Radio România Internațional

Tag: UE

  • Fonduri pentru accelerarea tranziţiei către o energie curată

    Fonduri pentru accelerarea tranziţiei către o energie curată

    În acest an, cele 61 de propuneri de investiții selectate în cadrul Fondului pentru modernizare se concentrează pe producția de energie electrică din surse regenerabile, pe modernizarea rețelelor energetice și pe eficiența energetică în sectorul energetic, în industrie, în clădiri și în transporturi, precum și pe înlocuirea producției de cărbune cu un combustibil cu o intensitate mai mică de carbon.

    Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, aceste proiecte vor contribui la modernizarea sistemelor energetice, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energiei, industriei, transporturilor și agriculturii și la îmbunătățirea eficienței energetice. Sprijinirea acestor investiții va ajuta statele membre respective să își atingă obiectivele climatice și energetice pentru 2030 și să accelereze tranziția ecologică a Uniunii Europene.

    România a primit cele mai mari sume – 1,39 miliarde de euro, urmată de Cehia – cu 1,34 miliarde şi Polonia cu peste 600 de milioane. Celelalte ţări care au beneficiat, în acest an, de fonduri pentru accelerarea tranziției către energia curată sunt Slovacia, Croaţia, Lituania, Ungaria şi Estonia.

    În luna iunie, au fost deja plătite 2,4 miliarde de euro pentru a sprijini 45 de propuneri de investiții, sumă la care se adaugă o plată în decembrie de 1,71 miliarde de euro pentru a sprijini alte 16 proiecte.

    În România, aceste fonduri vor fi folosite pentru construirea a 8 parcuri fotovoltaice și a două centrale cu turbine cu gaz cu ciclu combinat, înlocuirea lignitului cu surse regenerabile și gaz pentru producerea de energie electrică, precum și modernizarea rețelelor de electricitate.

    Termenul limită până la care statele membre beneficiare trebuie să prezinte propuneri de investiții pentru un potențial sprijin din partea Fondului pentru modernizare în următorul ciclu de plăți este 19 ianuarie 2023, pentru propunerile neprioritare și 16 februarie 2023, pentru cele prioritare.


  • Semnal editorial: Reglementarea spațiului și viitorul politicii spațiale europene

    Semnal editorial: Reglementarea spațiului și viitorul politicii spațiale europene

    Semnal editorial: Reglementarea
    spațiului și viitorul politicii spațiale europene. Contribuții europene și
    românești




    Institutul European din România a publicat la
    secțiunea Working papers, lucrarea cu
    numărul 45, intitulată Reglementarea spațiului și viitorul politicii spațiale
    europene. Contribuții europene și românești     (disponibilă în limba engleză). Textul
    prezintă apariția și evoluția instituțională a politicii spațiale a Uniunii
    Europene prin analizarea datelor publicate în documentele oficiale provenite în
    special de la Comisia Europeană (inclusiv Eurostat), Consiliul Uniunii
    Europene, Parlamentul European, Serviciul European de Acțiune Externă. Lucrarea
    dedică unele secțiuni și relației dintre Uniunii Europene și Organizația
    Națiunilor Unite, respectiv interacțiunii cu Statele Unite ale Americii în
    privința cooperării pentru reglementarea și folosirea comună a spațiului
    cosmic. De asemenea, este discutat rolul semnificativ al României la
    consolidarea și creșterea vizibilității politicii europene în domeniul spațial.
    Având în vedere prezența tot mai mare pe care o au telecomunicațiile în
    activitatea cotidiană a societăților actuale, considerăm că acest material
    aduce informații utile și relevante pentru cetățenii Uniunii Europene.


    Pentru informații suplimentare, vă invităm să
    accesați website-ul Institutului European din România aici.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expertă, Serviciul Studii Europene)

  • Norme mai stricte pentru combaterea traficului de persoane în UE

    Norme mai stricte pentru combaterea traficului de persoane în UE

    Traficul de ființe umane este din păcate un fenomen larg răspândit. În fiecare an sunt identificate oficial în jur de 7 mii de victime. În realitate este doar vârful iceberg-ului pentru că numărul este mult mai mare, a atras atenția comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, la prezentarea noilor norme prin care executivul comunitar vrea să comnbată acest fenomen aflat într-o permanentă evoluție.

    Victimele sunt traficate în cea mai mare parte în scopuri sexuale. Asistăm însă și la o intensificare a fenomenului în scopul exploatării prin muncă, a spus aceeași Ylva Johannson, care a ținut să precizeze că majoritatea victimelor sunt femei și fete pentru că:

    Este foarte profitabil. Dacă faci trafic cu droguri sau cu arme de foc, poți să vinzi marfa o singură dată. Dar dacă traficul are loc cu o femeie sau cu o fată, poți să îi vinzi trupul o dată, încă o dată și încă o dată.

    De aceea, Comisia Europeană cere statelor membre să includă căsătoriile forțate și adopțiile ilegale în categoria faptelor penale care țin de traficul de persoane.

    Cum formele de exploatare au evoluat în ultimii ani, iar criminalitatea are tot mai mult o dimensiune online, Comisia Europeană consideră că este nevoie de noi acțiuni la nivelul întregii Uniunii. Obiectivul: limitarea capacității traficanților de a recruta, controla, transporta și exploata victimele, precum și de a-și transfera profiturile în interiorul, dar și în afara spațiului comunitar.

    Comisia propune în același timp sancțiuni obligatorii împotriva întreprinderilor, nu doar împotriva persoanelor fizice, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane.

    Nu în ultimul rând, Bruxelles-ul cere îmbunătățirea procedurilor de identificare timpurie și de sprijinire a victimelor în toate statele membre:

    Trebuie să le întindem o mână de ajutor, pentru că de multe ori victimelor le este teamă că vor fi din nou traficate sau că tot ele vor fi pedepsite într-un fel sau altul.’, a afirmat Ylva Johansson.

