Radio România Internațional

Tag: transport

  • Modernizarea sistemului de transport a energiei termice din Bucureşti

    Modernizarea sistemului de transport a energiei termice din Bucureşti

    Aceastã investiție de 216 milioane de euro din fondul de coeziune
    pentru modernizarea unei infrastructuri esen    țiale pentru capitala României este un bun exemplu
    de proiect care poate îndeplini simultan obiectivele de îmbunãtã    țire a vieții de zi cu zi a cetãțenilor cât şi pe cele ale
    Pactului verde şi în materie de schimbãri climatice    , afirmã comisarul european
    pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.


    Fondul de coeziune este destinat statelor
    membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic de 90 la
    sutã din media Uniunii Europene şi vizează reducerea disparităţilor economice
    şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile.


    Pactul verde este foaia de parcurs a Uniunii
    Europene pentru a ajunge la o economie neutrã din punct de vedere climatic pânã
    în anul 2050 şi oferă un plan de acțiune menit să stimuleze utilizarea
    eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară, mai curatã, să
    refacă biodiversitatea și să reducă poluarea.


    Purtãtorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene în
    România, Ștefan Turcu: Sistemul de
    transport al energiei termice din capitalã este unul dintre cele mai mari din
    lume, acesta furnizeazã apã caldã şi cãldurã pentru mai bine de 1 milion de
    persoane.


    Vor putea fi
    înlocuiti aproximativ 105 kilometri de sistem de transport, aşadar cam 30 la
    sutã din cãldurã între sursã şi consumator.


    O altã problemã care
    va fi rezolvatã, gra    ție
    acestor fonduri, bani europeni, va fi instalarea unui sistem de detectare a
    scurgerilor. Ce înseamnã acest lucru? Cã practic încercãm sã asigurãm un sistem
    de transport al enegiei termice durabil şi accesibil ca pre    ț.


    Scopul final este sã
    sporeascã eficienta enegeticã a re    țelei
    care va duce evident la o mai bunã calitate a vie    ții locuitorilor şi a aerului pânã la urmã- pentru
    cã se va reduce substan    țial
    cantitatea de gaze care urmeazã sã fie arse.


    Aşadar sunt veşti
    bune pentru locuitorii capitalei care- am vazut şi noi stirile şi am sim    țit pe propria piele- au avut
    probleme, mai ales în sezonul rece şi sperãm, cât de curând, sã demareze
    lucrãrile pentru a avea în sfarşit un sistem de transport al energiei termice
    modern pentru locuitorii capitalei.



    Aceasta nu este prima finanțare pe care Bucureştiul o
    primeşte din partea Uniunii Europene pentru modernizarea rețelei de termoficare. În
    primãvarã, Comisia Europeanã a mai aprobat un ajutor de 254 de milioane de
    euro, printr- un grant direct din fondurile structurale, bani cu care Capitala
    poate schimba circa 100 de kilometri de conducte principale, adicã aproximativ
    10 la sutã din lungimea totalã a rețelei de transport.








  • Plan pentru reducerea la zero a poluării în UE

    Plan pentru reducerea la zero a poluării în UE

    Comisia Europeană a
    lansat un plan de acțiune al Uniunii Europene, intitulat Către îndeplinirea
    obiectivului de reducere la zero a poluării aerului, apei și a solului – să
    construim o planetă mai sănătoasă pentru oameni mai sănătoși.     Această
    strategie se va baza pe inițiative în domeniul energiei, al industriei, al
    mobilității, al agriculturii, al biodiversității și al climei. Scopul este ca,
    până în 2050, nivelul de poluare să fie atât de scăzut încât să nu afecteze
    deloc mediul înconjurător în care trăiesc europenii. Însă pentru a-l atinge, o
    etapă importantă este 2030.

    Vivian Loonela, purtătoare de cuvânt a Comisiei
    Europene: În ceea ce privește anul 2030, am stabilit ținte clare privind
    eliminarea poluării. În principal, vrem să ne asigurăm că îmbunătățim calitatea
    aerului, reducând cu 55% moartea prematură din cauza poluării. În prezent, în fiecare an, se înregistrează
    400.000 de morți premature din cauza poluării aerului, la nivelul Uniunii
    Europene. Obiectivul nostru e să reducem această cifră cu mai mult de jumătate
    până în 2030. Apoi, ne-am stabilit obiectivul de a reduce la jumătate poluarea
    cu plastic a mărilor, ceea ce, desigur, va îmbunătăți calitatea apelor noastre.
    În ceea ce privește microplasticul, o îngrijorare tot mai mare, scopul nostru
    este să scădem cantitatea acestuia din mediu cu 30%. Apoi, privind calitatea
    solului, foarte important pentru biodiversitatea noastră, vrem să reducem la
    jumătate utilizarea pesticidelor chimice. Și, revenind la oameni, suntem în
    situația în care mulți sunt deranjați de zgomotul produs de mijloacele de
    transport. Vrem să ne asigurăm că acesta va fi redus cu 30% până în 2030.


    Multe
    state din Uniunea Europeană au o legislație foarte puternică în ceea ce
    privește poluarea aerului, a apelor mării, a solului și prin zgomot. Urmează,
    însă, o revizuire a acestor legi la nivelul întregii Uniuni Europene.

    Vivian
    Loonela, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene: În primul rând, în
    ceea ce privește standardele calității aerului, vom formula o nouă propunere
    anul viitor. Vrem să ne asigurăm că aceste standarde sunt în acord cu
    recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Vom revizui și standardele
    legislației privind calitatea apelor. De asemenea, vom revizui majoritatea
    legilor privind deșeurile. Vrem să ne asigurăm că sunt adaptate economiei
    curate și circulare, iar în acest sens vrem să reducem deșeurile la jumătate.
    Vom analiza și cum să reducem inegalitățile în domeniul sănătății. Totodată,
    vom privi și spre exterior și vom reduce și restricționa în viitor exportul de
    produse și deșeuri care au un impact dăunător asupra mediului în țările din
    afara Uniunii Europene. Așadar, analizăm poluarea în toată complexitatea ei,
    pentru a ne asigura că avem un mecanism legislativ care o va reduce. Pentru a
    reuși acest lucru, vom reuni experți europeni în domeniu: factori interesați din industrie,
    agricultură, din lumea științifică și din serviciul public. Toți vor colabora
    pentru a atinge țintele ambițioase pe care le-am stabilit.


