Radio România Internațional

Tag: Transilvania

  • Cluj-Napoca

    Cluj-Napoca

    Municipiul
    Cluj-Napoca se află în partea centrală a Transilvaniei. Înconjurat pe trei părți
    de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 700 m, aspectul orașului are forma unei adevărate cetăți. Fiind considerat
    capitala culturală și economică a Transilvaniei, Cluj-Napoca este unul dintre
    cele mai dezvoltate centre urbane din România. Acesta a devenit în ultimii ani
    o destinație des vizitată de turiștii din întreaga lume datorită istoriei fermecătoare
    regăsite la fiecare pas, dar și a poveștilor fascinante din spatele clădirilor
    înalte, medievale. Aici, turistul poate să aleagă diferite trasee, spune Karin
    Elisabeth Hann, de la Centrul de Informare și Promovare Turistică al
    municipiului Cluj-Napoca.

    Clujul gotic, Clujul baroc sau Traseul
    piețelor istorice, Traseul edificiilor religioase și al palatelor. Cu
    siguranță, Cluj-Napoca este unul dintre orașele cele mai accesibile și tentante
    din Europa, fiind în multe topuri europene și mondiale în ceea ce privește
    calitatea vieții, politicile urbane și cele de tineret. Pentru un turist,
    orașul nostru are cam toate ingredientele necesare pentru a fi atractiv. Orașul
    medieval s-a dezvoltat în incinta fortificată cu turnuri și bastioane asemenea
    altor orașe vechi din Transilvania. Cluj-Napoca a devenit apoi un oraș locuit
    în mare parte de maghiari și români, iar, după Primul Război Mondial, orașul a
    intrat în componența regatului României.


    Epoca medievală a însemnat
    pentru Cluj perioada sosirii numeroaselor grupuri de coloniști sași și dobândirea
    dreptului de oraș liber în anul 1405, dar mai ales modernizarea orașului. În
    Evul Mediu, era numit Orașul comoară datorită frumuseții locurilor, străzilor
    și, în special, a arhitecturii clădirilor. În prezent, cele mai multe clădiri
    din Cluj-Napoca au fost renovate printr-un program început acum câțiva ani și
    sunt în proprietate privată, iar, în 2020, a fost inaugurată aici prima stradă
    smart din România. Aceasta dispune de sistem de irigare cu senzori, de un
    culoar pietonal modern, cu prioritizarea mijloacelor de transport nemotorizate.
    Sunt puse la dispoziția localnicilor și turiștilor patru locuri pentru
    încărcarea automobilelor și bicicletelor sau trotinetelor electrice, Wi-Fi
    gratuit și prize USB pentru încărcarea dispozitivelor mobile.

    Raisa Loșonți, de
    la Centrul Național de Informare și Promovare Turistică al județului Cluj, ne
    îndeamnă să ne oprim în centrul orașului. Principala piață care trebuie vizitată
    și parcursă la pas este Piața Unirii, care are ca obiectiv principal biserica
    catolică Sf. Mihail. E un important edificiu gotic, cu un turn cu o înălțime
    impresionantă de 80 de metri. În aceeași piață de găsește și ansamblul
    monumental Matei Corvin, care îl are în prim plan pe regele maghiar Matei
    Corvin, născut în Cluj, într-o casă aflată la mai puțin de 500 de metri de
    grupul statuar. În Piața Unirii se află și Muzeul de Artă, un palat important,
    în stil baroc, care adăpostește colecții importante din punct de vedere al
    evoluției artei în Transilvania și la nivel național. Vizita ar trebui să
    continue cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cu mult exponate ale portului
    popular. Secția în aer liber a acestui muzeu se numește Parcul Etnografic. Aici
    întâlnim multe case tradiționale din lemn, dar și biserici.


    Cluj-Napoca este gazdă a numeroase festivaluri. Dintre
    acestea, Untold, cunoscut în toată lumea, revine în 2021 fără limită de
    participanți. Povestea Împreună, în sfârșit va reuni din nou sute de mii de
    oameni, din întreaga lume, pe parcursul a patru zile și patru nopți.


  • Țara Hațegului – Retezat

    Țara Hațegului – Retezat

    Țara Hațegului -
    Retezat este situată în colțul de sud-vest al Transilvaniei și include trei
    zone istorice ale României: Banatul, Transilvania și Oltenia. Regiunea poartă
    mărturiile unui trecut istoric bogat: peșteri cu urme de locuire încă din
    Paleolitic, ruine din perioada daco-romană, mici cetăți și turnuri medievale,
    biserici străvechi, dar și case și mici castele, reședințe ale familiilor
    locale nobiliare. Anca Rusu, managerul destinației de turism Țara
    Hațegului-Retezat, spune că e printre cele mai frumoase zone din Transilvania.

    Turiștii străini sunt, în special, foarte familiarizați cu noțiunea
    Transilvania. Din experiența adunată la târgurile internaționale la care am
    participat, am aflat că turiștii nu au foarte multe date când spunem România,
    dar, când spunem Transilvania – zona dintre munți, pot identifica pe hartă
    imediat cam unde am fi și noi. O călătorie în Țara Hațegului-Retezat este o
    călătorie în timp. Pe un tărâm destul de restrâns, pot găsi lumi dispărute acum
    70 de milioane de ani, pot sta față în față cu dinozauri în mărime naturală,
    pot explora vulcani și urme ale unor mări dispărute. În privința vremurilor mai
    recente, pot vedea peisaje montane, lacuri și plante carnivore, toate rămase
    aici din era glaciară, de acum 10.000 – 12.000 de ani. Se pot bucura de urmele
    din antichitate lăsate de romani la Sarmizegetusa Ulpia Traiana, dar și de
    primele lăcașe ale creștinismului în România: cum e Biserica Densuș.


    Sunt foarte multe
    trasee în Țara Hațegului și în Retezat. Anca Rusu, managerul destinației de
    turism Țara Hațegului-Retezat. Noi am încercat să facem o contorizare
    și am ajuns pe la 70. Ele sunt trasee turistice omologate și gestionate de
    către administratorii de arii protejate împreună cu Serviciul Public Salvamont
    sau trasee tematice, care spun, de obicei, o poveste. Însă, este foarte
    important că zona noastră e singura zonă din România unde se suprapun
    teritoriile a trei arii protejate mari, parcuri naturale sau naționale. Este
    vorba de Parcul Național Retezat, primul parc național din România, Geoparcul
    Internațional UNESCO Țara Hațegului și Parcul Natural Grădiștea Muncelului
    Cioclovina, foarte cunoscut pentru ansamblul cetăților dacice din Munții
    Orăștiei. Pământul pe care pășesc turiștii este unul deosebit, iar respectul și
    felul în care se poartă în aceste minunate locuri este foarte important pentru
    noi și pentru localnici. Găsim aici valori extraordinare ale naturii sau create
    de om, atât de speciale încât au fost recunoscute de UNESCO ca rezervație Omul
    și biosfera în 1979 pentru o zonă din Retezat, Geoparc Internațional UNESCO
    pentru zona depresionară a Țării Hațegului, dar și ansamblul cetăților dacice
    din Munții Orăștiei, aflat sub protecția legilor și recunoașterii
    internaționale oferit de către UNESCO.


    Există, de
    obicei, două categorii predominante de turiști în zonă spune Anca Rusu,
    managerul destinației de turism Țara Hațegului-Retezat. Sunt cei care-și doresc
    un turism activ în munți și familiile cu copii care ajung în Geoparcul Țara
    Hațegului. Însă, indiferent de preferințe, recomandarea e să vizitați un punct gastronomic
    pentru a vă bucura de bucatele locale și un meșteșugar pentru a cunoaște
    tradițiile locului.


    Așadar, invitația
    a fost lansată. Până data viitoare, când vă așteptăm cu o nouă destinație, drum
    bun și vreme frumoasă!


  • Castelul de la Cetatea de Baltă

    Castelul de la Cetatea de Baltă

    Astăzi vă propunem un popas plin de bun
    gust. Mergem în comuna Cetatea de Baltă, situată în partea nord-estică a
    judeţului Alba, pe râul Tarnava Mică, la o distanţă de 62 km de municipiul Alba
    Iulia, reşedinţa judeţului şi la 24 km de Blaj – oraşul cel mai apropiat.


