Tag: UE

  • Mașinile electrice câștigă tot mai mult teren în UE

    Mașinile electrice câștigă tot mai mult teren în UE

    Mașinile electrice au ajuns anul trecut la o cotă record de peste 12 la sută din piața Uniunii Europene. O țară domină clasamentul vânzărilor, Germania, cu aproape 200 de mii de astfel de autovehicule vândute. Este urmată de Franța, în timp ce Suedia, ocupanta locului trei, este țara cu cea mai mare creștere a vânzărilor de autovehicule electrice în procente, 65 la sută. La polul opus este Italia, mai conservatoare în acest domeniu, cu o scădere de 26 la sută, arată datele Asociației Constructorilor Europeni.

    În România s-au înmatriculat 11 600 de vehicule electrice, cu 300 mai mult decât în Polonia.

    Cota de piață a vehiculelor cu motoare convenționale (benzină sau motorină) a continuat să scadă, dar, cu toate acestea, au reprezentat peste jumătate din totalul mașinilor noi vândute anul trecut.

    Toate aceste date arată că se fac pași importanți către atingerea obiectivului Uniunii Europene potrivit căruia din 2035, adică peste 12 ani, în întreg spațiul comunitar nu vor mai putea fi vândute automobile noi pe benzină şi motorină. Vor fi interzise şi maşinile hibride, întrucât planul, menit să combată schimbările climatice, va permite echiparea noilor autovehicule doar cu motoare cu emisii zero de dioxid de carbon.

    Nu îi privați pe europeni de posibilitatea de a conduce mașini electrice curate, atrăgătoare și accesibile ca preț construite chiar în Europa, a afirmat anul trecut într-o dezbatere în legislativul comunitar vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Și tot el a recunoscut că tranziția presupuneeforturi considerabile:

    Nimic din ce am propus nu va fi ușor de pus în practică, va fi al naibii de greu. Știu acest lucru. Dar trebuie să luăm măsuri.

    Iar industria auto pare hotărâtă să facă pasul către electrificare.

    Cel mai bun argument că susținem acest angajament sunt investițiile. Constructorii europeni vor aloca nu mai puțin de 250 de miliarde de euro, a dat asigurări președintele Asociației constructorilor europeni, Luca de Meo, într-o conferință de presă la Bruxelles. El a admis că preţul unor maşini electrice este deocamdată ridicat, dar a promis că va scădea pe măsură ce industria se va dezvolta. Luca de Meo a cerut pe de altă parte guvernelor din statele membre să amplaseze mai multe staţii de încărcare.


  • UE rămâne solidară cu Ucraina

    UE rămâne solidară cu Ucraina

    Uniunea Europeană nu se va lăsa intimidată de Kremlin în ceea ce priveşte sprijinul său pentru Ucraina, pentru că această ţară şi UE sunt o singură familie, a dat asigurări, la Kiev, preşedintele Consiliului European, Charles Michel. La rândul său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că al zecelea pachet de sancţiuni, care va fi prezentat de Bruxelles în preajma zilei de 24 februarie, când se împlineşte un an de la invazia Rusiei împotriva Ucrainei, va avea un impact de 10 miliarde de euro. La summitul de la Kiev au fost abordaţi şi paşii concreţi de sprijinire a Ucrainei pentru a se alătura clubului comunitar.

    În acest context, Ursula von der Leyen a subliniat că procesul de extindere este unul bazat pe merite şi nu există termene stabilite, ci obiective care trebuie îndeplinite. Şefa executivului comunitar a explicat că la Kiev s-a discutat despre zeci de initiaţive privind integrarea Ucrainei şi a enumerat câteva dintre acestea:

    Mai întâi de toate, dorim să includem Ucraina în mai multe programe cheie. Ucraina se alătură în acest an programului privind piaţa unică europeană, celui pe justiţie şi programului care vizează drepturile cetăţeneşti. Foarte curând veţi fi capabili să aplicaţi pentru fondurile europene destinate diferitelor proiecte. Aceasta înseamnă mai mult sprijin pentru micile afaceri, în cadrul pieţei unice, aici, în Ucraina. Veţi putea să vă alăturaţi reţelei europene de afaceri, accesând, desigur, şi noi pieţe. Sprijinul nostru va însemna, de asemenea, şi asistenţă în domeniul juridic, de exemplu, pentru un sistem național de legi robust. De asemenea, veţi lua parte la proiectele de cooperare transfrontalieră. Avocaţi din Ucraina şi din Uniunea Europeană vor putea începe parteneriate de colaborare pe termen lung.

    De asemenea, colaborarea dintre instituţiile europene şi cele ucrainene va viza şi domenii precum ştiinţa şi cercetarea, protecţia consumatorilor, producţia industrială şi exporturile în UE şi, nu în ultimul rând, roamingul gratuit pentru cetăţenii ucraineni.


  • Jurnal românesc – 06.02.2023

    Jurnal românesc – 06.02.2023

    Un grup de 9 studenți români din programul Erasmus şi profesorul lor coordonator au solicitat ajutor consular în Turcia, după cutremurul de 7,4 grade pe scara Richter care a lovit sudul acestei ţări. Cei 10 erau cazați la un hotel din oraşul Kahraman Maraş, aflat în zona puternic afectată de seism. Ministerul român de Externe anunţă că aceştia sunt în siguranţă şi că o echipă consulară mobilă din cadrul Ambasadei ţării noastre la Ankara îi va prelua şi le va facilita transportul în România. Bilanţul cutremurului care a zguduit Turcia şi Siria este sute de morţi şi mii de răniţi, însă se află în continuă creştere pe măsură ce echipele de căutare şi salvare reuşesc să pătrundă în zonele distruse. Bucureştiul transmite că Ambasada României la Ankara continuă dialogul cu autorităţile turce şi este pregătită să acorde asistenţă consulară. Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale reprezentanţei diplomatice +90 312 447 79 45 și +90 312 447 79 40. Pentru situaţii de urgenţă există şi linia telefonică specială a ambasadei +90 532 318 17 26.

    Trei cetăţeni români au decedat, iar alţi patru au fost răniţi şi transportaţi la spital, în urma unui accident rutier care s-a petrecut la finele săptămânii trecute în Slovenia. Unul dintre răniţi a fost externat, ceilalţi având în continuare nevoie de îngrijiri medicale. Incidentul, în care a fost implicat un autocar înmatriculat în România, care transporta 32 de cetăţeni români spre Italia, a avut loc pe autostrada A1, între localităţile Garciani şi Murska Sobota. Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti arată că ceilalţi 25 de pasager, au fost preluaţi de un autocar al companiei de transport şi şi-au continuat călătoria. Între timp, este în desfăşurare şi ancheta autorităţilor slovene. Din primele informaţii rezultă că şoferul ar fi adormit la volan şi a pierdut controlul autocarului, care s-a răsturnat. Ambasada României din Ljubljana anunţă că ţine permanent legătura autorităţile slovene şi urmăreşte evoluţia cetăţenilor români afectaţi. MAE român precizează că cetăţenii români din Slovenia care se confruntă cu o situaţie dificilă, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie numărul de telefon al Ambasadei ţării noastre în acest stat +386 4098 00 68.

