800 ans et dans un premier temps, elles appartenaient à la communauté saxonne de la ville. Sauf que, suite à la réduction du nombre d’ethniques allemands basés dans la région, on a décidé leur transformation en musée. Elles sont ouvertes pratiquement tout le temps et des messes y ont lieu chaque dimanche matin. Pour vous rendre sur place, vous devriez emprunter l’Escalier des Ecoliers, un petit bijoux architectural datant de 1642. Il s’agit, en fait, d’un escalier couvert construit par la municipalité dans le but de protéger les écoliers des intempéries lorsqu’ils se rendaient à l’école. Construit en bois, l’escalier a 175 marches.

  • Anchisiţ volta ti videari România:Sighişoara

    Anchisiţ volta ti videari România:Sighişoara

    Ază vă călisimu s’videmu Sighişoara, căsăbă ţi easti nolgica ali Transilvanie şi băgatu tu ghidurli turistiti prit destinaţiili ti nu lipseaşti s-hibă ratati. Titatea Sighișoara ica Schasburg f inclusă nică dit 1999 tru Patrimoniul Mondial UNESCO, hiinda una di puțănili ţităţ bănati dit Europa și ună atracție a turiștilor xen’i cari viziteadză România. Număsiti după vecl’ili isnahi, Pirgul a Tăbăcarlor, Pirgul a Cositorlor, Pirgul Frânghierilor, Pirgul a Hăsachilor, Pirgul a Tăbăcarlor, Pirgul a Cojocarlor, Pirgul a Arafţăloru, Pirgul a Cizmarlor şi Pirgul a Heararlor cathi un au pirmituseri muşeati cari ghiuşbilea aşteaptă s’hibă scoasi tu videală.


    Costin Ion Corboianu ghid şi opearatoru di turism, pirmitusi: Pirgul a cositorarlor easti nai ma vecl’iu pirfu dit ţitatai, cari armasi aşi di la 1390. Tu vecl’iul chiro eara 14 pirguri ligati un alantu cu aestă cali di servituti, pi iu patrula vuiniţl’i ica mercenarl’ii, atel’i cari avea rolu tas’veagl’e Titatea şi sum calea di servitute, tru aţeali locuri sum turlie di arcadă el’i ş-ţănea alimentili ica armamentul.”




    Ama n’iurizma a tricutlui chiro hiinda ghini ţănut, aoa s-faţiurminie ti videarea cu ceapa/ jgl’ioatili. Nă arădăpseaşti un şingiru di tentaţii Costin Ion Corboianu, ghid şi opearator di turismu: S-vedz Sighişoara, aşi, Pirgul priimnari cu ciciorlu, preayalea ayalea ahurhinda cu muzeulu, s-şedz pi prăndzu, di itia că aoa s’măcă multu ghini, să spuni că easti ună di naima bune cofetării dit Transilvania, ună parti dit produse suntu adrati di saşi. Ti exemplu, cănăscuta, cu anami, Lichiulu, a lor. (n.r.Hencleș ica Lichiu, ună prăjitură săsească cu multi oauă şi mărcatu, cu purne și griș). Poţ s’acaţ cu nike stranje di epocă şi s-faţpriimnari tru ţitate tru stran’e di epocă. Tu izbă, poţi s’nedz s’beai un yin bun, ună arăchie bună. Sighişoara spuni ti videari multi lucri. Easti un căsăbă yiu totna.”