    Vă propunem spre vizitare Castelul
    Bethlen-Haller sau Castelul de la Cetatea de Baltă. Un edificiu ce domneşte
    peste liniştea satului, tipic renascentist, cu forma sa rectangulară și cele
    patru turnuri circulare în colțuri. Ne întâmpină Irina Incze, intendentul
    castelului, cu o poveste de prezentare:

    Acest castel a fost construit în 1560, a
    fost construit ca un castel de vânătoare, ca un castel de agrement şi nicidecum
    ca şi un castel de apărare. Acest castel a fost construit după un castel
    similar de pe Valea Loirei, bineînţeles în proporţii mult mai mici. Iniţial cu
    cele patru turnuri şi abia în 1780, în timpul grofului Haller s-a construit
    frontispiciul castelului. Castelul a fost construit de Cancelarul
    Transilvaniei, Bethlen Miklos. Acest castel se numeşte Bethlen-Haller, după cel
    care a construit castelul şi după numele familiei care a locuit în castel până
    la naţionalizare.

    În timpul comunismului, castelui a aparţinut IAS-ului Jidvei
    din acea perioadă, arăta într-o stare deplorabilă. După revoluţie, acest castel
    a devenit proprietate privată. Din 2000-2003, castelul a început să fie
    renovat. Este refăcut parţial, doar pivniţa, parterul, etajul doi, şi absolut
    tot ce vedeţi în castel este refăcut. Castelul, deocamdată, este cu circuit
    închis. Noi primim grupuri care doresc să ne cunoască vinurile. Amprenta castelului
    este de 890 metri pătraţi, domeniul este de 10 hectare, pentru că în jurul
    castelului avem un parc, în spatele castelului avem o fermă. În acea fermă avem
    cai de rasă, un spaţiu de manej, tot felul de spaţii de agrement.


    În sala mare de primire a castelului putem
    încă vedea blazonul familiei Bethlen, care s-a păstrat, dar un tablou-colaj,
    făcut din bucăţele de material, reprezentând momentul Unirii. Pendulăm între
    vechi şi nou. Armuri cavalereşti veghează uşile, o uşă sculptată în piatră
    datează tot din anul construcţiei castelului, iar trecând prin această uşă
    ajungem la turnul scării interioare, şi ea foarte bine conservată, şi datând
    din perioada construcţiei castelului, o scară care conduce de la parter, la
    etajul al doilea, construită sub formă de evantai. Urcând pe această scară
    interioară, putem observa colecţia de peste 50 de orologii. La parterul
    castelului este amenajată o sală de degustare, salonul bordeau, la etaj se
    găseşte salonul auriu, iar pivniţa găzduieşte sala mare de degustare, în locul
    în care odinioară se aflau bucătăriile şi spaţiile aferente.





    Şi pentru că povestea de astăzi a
    castelului se împleteşte cu povestea vinurilor din această zonă, un popas la
    castel înseamnă şi familiarizarea cu soiurile aromate şi semi-aromate: Sauvignon
    Blanc, Fetească Albă, Gewurtztraminer, Pinot Noir, pe varietatea roşii,
    Riesling de Rhin, Riesling Italian şi Petit Manseng, un soi mai nou pe piaţa
    românească, cultivat în zona centrală a Franţei, în Lasconia. Iar, pentru
    cunoscători, vă puteţi bucura şi de mai nou creatul Ice Wine, un vin de desert, licoros, cu aromă şi miros puternic de
    trandafir, cu un conţinut de alcool un pic mai ridicat, peste 13 grade, din
    struguri stafidiţi, culeşi după primul îngheţ.

  • În județul Alba

    În județul Alba

    Destinația
    noastră de astăzi se află în Transilvania și e încărcată de istorie, legende și
    plină de tradiții. Județul Alba atrage cei mai mulți dintre turiști în special
    prin municipiul Alba-Iulia, o așezare cu monumente istorice importante și bine
    conservate, vestigii ale trecutului milenar. Din zona urbană, ne putem îndrepta
    spre Munții Apuseni. Aici putem practica escalada, alpinismul, putem vizita
    peșteri deosebite și, nu în ultimul rând, putem descoperi satul tradițional.


    Violeta
    Nica, purtătoare de cuvânt la Consiliul Județean Alba spune că vorbim, cu
    siguranță, despre unul dintre cel mai atractive județe ale României.

    Cu un potențial turistic deosebit, județul Alba se remarcă atât din
    punct de vedere al peisajului, de o frumusețe aparte, cât și din punct de
    vedere al istoriei, al culturii, al tradițiilor și obiceiurilor. Prin urmare,
    aici se practică diverse tipuri de turism, cum ar fi turismul cultural și
    istoric, turismul verde, cel religios și, bineînțeles, turismul montan. Dacă
    vorbim despre turismul cultural și istoric, trebuie să începem cu municipiul
    Alba Iulia. Cetatea Alba Carolina, cea mai reprezentativă fortificație de tip
    Vauban din România și una dintre cele mai importante din Europa, este
    principala atracție a orașului și a județului. Anual, zeci de mii de turiști
    vizitează cetatea, prezenta lor fiind numeroasă în orice anotimp. Schimbul de
    gardă, turul fortificațiilor, grupurile statuare, obeliscul lui Horea, Cloșca și
    Crișan sunt doar câteva dintre atracții, la care se adaugă festivalurile romane
    sau spectacolele în aer liber. Obiectivul principal este Catedrala Încoronării,
    alături de care se află Catedrala romano-catolică Sfântul Mihail. Tot în cetate
    turiștii pot vizita Muzeul Național al Unirii și Sala Unirii, recent
    restaurată, clădire de o însemnătate istorică cu totul aparte pentru români,
    precum și Museikon, singurul muzeu al icoanei din România sau Biblioteca
    Batthyaneum.


    Atracțiile
    culturale ale județului Alba sunt răspândite în tot județul, continuă Violeta
    Nica:

    În același registru, ajungem la Blaj, unde ar trebui să deschidem
    lista cu Câmpia Libertății, un loc de suflet pentru toți românii, și să
    continuăm cu Palatul Arhiepiscopal, construcție de secol XIII, Palatul Cultural
    sau cu Grădina Botanică deschisă în anul 1881, cea mai veche grădina botanică
    din lume, amenajată pe lângă o școală secundară. De asemenea, și Aiudul este un
    important centru cultural. Există în județul Alba o concentrație mare a
    monumentelor istorice de valoare națională, lista acestora, publicată în 2015,
    cuprinzând 686 de obiective. Două dintre acestea, Cetatea dacică de la Căpâlna,
    cea mai estică dintre Cetățile dacice din munții Orăștiei și situl rural
    Câlnic, catalogat în categoria Situri sătești cu Biserici fortificate din
    Transilvania, sunt monumente istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial
    UNESCO. Se fac demersuri pentru a înscrie pe această listă și Siturile Rimetea
    și Roșia Montană. Întâlnim în mediul rural un patrimoniu valoros prin
    originalitatea arhitecturii, în comune precum Arieșeni, Gîrda, Vidra, Avram
    Iancu, Albac, Mogoș, Ponor, Rîmeț, foarte cunoscute și colorate din acest punct
    de vedere.


    Pe de altă parte, cadrul natural al județului Alba se remarcă, în primul
    rând, prin armonie. Violeta Nica, purtătoare de cuvânt la Consiliul Județean
    Alba.

    Peisajele naturale pitorești reprezintă o ofertă bogată și variată, cu
    peșteri, stânci, cascade, chei, masive muntoase, iar aici trebuie să amintim:
    Râpa Roșie, Cheile Râmețului și Cheile Aiudului, Detunatele. Ghețarul de la
    Scărișoara este rezervație naturală de importanță europeană. Importante sunt și
    resursele balenoclimaterice de la Ocna Mureș, localitate pe care Consiliul
    Județean Alba dorește să o transforme într-o stațiune de top. Ar mai fi de
    văzut și Mocănița de pe Valea Arieșului sau terenul de golf de la Pianu, cel
    mai mare din țară. Peste 25% din teritorilul județului Alba are statutul de
    arie naturală. Pe acest fundament s-a dezvoltat turismul verde.