    Mai mult de jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova sunt în favoarea aderării la Uniunea Europeană, arată rezultatele unui sondaj de opinie realizat de CBS-Research, la comanda WatchDog.MD. Astfel, 53,5% dintre respondenți s-au declarat în favoarea aderării la blocul comunitar european, în vreme ce 23,8% au răspuns că susţin integrarea în Uniunea Economică Eurasiatică, entitate condusă de Rusia. În ceea ce priveşte aderarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, doar 26,9% dintre respondenţi s-au declarat în favoarea unei astfel de alianţe, în vreme ce 55,5% se opun. Pentru Unirea României şi Republicii Moldova ar vota doar 36,2%, iar 52,2 procente dintre respondenţi s-ar opune. Studiul sociologic a fost realizat în perioada 17-26 ianuarie, prin telefon, pe un eşantion reprezentativ de 1001 participanţi. Marja de eroarea este de ±3,1%.

    Peste 130 de evenimente vor avea loc în perioada 17-19 februarie, când este programată lansarea programului Timişoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023, a anunţat primarul municipiului, Dominic Fritz. Acesta a anunţat că deschiderea oficială va avea loc în Piaţa Unirii din oraş. Timişoara îşi reafirmă identitatea şi rolul european, într-un loc încărcat de multiculturalitate, inovare, toleranţă şi diversitate, a mai spus Fritz. Potrivit acestuia, ceremonia va începe cu un moment simbolic în care oraşului îi va fi înmânat Premiul Melina Mercouri al Comisiei Europene, care se acordă capitalelor europene ale culturii dacă toate obligaţiile asumate prin dosarul de candidatură au fost îndeplinite cu succes. Avem şansa istorică să schimbăm percepţii şi să demolăm prejudecăţi. Să folosim povestea europeană a Timişoarei pentru a crea un nou destin european pentru România şi să ne repoziţionăm ca oraş pe harta Europei. (…) Zeci de ambasadori, comisari europeni, oficialităţi naţionale şi internaţionale vor veni alături de noi pentru a sărbători titlul de Capitală Europeană a Culturii, a mai declarat primarul. Edilul a precizat că programul cultural, care se va întinde de durara întregului an, va cuprinde peste 1.000 de evenimente.


  • Un nou pact pentru polenizatori

    Un nou pact pentru polenizatori

    Comisia Europeană a
    prezentat recent un nou acord pentru a combate declinul alarmant al insectelor
    polenizatoare sălbatice în Europa, revizuind, astfel, Inițiativa Uniunii Europene
    din 2018 privind polenizatorii. Cetățenii au solicitat din ce în ce mai mult să
    se întreprindă acțiuni decisive împotriva pierderii polenizatorilor, inclusiv
    prin recenta inițiativă cetățenească europeană de succes intitulată Salvați
    albinele și fermierii
    . Inițiativa reînnoită stabilește acțiunile care trebuie
    întreprinse de Uniunea Europeană și de statele membre pentru a inversa declinul
    polenizatorilor până în 2030, întrucât, în prezent, o specie de albine, fluturi
    și sirfide din trei este pe cale de dispariție în Uniunea Europeană.


    Polenizatorii sunt
    esențiali pentru a inversa efectele schimbărilor climatice. Fără ele, dietele
    și fermierii noștri ar fi mai săraci. Cu toate acestea, numărul lor este în
    scădere, iar unele specii sunt pe cale critică de dispariție. Patru din cinci
    plante cu flori au nevoie de polenizatori, iar extincția acestora ar duce la
    prăbușirea ecosistemelor, spune Virginijus Sinkevičius, comisar pentru mediu,
    oceane și pescuit.

    În primul rând, stabilim obiectivul
    principal, acela de a inversa declinul până în 2030. Apoi identificăm trei
    domenii principale de acțiune pentru a realiza acest lucru. Majoritatea acțiunilor
    merg în aceeași direcție. Ele abordează cauzele fundamentale ale declinului
    polenizatorilor. Primul domeniu de acțiune este o mai bună conservare a
    speciilor și a habitatelor. Vom face acest lucru prin planuri de conservare
    pentru speciile amenințate și prin identificarea polenizatorilor care sunt
    tipici habitatelor protejate. Avem și o nouă inițiativă numită Buzz Lines, un
    plan pentru o rețea de coridoare ecologice pentru polenizatori. Va exista, de
    asemenea, un nou impuls pentru îmbunătățirea habitatelor polenizatorilor din
    zonele urbane. A doua zonă de acțiune este refacerea habitatelor din peisajul
    agricol, având în vedere că un procent masiv din suprafața Uniunii Europene
    este teren agricol. Deci, intensificăm sprijinul în politica agricolă comună
    pentru agricultura prietenoasă cu polenizatorii. A treia acțiune se referă la
    atenuarea impactului utilizării pesticidelor, având în vedere că utilizarea acestora
    accentuează mult declinul polenizatorilor.


    Având în vedere că
    aproximativ 80 % dintre speciile cultivate și din plantele cu flori sălbatice
    depind de polenizare, pierderea acestora este una dintre cele mai mari
    amenințări la adresa naturii, a bunăstării umane și a securității alimentare în
    Uniunea Europeană. Contextul geopolitic actual a intensificat și mai mult
    necesitatea de a consolida reziliența sistemului alimentar european, inclusiv
    prin protejarea și refacerea habitatelor insectelor polenizatoare. Astfel,Comisia Europeană invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe noile
    acțiuni și să participe activ la implementarea lor, în strânsă cooperare cu
    toate părțile interesate relevante. Noile acțiuni vor completa viitoarele
    planuri naționale de refacere a naturii, în cadrul cărora statele membre vor
    identifica măsurile care trebuie luate pentru realizarea obiectivului
    obligatoriu din punct de vedere juridic de inversare a declinului populațiilor
    de polenizatori până în 2030.