    Protlu monumentu ali ţitati Sighișoara easti Pirgul cu săhati, di 64 di metri analtu, adratu dit cheatră di arâu și cu stizmi groasi di 2,30 m. Nauntrul a Pirgului fu ndreptu, tru anlu 1899, Muzeulu di Istorie a căsăbălui. La protlu patomatu, ari ună expoziţie di arheologie, la doilu patomatu ună di farmacie medievală, a deapoa tru aţel di ma nnti udă a primarlui, di la treilu patomatu, easti ndreapta ază ună expoziţie di mobilier medieval tru ma multi stiluri. La paturlu patomatu va s-videmu ună expoziţie speţială ndreaptă ti isnăhili sighişorene. Aţel dit soni patomatu a Pirgului easti ună balconi dişcl’isă, di iu avem dininti ună panoramă ahoryea ti videari căsăbălu. Tru chipită ari ună giruetă, un căcătu meteorologic, cari hăbăriseaşti alăxerli a kirolui. Tutunăoară, ari doi tămpănari cari bat oarili exacti, a deapoa născănti figurine au rol simbolic. Ies tu migdani aşi, Justiția, călăulu, Irin’ea, a deapoa nândauă ș’alăxescu poziția tahinima la oara șasi și seara, la idyea oară. Tutunăoară, figurinili ţi spunu dzălili a stămănăl’ei ş’alăxescu poziția cătă njeadzănoaptea.




    Lipseaşti s-cundil’emu că actualu mecanismu a sahatil’ei dateadză dit 1906. Sahatea ari un mecanismu ealectric şi easti mirimitisitu di ună fumeal’e di săhătgeadz. Veara sahatea ari unâ abateri di ună minută tu stămănă.


    Costin Ion Corboianu, ghid şi operator di turismu, nă cundil’e: Pirgul cu sahati, muzeu, s-viziteadză tru 3-4 săhăţ, dupu mirakea a cafi unluiinsu. Aoa ari lucri multu interesante. După cari Băserica di Ndzeană/măyulă, tra cari s’alină, a deapoa aclo ună sihati ica ma multu s-viziteadză mirminţăl’i iu ari niscănti lucri excepţionale. După reforma al Martin Luther, anamisa di ateali 95 di teze, una dit eali eara atea prit cari tru baseriţli catolice s-nu matya hibă ngrupaţ ma mărl’ii a căsăbălui, judile, primarlu şallţă. Şi aesta tra itia că băserica, maca easti pi structură di cheatră da izini ngruparea cama ahăndosu di un metru şi eara ună fucurină di infecţie. El apufusi ca cheţarli funearare s-hibă loate şi oasili s-hibă loati şi ngrupati tu mirmintă. Aoa ună parte dit cheţarli funearare suntu tru mirminţă.”




    Băsearica di pi Măgulă şi Băserica a Mănăstirlui suntu băseriţ adrati tru stil gotic, cu ună vicl’imi 800 di an’i s-cama. Eali ţănu di comunitatea germană a căsăbălui, ama, di itia, câ scădzu numirlu di etniţ germani, aesti băseriţ fură alăxiti tru kirolu a sezonlui turistic tru muzee. S-viziteadză cafi dzuuă, a deapoa dumănica, tahina, s-liturghiseaşti. Calea cătă ateali dauă băserit, vă duc jgl’ioatili pi Scara Anvălită ica Scara Școlarlor. Trepteali dit cheatră suntu anvăliti di ună construcție dit lemnu, ţi adară unu tunel.



    Autor: Ştefan Baciu /Ana-Maria Cononovici


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Au département de Mureș

    Au département de Mureș

    Nous vous invitons à un voyage dans le comté de Mureș. En prenant pour point de départ la ville de Târgu Mureș – surnommée la Ville des Roses – nous découvrirons de nombreux sites intéressants et un large éventail de loisirs. A part la fameuse cité médiévale habitée de Sighișoara, la contrée compte une centaine de manoirs et de châteaux datant de différentes époques, ainsi qu’une station balnéaire renommée, Sovata. Le visiteur sera également séduit par les objets d’art traditionnel en céramique et en bois produits dans les villages du comté.

    Bien que Târgu Mureș n’ait pas conservé ses bâtiments anciens, la ville ayant été touchée, au fil du temps, par plusieurs incendies, le centre-ville garde son atmosphère médiévale. Des constructions richement décorées rappellent le bourg d’autrefois, ainsi que la ville en plein essor de l’entre-deux-guerres. Le Palais de la Culture, avec la Salle des Miroirs, les deux cathédrales orthodoxes et de l’ancienne forteresse sont des points incontournables sur la carte de tout visiteur de passage à Târgu Mureș. Mention spéciale pour le Théâtre National, qui se distingue par son architecture moderne.