    Unul dintre proiectele remarcabile ale Consiliului Județean Alba în vederea
    dezvoltării turismului este reabilitarea unui drum județean care străbate
    comunități izolate din Munții Apuseni, dezvăluind peisaje de-a dreptul spectaculoase.

    Violeta Nica: Este vorba despre Transalpina de Apuseni,
    un drum ce pleacă din Aiud și ajunge în satul Bucium, străbătând culmi de peste
    1000 de metri altitudine. Șoseaua reface traseul drumului medieval din Țara
    Moților și este un drum cu multiple valențe. Este, în același timp, drumul
    vieții, legând între ele comunități tradiționale autentice, este drumul
    culturii, trecând prin locuri ce vorbesc de copilăria lui Agârbiceanu, este în
    același timp drumul istoriei, reluând în parte vechiul drum roman al aurului, și
    mai ales este drumul credinței, urcând pe culmile Trascăului până la porțile
    Mânăstirii Râmeț. Tabloul se poate completa cu turismul oenologic și
    gastronomic, aici fiind reprezentativ proiectul numit «Țara vinului».


    În județul Alba se pot practica turismul religios, dar și activ. Iubitorii
    sporturilor de iarnă vor găsi aici un loc perfect pentru o vacanță activă. Violeta
    Nica, purtătoare de cuvânt la Consiliul Județean Alba:

    Este o listă
    impresionantă a bisericilor și mânăstirilor din județul Alba intrate în
    circuitul turistic. Putem începe cu Catedrala Încoronării și cu Catedrala
    romano-catolică Sfântul Mihai din Alba Iulia și putem continua, pe scurt, cu
    Palatul Arhiepiscopal din Blaj, cu mânăstirile Rîmeț sau Ponor și, bineînțeles,
    cu bisericile de lemn din județul Alba, care constituie un adevărat tezaur. Pe
    de altă parte, munții reprezintă în județul Alba un adevărat spectacol. Pentru
    practicarea sporturilor de iarnă, avem domeniul schiabil Șureanu și stațiunea
    Arieșeni. Cel mai recent proiect de dezvoltare în zona Munților Apuseni face
    obiectul unui acord de asociere între Consiliul Județean Alba și Consiliul
    Județean Bihor, acord la care este așteptat să participe și Consiliul Județean
    Cluj, și care vizează, printre altele, dezvoltarea și promovarea turistică a
    zonei montane aflate la granița dintre cele trei județe.


    Numărul de unități de
    cazare pentru turiști a crescut de aproape trei ori în ultimii zece ani,
    ajungând la o capacitate cumulată de peste 6.000 locuri. În oferta de cazare
    din județ predomină pensiunile agroturistice de mici dimensiuni, amplasate mai
    ales în zona Apusenilor.


  • Oferte la Târgul de Turism al României – ediția online

    Oferte la Târgul de Turism al României – ediția online

    Ediția de primăvară a Târgului de Turism al României a avut loc în perioada 18-21 februarie și a fost una deosebită. S-a organizat exclusive online, mediu în care expozanții au venit cu oferte de vacanțe în cele mai atractive destinații naționale. De asemenea, prețul serviciilor pentru cazare și transport a putut fi comparat direct în platformă, de unde n-au lipsit nici ofertele pentru gadget-uri și accesorii de vacanță.



    Delia Boțan, director marketing Romexpo, despre succesul primei ediții virtuale a târgului de turism: Dorința imensă a românilor de a explora lumea s-a văzut și la Târgul de Turism al României, varianta virtuală. Zece mii de persoane s-au înregistrat la această ediție și au făcut aproximativ 32 de mii de vizite în platformă, în cele patru zile de târg. Oferta expozanților a fost extrem de generoasă pentru vizitatorii platformei noastre. În ansamblu, au fost promovate și cele mai frumoase zone turistice din România la această ediție virtuală, ca de obicei, reprezentate de consilii județene și de primării. Practic, vizitatorii noștri au avut parte, spunem noi, de cea mai mare experiență digitală din domeniul turismului și au putut să-și achiziționeze vacanța mult dorită doar cu câteva click-uri și din confortul casei.



    Unul dintre expozanți, platforma descoperimromania.ro, a prezentat cele mai frumoase și atractive destinații. Aflăm de la Alina Roșoiu, manager de proiect, despre zonele de interes ale vizitatorilor virtuali:

    Turiștii sunt interesați de România, de tradiții, de unități de cazare aparte, cu puține camere. Anul acesta interesul turiștilor pentru unități hoteliere a scăzut. Se caută pensiuni și agropensiuni micuțe. Avem un interes deosebit pentru Delta Dunării, pentru litoralul românesc al Mării Negre, pentru Maramureș și, nu în ultimul rând, pentru Bucovina. Avem oferte foarte bune pentru turiști. De exemplu, pachetele pentru sărbătorile de Paște pornesc de la 200 de euro pentru un sejur în Delta Dunării sau de la 150 de euro în Cazanele Dunării. Chiar dacă ne sperie această pandemie, trebuie să știm că România este o destinație sigură. Facem tot ceea ce putem pentru siguranța oaspeților noștri. Vă așteptăm respectând toate normele privind siguranța sanitară. Suntem în mijlocul naturii, astfel încât riscurile sunt minime. Unitățile de cazare respectă normele de protecție sanitară, deci puteți vizita România fără nicio grijă.



    Maramureșul a fost, evident, una dintre cele mai căutate destinații. Laura Danci, șef de serviciu Relații Publice, la Consiliul Județean Maramureș:

    Standul Maramureșului, din păcate, anul acesta nu a putut fi la fel de animat ca în anii trecuți din cauza situației create de pandemie. Deși am fost prezenți doar într-o platformă online, am avut câteva oferte și am venit cu un site nou: Visit Maramureș. Oferta pe care am prezentat-o la Târgul de Turism se numește 12 motive să vizitezi Maramureșul, iar în noul nostru site, Visit Maramureș, am încercat să prezentăm cam tot ceea ce ar putea avea Maramureșul de oferit turiștilor: de la gastronomie, meșteri populari, rute culturale turistice, peisaje. Anii trecuți am lansat și o aplicație pentru dispozitive mobile, Visit Maramureș, unde se găsesc și toate centrele de informare turistică, pensiunile. Însă ne-am gândit că site-ul va fi mult mai ușor de accesat de toată lumea. Participând la târg, am primit un feedback destul de bun. Am avut foarte mulți vizitatori, chiar și online. Sute de vizitatori ne-au întrebat ce au putea vizita în Maramureș și uimirea noastră a fost că site-ul a avut în trei zile 2047 de vizualizări.



    Camen Păun, șefa biroului de Marketing și Relații Publice a Muzeului Olteniei, din Craiova, ne invită într-un periplu cultural în sudul României, în județul Dolj:

    A fost onorant pentru noi, ca instituție culturală, să primim această invitație din partea Târgului de Turism al României, ediția virtuală, 2021. Produsele noastre au răspuns cerințelor publicului din ce în ce mai evident orientat spre consumul digital: informație, educație, divertisment. Oferta noastră s-a axat exact pe aceste trei componente. Am plecat de la ideea că raza de acțiune a unui muzeu și a produselor sale culturale trebuie să se extindă dincolo de structura fizică. Astfel, am creat produse culturale care să atragă publicul mai ales prin impactul vizual și apoi prin informația oferită.



    Muzeul Olteniei este o instituție cu peste 105 ani vechime, un reper cultural pentru zona Olteniei, de importanță regională, continuă Camen Păun:

    Acesta gestionează un patrimoniu impresionant, dintre care 570 de obiecte sunt incluse în categoria tezaur. Ne desfășurăm activitatea în patru imobile, chiar în centrul Craiovei, și așteptăm în permanență publicul în cele 12 expoziții permanente de bază, ale celor trei secții ale noastre. Avem, de asemenea și trei spații interactive și două săli moderne de conferință. Iată așadar un potențial imens pe care sectorul cultural din Oltenia, din Craiova, îl oferă publicului. În ultima perioadă, am promovat și programe de educație. Am digitalizat foarte mult conținutul expozițiilor. Grație administrației locale, în județul Dolj, există din 2016 un traseu cultural-turistic, intitulat Istorie și tradiție doljeanăcare are cinci obiective majore: Casa Băniei, secția de istorie și de arheologie și două cule, din comuna Brabova. Numai pentru renovarea celor două cule s-a investit peste un milion de euro.