    Acum este rândul Parlamentului European și al Consiliului să examineze propunerile Comisiei. După adoptarea noilor norme, statele membre vor trebui să le transpună în legislația lor națională.


  • Sprijin pentru statele membre UE rămase în urmă cu digitalizarea

    Sprijin pentru statele membre UE rămase în urmă cu digitalizarea

    UE acționează pe mai multe fronturi pentru a promova reziliența cibernetică, pentru a combate criminalitatea informatică și pentru a stimula diplomația cibernetică și apărarea cibernetică. O serie de sectoare critice precum transporturile, energia, sănătatea și finanțele au devenit tot mai dependente de tehnologiile digitale pentru a-și desfășura activitățile de bază. Digitalizarea oferă oportunități enorme și asigură soluții pentru multe dintre provocările cu care se confruntă Europa, nu în ultimul rând în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, dar, în același timp, expune economia și societatea la amenințări cibernetice.

    Atacurile cibernetice și criminalitatea informatică sunt tot mai numeroase și mai sofisticate în întreaga Europă. Un răspuns mai solid în materie de securitate cibernetică pentru a construi un spațiu cibernetic deschis și securizat poate spori încrederea cetățenilor în instrumentele și serviciile digitale.

    Recent, în plenul Parlamentului European, europarlamentarul Maria Grapini a solicitat sprijin din partea UE pentru statele membre rămase în urmă cu digitalizarea!






    Acum, la 30
    de ani de când sărbătorim piața unică, voi vorbi din perspectiva pieței unice,
    dar și a cetățeanului. Sigur că nu există o piață unică sigură dacă nu avem și
    o politică de apărare cibernetică. Problema pe care eu o văd acum că o avem
    este că cele 27 de state sunt în stadii diferite de digitalizare, pentru că nu
    putem să desprindem politica de apărare cibernetică, de digitalizare și cum
    putem aplica acest slogan? Nimeni nu este lăsat în urmă în practică, cum putem
    să ajutăm statele membre care nu au încă digitalizarea la nivelul la care
    trebuie astfel încât să poată să intervină în acest lanț de apărare
    cibernetică? Cred că aici trebuie să ne gândim la dirijarea fondurilor țintite
    pentru a putea să avem într-adevăr lanțul complet, pentru că o singură verigă,
    dacă lipsește, evident că apare acest atac cibernetic care duce la insecuritate
    și pentru cetățean, și pentru companii, și, în ansamblu, pentru Uniunea
    Europeană    .


  • Ti Cărciunu, nă lomu comata di libirtati

    Ti Cărciunu, nă lomu comata di libirtati



    Tră româñi, Cărciunlu yini cu aduţearea aminti a Revoluțillei anticomunisti ditu 22 Andreu 1989. Tru aţea dzuuă, dictatorlu comunistu Nicolae Ceaușescu fiudzi ditu sediul a lui ghini viglleatu di București, sumu zorea a protestilor tut ma mări a românilor. Tuti avea ahurhită Timișoara, la 15 di andreu 1989, cându oamiñilli isiră ti prota oară pi geadei. Armata și poliția politică a comuniștilor, lăhtăroasa Securitate, vrură s-u kiseadză tru sândză alumta a lor și oamiñilli fură tufikisiţ, pi geadei, tru protestili a loru iriñeatiţi. Nu putu s’hibă ţănutu secretlu ti aesti crime, acă represiunea feaţi mări gaereţ, neise babageani. La 21 di andreu 1989, demonstrația pi cari Ceaușescu u ndreapsi București tră ş-amintă andruparea populară, anyisata tru cari nica pistipsea, s-aşţă contra a lui. Oamiñilli aduși cu zorea la mitinglu al Ceaușescu agiumsiră s’hibă protestatari, fură tufikisiţ și călcaț di camioanili ali askeri. Represiunea agiumsi lăhtăroasă, tru aţea ditu soni noapti a regimlui comunistu tru România. Ama a daua dzuuă, viniri, 22 di andreu 1989, a protestatarilor martirizați tru lăhtăroasa noapte ditu misuhorea-a căsăbălui lă si adăvgară tut ma mulță bucureasteni cari loară cu asalt, arada-arada, sediul al Ceaușescu. Dictatorlu și nicukira-a lui ascăpară căţe decolară cu elicopterlu di pi anvilimintulu a casillei, niheamă ma ninti ca protestatarllii să-lli agiungă. Ascăpară ama nu ti mltu kiro. Tru şcurtu kiro după ţi aterizară, pi câmpu, fură arestaț di autoritățile ţi avea tricută di partea Revoluțillei și după un controversat proces fură executați, Nicolae și Elena Ceaușescu, tamamu tru dzuua di Cărciunu a anlui 1989.


    Cum tru kirolu a comunismului alimentele eara raționalizate și sărbătorli religioase nu avea izini să s’ţănă, cu ună pizueari duriroasă româñilli ngrăpsiră pi mururi: Ti Cărciunu, nă lomu comata di libirtati!. Tru tut aestu kiro, tru văsilie s’duţea alumti cu un dușman nividzutu ama multu hăirlăticu. Oamiñilli murea tufikisiţ, tru drame lăhtăroasi și ună babageană incertituditue. S’feaţiră multi alathusi, s’cilăstăsea ti aduţearea diznou a regimlui, să zbura tut cama pi largu ti implicarea a născăntoru servicii secrete xeani, nica şi ti participarea armată a născăntoru cetățeni sovietiţ intraț tru România ca turiști, nica si a niscăntoru trupi speţiale xeani ţi avea scupolu s’lu veaglle Ceaușescu și regimlu a lui. Româñilli dusiră alumta, ma largu pi geadei, cu căftarea “Libirtati!” și “Mpadi cu comunismul!”. Andicra di cădearea a comunismului tru alti stati ditu Estul comunistu – Ungaria, Germania di Est, Polonia, Cehoslovacia di atumţea, tru România alăxearea s’feaţi multu preşcav, cu alithealui alumti și multi curbăñi, cu multe victime.