    Sanda Vițelar, responsable de communication au Conseil départemental Mureș : «A Târgu Mureș, nous vous invitons à faire une halte au centre ville. Les bâtiments qui s’y trouvent parlent du passé multiculturel de la Ville des Roses. Le Palais de la Culture et le Palais administratif sont deux bâtiments représentatifs de l’Art Nouveau en Roumanie et du début de ce style en Transylvanie. Le Plateau de Cornești est un espace de loisir au sein de la nature. C’est là que se trouve aussi le deuxième grand zoo de Roumanie. Le complexe sportif Mureșul met à la disposition des touristes trois piscines en plein air et une quatrième couverte, ainsi qu’un lac artificiel pour des promenades en barque. »

    Pendant cette période de l’année, vous pouvez visiter le Marché de Noël ouvert au centre ville, où viennent d’être inaugurées aussi deux grandes patinoires.

    En quittant la ville de Târgu Mureș, on peut se diriger vers Sighișoara et se balader dans les ruelles de cette belle ville médiévale merveilleusement préservée. Mentionnée pour la première fois en 1280, elle garde 9 de ses 14 tours, qui évoquent la grandeur des temps passés. Le Musée d’histoire de Sighișoara a été fondé en 1899.

    Son directeur, Nicolae Teșcula, nous parle du principal point d’attraction de la cité : « Il s’agit de la Tour de l’Horloge, construite au 16e siècle et qui s’élève à 64 mètres de haut. Sa toiture est pratiquement plus haute que le corps du bâtiment. Le balcon, que l’on peut visiter, se situe à une hauteur de 30 mètres. La toiture compte, elle, 34 mètres de haut et elle est surmontée d’une girouette en forme de coq. En fonction de sa position, nous savons si le temps sera beau ou s’il va pleuvoir. Les figurines de l’horloge sont tout aussi impressionnantes : à part les tambours qui donnent l’heure, il y a des figurines à rôle symbolique : la Justice, le Bourreau et la Paix. Plusieurs autres figurines changent de position à 6 h du matin et à 6 h du soir. Les figurines symbolisant les jours de la semaine changent leur position à minuit. Le mécanisme actuel est lui aussi vieux, remontant à 1906 ; pourtant, le premier mécanisme de l’horloge de cette tour date du début du 17e siècle. D’ailleurs, le premier horloger connu dans l’histoire de la Transylvanie et qui a vécu au milieu du 16e siècle était originaire de Sighișoara. Dans le domaine de l’horlogerie, la ville a donc une longue tradition. »

    A quelque 70 km de Sighișoara, au pied des Monts Gurghiu, se trouve la belle station balnéaire de Sovata. Peter Ferenc, président du Conseil départemental Mureș nous en parle : « La station bénéficie de lacs salés uniques non seulement en Roumanie, mais aussi en Europe. Ces lacs et les boues sapropéliques qui en proviennent sont utilisés pour des cures balnéaires renommées à l’étranger aussi. On y traite efficacement des maladies de l’appareil locomoteur, mais aussi les maladies respiratoires et gynécologiques, ainsi que la stérilité. A Sovata se trouve aussi un lac héliotherme chauffé par les rayons du soleil. Une couche d’eau douce couvre en surface l’eau salée du lac. Il se crée ainsi un effet de serre, le lac étant chauffé parfois à plus de 40°. Ce lac est très recherché par les touristes curieux de voir un lac chauffé par le soleil jusqu’à une température aussi élevée. »

    Pour les fêtes de fin d’année, à Sovata les offres touristiques sont attrayantes. Par exemple, un paquet de 5 jours en pension complète dans un 3 étoiles doté d’un spa coûte environ 300 euros. Le paquet comporte également la visite de plusieurs petits villages situés sur un plateau volcanique, des randonnées le long de la Route du Sel et une visite de la mine de sel de Praid, située à 9 km seulement de Sovata. A Praid a été aménagé un centre de remise en forme doté de piscines couvertes. L’eau thérapeutique salée carbogazeuse qui prend sa source à 1000 mètres de profondeur est idéale pour préserver et améliorer la santé.