    Pe
    lângă cele 400.000 de decese premature din ultimul an, conform ultimelor
    statistici ale Agenției Europene de Mediu, poluarea a mai produs la nivelul
    Uniunii Europene 48.000 de cazuri de cardiopatie ischemică, în timp ce 6,5
    milioane de cetățeni ai Uniunii Europene suferă din cauza tulburărilor de somn.


  • Fluidizarea traficului rutier din municipiul Târgu Jiu

    Fluidizarea traficului rutier din municipiul Târgu Jiu

    Nouăzeci de mii de
    locuitori ai municipiului Tg Jiu și treizeci de mii din localitățile învecinate, care vor face parte din
    viitoarea zonă metropolitană, vor beneficia de un transport în comun modern, la
    standarde europene.


    Despre
    modernizarea în totalitate a mijloacelor și căilor de transport în comun ne
    vorbește dl Marcel Romanescu, primarul municipiului Tg Jiu:


    Este un program
    Infotrafic, în valoare de 8 milioane de Euro, care presupune monitorizarea
    traficului din municipiul Tg Jiu și o semaforizare inteligentă, vorbim despre
    un proiect în valoare de 12 milioane de Euro care presupune dotarea
    transportului din Tg Jiu cu 20 de noi trolee, din care 11 conectate permanent
    în rețea și 9 cu autonomie și cel de-al treilea proiect care se derulează prin
    POR, de 23 milioane de Euro, care presupune dotarea cu încă 15 trolee noi și
    modernizarea în totalitate a rețelelor de transport. Mai mult decât atât, acest
    ultim proiect presupune și modernizarea integrală a bazei de transport și a
    sediilor companiei publice. Vorbim de încercarea noastră, ca autoritate
    publică, de a fluidiza și decongestiona traficul din Tg Jiu.


    Încercăm să le
    oferim cetățenilor din Tg Jiu un sistem de transport ultramodern care ar după
    2023, anul în care se vor finaliza aceste proiecte, ar trebui să ducă la un
    număr redus de autoturisme proprietate privată în trafic pe raza municpiului.
    Vom avea un transport ultramodern în municipiul reședință de județ.


    Am mers pe două
    tipuri de trolee, troleele care folosesc în acest moment rețelele de contact și
    un număr de trolee care vor fi folosite în localitățile periferice ale
    orașului, unde nu avem rețele de transport în funcțiune, dar viitoarele trolee
    se vor alimenta din rețeaua de contact după care au o autonomie de 50 de km
    pentru a putea fi folosite în regim de autobuz. Preiau cetățenii care doresc să folosească mijloacele de transport în comun
    și se reîntorc în rețeaua de contact.






  • Județul Brașov, lider în Regiunea Centru la absorbția fondurilor europene

    Județul Brașov, lider în Regiunea Centru la absorbția fondurilor europene

    Preşedintele Consiliului
    Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că județul Brașov a ajuns campionul
    Regiunii Centru în atragerea de fonduri nerambursabile pentru modernizarea
    drumurilor şi pentru îmbunătățirea serviciilor de sănătate.


    Adrian
    Veștea a subliniat că, de când se află la conducerea Consiliului Județean
    Brașov, din anul 2016, a făcut din accesarea banilor europeni o prioritate:




    Principala preocupare a CJ Braşov este
    atragerea de fonduri europene. Orice oportunitate de finanţare care poate
    exista, fie că vorbim de programe naţionale, fie că vorbim de fonduri europene,
    vom încerca să pregătim proiecte mature pe care să le implementăm atât pe
    infrastructura rutieră, cât şi pe infrastructura de sănătate. Ne propunem ca şi
    pentru exercițiul financiar viitor să putem accesa proiecte şi să păstrăm
    acelaşi trend pe care l-am avut în această perioada, de a deveni liderii
    Regiunii 7 Centru la accesarea de fonduri europene




    Adrian
    Veștea a explicat că atragerea fondurilor europene este esențială pentru
    dezvoltarea zonei întrucât fondurile
    din bugetul propriu sau al bugetului consolidat al statului au o altă
    destinație, cu linii obligatorii pe care trebuie să le respecți.

    Doar în ultimii 6 ani, Brașovul a reușit să facă 257 de
    proiecte cu bani europeni. Fondurile atrase și investite pentru comunitate se
    ridică la 440 de milioane de euro.


    Evident cele mai multe
    proiecte, finanțate din bani europeni, au fost elaborate de municipiul Brașov,
    iar edilii locali spun că majoritatea
    investițiilor derulate în ultimii ani în Brașov s-a făcut prin fonduri europene.


    Printre
    cele mai importante proiecte, finanțate în mare parte prin Programul
    Operațional Regional, se numără cele care vizează mobilitatea urbană durabilă. Astfel,
    municipiul Brașov a mizat pe transportul verde. Prin centura ocolitoare
    a orașului, în lungime de 20 de km, în regim de autostradă, s-a scos traficul greu din oraș,
    s-a fluidizat circulația și s-au redus sursele de poluare.


    De asemenea, prin cinci proiecte europene, ce însumează
    110 milioane de euro, a fost înnoit transportul public trecându-se de la unul
    pe bază de motoare Diesel la unul ecologic.


    La finalizarea acestor contracte, în Brașov
    vor fi 133 de mijloace de transport în comun ecologice, dintre care 51 de
    trolebuze, 72 de autobuze electrice și 10 electric hibrid.


    Au fost alte proiecte prin care s-au
    creat și parcări ecologice și piste pentru biciclete.


    Prin toate aceste investiții Brașovul a
    reușit să realizeze cel mai amplu proiect de mobilitate urbană cu bani europeni
    și are șanse ca la sfârșitul acestui an să fie primul oraș din România cu
    transport verde.





  • 2021, Anul European al Căilor Ferate

    2021, Anul European al Căilor Ferate

    Circulația persoanelor și
    mărfurilor în plan continental
    a căpătat noi dimensiuni odată cu dispariția granițelor din interiorul Uniunii Europene. Au crescut nevoile, volumul
    transporturilor, dar și poluarea. În acest context,
    se consideră că transportul feroviar este cel mai verde, confortabil și sigur, putând juca un rol-cheie în
    eforturile Uniunii Europene de a asigura neutralitatea climatică până în 2050.
    Anul trecut, negociatorii Consiliului și Parlamentului European au ajuns la un
    acord privind desemnarea anului 2021 drept An European al Căilor Ferate.

    L-am
    întrebat pe eurodeputatul Vlad Botoș, din grupul Renew Europe, ce măsuri active
    se iau, la nivelul Uniunii, pentru a crește rolul pe care îl au căile ferate în
    sistemul de transporturi al Uniunii Europene?