    Ajungem acum în Transilvania și vorbim cu Sturza Ileana, de la Centrul de informare și promovare turistică Zlatna:

    Standul nostru virtual de informare și promovare turistică a cuprins unitățile de cazare din zonă, obiectivele turistice naturale, cele antropice, tradițiile specifice zonei și traseele turistice. Pentru iubitorii de natură, avem trasee turistice de două-trei ore, dar și trasee de 13-14 ore sau pentru mai multe zile. Aș vrea să amintesc și obiectivele naturale: calcarele de la Valea Mică, Cheile Feneșului, Piatra Bulbuci. Pentru cei care cochetează cu alpinismul și escalada sportivă, Cheile Feneșului și Piatra Bulbuci sunt ideale. Am primit propuneri de colaborări cu agenții de turism, cu alți operatori din domeniul turismului și cred că ne-am făcut mai cunoscuți decât eram înainte. Deduc asta din numărul mare de vizitatori.



    Accesul la Târgul de Turism al României, ediția virtuală, a fost gratuit. Standurile virtuale au putut fi vizitate de oriunde, iar ofertele speciale au putut fi găsite rapid, datorită sistemului inteligent de filtre de căutare.

  • Bâlea Lac

    Bâlea Lac

    Astăzi vă invităm în cea mai atractivă zonă pentru sporturile de
    altitudine din Carpaţii României, zona Bâlea Lac. Situată în inima masivului
    Făgăraş, zona Bâlea Lac este parte a
    rezervaţiei naturale omonime (180 ha suprafaţă) şi prezintă un relief glaciar
    tipic cu morene, terase, vale în formă de U, dominat de creste adânc
    crenelate.


    Cea mai veche atestare a unei ascensiuni în acest masiv a fost
    consemnată de către doctorul G. Lindner în jurul anului 1700, în regiunea
    Bâlea-Valea Doamnei. Înainte de anul 1750 o nouă menţiune precizează prezenţa
    în zonă a căpitanului Jacob Zultner, cu scopuri geografice şi legate de trasarea
    graniţei. Un rol important în promovarea turismului în această zonă l-a jucat Societatea
    Carpatină a Transilvaniei (SKV) – Siebenbürgischer Karpatenverein – înfiinţată
    la Sibiu în anul 1880. SKV a
    construit mai multe drumuri de acces în munte, a efectuat un număr important de
    marcaje şi a organizat numeroase ascensiuni de vară şi iarnă, multe dintre ele
    în premieră. În anul 1975, pentru facilitarea accesului la cabană şi la
    traseele de creastă, s-a amenajat linia de telecabină, de altfel singura cale
    de acces iarna.


    Lacul Bâlea este situat la o altitudine de
    2034 m într-un peisaj pitoresc, străjuit de creste montane. Condiţiile climatice din acest loc îl fac preferat pentru
    practicarea sporturilor albe inclusiv vara. Când lumea începe să meargă spre litoral,
    împătimiţii sporturilor de iarnă mai pot practica aici ski-ul sau snowbord-ul. Viorel Turcu, şef de instalaţie la Telecabina
    Bâlea ne-a spus de ce merită să venim aici Absolut totul e frumos aici. În primul
    rând, munţii Făgăraş sunt frumoşi, prin semeţia lor. E frumos iarna, că e
    zăpadă, e totul alb, imaculat după o ninsoare de noapte. E frumos şi când mai
    suflă vântul câteodată, chiar dacă ne încurcă pe noi cu telecabina. Avem şi un
    tubing pentru copii, unde se pot da cu săniuţele. Posibilitate de schi, dar nu
    e pârtie amenajată, vin cei mai buni schiori, curajoşii, care se dau pe
    coastele astea, se coboară de sus până la cascadă, unii urcă cu telecabina,
    alţii urcă pe schiuri, coboară şi pe creste cu placa. În cabană avem un restaurant
    cu produse deosebite.


    Cabana Bâlea este cea mai frumoasă cabană
    semilacustră. Iar la recomandarea lui Viorel Turcu am verificat şi meniul
    restaurantului: ciuperci pădureţe, berbecuţ, păstrăv la cuptor, tocăniţe,
    zacuscă sau salată de vinete sunt numai câteva dintre tentaţiile oferite
    vizitatorului. Şi pentru că până acum doi ani, la Bâlea Lac vizitatorii se
    puteau caza în Hotelul de Gheaţă sau se puteau delecta cu un meniu servit pe
    mese de gheaţă, l-am întrebat pe Viorel Turcu dacă şi anul acesta avem aceste
    surprize: Anul acesta nu am făcut nicio construcţie
    de gheaţă, pentru că a fost foarte cald în luna decembrie, nu a îngheţat nici
    lacul. Anul trecut am făcut vreo patru igluuri, cu restaurant. Dar până atunci
    am făcut Hotel de gheaţă, biserica de gheaţă, iglu, construcţii foarte
    căutate.


    Nu vă rămâne decât să vă rezervaţi loc la
    cabană şi înainte de a porni să telefonaţi la telecabină pentru a vă asigura că
    nu este oprită din pricina vântului. În rest, aici sigur drumurile sunt
    frumoase!

  • Sighişoara

    Sighişoara

    În ediția de
    astăzi a rubricii noastre vă invităm la o plimbare pe străduțele înguste ale
    unei cetăți transilvănene, cunoscută ca Perla Transilvaniei. Așezat în
    centrul României, orașul Sighișoara este gazdă a zeci de mii de turiști care se
    opresc aici pentru a vedea una dintre cele mai frumoase cetăți medievale. Nicolae
    Teșculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara spune că este cetatea
    medievală cel mai bine păstrată din România. Este datată din
    secolul al XIII-lea. Specificitatea ei este aceea că are o locuire permanentă
    din Evul Mediu până astăzi. Practic, pe străzile cetății, călătorul ajuns aici
    găsește oameni care locuiesc în această fortăreață. De asemenea, din anul 1999,
    tot ansamblul cetății Sighișoara, cetatea și orașul vechi de după zidurile
    cetății, a intrat în patrimoniul UNESCO, fiind practic cea mai mare așezare din
    România, care face parte din patrimoniul universal.


    Privirea turiștilor
    este atrasă, în primul rând, de sistemul de fortificații păstrat aproape intact,
    continuă Nicolae Teșculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara. Au fost 14 turnuri de apărare în Evul Mediu. Astăzi, s-au păstrat
    numai nouă. Aceste turnuri poartă și astăzi numele unor bresle meșteșugărești.
    Practic, orașul a fost apărat de către locuitorii săi, nu de către o armată
    permanentă. Fiecare breaslă meșteșugărească avea un turn de apărare. Aș aminti
    Turnul Cositorarilor, Turnul Tăbăcarilor, Turnul Frânghierilor, Turnul Măcelarilor,
    Turnul Cojocarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor și Turnul Fierarilor.
    De asemenea, se păstrează aproape în totalitate și sistemul de apărare,
    zidurile vechii fortificații, cu o lungime de aproape un kilometru. Se pot
    vedea și cele două porți vechi de intrare în cetate, iar, la intrarea în
    cetate, toate privirile sunt atrase de frumosul Turn cu Ceas. Acesta face parte
    din sistemul de apărare, protejând o poartă de acces în vechea fortificație
    medievală. Totuși, acesta nu aparținea în Evul Mediu unei bresle, ci
    municipalității, fiind sediul Primăriei orașului.