    La contrée de Mureș compte de nombreux manoirs et châteaux, parmi lesquels nous vous conseillons celui de Zau de Câmpie, où vous découvrirez un château à part.

    Sanda Vițelar : « Il s’agit du Château Ugron, appelé aussi « Le Château calendrier », parce qu’il compte 365 fenêtres, 4 tours (représentant les 4 saisons dans une année), 52 pièces (autant que de semaines dans une année), 7 terrasses (autant que de jours dans une semaine) et 12 halls représentant les mois de l’année. Ce château est né d’une histoire d’amour. Le propriétaire du château, le baron Istvan Ugron, a été l’ambassadeur d’Autriche-Hongrie en Russie. La légende dit qu’il y tomba amoureux d’une des filles du tsar Nicolas II. En 1917, à l’arrivée des bolcheviques, le tsar et toute sa famille furent exécutés. Le cœur brisé de douleur, le baron se retira de la vie publique. »

    Le comté de Mureș vous attend donc pour découvrir toutes ses merveilles. Nouveau rendez-vous la semaine prochaine, pour une nouvelle destination de vacances en Roumanie. (Trad. : Dominique)

  • În județul Mureș

    În județul Mureș

    Pornind într-un
    traseu virtual din municipiul de reședință, Târgu Mureș, denumit și Orașul
    Trandafirilor, descoperim o multitudine de destinații interesante și o gamă
    variată de petrecere a timpului liber. Pe lângă celebra cetate medievală,
    Sighișoara, există peste o sută de conace și castele din diverse epoci, dar și
    o stațiune balneoclimaterică de renume, Sovata. Nu în ultimul rând, veți fi
    cuceriți de obiectele meșteșugărești în ceramică și în lemn.



    Deși nu s-au
    păstrat clădiri foarte vechi în orașul reședință de județ, Târgu Mureș, acesta
    trecând prin mai multe incendii de-a lungul timpului, vechea urbe reușește să-și
    păstreze aerul medieval în partea centrală. O serie de clădiri frumos ornamentate
    amintesc de vechiul târg din perioada medievală sau de orașul în plină
    dezvoltare din perioada interbelică. E obligatoriu un popas în Palatul Culturii, o plimbare prin labirintul din Sala Oglinzilor, o vizită
    în cele două catedrale ortodoxe sau în cetate. Tot aici veți remarca și Teatrul
    Național, cu arhitectură modernă și cu istorie în arta teatrală românească.

    Sanda
    Vițelar, consilier de comunicare și mass media în cadrul Consiliului Județean
    Mureș: În municipiul reședință de județ Târgu Mureș, vă invităm să vă opriți
    în centrul orașului. Aici, clădirile istorice vorbesc despre trecutul
    multicultural al Orașului Trandafirilor. Veți vedea două dintre clădirile cele
    mai reprezentative la nivel național pentru stilul Art Nouveau, respectiv Palatul
    Culturii și Palatul Administrativ, cele
    care arată începuturile curentului Secession transilvănean. Tot la Târgu Mureș vă așteaptă Platoul
    Cornești, un spațiu de petrecere a timpului liber în mijlocul naturii și locul
    în care puteți vizita Grădina Zoologică, a doua ca mărime din România. De
    asemenea, în sezonul cald, puteți să faceți plajă și să vă scăldați în
    Complexul Sportiv Mureșul, care vă stă la dispoziție cu trei bazine în aer
    liber, unul acoperit, precum și cu un lac artificial pentru plimbări cu barca.


    Mai mult decât
    atât, în această perioadă puteți vizita piața de Crăciun din centrul orașului,
    unde au fost inaugurate și două patinoare mari. Apoi, din Târgu Mureș, puteți
    face un adevărat periplu medieval pe străduțele pline de farmec ale Sighișoarei.
    Aceasta e atestată încă din anul 1280, iar nouă din fostele 14 turnuri încă vă
    așteaptă pentru a trăi, măcar pentru o vreme, în grandoarea timpurilor trecute.