    Uniunea Europeană a stabilit
    deja, de multă vreme, realizarea unei reţele interconectate şi interoperabile
    de transport, inclusiv de transport feroviar. Chiar în plenara din ianuarie, de
    anul acesta, am votat revizuirea orientărilor privind reţeaua transeuropeană de
    transport numită TEN-T, care include căile ferate. Sigur, acum, cu Green Deal,
    se va încerca trecerea accentului de pe rutier pe feroviar, pentru că aceasta
    înseamnă reducerea considerabilă a poluării, dar şi a timpului de transport.
    Paşi în această direcţie se fac în toate statele membre ale Uniunii Europene.
    Din păcate, şi trebuie să o spun, acest aspect a fost neglijat în totalitate,
    în anii trecuţi, în România, cu toate insistenţele Comisiei Europene de a ne
    moderniza reţeaua de transport şi de a o face interoperabilă.


    Cum pot însă contribui politicile și fondurile
    europene pentru a ajuta România să recupereze întârzierea din domeniul transportului feroviar? Vlad Botoș, deputat în Parlamentul
    European:

    Politicile europene au contribuit şi contribuie la
    modernizarea statelor europene, inclusiv a României, deşi ceva mai greoi,
    deoarece aparatul de stat din România nu este obişnuit să adapteze politicile
    româneşti în mod rapid trendurilor europene. Chiar săptămâna trecută am primit
    raportul Comisiei privind absorbţia fondurilor europene, iar noi avem un grad
    de absorbţie de 51%.

    Sperăm să invăţăm mai repede să urmărim aceste trenduri şi
    să ne adaptăm atât politicile, dar mai ales legislaţia. Financiar, vorbind de
    modernizarea căilor ferate române, există fonduri disponibile pentru
    modernizare încă din momentul în care România a aderat la Uniunea Europeană, ba
    chiar din faza de preaderare. Problema majoră este că nu le-am folosit, fie din
    cauza dezinteresului, fie din cauza lipsei expertizei tehnice. Din nou ne lovim
    de o legislaţie greoaie, care face extrem de dificilă abordarea specialiştilor
    şi a societăţilor comerciale specializate de pe piaţa internaţională.

    Anul 2021
    a fost declarat Anul European al Căilor Ferate, ceea ce înseamnă că va fi un an
    cu intense dezbateri pe acest subiect, că se vor căuta soluţii şi se vor pune
    bazele unor proiecte şi abordări inovative în domeniu. Sper ca România să fie pregătită
    pentru a prinde acest tren. Sunt convins că atât din Planul Naţional de
    Redresare şi Rezilienţă, unde avem la dispoziţie 30 de miliarde de euro, cât şi
    din bugetul multianual, o sumă considerabilă va merge către modernizarea căilor
    ferate.



  • Restricțiile liberei circulații în UE

    Restricțiile liberei circulații în UE

    Având în vedere
    noile variante ale coronavirusului, mai contagioase, și numărul mare de noi
    infectări în multe state membre, Comisia Europeană a considerat că este necesar
    să descurajeze puternic călătoriile neesențiale, să evite închiderea
    frontierelor, dar, totodată, să garanteze funcționarea neîntreruptă a pieței
    unice și a lanțurilor de aprovizionare. Prin urmare, a considerat că sunt
    necesare acțiuni specifice suplimentare, care să asigure o abordare coordonată
    a măsurilor de restricționare a liberei circulații în interiorul UE.

    Christian
    Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene: Comisia Europeană a
    propus două actualizări în ceea ce privește codul de culori. Prin acesta au
    fost introduse zonele roșu-închis, pentru zonele în care virusul circulă mult
    mai mult decât în alte zone, în care rata de notificare pe o perioadă de 14 zile
    este mai mare de 500 la 100.000 de locuitori. A doua actualizare pe care o
    propunem presupune măsuri mai stricte care să fie implementate pentru călătorii
    din aceste zone de risc maxim. Măsurile presupun ca aceia care călătoresc din
    aceste zone să facă un test înainte de călătorie și să intre în carantină
    pentru o perioadă de 14 zile când ajung la destinație. Centrul European de
    Prevenire și Control al Bolilor va continua să publice versiuni actualizate ale
    hărții pe baza datelor furnizate de statele membre. Întrucât capacitatea de
    testare a crescut, statele membre ar putea recurge mai frecvent la testele
    efectuate înaintea unei călătorii și pentru zonele care, în prezent, sunt
    clasificate drept portocalii, roșii sau gri. În schimb, persoanelor care
    se întorc în statul membru de reședință ar trebui să li se permită să facă un
    test după sosire.



    Având în vedere
    riscurile legate de numărul foarte mare de noi infectări, Comisia recomandă, pe
    baza orientărilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, ca
    statele membre să se pună de acord să adopte, să mențină sau să înăsprească
    măsurile nefarmaceutice, cum ar fi recomandările de a rămâne acasă și
    închiderea temporară a anumitor activități comerciale, în special în zonele
    roșu închis. De asemenea, sunt recomandate testarea și secvențierea cazurilor
    de COVID-19, pentru a colecta informații cu privire la răspândirea noilor
    variante mai contagioase ale coronavirusului. Totuși, persoanele care locuiesc
    în regiuni de frontieră ar trebui să fie exceptate de la unele restricții de
    călătorie. Cei care sunt nevoiți să treacă frecvent frontiera, de exemplu, din
    motive familiale sau profesionale, nu ar trebui să fie obligați să se supună
    carantinei, iar frecvența impusă a testelor ar trebui să fie proporțională. În
    cazul în care situația epidemiologică de o parte și de alta a frontierei este
    similară, nu ar trebui impusă nicio cerință de testare.


    În același timp, lucrătorii
    din sectorul transporturilor, a căror expunere la populația generală în timpul
    călătoriei este în general limitată, nu ar trebui să aibă obligația de a sta în
    carantină și, în principiu, ar trebui să fie exonerați de obligația de a face
    un test pentru a putea călători. Aceleași exonerări ar trebui să se aplice și
    călătorilor esențiali aflați în tranzit.


    Reamintim site-ul reopen.europa.eu.
    Accesându-l, puteți afla cele mai recente informații privind situația sanitară
    a statului pe care doriți să îl vizitați, măsurile obligatorii pe care va
    trebui să le adoptați, dar și liniile telefonice naționale de asistență în
    cazul infectării cu noul coronavirus.