  • 03.02.2023

    03.02.2023

    Bakou – Le président roumain, Klaus Iohannis, s’est exprimé en présence de son homologue azéri, Ilham Aliyev et du commissaire européen à l’énergie, Kadri Simson, dans le cadre de l’inauguration officielle de la Réunion ministérielle du Conseil consultatif du Corridor sud des gaz. Au cours des deux années depuis qu’il est opérationnel, le corridor a illustré son importance stratégique à la sécurité énergétique de l’Europe et il est devenu d’autant plus important maintenant lorsque la guerre d’agression de la Russie contre l’Ukraine a changé d’une manière radicale le contexte géopolitique, notamment lorsqu’on parle d’énergie, a déclaré le chef de l’Etat roumain. Le président Iohannis a également évoqué l’implication de la Roumanie dans la sécurité énergétique européenne. Celle-ci se réalisera par l’élargissement de la coopération avec les partenaires régionaux et par la diversification des sources et des routes de transport des ressources énergétiques. La Roumanie est actuellement un producteur important d’hydrocarbures en Europe et souhaite développer ce rôle par le biais des réserves de gaz découvertes en mer Noire, a également dit Klaus Iohannis. Aujourd’hui également, durant la visite de deux jours en Azerbaïdjan du chef de l’Etat roumain, les compagnies nationaux de gaz naturels de Roumanie et d’Azerbaïdjan, Romgaz et SOCAR signent un nouveau contrat pour une période d’une année, à commencer par le mois d’avril, alors que, début janvier, l’Azerbaïdjan a démarré l’exportation de gaz supplémentaires à la Roumanie. L’année dernière, le 16 décembre, les deux entreprises ont signé le premier contrat individuel visant à délivrer du gaz naturel azéri en Roumanie via le Corridor sud.

    Ukraine – Candidate à l’adhésion à l’UE, l’Ukraine accueille aujourd’hui un sommet avec des représentants européens, « un symbole puissant », selon la Commission, pour illustrer le soutien des 27 à l’Ukraine et contre l’agression injustifiée de la Russie. La présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, est arrivée dès jeudi à Kiev, accompagnée du chef de la diplomatie européenne, Josep Borrell et d’une quinzaine de commissaires européens. Au sommet est également attendu le président du Conseil européen, Charles Michel, pour des pourparlers sur les pas à entreprendre pour l’adhésion de l’Ukraine à l’UE, procès difficile que les autorités de Kiev souhaitent accélérer. Le président ukrainien, Volodymyr Zelensky, affirme que son pays mérite bien de démarrer les négociations dès cette année, mais le processus d’intégration pourrait durer des décennies, selon certains leaders européens. Et même en ce cas, l’Ukraine recevra un appui substantiel de la part de l’UE. Une première rencontre entre Ursula von der Leyen et Volodymyr Zelensky s’est déjà achevée sur des déclarations optimistes. Les bonnes nouvelles annoncées par la présidente de la Commission européenne visent l’adhésion de l’Ukraine à plusieurs programmes européens et propose une prolongation de la suspension des taxes d’importation d’une année pour toutes les exportations ukrainiennes. Ce qui plus est, prochainement, l’Ukraine pourra appliquer pour le financement des différents types de projets et un plan d’action en 15 points a été décidé pour permettre l’accès de l’Ukraine au marché unique européen.

    Défense – Le ministre roumain de la défense, Angel Tîlvar a salué la présence des militaires portugais en Roumanie. Aux côtés du Chef de l’Etat major de la Défense, le général Daniel Petrescu, Angel Tîlvăr a rencontré à Bucarest le chef de l’Etat major général des Forces armées portugaises, l’amiral António Silva Ribeiro. Selon un communiqué du ministère roumain de la Défense, les responsables ont évoqué la coopération dans le domaine, l’évolution de la situation sécuritaire en Europe de l’est, ainsi que le programme commun d’instruction. Le dialogue a également visé le projet de la formation au Portugal de pilotes et du personnel technique des Forces aériennes roumaines. « Nous sommes intéressés à la participation des forces aériennes portugaises au service de police aérienne de notre pays et à une participation plus consistante des militaires roumains aux côtés de militaires portugais à des missions et des opérations de l’OTAN, de l’UE et de l’ONU » a affirmé le chef de l’armée roumaine, Daniel Petrescu.

    Taxe – Le Parti national libéral a transmis dans un communiqué qu’il rejetait fermement la proposition des sociaux-démocrates d’introduire une taxe de 1% du chiffre d’affaires des grandes entreprises, soulignant qu’elle pourrait mener à une majoration généralisée des prix. Nous ne soutenons pas la majoration ni l’introduction de nouvelles taxes et impôts qui pourraient s’avérer un fardeau sur les épaules d’un milieu économique qui se confronte déjà à des problèmes – précisent les libéraux dans un communiqué. Selon les sociaux-démocrates, la taxe de solidarité imposerait à ces entreprises de payer un impôt équivalent à au moins de 1% du chiffre d’affaires, tel que paient toutes les petites entreprises de Roumanie. Le PSD affirme également que la mesure devrait être appliquée parce que de nombreuses entreprises roumaines rapportent des profits réels pour lesquels ils sont taxés, alors que d’autres grandes entreprises réduisent leurs obligations envers l’Etat par la réduction artificielle des rentrées.

    Grippe – En Roumanie, le nombre des infections respiratoires a continué à baisser légèrement durant la semaine dernière par rapport à l’intervalle précédente, jusqu’à moins de 100 000. Les chiffres rapportés par les autorités indiquent un niveau même inférieur à la moyenne des années d’avant la pandémie. Le taux d’incidence de la grippe a également diminué, mais 7 nouveaux décès ont également été enregistrés parmi les personnes infectées au virus de la grippe. Le nombre de victimes des suites de la grippe est arrivé à 44. Le pic de l’actuelle vague de viroses semble avoir été dépassé mais selon les spécialistes, le nombre des cas restera élevé jusqu’à la mi-février.

    Météo – Températures légèrement supérieures aux moyennes pluriannuelles sur le sud, mais assez normales pour la saison dans le reste du territoire. Les maxima vont de -3 à 6 degrés. Une alerte code jaune aux chutes de neige entrera en vigueur ce soir et sera valable jusqu’à dimanche dans l’après-midi sur le nord-ouest, le centre et en montagne, où des chutes de neige et des tempêtes de neige sont attendues. La vitesse du vent sera particulièrement élevée en haute montagne, à plus de 1 800 mètres d’altitude, dont sur les domaines skiables en haute montagne, les remontées mécaniques pourraient ne pas fonctionner. Entre temps des chutes de neige modestes sont attendues sur tout le territoire. 6 degrés et un ciel couvert à Bucarest.