    Cine calcă pentru
    prima dată în Sighișoara va rămâne cu siguranță impresionat de Scara Acoperită
    sau Scara Școlarilor, cum i se mai spune, care era calea de acces spre şcoala
    aflată pe deal. Scara este protejată de un acoperiş din lemn pentru ca, în
    timpul iernii, treptele să nu fie acoperite cu zăpadă sau cu gheaţă. La
    început, în 1662, când a fost construită, scara avea nici mai mult, nici mai puțin,
    de 300 de trepte. În anul 1849, în urma modificărilor, au rămas doar 175. Revenim,
    însă, la Turnul cu Ceas, cel care atrage toate privirile turiștilor. Nicolae
    Teșculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara. Din anul 1899, acest
    turn adăpostește Muzeul de Istorie din Sighișoara, un muzeu organizat pe
    verticală, unic în felul său. Acesta prezintă istoria urbei și a
    împrejurimilor, având expoziții tematice la fiecare nivel: o expoziție de
    arheologie, o expoziție de mobilier, una dedicată meșteșugurilor orașului, o
    expoziție de farmacie și instrumentar medical, o expoziție de ceasuri.
    Bineînțeles, acolo se poate vedea și mecanismul ceasului din turn, care este
    funcțional, împreună cu figurinele realizate din lemn de tei în secolul al
    XVII-lea.


    Pe străzile
    cetății, în special vara, sunt expoziții prin care meșteșugarii din zonă reușesc
    să-și vândă produsele. De asemenea, se pot achiziționa diverse tablouri și obiecte
    din ceramică. Cât despre evenimentele care au făcut Sighișoara o destinație și
    mai atractivă, Nicolae Teșculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara,
    spune că nu sunt anulate. Din păcate, anul 2020 a fost unul atipic și
    a dus la scăderea numărului de turiști, însă, dacă se vor ridica restricțiile,
    suntem pregătiți să întâmpinăm turiștii cu evenimente deosebite cum ar fi
    Festivalul Medieval, care se organizează în ultimul weekend al lunii iulie, cu
    Festivalul Pro Etnica, Festivalul de Muzică Academică. Sunt evenimente pe care
    le avem în plan, însă totul depinde de evoluția acestei probleme sanitare cu
    care se confruntă întreaga omenire.


    În speranța că v-am convins să vizitați Sighișoara, vă așteptăm și data
    viitoare cu o nouă destinație. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!

  • Biserica fortificată din Alma Vii

    Biserica fortificată din Alma Vii

    Dealurile sunt acoperite
    de păduri de foioase, în timp ce câmpurile îngrijite de la baza văii sunt cultivate
    sau sunt pajiști cosite. Pentru ca peisajul bucolic să fie desăvârșit, pe malurile
    pârâului care străbate regiunea sunt aliniate sălcii și arini. Zona din jurul
    satului Alma Vii este extrem de valoroasă și bogată în biodiversitate. Se
    estimează că aici pot fi găsite aproximativ 100 de specii de păsări, 70 de
    specii de fluturi, dar și zeci de specii de mamifere, amfibieni, reptile și
    sute de plante. De altfel, zona a fost inclusă recent în rețeaua europeană
    Natura 2000.


    Satul Alma Vii este
    atestat în anul 1298 și se remarcă prin biserica de pe deal. A fost construită
    în secolul al XIV-lea, urmând ca două secole mai târziu să fie fortificată prin
    construcția zidului de apărare și a turnurilor. Astfel, avea să scape asediilor
    și să nu fie cucerită niciodată. Sașii care locuiau aici au îmbogățit-o cu
    turnuri de apărare, spații de tragere și guri pentru aruncarea smoalei, astfel
    încât a devenit și mai capabilă să reziste invaziilor vremii. Primul nivel al
    turnului clopotniței putea fi locuit și avea vatră. Ca să ajungeți la biserică,
    veți parcurge un drum de țară. La capătul acestuia, în vârful unei coline ușor
    de parcurs, se ridică acest monument, mărturie a existenței sașilor în zonă,
    dar și a multiculturalității transilvănene.


    De la Mihaela Turk,
    manager de proiect la Fundația Mihai Eminescu Trust, aflăm că cetatea are patru
    turnuri restaurate printr-un proiect finanțat cu fonduri din partea Norvegiei,
    a statului Lichtenstein și a Islandei.

    Am finalizat proiectul în 2016, iar în
    aceste turnuri restaurate am amenajat o expoziție care interpretează cultura
    tradițională locală multietnică, specifică Transilvaniei. Noi dorim s-o punem
    în valoare pentru a atrage turiști în această zonă și pentru a contribui la
    dezvoltarea durabilă. Fiecare turn are o tematică. Avem Turnul cu Ceas sau
    Turnul Porții, Turnul Slăninii, Turnul Gheții și Turnul Grânelor.

    Am încercat
    să redăm vechea funcție a turnurilor prin obiectele expuse. Turnurile oferă și
    spații ce pot fi folosite pentru evenimente: conferințe cu maxim 40-50 de
    participanți. De asemenea, pe anumite etaje pot fi amenajate cu expoziții
    temporare.


    În
    Turnul Grânelor se află o cameră cu descoperirile arheologilor. Mihaela Turk,
    manager de proiect la Fundația Mihai Eminescu Trust.

    În cadrul proiectului
    am avut o cercetare amănunțită, împreună cu partenerul norvegian. Este expus și
    unul dintre scheletele descoperite la săpăturile arheologice. Se pare că în
    partea mai nouă a bisericii fusese un cimitir. În toate aceste turnuri am
    încercat să oferim posibilitatea vizitatorului să atingă obiectele, să nu fie
    numai un muzeu clasic în care te uiți.

    De exemplu, în Turnul Grânelor, pe o
    ladă în care se depozitau grânele am pus fotografii și un strat de grâu. Dai
    grâul la o parte și vezi fotografii cu munci la câmp. În Pivnița Sasului avem
    un butoi vechi, recondiționat, în care am pus fotografii luminate. Se poate
    învârti o manivelă și se pot vedea mai multe fotografii. Avem și o Cameră a
    Poveștilor cu înregistrări ale unei povești care e spusă pe rând în săsește,
    maghiară și romani. Avem tablouri care reprezintă fiecare minoritate. Există un
    senzor care aprinde tabloul corespunzător limbii în care e spusă povestea. În
    Turnul Minorităților avem și muzică specifică celor trei minorități.


    În prezent, la biserica
    fortificată din Alma Vii nu se mai țin slujbe, însă comunitatea satului se
    strânge aici pentru evenimentele importante.

  • Clujul turistic

    Clujul turistic

    Astăzi călătorim în
    partea central-vestică a României, în județul Cluj. Cluj-Napoca, orașul
    reședință de județ, este unul dintre cele mai importante centre academice și a
    fost desemnat Capitală Europeană a Tineretului în anul 2015. Pornim din acest
    oraș cu totul și cu totul special către cele mai atractive obiective turistice
    din județ. Karin
    Elisabeth Hann, de la Centrul de Informare și Promovare Turistică al
    municipiului Cluj-Napoca, spune că orașul are o ofertă foarte generoasă în ceea
    ce privește turismul. Aceasta se datorează în mare parte farmecului aparte,
    conferit de istoria de aproape două milenii a așezării. Astfel, centrul istoric
    al municipiului poate fi locul ideal de plecare pentru orice turist, care are
    la dispoziție mai multe trasee.

    Poate să aleagă diferite trasee: Clujul
    gotic, Clujul baroc sau Traseul piețelor istorice, Traseul edificiilor
    religioase și al palatelor. Cu siguranță, Cluj-Napoca este unul dintre orașele
    cele mai accesibile și tentante din Europa, fiind în multe topuri europene și
    mondiale în ceea ce privește calitatea vieții, politicile urbane și cele de
    tineret. Pentru un turist, orașul nostru are cam toate ingredientele necesare
    pentru a fi atractiv. Orașul medieval s-a dezvoltat în incinta fortificată cu
    turnuri și bastioane, asemenea altor orașe vechi din Transilvania. Cluj-Napoca
    a devenit apoi un oraș locuit în mare parte de maghiari și români, iar, după
    Primul Război Mondial, orașul a intrat în componența regatului României.


    Ne continuăm
    călătoria alături de Raisa Loșonți, de la Centrul Național de Informare și
    Promovare Turistică al județului Cluj. Principala piață care trebuie vizitată
    și parcursă la pas este Piața Unirii, care are ca obiectiv principal biserica
    catolică Sf. Mihail. E un important edificiu gotic, cu un turn cu o înălțime
    impresionantă de 80 de metri. În aceeași piață de găsește și ansamblul
    monumental Matei Corvin, care îl are în prim plan pe regele maghiar Matei
    Corvin, născut în Cluj, într-o casă aflată la mai puțin de 500 de metri de
    grupul statuar. În Piața Unirii se află și Muzeul de Artă, un palat important,
    în stil baroc, care adăpostește colecții importante din punct de vedere al
    evoluției artei în Transilvania și la nivel național. Vizita ar trebui să
    continue cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cu mult exponate ale portului
    popular. Secția în aer liber a acestui muzeu se numește Parcul Etnografic. Aici
    întâlnim multe case tradiționale din lemn, dar și biserici.