  • Piața de desfacere britanică post-Brexit

    Piața de desfacere britanică post-Brexit

    Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului
    European, Charles Michel, au semnat, în penultima zi a anului trecut, tratatele
    care reglementează relația Uniunii Europene cu Regatul Unit post-Brexit. Pentru
    ca înțelegerea să intre în vigoare, era nevoie de undă verde din partea
    Parlamentului European, dar Consiliul a aprobat
    aplicarea temporară a acordului până la votul din forul legislativ.


    Daniel Buda, eurodeputat din grupul
    popularilor, explică de ce Parlamentul European a cerut o prelungire a
    perioadei de provizorat:


    În momentul de față discutăm de un acord provizoriu, valabil până în jurul
    datei de 27 februarie. Parlamentul European, prin vocea președintelui David
    Sassoli a cerut prelungirea ceste stări de provizorat până când forul
    legislativ se va putea implica în evaluarea sectorială a cestui acord în așa
    fel încât sectoarele economice să nu aibă de suferit din această perspectivă.
    De altfel, am participat, zilele trecute, la conferința președinților (n.r. de
    comisii) unde s-a discutat despre această temă , mai exact despre Comisiile
    care trebuie să evalueze acest acord,
    fiecare pe domeniul său, dar și să evalueze implementarea acestui acord
    și respectarea clauzelor astfel încât să nu existe perturbări majore ale
    pieței.





    Probleme au apărut, însă, în ceea ce înseamnă transportul comercial dintre
    Uniune și Marea Britanie. Rafturile cu legume și fructe din Regatul Unit sunt
    deseori goale deoarece transporturile de marfă din țările UE sunt întârziate în
    punctele vamale. Mai mult, britanicii încep să resimtă și lipsa forței de
    muncă, în sectorul agricol, subliniază eurodeputatul Daniel Buda:


    Există dificultăți majore în ceea ce privește asigurarea cu legume și
    fructe a Mari Britanii. Firește, acest fapt dăunează într-o oarecare măsură și
    fermierilor din interiorul Uniunii Europene pentru că avem nevoie de o piață de
    desfacere și – dacă se face o paralelă cu embargoul impus Rusiei în urmă cu
    câțiva ani, perioadă în care, practic, nu se puteau exporta produse alimentare
    către Rusia din cauza disputelor cu Ucraina – suntem în aceeași logică acum cu
    Marea Britanie, dar din alte motive, și suntem preocupați de asigurarea unui
    flux continuu de produse, legume fructe și altele, pentru că discută de o piață
    de care noi avem nevoie.

    De altfel, și britanicii resimt, din informațiile pe
    care le avem, faptul că se confruntă cu o lipsă de fructe și legume, pentru că fermierii
    europeni încep să își găsească alte piețe de desfacere, însă britanicii , din
    nefericire, nu au la îndemână prea multe piețe de aprovizionare, mai ales că
    produsele din interiorul Uniunii Europene sunt de foarte bună calitate.
    Aceleași produse sunt în sectorul agricol, spre exemplu, și cu forța de muncă.
    Britanicii nu mai au același aflux de lucrători și sunt probleme care se vor
    resimți mult mai acut când vor intra culturile pe rol, fie că discutăm de fructe legume sau alte plante de acolo.

    Din
    nefericire, acest Brexit nu a folosit nimănui, dăunează tuturor, iar pentru
    noi, ca membri ai Uniunii Europene, suntem preocupați să minimizăm aceste
    efecte și să încercăm ajutăm mai departe și să creăm acele facilități necesare
    pentru producătorii din interiorul Uniunii – indiferent că discutăm de
    producători agricoli sau de oricare alte produse – pentru a avea o piață de
    desfacere.






  • January 10, 2021 UPDATE

    January 10, 2021 UPDATE

    COVID-19 Since the onset of the COVID-19 pandemic, the total number of coronavirus infections in Romania has passed 671,000 and the total death toll has reached over 16,600, after over 3,000 new cases and 62 deaths were reported on Sunday. 1,065 people are currently in intensive care. The largest number of cases, 825, was reported in the capital Bucharest. Since the start of the vaccination programme in Romania on December 27, more than 100,000 people have received the anti-COVID-19 vaccine. Mild and common side effects have been reported in 350 cases, mostly headaches, muscle pain, fever, asthenia or rashes. The next stage in the vaccination campaign, addressing the elderly and chronic patients, is scheduled to start at the end of next week. The Government is to pass an emergency order granting bonuses to the personnel involved in the anti-COVID National Vaccination Programme, the health minister Vlad Voiculescu announced. Family physicians, who are regarded as a vital element in the immunisation campaign, will also be paid.



    FILM colectiv / “Collective, the Romanian documentary by Alexander Nanau covering a journalist investigation into the corruption in Romanian healthcare, won the award for best foreign-language film of the US National Society of Film Critics. The documentary colectiv is Romanias nomination for the 2021 Oscars in the “best international feature film, previously known as best foreign film. This is the first time that Romania submits a documentary in the competition for the Academy Awards.



    BANKS As of Monday, all banks in Romania are to submit to the National Tax Agency (ANAF) all data on the accounts held by private individuals and business, under an emergency order which transposes a European directive. The new legislation is designed to help the authorities fight against money laundering and terrorism financing. An electronic tax registry will become operational, containing banking and payment accounts identified by International Bank Account Number. The Agency will thus be able to monitor money circuits in Romania and to identify money laundering attempts.



    SCHOOLS Romanian students resume online classes on Monday, for the last 3 weeks of the first half of the academic year. A one-week vacation follows, and the second semester, beginning on February 8, might bring Romanias 3 million primary, secondary and high school students back into schools. This is one of the options considered by the authorities, depending on the latest COVID-19 developments. Another option is for only pre-schoolers and primary school students to resume face-to-face classes, while in a third scenario 8th and 12th graders might also get back to school.



    EMPLOYEES 1.25 million people were working in public institutions in Romania in November 2020, over 64% of them in the central public administration. According to the Finance Ministry, nearly 600,000 of these jobs are entirely funded from the state budget. The largest number of jobs is reported in public education (almost 300,000), followed by the Interior Ministry (125,000). Local public administration units had 450,000 employees in November, more than half of them in jobs fully financed from the state budget.



    COMPLAINTS Almost half of the complaints filed in 2020 to the European Consumer Centre in Romania concerned the transport sector. People were unhappy with the services received from air, road, railway and naval transport companies, as well as from car rental companies. Other complaints concerned clothing and footwear, restaurants and hotels, as well as entertainment and cultural activities, the National Consumer Protection Authority says.