  • Incontro Bogdan Aurescu-AntonioTajani a margine del Consiglio Affari Esteri

    Incontro Bogdan Aurescu-AntonioTajani a margine del Consiglio Affari Esteri

    Incontro oggi a Bruxelles tra il ministro degli Esteri romeno, Bogdan Aurescu, e il collega italiano, Antonio Tajani, a margine della riunione del Consiglio Affari Esteri. Il MAE romeno precisa in un comunicato che Bogdan Aurescu ha ringraziato la parte italiana per il fermo e costante supporto concesso all’ingresso della Romania nell’Area Schengen. Il capo della diplomazia di Bucarest ha sottolineato la necessità di una soluzione costruttiva volta a sbloccare la situazione, poichè i cittadini romeni hanno pieni diritti di beneficiare dell’appartenenza a Schengen. Il ministro Bogdan Aurescu ha informato in merito alle azioni della parte romena in corso nel dialogo con l’Austria, gli altri stati membri e la Commissione Europea, per l’ulteriore promozione dell’obiettivo dell’adesione di Romania allo spazio di libera circolazione, in vista di una decisione positiva. Il ministro Antonio Tajani ha ribadito il sostegno risoluto e attivo dell’Italia all’adesione di Romania all’Area Schengen, indicando che si impegnerà per la soluzione del dossier.

    I due ministri hanno valutato positivamente lo sviluppo della cooperazione bilaterale nell’ambito del Partenariato Strategico Consolidato Romania-Italia, dalla cui firma è stato recentemente celebrato il 15/o anniversario, e hanno deciso di continuare le azioni per l’organizzazione di una riunione intergovernativa Romania-Italia nel corso del 2023 a Roma. Bogdan Aurescu ha espresso la fiducia che i negoziati per la revisione e l’aggiornamento della Dichiarazione congiunta dei ministri degli Affari Esteri dei due Paesi sul Partenariato Strategico Consolidato romeno-italiano siano ultimati entro brevissimo tempo. Inoltre, su proposta del capo della diplomazia romena, Bogdan Aurescu e Antonio Tajani hanno deciso di lavorare per l’organizzazione di un forum d’affari nel corso del corrente anno. Il ministro Aurescu ha evidenziato la tendenza crescente dell’interscambio che nel 2022 ha raggiunto quasi 19 miliardi di euro.

    Nel corso dei colloqui, Bogdan Aurescu ha ricordato anche la recente iniziativa riguardante la concessione dello status di minoranza nazionale alla comunità romena in Italia. Il ministro Antonio Tajani ha invitato il collega Bogdan Aurescu a fare una visita in Italia, invito accolto con favore dal capo della diplomazia romena, indica ancora il MAE.

  • Retrospectiva evenimentelor externe ale anului 2022

    Retrospectiva evenimentelor externe ale anului 2022

    Război în Ucraina

    Președintele rus, Vladimir Putin, nu și-a susținut tradiționala conferință de presă de la sfârșit de an. Fastuoase întâlniri față în față ale lui Putin cu jurnaliștii s-au organizat anual, începând din 2001, cu excepția perioadei dintre 2008 și 2012, când el a ocupat funcția de prim-ministru, rămânând stăpânul de facto al Rusiei, în timp ce de la Kremlin conducea, formal, Dmitri Medvedev, unul dintre cele mai docile personaje din anturajul său. Reunind sute de jurnalişti ruşi şi străini, conferinţele durau, de obicei, câteva ore, iar Putin răspundea în direct la întrebări pe tot felul de subiecte, de la geopolitică la probleme cotidiene ale societății ruse. Decizia de a anula această cutumă survine după ce Rusia a invadat Ucraina vecină, pe 24 februarie, a suferit eșecuri militare în serie și a decretat, în septembrie, o impopulară mobilizare parțială a rezerviștilor din armată, pentru a-i trimite pe front. Ambele părți combatante sunt suspectate că reduc la minimum amploarea recunoscută a pierderilor lor umane, pentru a nu submina moralul trupelor. Șeful Statului Major al armatei americane, generalul Mark Milley, a estimat că peste 100.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți de la declanșarea invaziei și că pierderile ucrainenilor sunt, probabil, similare. E cel mai violent conflict armat din Europa ultimelor decenii.

    Milioane de refugiați, într-o Europă tot mai săracă

    Invadarea Ucrainei de către Rusia a provocat creșterea prețurilor la energie și la alimente în întreaga lume. Indicele prețurilor alimentelor, calculat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), a atins un vârf istoric în martie. La fel și prețul gazului de pe piața europeană. Această explozie a prețurilor a condus, firesc, și la creșterea inflației, cea mai mare în zona euro de după 1997, de când se calculează acest indice. Criza economică și cea energetică au fost eclipsate doar de drama umanitară. Războiul din Ucraina a provocat cel mai mare aflux de refugiați în Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: peste șase milioane în țările vecine și opt milioane strămutați în interior – estima, încă din mai, Înaltul Comisar pentru Refugiați. Peste trei milioane de ucraineni au fugit din calea trupelor ruse prin România vecină. La scară globală, numărul persoanelor dezrădăcinate a depășit, pentru prima dată, pragul de 100 de milioane.

    Alegeri în Europa și Statele Unite

    În aprilie, președintele francez, centristul pro-european Emmanuel Macron, și-a adjudecat un nou mandat, după al doilea tur de scrutin, în care a concurat cu șefa dreptei radicale, Marine Le Pen. Victoria lui Macron înseamnă că Europa poate conta pe Franța încă cinci ani – a jubilat, la unison cu numeroși lideri politici de pe continent, președintele Consiliului European, belgianul Charles Michel. În iunie, în schimb, coaliția pro-prezidențială a câștigat mai puțin de jumătate din locurile din Adunarea Națională, camera inferioară a Legislativului de la Paris. Extrema dreaptă a lui Le Pen a obținut un scor istoric, cu 89 de deputați. În peninsula vecină Franței, șefa partidului postfascist Fraţii Italiei, Giorgia Meloni, s-a instalat la conducerea celui mai de dreapta guvern postbelic de la Roma, după ce formaţiunea sa a câştigat alegerile parlamentare din septembrie. Fostă jurnalistă, Meloni e cea dintâi femeie premier din istoria Italiei, iar deviza ei este Dumnezeu, patrie, familie. În plan ideologic, e o apropiată a premierului conservator ungar, Viktor Orban. Deși invadarea Ucrainei de către Rusia a pus într-o lumină crudă relațiile sale strânse cu președintele Putin, și Orban, prim-ministru încă din 2010, a câștigat categoric alegerile legislative din țara sa. Partidul lui, FIDESZ, s-a impus în faţa unui cartel electoral al opoziției care mergea de la fosta extremă dreapta, Jobbik, ce s-a redefinit ca fiind de centru-dreapta, până la socialişti, succesori ai fostului partid unic comunist. În Statele Unite, la scrutinul de la jumătatea mandatului prezidențial, democrații lui Joe Biden au păstrat un control fragil asupra Senatului, dar au pierdut Camera Reprezentanților, în favoarea dreptei republicane.