    Viniră deapoa ani grei, ndilicaţ, tru cari România armasi maş ea goală, fără agiutoru, nu eara acăţată tru isapi, tru ună tranziţie cătă democrație și economia di piață multu dureroasă și cu mări hărgi. Organizația comunitară europeană dizvărtea programe di andrupari ali Ungarie și Polonie ama ti România nu avea niţi barium ună atenție ţi s’hibă duri. Tru aestu kiro, la Est, marli viţinu sovietic s’ampulisea cu convulsii piriculoase cari dusiră, neise, la surparea-a aluştui “babageanu cu cicioari di laspi”, cum eara număsitu tru Vest. Istoriţlli aflară akicăsearea secretă anamisa di Churchill și Stalin cari alăsa, ti bitisita a Doilui Polimu Mondial, Estul a Europăllei sumu control ali Moscovă, tru diferite procentaje, România avânda taxiratea a nai ma marlui tru favoarea URSS.


    Vocația și vrearea a românilor s-băgară tru practico dinăoară cu aderarea la NATO, tru 2004, și la Uniunea Europeană, tru 2007. România easti perfect integrată și llia parti la bana a aţiloru dauă organizații emblematice a statilor democrate ditu Europa și regiunea nord-atlantică. Ti amărtie, cu niheamă ninti ta s’umplă 33 di ani di la elibeararea românilor di sumu comunismu, un rateu ti turlia cumu lucreadză Uniunea Europeană năpoi nă adusi aminti di kirolu ca ti ciudie di ma ninti a dictatlui extern. Easti zborlu cadealihea ti eșuarea integrarillei ali României și Vărgărie tru structura Schengen a Uniunillei Europeni di itia a votlui cabaia negativ a unui stat, a unui singur stat, un partener ditu aestu proiect di unire a continentului tră irini și progres. Tru aestu kiro, la sinurlu ali României, cari easti și sinurlu a Uniunillei Europeane, s’duţi ma largu unu polimu di agresiune di mari piriclliu acă nu easti aşi dukimăsitu tru cancelariile ţi nu kivernisescu sinuri externi ali Uniuni.


    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • De Crăciun, ne-am luat rația de libertate

    De Crăciun, ne-am luat rația de libertate

    Pentru români, Crăciunul vine cu amintirea Revoluției anticomuniste din 22 Decembrie 1989. În acea zi, dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu a fugit din sediul lui bine păzit din București, sub presiunea protestelor tot mai ample ale românilor. Totul începuse la Timișoara, la 15 decembrie 1989, când oamenii au ieșit pentru prima dată în stradă. Armata și poliția politică a comuniștilor, temuta Securitate, au încercat să înăbușe în sânge lupta lor și oamenii au fost împușcați în plin, pe stradă, în protestele lor pașnice. Nu a putut fi păstrat secretul asupra acestor crime, deși represiunea a făcut eforturi uriașe. La 21 decembrie 1989, demonstrația pe care Ceaușescu a organizat-o la București pentru a-și atrage susținerea populară, iluzie în care mai credea, s-a întors împotriva lui. Oamenii aduși cu forța la mitingul lui Ceaușescu au devenit protestatari, au fost împușcați și călcați de camioanele armatei. Represiunea a devenit disperată, în ultima noapte a regimului comunist în România. Dar a doua zi, vineri, 22 decembrie 1989, protestatarilor martirizați în teribila noapte din centrul orașului li s-au alăturat tot mai mulți bucureșteni care au luat cu asalt, pur și simplu, sediul lui Ceaușescu. Dictatorul și soția sa s-au salvat decolând cu elicopterul de pe acoperișul clădirii, puțin înainte ca protestatarii să îi ajungă. Au scăpat dar nu pentru mult timp. La scurt timp după ce au aterizat, pe câmp, au fost arestați de autoritățile trecute de partea Revoluției și după un controversat proces au fost executați, Nicolae și Elena Ceaușescu, chiar în ziua de Crăciun a anului 1989.


    Cum în timpul comunismului alimentele erau raționalizate și sărbătorile religioase erau interzise, cu un sarcasm dureros românii au scris pe ziduri: De Crăciun, ne-am luat rația de libertate!. În tot acest timp, în țară se duceau lupte cu un dușman nevăzut dar foarte eficient. Oamenii au continuat să moară împușcați, în drame înspăimântătoare și o uriașă incertitudine. Au fost multe erori, au continuat tentativele de restaurare a regimului, se vorbește tot mai detaliat despre implicarea unor servicii secrete străine, inclusiv de participarea armată a unor cetățeni sovietici intrați în România ca turiști, chiar a unor trupe speciale străine, menite să îl apere pe Ceaușescu și regimul lui. Românii au continuat lupta în stradă, cerând “Libertate!” și “Jos comunismul!”. Spre deosebire de căderea comunismului în alte state din Estul comunist – Ungaria, Germania de Est, Polonia, Cehoslovacia de atunci, în România schimbarea s-a făcut deosebit de violent, cu lupte adevărate și multe sacrificii, cu multe victime.


    Au urmat ani grei, complicați, în care România a rămas singură, fără ajutor, fără să fie băgată în seamă, într-o tranziție spre democrație și economia de piață extrem de dureroasă și costisitoare. Organizația comunitară europeană derula programe de susținere a Ungariei și Poloniei dar pentru România nu avea nici măcar o atenție suficientă. În acest timp, la Est, marele vecin sovietic se confrunta cu convulsii periculoase care au dus, de altfel, la prăbușirea acestui “uriaș cu picioare de lut”, cum era numit în Vest. Istoricii au descoperit înțelegerea secretă dintre Churchill și Stalin care lăsa, la sfârșitul Celui de al Doilea Război Mondial, Estul Europei sub controlul Moscovei, în diferite procentaje, România având ghinionul celui mai mare în favoarea URSS.