    WEATHER A code yellow alert for heavy snowfalls is in place until Monday afternoon in the south and south-west of the country and the capital Bucharest. A layer of 10-20 cm of snow is expected in these areas. Snowfalls, glaze and temperatures of up to 2 degrees Celsius are forecast in Bucharest for the next 4 days. (tr. A.M. Popescu)

  • Sprijin pentru românii din Marea Britanie

    Sprijin pentru românii din Marea Britanie

    În contextul măsurilor adoptate de către Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi de către unele state europene în vederea limitării răspândirii infecţiei cu noua tulpină a virusului SARS-CoV-2, Ministerul Afacerilor Externe a întreprins, în coordonare cu Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, demersuri de semnalare la nivel european şi în plan bilateral, pentru informarea asupra blocajelor create şi a efectelor generate în privinţa transportului de persoane şi mărfuri şi solicitarea unei soluţii urgente, arată un comunicat al MAE, citat de Agrepres.



    În cadrul unei reuniuni de urgenţă la nivel tehnic a Mecanismului Integrat pentru Răspuns la Crize (IPCR) organizate la Bruxelles pentru analizarea situaţiei de criză apărute, în urma instrucţiunilor conducerii MAE, Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE a prezentat problema transportatorilor români, aflaţi în tranzit, blocaţi la frontierele Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, subliniind necesitatea identificării unei soluţii rapide, printr-o abordare coordonată în planul UE.



    Totodată, Ministerul Afacerilor Externe a contactat direct partea franceză, semnalând situaţia transportatorilor blocaţi în punctele de frontieră cu Regatul Unit şi solicitând urgentarea soluţionării situaţiei create şi informarea, cu celeritate, a părţii române cu privire la măsurile identificate în acest sens. Urmare demersului, a rezultat că decizia autorităţilor franceze de închidere a frontierei cu Regatul Unit are caracter excepţional şi tranzitoriu, fiind aplicabilă pentru 48 de ore, în aşteptarea unor măsuri coordonate la nivel european, urmând ca această decizie să fie reanalizată ulterior.



    Ministerul Afacerilor Externe precizează că va continua să urmărească, cu prioritate, evoluţiile şi să se coordoneze cu Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, inclusiv în cadrul reuniunii de urgenţă a punctelor de contact naţionale din domeniul transporturilor cu Comisia Europeană, care are loc luni seară, în vederea soluţionării coordonate a blocajelor apărute.



    MAE precizează că misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României sunt pregătite pentru a acorda sprijin şi asistenţă consulară, conform competenţelor. Astfel, la nivelul reprezentanţelor diplomatice şi consulare din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Republica Franceză, Republica Federală Germania şi din Regatul Belgiei, au fost puse la dispoziţia cetăţenilor români următoarele linii telefonice dedicate special pentru preluarea apelurilor în acest context: 0044 773 871 6335, 0044 7503882992, 0044 8000 353328 – Londra, 0044 753 560 4342 – Manchester, 0044 7951 858 445 – Edinburgh, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; 0033 6 80 71 37 29 – Paris, Republica Franceză; 0049 160 157 9938 – Berlin, Republica Federală Germania; 0032 2 344 0854 – Bruxelles, Regatul Belgiei.



    De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară şi la numerele de telefon ale Ambasadei României la Londra: +44 20 76027328; +44 20 7602 9833; +44 20 7603 6694; +44 20 76025193; +44 20 7603 0572; +44 20 7602 2065, Consulatului General al României la Edinburgh: +44 (0) 131 524 9491; +44 (0) 131 524 9492, Consulatului General al României la Manchester: +44 (0) 161 236 0478; +44 (0) 161 237 5513; +44 (0) 161 236 9687; +44 (0) 161 236 8995 sau la numerele de telefon ale Ambasadei României la Paris: +33 (0)1 47 05 29 66; +33 (0)1 47 05 27 55; +33 (0)1 45 50 39 97; +33 (0)1 47 05 10 40, Ambasadei României la Berlin: + 49 30 21239555, + 49 30 21239514, + 49 30 21239516 şi Ambasadei României la Bruxelles: +32 (0)2 347 5338, +32 (0)2 345 0040, +32 (0)2 344 1658, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă non-stop.

  • Către o transformare fundamentală a transporturilor europene

    Către o transformare fundamentală a transporturilor europene

    Se numeşte Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă şi este însoțită de un plan de acțiune pe următorii patru ani. Aşa cum se arată în Pactul verde european, emisiile poluante trebuie reduse cu 90% până în 2050. Astăzi, transporturile produc aproximativ un sfert din emisiile totale de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene.

    Potrivit noii Strategii a Comisiei, până în anul 2030, se preconizează următoarele:

    – să existe cel puțin 30 de milioane de autoturisme complet nepoluante pe drumurile europene;
    – 100 de orașe europene să devină neutre din punct de vedere climatic;
    – traficul feroviar de mare viteză să se dubleze la nivelul întregii Europe;
    – călătoriile colective pe distanţe de până la 500 de kilometri să nu implice nici un fel de emisii de carbon;
    – automatizările să fie implementate pe scară largă;
    – iar navele maritime nepoluante să fie pregătite pentru lansarea pe piață.

    Până în anul 2035, Comisia propune ca aeronavele de mare capacitate cu emisii zero să fie pregătite pentru lansarea pe piață.

    Până în anul 2050, aproape toate autoturismele, furgonetele, autobuzele și vehiculele grele ar trebui să devină complet nepoluante. De asemenea, traficul feroviar de marfă se va dubla şi vom avea o rețea transeuropeană de transport multimodală, sustenabilă şi inteligentă, cu conectivitate de mare viteză.

    Pentru a atinge toate aceste obiective, strategia Comisiei prevede 82 de inițiative în 10 domenii-cheie.

    În primul rând, pentru ca sistemul de transport să devină sustenabil, va fi stimulată adoptarea vehiculelor, navelor și aeronavelor cu emisii zero, a combustibililor regenerabili și cu emisii scăzute de carbon și a infrastructurii aferente – de exemplu, prin instalarea a 3 milioane de puncte publice de încărcare electrică până în 2030.

    Vor fi create aeroporturi și porturi cu emisii zero. Va fi dublat traficul feroviar de mare viteză și se va dezvolta o infrastructură suplimentară pentru biciclete în următorii 10 ani. Iar carbonul va fi tarifat.

    La capitolul inovare şi digitalizare, strategia are în vedere crearea unui sistem de transport multimodal, conectat şi automatizat.