    Nicolae Teșcula, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara, o instituție de
    cultură înființată în anul 1899, ne vorbește despre punctul de atracție al
    cetății: Turnul cu Ceas este construit în secolul al XIV-lea. A fost sediul
    primăriei orașului până la reforma religioasă, are o înălțime de 64 de metri.
    Practic, acoperișul e mai înalt decât corpul. Până la nivelul balconului, care
    este vizitabil, sunt 30 de metri și alți 34 de metri numără de acolo acoperișul.
    În vârf se află o giruetă, un cocoș, în funcție de cum își schimbă poziția știm
    că va fi ploaie în oraș sau va fi vreme bună. De asemenea, impresionante sunt
    și figurinele ceasului, toboșarii care bat ora exactă, anumite figurine cu rol
    simbolic: Justiția, Călăul, Pacea. Mai sunt câteva care își modifică poziția la
    orele 6.00 și 18.00. Totodată, și figurinele care reprezintă zilele săptămânii
    își schimbă poziția la miezul nopții. Actualul mecanism este bătrân și el, e
    din 1906, însă primul mecanism de ceas de turn este atestat în Sighișoara de la
    începutul sec. al XVII-lea. De altfel, ne putem lăuda că, la mijlocul secolului
    al XVI-lea, primul ceasornicar cunoscut, era vorba de un lăcătuș, era
    sighișorean. Deci, în domeniul orologeriei, Sighișoara a avut o mare tradiție.


    La 69 de
    kilometri cu mașina, la poalele Munților Gurghiu, veți găsi în Mureș o stațiune
    balneoclimaterică de tradiție: Sovata. Peter Ferenc, președintele Consiliului
    Județean Mureș:

    Există lacuri sărate care sunt unice nu
    numai în România, ci și în Europa. Aceste lacuri sărate, cu nămolurile lor
    sapropelice, asigură tratamente balneare renumite în țară și peste hotare. Tratamentele
    sunt în primul rând pentru boli locomotorii, dar se obțin rezultate foarte bune
    și în cazul unor boli ginecologice și,
    de asemenea, sterilitatea se tratează foarte bine prin aceste tratamente.
    Există și anumite tratamente pentru boli respiratorii. Avem un lac helioterm
    care e încălzit de razele solare. Există o peliculă de apă dulce deasupra apei
    sărate din lac. Se creează un efect de seră, iar lacul se încălzește și la
    peste 40 de grade. Este un lac foarte iubit de turiști. Ei vin să încerce ce
    înseamnă un lac care se încălzește la soare, la o temperatură așa de mare.


    Pentru Crăciun și
    Revelion există oferte atractive la Sovata. Spre exemplu, un pachet de cinci
    zile cu cazare la un hotel de trei stele cu SPA costă aproximativ 300 de euro.
    În pachet sunt incluse mesele și diverse activități: vizitarea unor cătune
    formate pe un platou vulcanic, plimbări pe Drumul Sării și o vizită la salina
    Praid, la doar nouă km de Sovata. La Praid, doritorii se pot bucura de un
    centru wellness cu piscine acoperite. Apa terapeutică sărată, carbogazoasă,
    termală, cu o concentrație mare de minerale, cu sursa la 1000 m adâncime, e
    ideală pentru păstrarea și îmbunătățirea sănătății.


    Conace și castele
    veți întâlni des în județul Mureș, însă, dintre toate, opriți-vă la Zau de
    Câmpie. Aici veți vedea un castel aparte. Sanda Vițelar, din cadrul Consiliului
    Județean Mureș:

    Castelul Ugron, cunoscut și sub numele de
    Castelul Calendar. Are 365 de ferestre, patru turnuri, la fel ca numărul
    anotimpurilor, 52 de camere, câte sunt săptămânile dintr-un an, 7 terase, cât
    zilele săptămânii și 12 holuri, care reprezintă lunile anului. Aici puteți găsi
    o poveste de dragoste sub semnul căreia a și fost construit castelul, o
    dragoste neîmplinită între proprietarul castelului și o prințesă rusă. Vă
    așteptăm să vizitați minunățiile din județul Mureș.


    În speranța că
    v-am convins de ineditul acestei destinații, vă așteptăm și data viitoare cu o
    noi idei de vacanță.