    Suveranul Regatului Unit, prietenul României

    O carte de istorie s-a închis odată cu dispariţia reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, care s-a stins din viaţă, în septembrie, la vârsta de 96 de ani. Domnia ei de peste şapte decenii, cea mai lungă din istoria Angliei, a marcat destinul câtorva generaţii de supuşi şi se confundă cu destinul planetei, din a doua jumătate a secolului trecut până mai ieri. Monarh constituţional, care a domnit fără să guverneze, regina a lucrat cu 15 premieri britanici, de la legendarul Winston Churchill la efemera Liz Truss. Statele Unite, cel mai important partener strategic al Marii Britanii, au avut în acest timp, 14 preşedinţi, de la Harry Truman la Joe Biden. Primul fiu al longevivei suverane a devenit rege, la vârsta de 73 de ani, sub numele de Charles al III-lea. Presa de la Bucureşti îl consideră un mare prieten al României, pe care, în ultimele două decenii, a vizitat-o periodic. Fascinat de tradiţiile din Transilvania (centru), noul monarh britanic a contribuit consecvent la păstrarea şi popularizarea acestora. El este şi contribuabil la bugetul local, ca proprietar al unor case şi terenuri din România.

    Fotbal în Qatar, mită la Bruxelles

    Cupa Mondială de fotbal din Qatar, prima din istorie organizată într-un stat arab și în sezonul toamnă-iarnă, s-a terminat cu victoria, anticipată de mulți, a Argentinei. A fost ultimul campionat mondial cu 32 de echipe la start. Din 2026, numărul acestora crește la 48, odată cu ediția programată în Statele Unite, Canada și Mexic. Încă din 2010, când i s-a încredințat organizarea Cupei Mondiale, Qatarul a fost ţinta constantă a numeroase acuzaţii de corupţie sau privind condiţiile dezumanizante de muncă pentru migranţi, nerespectarea drepturilor femeilor ori ale comunităţii LGBTQ+. Criticile au fost respinse atât de autoritățile din emirat, cât și de preşedintele FIFA, patroana Cupei Mondiale, elvețianul Gianni Infantino, care a dezavuat ceea ce a numit lecţiile de morală din Occident, calificate drept o probă de ipocrizie. În toiul turneului final, eurodeputata socialistă elenă Eva Kaili, unul dintre vicepreședinții Parlamentului European, a fost arestată, la Bruxelles, în cadrul unei anchete privind suspiciuni de corupție ce ar implica mită de sute mii de euro, primită din Qatar.

    O planetă suferindă, pentru opt miliarde de oameni

    Anul a fost marcat de noi recorduri climatice. În Europa, vara a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată, iar zonele arse de incendii – cele mai întinse. La scară globală, emisiile de CO2 de origine fosilă nu au fost niciodată la fel de mari ca în 2022. Populația Terrei a depășit pragul de 8 miliarde la mijlocul lunii noiembrie, potrivit tot Națiunilor Unite. În 1950, pe Terra erau doar două miliarde și jumătate de oameni.



  • Absorption record des fonds européens

    Absorption record des fonds européens

    L’année dernière, le taux d’absorption des fonds européens de la Roumanie a dépassé les 11 milliards d’euros, selon le Premier Ministre Nicolae Ciucă. Il a précisé que c’était le taux le plus élevé depuis que le pays accède à ces financements européens et qu’en 2023 le gouvernement souhaiterait atteindre au moins le même taux. Dès le début de la première réunion du gouvernement de cette année, il a aussi précisé que la Roumanie avait eu une bonne exécution du budget soulignant qu’elle n’avait pas dépassé les limites du déficit prévu. A son avis, le Gouvernement avait réussi une croissance économique inattendue au début de l’année dernière, surtout dans le contexte du déclanchement de la guerre en Ukraine et des conséquences de la croissance des prix de l’électricité et du gaz.

    Le Premier Ministre Nicolae Ciucă affirme aussi que l’argent européen versé à la Roumanie doit soutenir, premièrement, les investissements. Cette priorité aiderait l’économie nationale à faire face aux défis ou aux effets des crises qui sont déjà ressentis ou seraient ressentis au niveau de l’économie roumaine ou mondiale. Nicolae Ciucă : « La prédiction pour notre pays est positive. La Roumanie aura une croissance économique, même si son taux ne sera pas assez élevé. Le Gouvernement doit la soutenir, en adoptant des mesures pour appuyer les entreprises et l’entreprenariat, au moins de même qu’elle avait fait jusqu’ici, car nous avons toujours à notre disposition des fonds de garantie de l’Etat. Cette année nous disposons de 112 milliards de lei (presque 22,7 milliards d’euros) prévus concrètement pour les investissements. »

    Il a déclaré aussi que, l’année dernière, la plupart de l’argent a été dirigée aussi vers les investissements. Du coup, afin d’atteindre les objectifs proposés, on a besoin de solidarité, d’empathie au niveau national, de dialogue avec les partenaires sociaux, de coordination entre les ministères et, pas en dernier lieu, de stabilité politique. Le Premier Ministre a ajouté que cette année, le Gouvernement soutiendrait les projets déjà convenus avec les partenaires de la coalition gouvernementale, concernant l’éducation, la santé publique, les jalons et les objectifs du Plan National de Relance et de Résilience. Nicolae Ciucă : « Nous avons déjà évoqué le paquet des lois de l’éducation. Dès le début de la prochaine session parlementaire, nous comptons finir le paquet des lois et de les soumettre au débats du Parlement. Concernant la santé publique, nous avons déjà établi les projets et les mesures qui visent l’amélioration du système médical de notre pays. Il s’agit des projets de modernisation des hôpitaux par le PNRR et par des projets européens. »

    Ce qui plus est, le Premier Ministre a déclaré que le pays disposait de suffisamment de fonds suffisants pour payer les pensions des retraités et les indemnités d’autres catégories des citoyens.