    Vor apărea dronele şi avioanele fără pilot. Va fi creat un spațiu european comun al datelor privind mobilitatea.

    De această evoluție trebuie să poată beneficia însă toată lumea: este esențial ca mobilitatea să fie disponibilă și abordabilă pentru toți, ca regiunile rurale și îndepărtate să rămână conectate și ca sectorul să ofere condiții sociale bune și să asigure totodată locuri de muncă atractive.


  • 05.11.2020

    05.11.2020

    COVID -
    Le nombre de cas de contamination au coronavirus enregistré en Roumanie en 24
    heures est à la hausse. 9714 nouveaux cas sur 37685 testes effectués ont été
    rapportés jeudi par le Groupe de communication stratégique ce qui porte le
    bilan total des cas positifs à plus de 276802 depuis le début de la pandémie.
    21 décès supplémentaires dus à la Covid-19 ont été également enregistrés jeudi ce qui monte le nombre total des morts
    à 7540. A l’heure où l’on parle, 12061 personnes contaminées sont hospitalisées
    dont 1014 en soins intensifs. Le
    gouvernement s’apprête à instaurer le port du masque obligatoire dans tous les
    espaces publics, là où le taux de contamination est de 1,5 pour mille
    d’habitants. La décision pourrait être adoptée ce soir, en réunion
    gouvernementale, en même temps que d’autres mesures de restriction.


    Protestations – Les syndicalistes de la Fédération de la Solidarité sanitaire protestent ce jeudi à Bucarest contre les conditions impropres de travail. Ils réclament l’adoption de toutes les mesures de sécurité et protection sanitaire au bénéfice du personnel soignant afin de réduire le plus possible le nombre de médecins et d’infirmiers contaminés au coronavirus ou décédés des suites de ce virus. Par ailleurs, les protestataires souhaitent se voir accorder l’accès à toutes les informations concernant la Covid-19, tout comme des primes pour le travail déroulé dans des conditions exceptionnelles. Les protestations de ce jeudi interviennent deux jours après la Marche de l’Epuisement organisé par le personnel sanitaire, membres de la Fédération Sanitas, mécontent face aux stratégies de crise incohérentes adoptées par les autorités.

    Transport ferroviaire – Le Transport ferroviaire de passagers a baissé partout en Europe pendant le deuxième semestre de l’année en cours par rapport à la même période de l’année précédente, informe Eurostat dans un rapport. Le déclin de 47% enregistré en Roumanie a été l’un des moins significatifs enregistré en Europe. Au pôle opposé, on retrouve l’Irlande, avec une baisse de 94%, la France, 78% et l’Espagne, 78%.

    Elections – Le suspense perdure aux Etats-Unis où les Américains ne connaissaient toujours pas le nom de leur prochain président. Aucun des deux candidats à la présidentielle américaine n’a encore atteint, jeudi 5 novembre au matin, le seuil des 270 grands électeurs. Joe Biden en totalise actuellement 264, et Donald Trump, 213, selon les résultats provisoires donnés par Associated Press (AP). Le dépouillement est toujours en cours dans plusieurs Etats. L’équipe de campagne de Donald Trump a annoncé une première offensive judiciaire, dans le Wisconsin, remporté par Joe Biden. Les républicains veulent un recomptage des suffrages et ont demandé à un juge local de réexaminer les bulletins déjà comptés. En revanche, les observateurs internationaux nient l’existence de la moindre preuve de tricherie électorale. N’empêche, l’avocat du président Trump, Rudy Giuliani, a dénoncé une fraude électorale. Les élections présidentielles aux Etats-Unis sont intervenues au moment où le pays est frappé de plein fouet par la pandémie de coronavirus. Pourtant, selon la correspondante Radio Roumanie à Washington, la participation des électeurs américains au vote a été impressionnante.


    Football – Le club champion de Roumanie de football, CFR Cluj (nord-ouest), affrontera ce soir, en déplacement, l’équipe italienne AS Rome, pour son troisième match dans le groupe A de la Ligue Europa. Le CFR est leader du groupe, après avoir remporté, 2-0, en déplacement, le match contre les Bulgares de TSKA Sofia et fait match nul, à domicile, avec Young Boys Berne de Suisse. Eliminée des préliminaires de la Ligue des champions et arrivée en Ligue Europa, l’équipe de Cluj est la dernière représentante de la Roumanie à l’édition de cette année des coupes européennes de football.


    Handball-L’équipe masculine de Roumanie de handball disputera jeudi son premier match, en déplacement, contre la Suède, dans le groupe 8 des préliminaires du Championnat d’Europe 2022, accueilli par la Hongrie et la Slovaquie. Dimanche est prévue la rencontre à domicile avec les sportifs monténégrins. L’équipe masculine de Roumanie, quadruple championne du monde des années ’60 -’70, ne s’est plus qualifiée depuis 1996 pour un tournoi final continental. Par ailleurs, les handballeuses roumaines sont qualifiées pour l’Euro 2020, qui se disputera le mois prochain, dans le groupe dont font partie aussi la Norvège, l’Allemagne et la Pologne.

    Météo – Le ciel est couvert dans le nord et le nord-ouest de la Roumanie où les météorologues signalent des pluies éparses. Le vent souffle légèrement sur l’ensemble du pays et plus fort sur les sud-est et sur les sommets des montagnes. Les températures maximales vont de 8 à 16 degrés. 13 degrés à midi, à Bucarest.

  • Iniţiativă pentru sprijinirea IMM-urilor

    Iniţiativă pentru sprijinirea IMM-urilor

    În materie de IMM-uri, Bruxelles-ul are între
    obiective să asigure politici și acțiuni care să contribuie la transformarea
    Europei într-un spațiu cât mai atractiv pentru crearea de întreprinderi și
    desfășurarea de activități economice. Datele oficiale arată că microîntreprinderile și IMM-urile
    reprezintă 99% dintre întreprinderile din UE. Acestea asigură două treimi
    dintre locurile de muncă din sectorul privat și contribuie cu mai mult de
    jumătate din valoarea adăugată totală creată de întreprinderile din Uniune. Acum,
    pandemia de coronavirus, care a dat peste cap întregul mapamond, şi-a pus
    puternic amprenta inclusiv asupra sectorului IMM.