    Marea majoritate a clădirilor
    din Cluj-Napoca sunt renovate printr-un program început acum câțiva ani și sunt
    în proprietate privată. Prin accesarea fondurilor europene s-au făcut multe
    modernizări. De exemplu, anul acesta a fost inaugurată prima stradă smart din
    România. Aceasta dispune de sistem de irigare cu senzori, de un culoar pietonal
    modern, cu prioritizarea mijloacelor de transport nemotorizate. Sunt puse la
    dispoziția localnicilor și turiștilor patru locuri pentru încărcarea
    automobilelor și bicicletelor sau trotinetelor electrice, Wi-Fi gratuit și
    prize USB pentru încărcarea dispozitivelor mobile. De asemenea, sistemul de
    iluminat public este inteligent. Karin Elisabeth Hann, de la Centrul de
    Informare și Promovare Turistică al municipiului Cluj-Napoca, ne invită să ne
    continuăm călătoria.

    Turistul care vine la noi, poate găsi o
    ofertă completă a turismului în natură, a celui de aventură, a celui de nișă.
    S-a observat și la nivel internațional o tendință a reaproprierii de valorile
    tradiționale. Există Ținutul Fluturelui Albastru, care e un brand de
    microregiune și reunește 12 comune din Valea Someșului Mic. Acest brand
    promovează patrimoniul natural și antropic, dar și oamenii locului. Există
    acolo anumite festivaluri locale cum ar fi cel al magiunului de prune, preparat
    printr-o tehnică tradițională, pe foc de lemne, fără zahăr.

    Se organizează un
    Festival al Lavandei, dar și picnicuri în gospodăriile tradiționale, mese
    tradiționale sau aristocrate, tabere de dans și multe altele. Aș aminti apoi Țara
    Calatei, o zonă preponderent maghiară, care cuprinde partea vestică a județului
    Cluj și o parte din sudul județului Sălaj. Este foarte renumită prin
    ornamentele regăsite în portul local dar și în gospodăriile locale
    tradiționale. Nu în ultimul rând, aș recomanda cetățile ridicate în Țara
    Călatei: Cetatea de la Bologa, Cetatea de la Aghireșu, Cetatea Liteni, Cetatea
    Fetei sau Cetatea Gilău. Sunt și anumite muzee locale săsești care sunt unice
    în această parte de țară. Aș putea să amintesc Muzeul Bivolului, din comuna
    Baciu, Muzeul Arhaic, din satul Vlaha, moara de apă din Bologa.


    Alte rute turistice
    ar include Clujul ecumenic, turiștii putând alege ruta bisericilor fortificate
    sau a bisericilor din lemn. Iar, dacă vă plac sporturile de iarnă, în Munții Apuseni
    veți găsi pârtii amenajate de schi. Raisa Loșonți, de la Centrul Național de
    Informare și Promovare Turistică al județului Cluj, ne prezintă alte două
    destinații apreciate. Salina Turda reprezintă un adevărat muzeu
    al mineritului de sare în Transilvania, fiind în același timp și o bază modernă
    de tratament pentru afecțiunile respiratorii. Aici se găsesc multiple
    posibilități de petrecere a timpului liber inclusiv pentru copii: pistă de
    bowling, roată panoramică. Se poate coborî și într-un lac subteran din Mina
    Terezia, unde se poate face o scurtă plimbare cu barca. În apropiere, se află
    Cheile Turzii, o atracție naturală care oferă un spectacol stâncos pe
    aproximativ 2 km, având o înălțime pe verticală de aproximativ 200 de metri.
    Amatorii de adrenalină pot face aici escaladă, fiind amenajat aici un traseu de
    Via Ferrata. Cheile Turenilor, altă destinație apreciată, se află în apropiere,
    fiind paralele cu Cheile Turzii.


    Karin Elisabeth
    Hann, de la Centrul de Informare și Promovare Turistică al municipiului
    Cluj-Napoca vă invită să accesați site-ul visitcluj.ro, tradus în mai multe
    limbi de circulație internațională și regională. De asemenea, dacă ajungeți la
    centrul de informare turistică veți beneficia gratuit de acces la internet și la
    baza de date cu unitățile de cazare și organizatorii de evenimente. Totodată,
    veți primi hărți, pliante și broșuri în limbile engleză, franceză, germană,
    italiană, spaniolă, maghiară, ebraică, poloneză, chineză, japoneză, turcă și
    coreeană.

  • Țara Hațegului – Retezat

    Țara Hațegului – Retezat

    Țara Hațegului – Retezat este situată
    în colțul de sud-vest al Transilvaniei și include trei zone istorice ale
    României: Banatul, Transilvania și Oltenia. Regiunea poartă mărturiile unui
    trecut istoric bogat: peșteri cu urme de locuire încă din Paleolitic, ruine din
    perioada daco-romană, mici cetăți și turnuri medievale, biserici străvechi, dar
    și case și mici castele, reședințe ale familiilor locale nobiliare. Anca Rusu,
    managerul destinației de turism Țara Hațegului-Retezat, spune că e printre cele
    mai frumoase zone din Transilvania.

    Turiștii străini sunt, în special,
    foarte familiarizați cu noțiunea Transilvania. Din experiența adunată la
    târgurile internaționale la care am participat, am aflat că turiștii nu au
    foarte multe date când spunem România, dar, când spunem Transilvania – zona
    dintre munți, pot identifica pe hartă imediat cam unde am fi și noi. O
    călătorie în Țara Hațțegului-Retezat este o călătorie în timp.

    Pe un tărâm
    destul de restrâns, pot găsi lumi dispărute acum 70 de milioane de ani, pot sta
    față în față cu dinozauri în mărime naturală, pot explora vulcani și urme ale
    unor mări dispărute. În privința vremurilor mai recente, pot vedea peisaje montane,
    lacuri și plante carnivore, toate rămase aici din era glaciară, de acum 10.000
    – 12.000 de ani.

    Se pot bucura de urmele din antichitate lăsate de romani la
    Sarmizegetusa Ulpia Traiana, dar și de primele lăcașe ale creștinismului în
    România: cum e Biserica Densuș. Dacă tot vorbim despre zonă, nu putem uita de
    bucatele tradiționale gătite de oamenii locului. Le recomandăm celebrii virșli
    de Sălaj, iar, ca experiența să fie completă să încerce și vinul ars, adică un
    pahar de țuică de prune, făcută neapărat din prune de Răchitova.



    Sunt foarte multe trasee în Țara
    Hațegului și în Retezat. Anca Rusu, managerul destinației de turism Țara
    Hațegului-Retezat. Noi am încercat să facem o contorizare și
    am ajuns pe la 70. Ele sunt trasee turistice omologate și gestionate de către
    administratorii de arii protejate împreună cu Serviciul Public Salvamont sau
    trasee tematice, care spun, de obicei, o poveste. Însă, este foarte important
    că zona noastră e singura zonă din România unde se suprapun teritoriile a trei
    arii protejate mari, parcuri naturale sau naționale.

    Este vorba de Parcul
    Național Retezat, primul parc național din România, Geoparcul Internațional
    UNESCO Țara Hațegului și Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina, foarte
    cunoscut pentru ansamblul cetăților dacice din Munții Orăștiei.

    Pământul pe
    care pășesc turiștii este unul deosebit, iar respectul și felul în care se
    poartă în aceste minunate locuri este foarte important pentru noi și pentru
    localnici. Găsim aici valori extraordinare ale naturii sau create de om, atât
    de speciale încât au fost recunoscute de UNESCO ca rezervație Omul și
    biosfera în 1979 pentru o zonă din Retezat, Geoparc Internațional UNESCO
    pentru zona depresionară a Țării Hațegului, dar și ansamblul cetăților dacice
    din Munții Orăștiei, aflat sub protecția legilor și recunoașterii
    internaționale oferit de către UNESCO.