  • 16 di ani de la aderarea ali Românie la UE

    16 di ani de la aderarea ali Românie la UE

    Ditu 22 di andreu 1989 până tru 1 di yinaru 2007 ţănu tranziţia ali Românie di la una ditu nai ma serti dictaturi comuniste di pi continent, aţea al Nicolae Ceauşescu, la statutul di membru ali Uniunii Europene. Preţedată di admiterea tru NATO, tru 2004, aderarea a văsiliillei la structurile comunitare fu lugursită unu ditu succesele majore ale clasă politică di Bucureşti, dominată, tru epocă, di prezidentulu Traian Băsescu şi de premierlu Călin Popescu-Tăriceanu. Ama tuti partidele importante andrupara acstu obiectiv, rezonânda, ase, la aştiptărli a societatillei româneşti. Arhivele atestă că, tru toamna a anlui 2005, neise, pistipsearea-a românilor tru Uniunea Europeană eara nai ma mare ditu tute statele membre ică pi calea di adearare. După admitere, România agiumsi a șaptea țară ditu Uniune ca numir di bănători, iar după Brexit a şasea. Limba română agiumsi una ditu limbile oficiale ale Uniunii şi iţi cetățean poati s’adreseadză a instituțiilor comunitare tru româneşte. Işiş numa di Uniune Europeană, tru limba română, lo statut oficial. Eurodeputaţii români ş-loară locurile tru Legislativul comunitar. Ca şi alăntoru state membre, ali Românie ălli si cadi un post de comisar european tru Executivul Uniunii.



    Anaparti di amintatiţli di turlie politică, avantajele aderării s-vidzură tu bana di cafi dzuuă a românilor, agiumţă cetăţeni europeni. Elli pot s’urdină şi pot s’kndurească iuţido tru spaţiul comunitar şi pot s’concureadz pi păzarea a lucurlui ditu ţări tru cari salariile suntu mult ma mari andicra di aţeali di acasă. Comerţul exterior al României easti dominat net de alăxerli cu partenerii ditu Uniune, iar Produsul Intern Brut criscu constant tru anii di după adearare. Sondajele de opinie atestă că majoritatea românilor consideră că direcţia truspre cari trebuie să se trudrepte țara lor ditu punctul de vedere al alianţelor politice şi militare easti Vestul, adică Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi NATO. Elli suntu di părere că aderarea la Uniunea Europeană adusi ma multu avantaje. Cu tuti aestea, aproapea dauă cirecuri apăndăsiră că văsilia a lor lipseasti tra ş-veaglle interesele naţionale atumţea când suntu tru dezacord cu regulile Uniunii, aca suntu tru piriclliu tra ş-keară poziţia de stat membru al blocului comunitar. Multu ma puţăni spusiră că România, ca stat membru, lipseaşti s’tiñisească regulile comunitare, nica şi atumţea când îlli suntu afectate interesele naţionale.



    Cum ţi s’hibă, nai ma mulţă suntu di păreari că Uniunea Europeană nu liseaşti să s’aspargă tru yinitorlli añi. Tut sondajele atestă, ama, nvirinarea a nai cama mulţăloru ditu români că văsilia a lor nu fu admisă, nică, tru Spaţiul Schengen, di libiră urdinari, aţea ţi ălli faţi să s’duească cetăţeni europeni di rangul doi.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • 16 ans depuis l’adhésion de la Roumanie à l’Union européenne

    16 ans depuis l’adhésion de la Roumanie à l’Union européenne

    Du 22 décembre 1989 au 1er janvier 2007, c’est durant ce laps de temps qu’a eu lieu la transition de la Roumanie d’une des plus dures dictatures communistes du Vieux Continent, celle de Nicolae Ceausescu, au statut d’Etat membre de l’Union européenne. Précédée par l’admission à l’OTAN en 2004, l’adhésion de la Roumanie aux structures communautaires a compté parmi les succès majeurs de la classe politique de Bucarest, dominée à l’époque par le président Traian Basescu et par le premier ministre Călin Popescu-Tăriceanu. Mais cet objectif était soutenu par tous les partis politiques roumains qui répondaient ainsi aux attentes d’une vaste partie de la société roumaine. Selon les archives, fin 2005, la confiance des Roumains dans l’Union européenne était la plus élevée parmi tous les Etats membres ou en cours d’adhésion.

    Après l’admission, la Roumanie devenait le septième Etat le plus peuplé de l’Union et le même le sixième après le Brexit. La langue roumaine est désormais une des langues officielles de l’Union et tout citoyen peut interpeller les institutions communautaires en Roumain. Le nom même d’Union européenne a reçu un statut officiel en langue roumaine. Depuis 2007, les députés européens roumains ont des places dans le Législatif communautaire. Tout comme les autres Etats membres, la Roumanie occupe un poste de commissaire européen dans le cadre de l’exécutif européen.

    Hormis les bénéfices de nature politique, les avantages de l’adhésion ont été rapidement ressentis dans le quotidien des Roumains devenus entre temps citoyens européens. Ils peuvent désormais voyager et s’installer n’importe où dans l’espace européen où ils peuvent également travailler et toucher des salaires de beaucoup supérieurs que chez eux. Le commerce extérieur de la Roumanie est dominé par les échanges avec les partenaires de l’Union et le Produit Intérieur Brut a constamment progressé après l’adhésion. Les sondages d’opinion l’attestent : selon la majorité des Roumains, la direction que leur pays devrait assumer du point de vue des alliances politiques et militaires est l’Occident, c’est-à-dire l’Union européenne, les Etats Unis et l’OTAN. Ils sont d’avis que l’adhésion à l’Union Européenne n’avait produit que des avantages.

    Et pourtant, deux tiers des habitants ont répondu que la Roumanie devrait défendre ses intérêts nationaux lorsqu’elle n’est pas d’accord avec les règles de l’Union, malgré le risque de perdre son statut de membre du bloc communautaire. Beaucoup moins de Roumains ont indiqué qu’en tant qu’Etat membre, la Roumanie devrait respecter les règles communautaires, même si ses intérêts nationaux étaient touchés. Somme toute, la majorité des Roumains sont d’avis que l’Union européenne ne devrait pas se désintégrer dans les années à suivre. Et ce sont toujours les sondages qui illustrent la frustration de la vaste majorité des Roumains sur le fait que leur pays n’a toujours pas encore été admis à l’Espace Schengen de libre circulation européenne, situation qui leur donne l’impression d’être citoyens européens du deuxième degré.