    Cum este văzut acest lucru la
    Bruxelles? Ce decizii sunt în lucru? Eurodeputatul Maria Grapini, cu care am
    discutat despre acest subiect, explică:

    Acum lucrăm la o nouă strategie, a
    fost, să zic aşa, copilul meu de suflet, o nouă strategie pentru
    întreprinderile mici şi mijlocii. A venit această idee pentru că acum, în
    pandemie, cele mai afectate sunt întreprinderile mici şi mijlocii şi am propus
    să fie o strategie specială pentru IMM-urile din Transport şi Turism, care au
    fost cele mai afectate. Evident şi cu un buget – un buget european şi cu o
    co-finanţare naţională. Dacă lăsăm numai la nivelul statului membru, chiar asta
    a fost dezbaterea în Comisie – nu toate statele membre au aceeaşi putere să
    sprijine întreprinderile mici şi mijlocii sau nu toate statele membre au
    aceeaşi preocupare şi atunci eu am propus să existe (sprijin) la nivel de UE, pentru
    că până la urmă avem acest obiectiv – ca piaţa internă să nu fie fragmentată,
    iari reţeaua IMM-urilor să fie solidă şi sustenabilă. Sper să se aprobe acest
    proiect – o nouă strategie pentru IMM-uri, rezultată din efectele care au fost
    asupra IMM-urilor din cauza pandemiei. Eu am fost aleasă şi vicepreşedinte al
    platformei europene pentru industrie, pentru manufactură, şi în această
    calitate am moderat o conferinţă europeană la care au participat toţi actorii:
    Comisia Europeană, preşedinţia – acum Germania deţine preşedinţia UE, şi membri
    în Parlamentul European din toate grupurile politice, dar au fost şi din
    industrie, din aproape toate ramurile din industrie. Şi, în urma dezbaterilor a
    rezultat foarte clar că această politică de refacere a industriei în cadrul UE
    ţine, până la urmă, şi de securitatea UE şi este absolut necesară. Aşadar, am
    pus în braţe, să zicem, Comisiei Europene şi comisarului pentru piaţa internă
    concluziile conferinţei, făcută cu toate părţile interesate, pentru că
    totdeauna am spus că trebuie să discutăm cu cei care lucrează concret acolo şi
    ştiu cel mai bine, şi eu sper – noul comisar pentru piaţa internă provine din
    lumea afacerilor – sper să înţeleagă şi să reuşim să facem acest lucru.


    De-a
    lungul timpului, s-au adoptat diverse programe de acțiune pentru sprijinirea
    IMM-urilor, precum Inițiativa în favoarea întreprinderilor mici (Small Business
    Act). Sau Orizont 2020. Obiectivul acestora este acela de a spori
    competitivitatea IMM-urilor prin cercetare și inovare și de a îmbunătăți
    accesul acestora la finanțare.


  • Metroul bucureştean se extinde

    Metroul bucureştean se extinde

    Cetățenii din cartierul bucureștean Drumul Taberei
    pot folosi de marți transportul subteran, odată cu darea în folosință a
    unei noi magistrale de metrou, M5. Evenimentul era așteptat de foarte mult
    timp, având în vedere că lucrarea, demarată în 2011, ar fi trebuit să
    dureze 3 ani.


    Primii călători au fost preşedintele României, Klaus Iohannis,
    premierul Ludovic Orban şi ministrul Transporturilor, Lucian Bode. Șeful
    statului a afirmat că este vorba despre cea mai mare realizare în domeniu
    de după Revoluţia anticomunistă din 1989 şi că aceasta contribuie semnificativ la îmbunătăţirea vieţii în capitală.
    El a precizat că noua linie de metrou este construită în mare parte cu
    fonduri europene și că România are la dispoziție sume imense de acest fel,
    deci se poate continua într-un ritm alert dezvoltarea
    infrastructurii.

    Oamenii îşi doresc infrastructură, mobilitatea devine
    din ce în ce mai importantă pentru fiecare român, şi pentru asta
    guvernul va trebui să insiste foarte mult, şi eu voi insista foarte mult,
    pentru că avem nevoie de foarte multă infrastructură de transport    , a
    subliniat președintele.


    La rândul său, premierul Ludovic Orban a promis că pe
    viitor alte lucrări similare se vor derula cu o viteză mai mare şi cu mai multă
    atenţie. El a explicat că infrastructura de transport şi
    investiţiile în domeniu sunt priorităţi absolute.


    Noua linie de metrou se adresează unui cartier cu aproximativ 300.000 de
    locuitori și este proiectată pentru a putea fi transportaţi 50.000 de călători
    pe oră pe sens. Are 7 km de linie dublă, 10 staţii şi un depou. Timpii de aşteptare în
    staţii sunt în prezent de 6 minute, fiind alocate 10 trenuri din cele 82
    pe care le are societatea de metrou a Bucureștiului – Metrorex. Viteza maximă de deplasare este de 80 km/h. Se află în derulare
    procesul de achiziție a 13 garnituri noi pentru acest tronson.


    Ministrul Transporturilor a anunţat că Magistrala M5 va fi dezvoltată în continuare,
    urmând să aibă încă şase staţii. În ce priveşte legătura prin metrou între
    Aeroportul internațional Otopeni şi Bucureşti, pe Magistrala M6, oficialul a spus că aceasta va intra în linie dreaptă anul viitor, când
    va fi semnat contractul de proiectare şi execuţie.


    Pe de altă parte,
    Lucian Bode a estimat că linia de cale ferată Gara de Nord din Bucureşti – Aeroportul Otopeni va fi dată în folosinţă
    pe 12 decembrie.


    Revenind la metroul bucureștean, acesta are în prezent o
    rețea de 80 de kilometri, distribuiți pe cinci linii magistrale și 63 de
    stații. Ideea construirii lui datează de la începutul secolui al XX-lea,
    dar primul tren a circulat efectiv abia în 1979. Potrivit Metrorex, înainte de
    pandemie, cele patru magistrale mai vechi asigurau transportul zilnic a peste
    600.000 de călători, în aproape toate zonele orașului.


    În
    ierarhia țărilor europene, metroul românesc se plasează în prima
    jumătate, cu o certă tendința de urcare în clasament. Ceea ce nu se poate
    spune și despre celelalte tipuri de transport, România fiind
    printre țările cu cea mai slab dezvoltată infrastructură rutieră din
    Uniunea Europeană.