    Anca Rusu, managerul destinației de
    turism Țara Hațegului-Retezat, spune că mulți dintre turiștii ajunși în zonă nu
    își programează un sejur suficient de lung. Astfel, după ce descoperă bogăția
    obiectivelor turistice, ei revin mereu. Și nu numai lista obiectivelor
    turistice e lungă, ci și cea a activităților pe care le puteți desfășura aici.

    Zona e foarte importantă pentru o sumedenie de activități. Tendințele
    din turism s-au modificat foarte mult anul acesta din cauza pandemiei. Dacă
    ajung în această perioadă în zonă, noi le recomandăm turiștilor să meargă într-o
    drumeție ușoară pe unul dintre traseele din cele trei arii protejate. Le
    recomandăm trasee de o zi. De exemplu, o drumeție la Cetatea Mălăiești sau o
    drumeție la cascada Lolaia, aflată chiar la intrarea în Parcul Național
    Retezat. De asemenea, o drumeție pe traseul tematic spre Fundătura Ponorului, în munții Șureanu.
    Este un peisaj de vis într-o zonă numită raiul fotografilor.


    Nu ratați nici obiectivele culturale
    Sarmizegetusa Regia, Sarmizegetusa Ulpia Traiana, cetățile, castelele sau bisericile
    străvechi din piatră.

    Anca Rusu, managerul destinației de turism Țara
    Hațegului-Retezat: Avem de toate în această zonă. Pentru cei
    mai aventuroși, recomandăm un zbor cu parapanta la Clopotiva, unul dintre cele
    mai bune locuri din România pentru zbor cu parapanta. Dacă au noroc, turiștii
    îl pot găsi acolo și pe Toma Coconea, vicecampion la zbor cu parapanta, unul
    dintre sportivii importanți ai României și ambasador al destinației de turism
    Țara Hațegului-Retezat. Familiile cu copii trebuie neapărat să viziteze Casa
    Vulcanilor, aflată pe teritoriul comunei Densuș, unde pot explora mai multe
    programe educaționale și se pot juca de-a micii paleontologi alături de cei care
    gestionează acel loc. E foarte important de știut că, în această perioadă,
    trebuie neapărat să-și facă o programare la obiective, pentru a putea menține
    măsurile de siguranță despre care a auzit toată lumea.



    Există, de obicei, două categorii
    predominante de turiști în zonă spune Anca Rusu, managerul destinației de
    turism Țara Hațegului-Retezat. Sunt cei care-și doresc un turism activ în munți
    și familiile cu copii care ajung în Geoparcul Țara Hațegului. Însă, indiferent
    de preferințe, recomandarea e să vizitați un punct gastronomic pentru a vă
    bucura de bucatele locale și un meșteșugar pentru a cunoaște tradițiile
    locului. De asemenea, trebuie să știți că multele evenimente care se organizau
    aici sunt regândite și reprogramate, astfel încât experiența turistică să fie
    completă.

  • Colecționarul de ceasuri

    Colecționarul de ceasuri

    Domnu Remus – cum îl cunoaște lumea în Brașov – colecționează
    ceasuri vechi. Zeci (poate,
    sute) de ceasuri, în majoritate cu pendulă, alcătuiesc universul în care el se
    simte confortabil. Admirator al meseriei de ceasornicar, foarte răspândită
    cândva, în Transilvania, Remus ne spune povestea colecției sale de ceasuri,
    cele mai vechi – din sec al XVII-lea.




  • Castelul Corvinilor

    Castelul Corvinilor

    În ultimii ani, interesul pentru
    vechile reședințe nobiliare din România a crescut. Călătoria de azi începe
    într-un loc recomandat de multe platforme internaționale de turism și aflat în
    topul castelelor din Europa: Castelul Corvinilor. Situat în partea sud-vestică
    a Transilvaniei, în centrul județului Hunedoara, Castelul Corvinilor este prima
    cetate construită la Hunedoara, din intenția regalității maghiare a timpurilor
    de a controla cât mai eficient, din punct de vedere militar și economic, zona
    cuprinsă între Deva și Hațeg. Castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de
    Iancu de Hunedoara pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele
    căreia curgea un pârâu.


    Este o construcție impunătoare, prevăzută cu turnuri,
    bastioane și un donjon. Acoperișurile edificiului sunt înalte și acoperite cu țiglă
    policromă. Sorin Tincu, director al muzeului Castelului Corvinilor. Atunci când vorbim de Castelul Corvinilor, vorbim despre cel mai mare
    ansamblu de arhitectură gotică din România, despre reședința natală a unuia
    dintre cei mai importanți regi ai Europei și ai Regatului Ungariei. De
    asemenea, este un loc în care au fost înregistrate primele manifestări ale
    Renașterii în Transilvania.

    Nu în ultimul rând, castelul adăpostește una dintre
    puținele fresce cu tematică laică, din secolul al XV-lea, care încă se mai
    păstrează în Transilvania. Dacă toate acestea nu sunt suficiente pentru a
    convinge vizitatorii să ne treacă pragul, trebuie să menționăm și bogăția
    patrimoniului istoric din județul Hunedoara, probabil cel mai bogat din România
    în ceea ce privește monumentele istorice. Pe raza județului pot fi întâlnite
    atât monumente incluse în patrimoniul UNESCO, cât și din celelalte categorii.

    Astfel, o vacanță în județul Hunedoarei, mai ales în municipiul Hunedoara, va
    fi benefică și educativă în același timp. În momentul de față, Castelul
    Corvinilor trece printr-o perioadă de restaurare, asta însemnând că până acum
    fațada castelului a fost curățată, astfel încât castelul se prezintă în toată
    splendoarea. În același timp, anumite sectoare din castel sunt restricționate
    accesului public, din cauza desfășurării lucrărilor menționate.



    Evenimentele grandioase, cu public,
    erau frecvente. Însă, având în vedere pandemia actuală, mai există evenimente
    la Castelul Corvinilor? Nu am putea spune neapărat că nu mai
    există. Evenimentele cu public numeros au fost sistate în acest an, dar
    desfășurăm și alte tipuri de evenimente, unele mutate parțial în mediul online.
    Practic, chiar în prima zi a acestei săptămâni a fost vernisată o expoziție de
    artă contemporană.

    S-a întâmplat într-un cadru restrâns, cu respectarea
    normelor de protecție sanitară, și a fost promovat publicului în mediul online.
    Totodată, expoziția va putea fi admirată de către toți oaspeții castelului. În
    viitorul apropiat, vom mai desfășura astfel de evenimente. În ceea ce privește
    evenimentele cu public numeros, acestea sunt puse sub semnul întrebării,
    asemeni incertitudinii care planează asupra culturii în momentul de față.
    Oricum, vom încerca să creăm evenimente care să suplinească obișnuința
    publicului nostru.

    Odată cu hotărârile Comitetului de Situații de Urgență din
    județul Hunedoara, vizitatorii trebuie să știe că există obligativitatea
    purtării măștii în vecinătatea obiectivelor istorice. Podul de acces în castel
    este delimitat pe două culoare direcționale, iar vizitarea castelului se va
    face pe un traseu unidirecțional. Există în paralel dispersoare de
    dezinfectant, astfel încât vizita să fie în deplin siguranță.



    Ghidajul a suferit și el o serie de
    modificări, despre care aflăm de la Sorin Tincu, director al muzeului
    Castelului Corvinilor. Castelul Corvinilor a oferit mereu ghidaj
    atât în limba română cât și într-o limbă străină. Acesta trebuie solicitat în
    momentul achiziționării biletului. Modul de desfășurare al ghidajului depinde
    de cât numeros e grupul. În cazul unui grup de zece persoane, ghidajul se va
    desfășura în curtea castelului, unde se pot păstra normele în vigoare.
    Ulterior, va avea loc vizitarea, cu accesul în încăperi a unui număr redus de
    vizitatori. Grupul este introdus eșalonat în fiecare încăpere în parte.



    Invitația a fost lansată. Până data
    viitoare, când ne îndreptăm către o nouă destinație, drum bun și vreme
    frumoasă!