    Vocația și dorința românilor s-au împlinit odată cu aderarea la NATO, în 2004, și la Uniunea Europeană, în 2007. România este perfect integrată și participă la viața celor două organizații emblematice ale statelor democrate din Europa și regiunea nord-atlantică. Din păcate, cu puțin înainte de împlinirea a 33 de ani de la eliberarea românilor de sub comunism, un rateu al funcționării Uniunii Europene ne-a reamintit de ciudatele vremuri ale dictatului extern. Este vorba, desigur, de eșuarea integrării României și Bulgariei în structura Schengen a Uniunii Europene din cauza votului extrem de negativ al unui stat, unui singur stat, un partener din acest proiect de unire a continentului pentru pace și progres. În acest timp, la frontiera României, care este și frontiera Uniunii Europene, continuă un război de agresiune extrem de periculos chiar dacă nu este astfel perceput în cancelariile ce nu gestionează frontiere externe ale Uniunii.

  • Conferința anuală a IER

    Conferința anuală a IER

    Conferința anuală a IER: Sporirea rezilienței Uniunii
    Europene: securitatea alimentară, interconectivitatea și schimbările climatice






    Institutul European din România (IER), cu sprijinul Ministerului Afacerilor
    Externe, a organizat pe data de 9 decembrie 2022, conferința cu tema Sporirea
    rezilienței Uniunii Europene: securitatea alimentară, interconectivitatea și
    schimbările climatice    . Evenimentul a reprezentat una dintre activitățile
    emblematice ale Institutului European din România și s-a bucurat de un public
    numeros, ca urmare a relevanței și importanței subiectelor discutate. Participarea
    a fost online..


    Temele prezentate pe larg în cadrul evenimentului: securitatea alimentară,
    interconectivitatea și schimbările climatice
    contribuie la definirea și înțelegerea rezilienței în Uniunea Europeană
    în contextul regional și internațional tumultos al zilelor noastre. Subiectele aflate
    pe agendă au fost dezbătute de experți în aceste domenii: dl Lucian Luca, director adjunct, Institutul
    de Economie Agrară, INCE, Academia Română (securitatea alimentară), dna Daniela
    Staicu, cadru didactic asociat dr., Academia de Studii Economice București
    (interconectivitate), și dna Alexandra Ciocănel, cercetător asociat în științe
    sociale, Universitatea din York (tineret și schimbări climatice).




    Pentru informații
    suplimentare, vă invităm să accesați website-ul Institutul European din România
    aici.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expertă, Serviciul Studii Europene)

  • De l’argent européen pour la transition verte

    De l’argent européen pour la transition verte

    La Commission Européenne a annoncé que Le Fonds pour la Modernisation avait effectué, au cours de sa deuxième année de fonctionnement, des versements de 4,11 milliards d’euros, afin de soutenir 61 projets déroulés dans 8 pays bénéficiers. La Roumanie en a reçu le montant le plus généreux, c’est-à-dire presqu’un tiers du total, 1,39 milliards d’euros.Le projet qui a bénéficié de financement en Roumanie vise la construction de 8 parcs photovoltaïques et de 2 centrales électriques, ainsi que la modernisation des réseaux d’électricité du pays. Parmi les autres bénéficiaires figurent aussi la Croatie, la République Tchèque, l’Estonie, la Hongrie, la Lituanie, la Pologne et la Slovaquie. Selon la CE, le Fonds pour la Modernisation vise à aider les pays de l’UE à faibles revenues pendant leur transition vers la neutralité climatique. Ainsi contribueront les projets à la modernisation des systèmes énergétiques, ou bien à la réduction des émissions de gaz à effet de serre dans les domaines de l’énergie, de l’industrie, des transports et de l’agriculture. Ils seront aussi une solution pour accroître l’efficacité énergétique.

    La Commission annonce que l’appui accordé à ces investissements aidera les Etats membres bénéficiaires d’atteindre leurs objectifs concernant le climat et l’énergie pour 2030 et d’accélérer la transition verte dans l’UE.L’année dernière, le Fonds a mis 900 milliards d’euros à la disposition de 8 Etats bénéficiaires. Il s’ajoute à d’autres instruments de financement européen, notamment La Politique de Cohésion et Le Fonds pour une Transition Juste. Pour le prochain cycle des payements, les Etats bénéficiaires peuvent présenter leurs propositions d’investissements afin d’obtenir un possible soutien du Fonds pour la modernisation. Pour les projets non-prioritaires les propositions doivent être soumises jusqu’au 19 janvier 2023, tandis que pour les projets prioritaires la date butoir est le 16 février 2023. Pour la Roumanie, l’année prochaine, le principal défi sera l’absorption des fonds européens, y compris ceux du Plan Nationale de relance et de résilience. Les 41 % des 29 milliards d’euros alloués sont dirigés vers la transition verte.

    Selon le Président de l’Association Patronale des Investisseurs Autochtones de la Roumanie, Cristian Pârvan, la principale préoccupation, tant pour le milieu des affaires, que pour les décideurs, doit être l’accès aux fonds européens par la réalisation des repères et des objectifs assumés dans le cadre du PNRR ainsi que par la remise, la sélection et le financement des projets viables. Cristian Pârvan: « Le milieu des affaires essaie de continuer sa mission et, évidement, de faire du profit. Et pourtant, il a beaucoup de défis, à partir des problèmes avec l’énergie, la main d’œuvre, jusqu’au fait que, pour l’instant, la solidarité économique européenne est seulement un désir, peu concrétisé dans quelques projets paneuropéens. » Selon Cristian Pârvan, c’est par une politique ferme, cohérente et bien ciblée que la Roumanie peut atteindre un autre niveau du développement. (trad. Andra Juganaru)

  • Consiliul UE a ajuns la un compromis cu Budapesta în problema fondurilor europene

    Consiliul UE a ajuns la un compromis cu Budapesta în problema fondurilor europene

    Un compromis a fost găsit recent pentru deblocarea parţială a fondurilor europene destinate Ungariei, ceea ce a permis ridicarea obiecţiilor Budapestei asupra unui ajutor financiar european pentru Ucraina şi asupra instituirii unui impozit minim pentru societăţile multinaţionale, a anunţat preşedinţia cehă a Consiliului UE Uniunii Europene.