  • 16 ani de la aderarea României la UE

    16 ani de la aderarea României la UE

    De pe 22 decembrie 1989 până pe 1 ianuarie 2007 a
    durat tranziţia României de la una dintre cele mai dure dictaturi comuniste de
    pe continent, aceea a lui Nicolae Ceauşescu, la statutul de membru al Uniunii
    Europene. Precedată de admiterea în NATO, în 2004, aderarea ţării la
    structurile comunitare a fost considerată unul dintre succesele majore ale
    clasei politice de la Bucureşti, dominată, în epocă, de preşedintele Traian
    Băsescu şi de premierul Călin Popescu-Tăriceanu. Însă toate partidele
    importante au susţinut acest obiectiv, rezonând, astfel, la aşteptările
    societăţii româneşti. Arhivele atestă că, în toamna anului 2005, de pildă,
    încrederea românilor în Uniunea Europeană era cea mai mare din toate statele
    membre sau în curs de aderare. După admitere, România a devenit a șaptea țară
    din Uniune ca număr de locuitori, iar după Brexit a şasea. Limba română a
    devenit una dintre limbile oficiale ale Uniunii şi oricare cetățean se poate adresa instituțiilor comunitare
    în româneşte. Însăşi denumirea de Uniune
    Europeană, în limba română, a primit statut oficial. Eurodeputaţii
    români şi-au ocupat locurile în Legislativul comunitar. Ca şi celorlalte state
    membre, României îi revine un post de comisar european în Executivul Uniunii.

    Dincolo
    de câştigurile de natură politică, avantajele aderării s-au resimiţit şi în
    viaţa de zi cu zi a românilor, deveniţi cetăţeni europeni. Ei pot călători şi
    se pot stabili oriunde în spaţiul comunitar şi pot concura pe piaţa muncii din
    ţări în care salariile sunt mult mai mari decât acasă. Comerţul exterior al
    României e dominat net de schimburile cu partenerii din Uniune, iar Produsul
    Intern Brut a crescut constant în anii de după aderare.
    Sondajele de
    opinie atestă că majoritatea românilor consideră
    că direcţia înspre care trebuie să se îndrepte țara lor din punctul de vedere
    al alianţelor politice şi militare este Vestul, adică Uniunea Europeană,
    Statele Unite ale Americii şi NATO. Ei sunt de părere că aderarea la Uniunea
    Europeană a adus mai degrabă avantaje. Totuşi, circa două treimi au răspuns că
    ţara lor trebuie să îşi apere interesele naţionale atunci când sunt în dezacord
    cu regulile Uniunii, chiar dacă riscă să îşi piardă poziţia de stat membru al
    blocului comunitar. Mult mai puţini au indicat că România, ca stat membru,
    trebuie să respecte regulile comunitare, chiar şi atunci când îi sunt afectate
    interesele naţionale.

    În orice caz, cei mai mulţi sunt de părere că Uniunea
    Europeană nu ar trebui să se destrame în următorii ani. Tot sondajele atestă,
    însă, frustrarea celor mai mulţi români că ţara lor nu a fost admisă, încă, în
    Spaţiul Schengen, de liberă circulaţie, ceea ce îi face să se simtă cetăţeni
    europeni de rangul doi


  • Priorităţi de politică externă

    Priorităţi de politică externă

    ‘MAE va continua să acorde o atenţie prioritară (…)
    aderării României la spaţiul Schengen, precum şi aderării la Organizaţia pentru
    Cooperare şi Dezvoltare Economică’ în 2023. Anunțul
    a fost făcut de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, în Raportul cu
    reperele acţiunii diplomatice a României, publicat joi. În document este
    menţionată, de asemenea, ‘continuarea demersurilor active în sprijinirea
    Republicii Moldova în plan politico-diplomatic, al reformelor necesare pentru
    parcursul european, pe palier economic, al securităţii energetice şi alte domenii relevante, implicarea sporită
    la nivelul Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, lansată de România,
    împreună cu Germania şi Franţa’. Ministerul de la București punctează, de
    asemenea, și valorizarea, în viitor, a relaţiilor cu statele vecine – Ungaria,
    Bulgaria și Serbia. Totodată, este subliniată viitoarea contribuţie a MAE la
    pregătirea Summitului Iniţiativei celor Trei Mări, care va fi găzduit de către
    preşedintele României, la Bucureşti, în anul care urmează. ‘Rolul diplomaţiei
    rămâne esenţial, deopotrivă în crize şi în perioade de linişte, dar mai ales în
    timpul crizelor. Politica externă a României va continua să fie dinamică,
    pro-activă şi alertă, iar prima noastră sarcină este să acţionăm ferm şi să nu
    facem niciodată compromisuri când lucrăm pentru obiectivele noastre
    fundamentale’, mai menţionează Bogdan Aurescu în document.

    Cât privește anul
    care se încheie, șeful diplomației, precizează, că 2022 a fost marcat, la nivel
    regional şi global, de războiul de agresiune declanşat de Federaţia Rusă
    împotriva Ucrainei vecine. ‘Pacea de pe continentul european, unde cetăţenii nu
    au mai experimentat asemenea situaţii de la al Doilea Război Mondial, a fost
    zdruncinată, iar modul în care ne raportăm la scopul şi mijloacele acţiunii
    noastre diplomatice s-a schimbat în mod radical”, completează ministrul.
    Bogdan Aurescu amintește, în Raport, sprijinul României pentru Ucraina,
    contribuția Bucureștiului în prevenirea unei crize alimentare mondiale şi, de
    asemenea, sprijinul acordat Republicii Moldova. Aici, documentul menţionează cele două iniţiative ale MAE
    în anul care se încheie: crearea Platformei de Sprijin pentru Republica
    Moldova, sub egida căreia au fost organizate deja trei reuniuni ministeriale,
    la Berlin, Bucureşti şi Paris, şi a Trilateralei România – Republica Moldova -
    Ucraina, a cărei primă reuniune a avut loc în luna septembrie, la Odesa.

    Cât
    privește acţiunea diplomatică a României în planul politicii de securitate, Raportul
    cuprinde rezultatele Summitului NATO de la Madrid din iunie 2022, consacrarea
    importanţei strategice a Mării Negre la nivel internaţional şi găzduirea cu
    succes a Reuniunii miniştrilor de externe ai NATO la Bucureşti in noiembrie
    2022 și, în premieră, a Reuniunii Liderilor de la Munchen.


  • Accelerarea implementării proiectelor privind energia din surse regenerabile

    Accelerarea implementării proiectelor privind energia din surse regenerabile

    Contextul general creat de invadarea Ucrainei de către Rusia și efectele pandemiei COVID-19 au condus la o creștere bruscă a prețurilor energiei în întreaga Uniune, subliniind astfel necesitatea de a accelera eficiența energetică și de a spori utilizarea energiei din surse regenerabile în Uniune.

    Procedurile administrative lungi reprezintă unul dintre principalele obstacole în calea investițiilor în sursele regenerabile de energie și în infrastructura conexă. Pentru a accelera ritmul implementării proiectelor în domeniul energiei din surse regenerabile, este necesar să se adopte norme care să simplifice și să scurteze procesele de acordare a autorizațiilor.

    Acest subiect a fost dezbătut în Parlamentul European. Poziţia Comisiei Europene a fost prezentată de Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene.