  • “Gust de rubarbăr, la Saschiz”

    “Gust de rubarbăr, la Saschiz”

    Un grup de tineri entuziaști construiește, la
    Saschiz, în Transilvania, un concept
    românesc de valorificare a plantelor din zonă. Rezultatele nu întârzie să apară
    – dulcețurile și sucurile de Saschiz sunt
    căutate în Marea Britanie. Dorothea
    Batea-Ziegler a revenit în satul copilăriei, descoperind valorile rurale și
    frumusețea vieții la țară.



  • Varză a la … Transilvania

    Varză a la … Transilvania


    Mâncărurile pe bază de carne de
    porc şi varză, dulce sau murată, sunt des întâlnite în bucătăria românească.
    Dacă am realiza un top al acestor mâncăruri, pe primul loc ar figura, cu
    siguranţă, sarmalele, o mâncare revendicată de mai multe popoare din Balcani şi
    din Europa centrală. Pe locul secund ar fi, probabil, varza à la Cluj. Nimeni nu ştie
    de ce se numeşte aşa, însă este unul dintre cele mai gustoase preparate gastronomice întâlnite în Transilvania. Are
    aceleaşi ingrediente ca şi sarmalele de varză cu carne, însă umplutura este, cum se
    spune, la vedere. Varza murată sau mai mult proaspătă în această perioadă, cam un kg şi
    jumătate, trebuie tocată
    mărunt. Ne mai trebuie cel puţin jumătate de kg de carne tocată, de porc, de vită
    sau în amestec, două cepe, o ceaşcă de orez, pastă de roşii, smântână, cimbru
    uscat sau mărar proaspăt, piper măcinat, boia de ardei dulce şi sare.

    Călim
    uşor varza în ulei sau, pentru a respecta reţetele din Transilvania, folosim
    untură de porc în loc de ulei. După ce varza s-a înmuiat, adăugăm pastă de
    roşii sau suc de roşii şi puţină boia de ardei dulce. Separat, călim ceapa,
    tocată mărunt şi carnea, de asemenea, tocată, adăugăm orezul şi piper negru măcinat.
    După ce toate ingredientele au fost călite, într-un vas punem un strat cu jumătate din cantitatea de varză, apoi carnea
    tocată, iar deasupra, restul de varză călită, în care adăugăm cimbru uscat în
    cazul în care folosim varză murată sau mărar proaspăt şi puţină sare atunci
    când avem varză dulce. Se pot adăuga mici cuburi de carne de porc afumată sau
    cârnaţi afumaţi, tăiaţi rondele. Se pune vasul în cuptor, la foc potrivit timp
    de 45 de minute, având grijă să completăm, dacă este cazul, cu apă sau zeamă de
    varză. Se porţionează, se toarnă puţină smântână deasupra şi se serveşte cu
    mămăligă şi cu un ardei iute.


    Ar fi greu de stabilit ce preparat ar urma într-un
    top al popularităţii, pentru că există multe alte mâncăruri din varză şi carne,
    cu denumire de origine. În partea de sud a României întâlnim varză cu carne
    muntenească sau varză cu carne ca la Giurgiu, iar în Transilvania, nu
    departe de Cluj, s-ar pregăti, conform unei mai vechi cărţi cu reţete, varză à la Huedin sau, sub o
    denumire care explică totul, slănină afumată cu varză ca la Huedin. Avem nevoie de o varză de un kg … un kg
    şi jumătate, pe care o curăţăm, o spălăm şi o tăiem în şase sau opt părţi
    egale. Luăm o bucată de slănină sau şuncă afumată, nu mai mare de jumătate de
    kg şi o tăiem în felii subţiri pe care le rumenim într-o cratiţă împreună cu
    una … două cepe tocate mărunt. În
    aceeaşi cratiţă adăugăm doi morcovi, o rădăcină de pătrunjel şi una de
    păstârnac, toate legumele fiind tăiate în rondele subţiri, precum şi o ţelină,
    tăiată cubuleţe. Stingem acest amestec cu puţină apă, lăsăm să dea în câteva
    clocote, după care turnăm totul peste varza aflată deja în cratiţă. Se
    condimentează cu puţin piper negru măcinat şi cu un cuişor şi se introduce în cuptor
    la foc mic, pentru circa 45 de minute. Se porţionează, se toarnă puţină
    smântână deasupra şi se
    serveşte caldă cu mămăligă şi cu un ardei iute.

  • Varză a la … Transilvania

    Varză a la … Transilvania


    Mâncărurile pe bază de carne de
    porc şi varză, dulce sau murată, sunt des întâlnite în bucătăria românească.
    Dacă am realiza un top al acestor mâncăruri, pe primul loc ar figura, cu
    siguranţă, sarmalele, o mâncare revendicată de mai multe popoare din Balcani şi
    din Europa centrală. Pe locul secund ar fi, probabil, varza à la Cluj. Nimeni nu ştie
    de ce se numeşte aşa, însă este unul dintre cele mai gustoase preparate gastronomice întâlnite în Transilvania. Are
    aceleaşi ingrediente ca şi sarmalele de varză cu carne, însă umplutura este, cum se
    spune, la vedere. Varza murată sau mai mult proaspătă în această perioadă, cam un kg şi
    jumătate, trebuie tocată
    mărunt. Ne mai trebuie cel puţin jumătate de kg de carne tocată, de porc, de vită
    sau în amestec, două cepe, o ceaşcă de orez, pastă de roşii, smântână, cimbru
    uscat sau mărar proaspăt, piper măcinat, boia de ardei dulce şi sare.

    Călim
    uşor varza în ulei sau, pentru a respecta reţetele din Transilvania, folosim
    untură de porc în loc de ulei. După ce varza s-a înmuiat, adăugăm pastă de
    roşii sau suc de roşii şi puţină boia de ardei dulce. Separat, călim ceapa,
    tocată mărunt şi carnea, de asemenea, tocată, adăugăm orezul şi piper negru măcinat.
    După ce toate ingredientele au fost călite, într-un vas punem un strat cu jumătate din cantitatea de varză, apoi carnea
    tocată, iar deasupra, restul de varză călită, în care adăugăm cimbru uscat în
    cazul în care folosim varză murată sau mărar proaspăt şi puţină sare atunci
    când avem varză dulce. Se pot adăuga mici cuburi de carne de porc afumată sau
    cârnaţi afumaţi, tăiaţi rondele. Se pune vasul în cuptor, la foc potrivit timp
    de 45 de minute, având grijă să completăm, dacă este cazul, cu apă sau zeamă de
    varză. Se porţionează, se toarnă puţină smântână deasupra şi se serveşte cu
    mămăligă şi cu un ardei iute.


    Ar fi greu de stabilit ce preparat ar urma într-un
    top al popularităţii, pentru că există multe alte mâncăruri din varză şi carne,
    cu denumire de origine. În partea de sud a României întâlnim varză cu carne
    muntenească sau varză cu carne ca la Giurgiu, iar în Transilvania, nu
    departe de Cluj, s-ar pregăti, conform unei mai vechi cărţi cu reţete, varză à la Huedin sau, sub o
    denumire care explică totul, slănină afumată cu varză ca la Huedin. Avem nevoie de o varză de un kg … un kg
    şi jumătate, pe care o curăţăm, o spălăm şi o tăiem în şase sau opt părţi
    egale. Luăm o bucată de slănină sau şuncă afumată, nu mai mare de jumătate de
    kg şi o tăiem în felii subţiri pe care le rumenim într-o cratiţă împreună cu
    una … două cepe tocate mărunt. În
    aceeaşi cratiţă adăugăm doi morcovi, o rădăcină de pătrunjel şi una de
    păstârnac, toate legumele fiind tăiate în rondele subţiri, precum şi o ţelină,
    tăiată cubuleţe. Stingem acest amestec cu puţină apă, lăsăm să dea în câteva
    clocote, după care turnăm totul peste varza aflată deja în cratiţă. Se
    condimentează cu puţin piper negru măcinat şi cu un cuişor şi se introduce în cuptor
    la foc mic, pentru circa 45 de minute. Se porţionează, se toarnă puţină
    smântână deasupra şi se
    serveşte caldă cu mămăligă şi cu un ardei iute.