    Conform noului mecanism de condiţionalitate, prin care Comisia Europeană poate bloca fondurile europene destinate unei ţări dacă consideră că aceasta încalcă ”statul de drept”, executivul comunitar a cerut suspendarea a 7,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune, sumă ce reprezintă 65% din fondurile europene alocate Ungariei în bugetul plurianual al UE pentru perioada 2021-2027.


    În plus, Bruxellesul a blocat cele 5,8 miliarde de euro ce revin Ungariei sub formă de granturi în planul european de relansare în urma pandemiei. Compromisul găsit recent reduce la 6,3 miliarde de euro fondurile europene îngheţate, respectiv 55% din fondurile de coeziune alocate Ungariei în bugetul plurianual pentru perioada 2021-2027, cu posibilitatea deblocării şi acestora dacă Budapesta se conformează cererilor Comisiei Europene înscrise într-o listă cu 27 de măsuri. Accesarea celor 5,8 miliarde de euro din planul european de relansare rămâne de asemenea condiţionată de aplicarea acestor măsuri, care privesc în special justiţia şi combaterea corupţiei.


    Recent, Ramona Strugariu, europarlamentar Renew Europe, a vorbit în plenul Parlamentului European, în contextul discuțiilor privind aplicarea Regulamentului de condiționalitate a fondurilor europene de respectarea statului de drept.


    Nu ne putem baza deciziile pe angajamente vagi față de statul de drept și pe promisiuni de reforme, fără o monitorizare adecvată pe termen lung a modului în care sunt implementate respectivele angajamente’, spune Ramona Strugariu.


    Noi, în această instituție, avem responsabilitatea față de cetătenii europeni de a proteja valorile UE, de a ne asigura că fondurile UE sunt utilizate corect și că nu există vulnerabilități care să afecteze bugetul UE. Știu că și Comisia Europeană este conștientă de această responsabilitate uriașă. Nu ne putem baza deciziile pe angajamente vagi față de statul de drept și pe promisiuni de reforme, fără o monitorizare adecvată pe termen lung. Dacă deblocăm aceste fonduri fără o restabilire semnificativă a statului de drept în Ungaria atunci vom eșua în această responsabilitate colectivă. Vom eșua față de cetățenii maghiari, cât si față de cei europeni. Vom submina toată munca depusă până acum pentru a proteja statul de drept în Europa. În cele din urmă, trebuie să ne asigurăm că cetățenii maghiari nu suferă pentru acțiunile guvernului lor și să canalizăm fondurile UE către societatea civilă și autoritățile locale.



  • L’Union européenne consomme moins de gaz naturel

    L’Union européenne consomme moins de gaz naturel

    La consommation de gaz naturel en Union européenne a baissé de plus de 20% durant les mois d’août, septembre, octobre et novembre de cette année par rapport à la moyenne de la même période des années 2017 – 2021, selon les chiffres publiées par l’Office européen des statistiques Eurostat. La consommation de gaz naturel a baissé à travers la majorité des Etats membres mais d’une manière différente, évidemment. Dans 18 Etats, la consommation a baisse de plus de 15% pour dépasser les 40% dans certains cas. Le déclin le plus significatif a été enregistré en Finlande (près de 53%), suivie par la Lettonie et la Lituanie. Le Luxembourg, les Pays-Bas, la Roumanie et l’Estonie ont rapporté des baisses de plus de 30%. Six Etats membres de l’UE, même s’ils ont réduit leur consommation n’ont pas atteint la cible décidée par l’UE et la consommation de gaz a même augmenté à Malte et en Slovaquie.

    La cible est une réduction de 15% de la consommation de gaz d’août dernier à mars prochain, par rapport à la moyenne de la période similaire des cinq dernières années consécutives, afin d’arrêter la dépendance du bloc communautaire des combustibles fossiles en provenance et de la Russie et de arrêter de financer la machine de guerre du Kremlin. De janvier à juillet 2022, la consommation de gaz naturel en Union européenne a varié de 1 938 pétajoules en janvier à 785 pétajoueles en juillet, ce qui indique au total une baisse mensuelle apparue même avant la décision d’instituer une cible de réduction de 15% de la consommation.

    Par ailleurs, les ministres européens de l’énergie ont scellé un accord lundi relatif au plafonnement du prix du gaz naturel, après plusieurs semaines de négociations relatives à un paquet de mesures d’urgence qui ont provoqué des scissions parmi les Etats membres, dans une tentative de répondre à la crise énergétique. Selon des documents consultés par Reuters, les responsables européens ont décidé de déclencher le mécanisme de plafonnement lorsque les cotations au hub gazier d’Amsterdam touchent les 180 euros par mégawatt heure pendant trois jours consécutifs. Conformément au même document, ce plafond pourrait être déclenché à commencer par le 15 février 2023.

    La Commission européenne a organisé mardi un débat dans le secteur industriel pour soutenir l’activité dans le cadre de la plateforme énergétique de l’UE afin d’acheter du gaz en commun, un projet qui devrait commencer à l’horizon 2023. Y ont participé des représentants de 33 entreprises des Etats membres et des responsables de la Communauté de l’énergie. L’objectif de la plateforme est de contribuer à la coordination des achats de gaz utilisant en même temps le pouvoir de négocier et celui politique de l’UE pour assurer l’approvisionnement en énergie auprès de partenaires fiables à des prix soutenables pour les citoyens et les entreprises communautaires.