  • Transportul feroviar și fondurile europene

    Transportul feroviar și fondurile europene

    Transportul feroviar în România are o istorie de peste 160
    de ani. Prima linie a fost deschisă pe 20 august 1854, în Banat, pe atunci
    parte a Imperiului Austro-Ungar, şi făcea legătura între Oraviţa şi localitatea
    Baziaş, port la Dunăre. Cu o lungime de 62,5 km, linia a fost folosită iniţial
    doar pentru transportul cărbunelui. Relaţia Oraviţa – Baziaş a fost deschisă
    pentru traficul de pasageri după doi ani, mai exact la 1 noiembrie 1856. După 1864, diverse căi ferate au fost
    construite şi pe teritoriul Principatelor Unite. Linia unind capitala Bucureşti
    şi portul dunărean Giurgiu a fost deschisă pentru trafic la 26 august 1869 şi a
    fost prima construită pe teritoriul românesc din acel timp.



    A urmat o dezvoltare rapidă a căilor ferate din România, în
    pas cu tendinţele europene. În 1918, după ce provinciile istorice Transilvania,
    Banat, Basarabia și Bucovina s-au unit cu Regatul pentru a forma România Mare,
    toate liniile care au aparținut anterior Austro-Ungariei și Rusiei au intrat în
    proprietatea Căilor Ferate Române.


    Începând cu mijlocul secolului XX, autorităţile comuniste au
    investit serios în căile ferate, în sprijinul industrializării cât mai rapide a
    ţării. Pe lângă creșterea traficului feroviar și al construcției de noi linii,
    în special în zonele rurale, electrificarea și dublarea liniilor au ocupat un
    loc important.


    La vremea Revoluţiei din 1989, România avea una din cele mai
    mari şi dense rețele de căi ferate din Europa. A urmat însă o lungă perioadă în
    care infrastructura a fost neglijată. Multe linii s-au închis complet, iar pe
    mii de kilometri se circulă cu restricţii de viteză din cauza stării
    necorespunzătoare a căii de rulare.

    Vorbim astăzi despre transportul feroviar
    din România cu Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic și Social
    European. Interlocutorul nostru este și secretar general al Confederației Sindicale
    Naționale MERIDIAN, din care
    face parte și o importantă organizație din domeniul căilor ferate, respectiv
    Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România.

    Dumitru Fornea: Infrastructura feroviară
    din România permite o viteză comercială de doar 45 de kilometri pe oră pentru
    trenurile de călători. Circulăm pe calea ferată cu o viteză mai mică decât
    autoturismele prin localități. Avem o problemă și cu materialul rulant, care este
    foarte vechi. Autoritatea pentru Reformă Feroviară, la nivel instituțional, nu
    reușește să-și îndeplinească misiunea… În exercițiul financiar 2014 – 2020 nu
    au reușit să achiziționeze cele 80 de trenuri electrice noi care erau prevăzute
    în programul lor. Aveau și ei o misiune, și această misiune era să
    achiziționeze cu fonduri europene, prin intermediul unui proiect, aceste rame
    electrice care urmau să înnoiască parcul CFR Călători. Suntem într-un impas,
    din acest punct de vedere.


    Uniunea Europeană a alocat României miliarde de euro pentru
    dezvoltarea transportului feroviar. Din păcate însă, apar dificultăți atunci
    când este vorba de utilizarea acestor fonduri europene.

    Dumitru Fornea, membru
    al Comitetului Economic și Social European, secretar general al Confederației
    Sindicale Naționale MERIDIAN.

    Problema este, nu numai de acum,
    lipsa proiectelor. Degeaba ai alocat, statistic, sume mari de bani de la
    nivelul Uniunii Europene și chiar de la nivelul Guvernului dacă nu ai și
    instituții care să realizeze aceste proiecte și să le implementeze. Or, din ce
    am ascultat în ultima perioadă din intervențiile comisarului european pentru
    Transporturi, doamna Adina Vălean, instituțiile românești relevante, precum
    Autoritatea pentru Reformă Feroviară, dar și altele, nu reușesc să se prezinte cu proiecte
    fezabile pe care să le depună și să le implementeze pentru finanțare europeană.
    Și în exercițiul anterior, pe programul operațional Infrastructură Mare, am
    avut alocați 10,8 miliarde de euro.

    Acum, din ce vedem pe exercițiul acesta,
    2021 – 2027, care este în discuție pe programul operațional Transporturi, sunt
    alocate 7,8 miliarde de euro. La prima vedere, par mai puțini bani, dar
    suficient de mulți pentru a face ceva. Or, noi nu am depus proiecte nici pentru
    banii pe care îi avem. Ce să mai vorbim despre alți bani? Probabil că și acesta
    este motivul pentru care au scăzut un pic cifrele pe Transporturi. Problema
    principală rămâne implementarea proiectelor.


  • Investiții în infrastructura de transport a României

    Investiții în infrastructura de transport a României

    UE sprijină redresarea economică în toate statele membre prin injectarea a aproape 2,2 miliarde de euro în 140 de proiecte-cheie de transport. Acestea vor contribui la construirea pe întregul continent a legăturilor de transport care lipsesc, vor sprijini transportul sustenabil și vor crea noi locuri de muncă. Proiectele vor beneficia de finanțare prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei, schema de granturi a Uniunii Europene pentru infrastructura de transport.

    În cazul României, Uniunea Europeană investește aproape 118 milioane de euro în cadrul a 10 astfel de proiecte. Iată-le pe cele mai importante:

    Modernizarea liniei de cale ferată Gara de Nord București – Aeroportul Internațional Henri Coandă va beneficia de o finanţare europeană de 48.4 milioane de euro. Această legătură foarte necesară şi îndelung aşteptată va uşura mult accesul la Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Bucureşti, încurajând totodată oamenii din toată ţara să folosească trenurile.

    Au fost alocaţi 9,4 milioane de euro pentru studiul de fezabilitate al modernizării liniei de cale ferată Coşlariu – Cluj-Napoca. Proiectul de modernizare va analiza condiția actuală a liniei de cale ferată pentru a identifica zonele cu deficiențe; studiul de fezabilitate va ajuta la pregătirea pașilor necesari pentru urmatoarele etape ale proiectului.

    17,4 milioane de euro a primit studiul de fezabilitate pentru modernizarea liniei de cale ferată București – Craiova.
    Va fi modernizată şi linia de cale ferată Apahida – Suceava, proiect căruia i-au fost alocaţi 26,7 milioane de euro.
    Modernizarea liniilor și instalațiilor de cale ferată de la Complexul Feroviar București Nord este în studiu de fezabilitate, cu o finanţare de 4,3 milioane euro.

    Proiectele au fost selectate pentru finanțare prin intermediul a două cereri de propuneri competitive lansate în octombrie 2019.

    Pentru ambele cereri, după aprobarea de către statele membre, Comisia va adopta decizii oficiale de finanțare în zilele următoare.