    Cu REPowerEU, Comisia a stabilit cum să răspundă cel mai bine la armonizarea aprovizionării cu energie în raport cu problemele generate de Rusia. Vedem că prețurile energiei continuă să crească, așa că trebuie să continuăm să implementăm măsurile necesare pentru a ajuta cetățenii și întreprinderile să treacă cu bine de această iarnă, dar şi de iernile urmatoare. De aceea, trebuie să continuăm să lucrăm la ceea ce considerăm noi că este singura soluție la situația în care ne aflăm – și anume o implementare mai rapidă a energiei regenerabile.

    Energiile regenerabile sunt și rămân cea mai ieftină sursă de energie, și sunt exact ceea ce avem nevoie. Dar o lansare mai rapidă a surselor regenerabile nu se va întâmpla dacă nu abordăm în mod serios factorii care încetinesc ritmul de autorizare a acestor soluții, în special centralele noi de energie regenerabilă sau de re-alimentate. De aceea cred că această dezbatere este deosebit de importantă.

    Dacă dorim să accelerăm implementarea surselor regenerabile, trebuie să eficientizăm radical procedurile administrative de aprobare a proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile împreună cu statele membre, care vor trebui să acționeze în paralel.


  • Ţările UE au căzut de acord asupra plafonării preţului gazelor

    Ţările UE au căzut de acord asupra plafonării preţului gazelor

    Miniştrii europeni ai Energiei au convenit că plafonarea preţului gazelor va fi declanşată în momentul în care cotaţiile la hub-ul de gaze Dutch Title Transfer Facility de la Amsterdam ajung la 180 de euro pentru un Megawatt-oră timp de trei zile. În acelaşi document, se precizează că plafonul ar putea fi instituit începând cu 15 februarie anul viitor şi, iniţial, nu se va aplica tranzacţiilor din afara pieţei.

    Mai mulţi oficiali europeni au dezvăluit pentru Reuters că Germania, care iniţial a fost sceptică la ideea plafonării preţului gazelor, a votat în cele din urmă în favoarea unui acord privind plafonarea preţului gazelor în Uniunea Europeană, chiar dacă şi-a exprimat unele îngrijorări cu privire la impactul acestei politici asupra capacităţii Europei de a atrage livrări de gaze pe o piaţă globală extrem de competitivă la capitolul preţ. Cu toate acestea, Germania şi alte state care au manifestat rezerve cu privire la plafonare au încercat să obţină mai multe garanţii pentru a se asigura că plafonul va fi suspendat dacă măsura va avea consecinţe negative.

    În acelaşi timp, potrivit datelor publicate de Oficiul european pentru Statistică – Eurostat, consumul de gaze naturale în Uniunea Europeană a scăzut cu 20% în perioada august-noiembrie, faţă de media consumului de gaze pentru aceeaşi perioadă din anii 2017 – 2021. Pentru a pune capăt dependenţei blocului comunitar de combustibilii fosili din Rusia, obiectivul Bruxelles-ului este o reducere cu 15% a consumului de gaze în perioada august 2022 – martie 2023, comparativ cu media din aceeaşi perioadă din ultimii cinci ani consecutiv.

    Anul acesta, în perioada august-noiembrie, consumul de gaze naturale a scăzut în majoritatea statelor Uniunii. În 18 ţări membre, consumul a scăzut peste ţinta de 15%, în unele chiar cu peste 40 de procente. Cel mai semnificativ declin al consumului s-a înregistrat în Finlanda (minus 53%), Letonia (minus 43) şi Lituania (minus 42). Luxemburg, Olanda, România şi Estonia au raportat scăderi ale consumului de peste 30 de procente. Şase ţări comunitare, chiar dacă şi-au redus consumul, nu au atins încă ţinta de 15%. În schimb, consumul de gaze naturale a crescut în Malta (cu 7%) şi în Slovacia (cu aproape 3 procente).


  • Reguli mai drastice pentru combaterea traficului de persoane

    Reguli mai drastice pentru combaterea traficului de persoane

    Comisia Europeană a propus întărirea regulilor și
    măsurilor care previn și combat traficul de ființe umane. În fiecare an, peste
    7000 de persoane devin victime ale acestei practici în întreaga Uniune
    Europeană și numărul crește deoarece multe dintre aceste victime rămân
    neînregistrate. Majoritatea victimelor traficului de persoane sunt femei și
    fete, dar există și victime bărbați traficați pentru munca fizică. Întărirea
    măsurilor propuse de Comisie Parlamentului includ și criminalizarea mariajului
    forțat, a adopției ilegale, a racolării prin social media. În plus,
    autoritățile vor primi puteri legislative și judiciare sporite pentru a
    investiga și trimite în justiție persoane fizice și juridice care fac trafic de
    ființe umane.


    Odată cu
    începerea războiului din Ucraina, Comisia Europeană s-a văzut confruntată cu un
    nou tip de traficare a ființelor umane, și anume a refugiaților.

    Diane Schmitt,
    coordonator al luptei împotriva traficului de persoane al Uniunii Europene, a
    detaliat în ce a constat politica europeană de combatere a traficului de oameni
    de la începerea războiului din Ucraina.

    La începutul lunii martie am organizat o întâlnire cu coordonatorii și
    raportorii naționali, cât și cu platformele societății civile active în
    combaterea traficului de ființe umane. Am lucrat îndeaproape cu Europol,
    Eurojust, Frontex, agențiile europene pentru azil și cu Ucraina și Moldova.
    Trebuie să spun că această cooperare a fost foarte importantă. Totul a rezultat
    într-un plan comun anti-trafic pentru protejarea tuturor celor care fug din
    calea războiului pentru a nu cădea în mâinile traficanților, plan prevăzut
    pentru luna mai. Acțiunile prevăzute în plan au fost implementate ori sunt
    implementate deoarece situația este așa cum este. Este important că nu am
    așteptat luna mai pentru a implementa acțiunile, ci am început imediat în martie,
    după data de 24 februarie și aceasta a făcut diferența. Planul comun
    anti-trafic prevede acțiuni comune la nivelul UE și recomandări pentru statele
    membre pentru a preveni criminalitatea, pentru a crește aplicarea legii și
    cooperarea judiciară pentru protejarea potențialelor victime. Ce s-a întâmplat?
    Ați observat că media a relatat despre campania de conștientizare, au fost
    distribuiți fluturași de avertizare în centrele de primire a refugiaților și la
    granițele Uniunii, dar și în alte țări unde au sosit refugiați. Informațiile au
    fost în limbile engleză și ucraineană despre riscurile existențe și sfaturi
    despre cum să fie evitate situațiile periculoase, postate online pe rețelele de
    social media și pe site-ul Comisiei Europene.