  • 20.12.2022 (mise à jour)

    20.12.2022 (mise à jour)

    Président portugais – Le président roumain Klaus Iohannis a déclaré, mardi que la présence des militaires portugais de la brigade multinationale sud-est à Caracal, dans le sud de la Roumanie, aux côtés de ceux de la Macédoine du Nord et des autres alliés contribuent au renforcement de la défense et de la sécurité du pays. A l’occasion de la visite que celui-ci a effectuée aux côtés de l’homologue portugais, Marcelo Rebelo de Sousa, au 1er Bataillon d’instruction « Olt », le chef de l’Etat a affirmé que l’invasion de l’Ukraine par la Russie a illustré une fois de plus la capacité de l’OTAN et des alliés d’agir d’une manière ferme, solidaire et cohérente tant dans l’appui du peuple ukrainien que pour le renforcement du flanc est. Les pourparlers entre les deux chefs d’Etat ont porté notamment sur la situation sécuritaire en Ukraine, avec un accent mis sur le renforcement de l’aide humanitaire accordée à ce pays dans le contexte de l’hiver et aussi pour faciliter les exportations de céréales. Sur le plan bilatéral, les deux responsables ont évoqué les manières de renforcer la coopération dans le domaine de la Défense, mais aussi au niveau économique et commercial, sans oublier le numérique, ni le secteur des énergies renouvelables, la santé et l’éducation.

    Nucléaire – Le gouvernement de Bucarest a adopté cette semaine un projet de loi visant à financer le projet des 3e et 4e réacteurs de la centrale nucléaire de Cernavoda (sud-ouest), a annoncé le porte-parole de l’Exécutif, Dan Carbunaru. Grace à ces deux unités, la contribution de l’énergie nucléaire au mix énergétique national augmentera de 20 à 36 %. Elles aideront aussi à créer de nouveaux emplois dans ce secteur et à développer la chaîne des fournisseurs. Selon les estimations, l’unité n° 3 de Cernavoda devrait devenir fonctionnelle à la fin de l’année 2030, suivie, une année plus tard par l’unité n° 4. C’est maintenant au Parlement de valider ce projet de loi.

    Gaz – La consommation de gaz naturel en Union européenne a baissé de 20,1% de août à novembre 2022, par rapport à la consommation moyenne de gaz pour la même période des années 2017 – 2021, selon les chiffres publiées mardi par l’Office européen des statistiques, Eurostat. L’objectif de l’UE est une baisse de 15% de la consommation de gaz durant la période août 2022 – mars 2023, par rapport à la moyenne de la même période des cinq dernières années, afin d’arrêter la dépendance du bloc communautaire des combustibles fossiles en provenance de la Russie. Selon l’Eurostat, d’août à novembre 2022, la consommation de gaz a baissé dans la majorité des Etats membres de l’UE. Le déclin de la consommation le plus significatif de plus de 40% a été enregistré en Finlande, en Lettonie et en Lituanie. Le Luxembourg, les Pays-Bas, la Roumanie et l’Estonie ont rapporté des baisses de la consommation de gaz de plus de 30%. Six Etats membres de l’UE, même s’ils ont réduit leur consommation n’ont pas atteint la cible décidée par l’UE et la consommation de gaz a même augmenté à Malte et en Slovaquie.

    Egalité de chances – Le gouvernement
    de Roumanie a approuvé la stratégie nationale de promotion de l’égalité de
    chances et de prévention et de lutte contre la violence domestique pour la période
    2022 – 2027. Le document prévoit des mesures et des actions dans l’éducation et
    la santé ou sur le marché de l’emploi par l’introduction de la perspective de
    genre dans les politiques nationales. Pour la prévention et la lutte contre la
    violence domestique l’acte vise à assurer davantage d’habitations protégées et
    de l’assistance psychologique et du conseil juridique aux victimes. D’autres
    mesures visent des groupes marginalisés, tels les femmes rom, les femmes du
    milieu rural et les femmes à handicap.

    Timisoara – A Timisoara, dans l’ouest de la Roumanie, les sirènes ont sonné mardi à midi pour trois minutes pour marquer le jour lorsque la localité est devenue la première ville libérée de communisme de Roumanie. Ce jour-là, de dizaines de milliers de personnes sont descendues dans les rues pour manifester contre le régime dictatorial de Nicolae Ceausescu. Pour commémorer cette journée, selon une tradition des dernières années, un groupe d’anciens révolutionnaires ont investi le balcon de l’Opéra de Timisoara, pour remémorer les événements qui ont eu lieu il y a plus de trois décennies. Pour rappel, c’était le 16 décembre 1989, à Timisoara qu’une manifestation de solidarité avec le pasteur réformé Lazslo Tökes s’est transformée en une révolte pour se répandre sur l’ensemble du pays dans les jours à venir et culminer par la chute du régime communiste de Nicolae Ceausescu. Au total, plus de 1 000 personnes ont péri, et près de 3000 ont été blessées. La Roumanie est le seul pays d’Europe de l’Est où le changement de régime s’est fait par la violence.

    Rasinari – L’Organisation mondiale du tourisme a choisi la Commune de Rasinari dans le centre de la Roumanie parmi les meilleures destinations rurales au monde. Elle se retrouve sur une liste de 32 localités de 18 Etats au monde. Selon le maire de la commune, Rasinari est sise aux pieds des montagnes, où l’air est pur, il y a des forêts de sapins, des gîtes ruraux et des itinéraires touristiques organisées. « Quiconque y arrive, a des choses à voir et à faire », affirme encore l’édile. La cérémonie de remise des prix « Best Tourisme Villages » aura lieu au mois de février étant une reconnaissance de l’engagement pour l’innovation et la soutenabilité dans tous les aspects : économique, social et environnemental, précise encore l’OMS.

  • Reforma pieței de energie electrică în UE

    Reforma pieței de energie electrică în UE

    UE și-a propus să reformeze piața energiei electrice. Potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie electrică, dictată în primul rând de centralele electrice pe gaz, arată acum limitările modelului actual al pieței noastre de energie electrică.

    Într-un discurs susținut recent în Parlamentul European, europarlamentarul Siegfried Mureșan a subliniat necesitatea realizării reformei pieței europene de energie electrică. Reforma ar trebui să aibă în vedere ca, pe viitor, creșterea prețurilor la gaz să nu ducă automat la creșterea prețurilor la energie electrică, așa cum a fost cazul în trecut.


    Este clar că după ultimul Consiliu European din luna octombrie vom lucra acum împreună pentru a ne asigura că noi cumpărăm gaz împreună, stocăm gaz împreună, ne îmbunătățim infrastructura energetică, interconectivitatea, astfel încât să putem muta energia de unde este stocată către acele țări, acele regiuni, acele întreprinderi care vor avea nevoie de ea.Trebuie să ne asigurăm că lucrăm de asemenea, și la prețurile din Europa.


    Pe viitor, creșterea prețurilor la gaz nu ar trebui să ducă automat la creșterea prețurilor la energie electrică, așa cum a fost cazul în trecut. Reforma pieței de energie electrică este ceva ce trebuia făcut de mult. Companiile europene de energie au realizat profituri mari din cauza modului în care este organizată piața europeană în acest moment. Ar trebui să ne asigurăm că persoanele și întreprinderile vulnerabile vor avea acces la profiturile semnificative, la veniturile semnificate ale acestor companii în această situație de urgență. Energia ar trebui să fie accesibilă, energia ar trebui să fie sigură pentru cetățenii Europei. Ar trebui să continuăm să lucrăm pentru a reduce dependența de combustibilii fosili rusești. Ar trebui să ne îmbunătățim eficiența energetică, deoarece cu cât suntem mai eficienți cu atât avem nevoie de mai puțină energie pentru a ne atinge obiectivele, cu atât suntem mai puțin dependenți de surse străine. Și bineînțeles, ar trebui să îmbunătățim și să accelerăm cadrul legal pentru investiții în energii regenerabile. Avem suficient soare, avem suficient vânt,aici în Europa, avem suficientă energie hidro. Aceasa este în mod evident calea de urmat.



  • Principalele trei instituţii ale UE au convenit priorităţile comune pentru 2023 şi 2024

    Principalele trei instituţii ale UE au convenit priorităţile comune pentru 2023 şi 2024

    Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, premierul ceh Petr Fiala, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat, la Bruxelles, o declaraţie comună privind priorităţile legislative ale Uniunii pentru 2023 şi 2024. Documentul evidenţiază o viziune europeană comună pentru o Europă mai puternică în faţa agresiunii brutale şi neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei, punând în discuţie, în acelaşi timp, alte provocări grave precum criza climatică şi dificultăţile economice. Uniunea Europeană va continua să fie alături de Ucraina şi de poporul său şi, în acelaşi timp, va accelera tranziţia verde şi cea digitală – a subliniat preşedintele Comisiei Ursula von der Leyen.

    De altfel, prin documentul semnat, Parlamentul, Consiliul şi Comisia se angajează pentru a acorda prioritate maximă iniţiativelor promise cu privire la Pactul verde european, la realizarea tranziţiei digitale şi consolidarea puterii de redresare a Uniunii, la crearea unei economii care lucrează pentru oameni. Se doreşte, totodată, o Europă mai puternică în lume, promovarea stilului de viaţă european şi protejarea valorilor şi democraţiei – a insistat premierul ceh Petr Fiala. În plus, preşedintele Parlamentului, Roberta Metsola, a evidenţiat necesitatea asigurării sustenabilităţii bugetului Uniunii şi finalizarea reformei azilului şi migraţiei.

    Prin adoptarea planului REPowerEU, Uniunea Europeană va elimina treptat dependenţa Europei de energia fosilă rusă şi va promova securitatea energetică şi sursele regenerabile. Cele trei instituţii rămân angajate faţă de găsirea de soluţii comune la nivelul blocului comunitar pentru a combate criza puterii de cumpărare pentru cetăţeni şi companii – se subliniază în declaraţia comună.


  • Economia UE, la un moment de cotitură

    Economia UE, la un moment de cotitură

    Europa este
    afectată în mod deosebit de consecințele invaziei rusești în Ucraina, va intra în recesiune la
    sfârșitul anului și va avea o inflație mai mare decât se prognoza, a avertizat recent
    Comisia Europeană. Potrivit Bruxellesului, economia europeană este una
    dintre cele mai afectate economii avansate, iar motivele țin de apropierea sa
    geografică de zona de război și de dependența mare de importurile de gaze din
    Rusia. În contextul în care Moscova a redus livrările de gaze ca reacţie
    la sancţiunile ce i-au fost impuse de Occident pentru invadarea Ucrainei, Europa
    se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimii 50 de ani.

    Într-o
    conferință de presă, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a
    vorbit despre o contracție a activității în ultimul trimestru al acestui an și
    primul trimestru din 2023, altfel spus, o recesiune atât pentru zona euro,
    cât și pentru majoritatea statelor membre.

    Inflația continuă să depășească
    previziunile noastre, iar erodarea puterii de cumpărare a făcut ca încrederea
    consumatorilor să scadă, la fel și cea a întreprinderilor, care se confruntă cu
    costuri mari de producție, dificultăți de aprovizionare și condiții de
    finanțare mai stricte    , a declarat Paolo Gentiloni: Economia
    Uniunii Europene este într-un punct de cotitură. După o primă jumătate de an
    surprinzător de bună, în trimestrul al treilea, economia UE a pierdut din elan,
    iar ultimele date indică o recesiune pentru această iarnă. Ceea ce vedem este că salariile
    cresc, într-un ritm mai rapid decât în ultimii ani, dar această creştere nu
    este la nivelul prin care ar putea ajunge din urmă creşterea inflaţiei. Se
    presupune că tensiunile geopolitice nu se vor normaliza, dar nici nu vor
    escalada, înainte de sfârşitul prognozei, iar toate sancţiunile adoptate
    împotriva Rusiei vor rămâne intacte.

    În aceste circumstanțe, creșterea PIB-ului pentru anul viitor a
    fost revizuită în scădere, la doar 0,3% pentru țările din zona euro. În același
    timp, Bruxellesul și-a revizuit în sus, la 6,1%, prognoza de inflație pentru
    aceeași zonă euro pentru 2023. Așteptările sunt ca prețurile să înceapă să scadă
    după ce vor atinge un punct maxim la sfârșitul acestui an. Incertitudinea
    rămâne excepțional de mare din cauza războiului și ar putea duce la cifre și
    mai proaste, a avertizat Paolo Gentiloni, potrivit căruia, dacă Europa nu se
    pregătește în mod corespunzător, prejudiciul economic ar putea fi chiar mai
    mare.


  • 17.12.2022

    17.12.2022

    Accord – L’Azerbaïdjan, la Géorgie, la Roumanie et la Hongrie ont signé ce matin à Bucarest un accord relatif au partenariat stratégique dans le domaine du développement et du transport de l’énergie verte. Le document signé par le président de l’Azerbaïdjan, Ilham Aliyev et par les premiers ministres de la Géorgie, Irakli Garibashvili, de la Roumanie, Nicolae Ciucă, et de la Hongrie, Viktor Orban prévoit la construction d’un câble sous-marin de transport de l’électricité de sources renouvelables entre la Roumanie et l’Azerbaïdjan, via la Géorgie et la mer Noire capable de relier ensuite la Hongrie et le reste de l’Europe. L’accord suit la signature vendredi d’un contrat entre les compagnies nationale roumaine Romgaz et Azéri SOCAR qui assurera à la Roumanie la possibilité d’accéder si besoin est à des quantités supplémentaires de gaz naturel. La Roumanie s’est engagée à investir dans la production et dans l’infrastructure énergétique, a déclaré aujourd’hui le premier ministre roumain Nicolae Ciuca. Pour sa part, le président azéri Ilham Aliyev, a précisé que son pays devrait devenir un fournisseur important d’électricité, surtout d’énergie verte à toute l’Europe. La présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, et le président roumain Klaus Iohannis ont également participé à la signature de cet accord.

    Schengen – L’exécutif communautaire soutient pleinement d’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen de libre circulation européenne, a déclaré aujourd’hui à Bucarest, la présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen. Elle travaillera constamment pour identifier une solution prochainement à ce problème, la Roumanie étant pleinement prête à faire partie de l’espace Schengen. Le président roumain Klaus Iohannis a précisé que la Roumanie comptait sur l’appui de la Commission européenne pour ce qui est de l’adhésion à Schengen. Rappelons-le, la semaine dernière durant le conseil JAI des ministres de la Justice et de l’intérieur de l’UE, l’Autriche s’est opposée à l’adhésion de la Roumanie et de la Bulgarie à l’Espace Schengen, invoquant comme argument la pression migratoire. Les Pays-Bas ont également voté contre, mais ont précisé qu’elles s’opposaient uniquement à l’adhésion de la Bulgarie, mais les deux pays s’était inscrites ensemble dans cette course.

    Enfants – L’ONG « Sauvez les enfants Roumanie » en partenariat avec le ministère de la famille et l’autorité nationale pour la protection des droits de l’enfance et de l’adoption de Bucarest ont lancé une campagne d’information à destination des parents qui travaillent à l’étranger et des personnes qui soignent leurs enfants restés en Roumanie. Cette démarche intervient alors que 2 parents sur 5 qui sont partis travailler à l’étranger ne devraient pas rentrer en Roumanie durant les fêtes d’hiver de cette année. Au total au moins un parent de plus de 74 000 enfants sont partis à l’étranger


    Timisoara – Journée de deuil aujourd’hui à Timisoara, dans l’ouest à la mémoire des héros tombés durant la révolution anticommuniste roumaine de décembre 1989. Ce moment a été marquée par des messes et des cérémonies. Vendredi la Roumanie a marqué les 33 ans écoulés depuis les premiers heurts entre les forces de l’ordre du régime communiste et les protestataires de Timisoara, descendus dans la rue pour crier Liberté ! Une e séance commémorative du Conseil local a eu lieu vendredi notamment pour remémorer les événements de décembre ’89 et pour observer une minute de silence à la mémoire des martyres de la Révolution. De nombreux autres événements se sont déroulés ce vendredi en lien avec la révolution : des expositions, des projections de films, des débats, des marches le long de l’itinéraire des révolutionnaires et même un concert intitulé « Du folk pour la Révolution ». Pour rappel, c’était le 16 décembre 1989, à Timisoara qu’une manifestation de solidarité avec le pasteur réformé Lazslo Tökes s’est transformée en une révolte pour se répandre sur l’ensemble du pays dans les jours à venir et culminer par la chute du régime communiste de Nicolae Ceausescu. Au total un millier de personnes sont décédés et quelque 3 mille ont été blessés dans les combats de rue qui ont eu lieu dans l’unique pays d’Europe où le changement de régime s’est réalisé par la violence.

    Météo – Températures à la baisse dans les prochaines 24 heures sur l’ouest et le nord du pays, mais elles devraient rester assez élevées sur le reste du territoire. Le ciel sera couvert et des pluies sont présentes sur la moitié ouest, mais aussi sur d’autres régions. Des pluies verglaçantes sont également possibles. Des chutes ne neige sont possibles sur le relief, notamment en soirée et durant la nuit. Le brouillard sera également présent. Les maxima iront de 5 à 18 degrés. 10 degrés à Bucarest où le soleil alterne avec quelques gouttes de pluie.