Aestu polimu ari ngrăpsită pănă tora ună istorie, ună istorie di un an, protlu. Un an, maş, ama cât ună bană, cât un secol di moarti și aspărdzeari. Nă minduimu că ari un kiro di un an aestă catandisi ti niakicăseari și ti nistrăxeari, și va-lli spunemu “primul an”, maca nu avemu vără semnu că s-aproaki irinea.
Retrospectiva aluştui an easti greauă. Protili sticuri di oară a fuvirsearillei nica nă cutreambură. Easti contrastul anamisa di bana isihă a unlui populu, a născăntoru oamiñi, și șoclu a dalgăllei di topi ţi lă cădzu pisti casi, dinăoară. Și tancurli anăpădiră pistit autoturisme, pisti oamiñi, pi geadei. Easti zori s’aproki că Putin ș’bitisi minduerli absurdi pănu tru capu, că nkisi un polimu săndzirosu ama dotu cu vără furñie, maş că el nu aproaki s’da ndreptulu a ucrainenilor ti bănaticu.
Personaj agărşitu tru ipotisi ditu kirolu pi ari tinirlli ţi mor tru aestu polimu nu lu akicăsescu, liderlu suprem di Moscova aleapsi moartea și aspărdzearea, absurdul criminal, prişcăvillea ti nistrăxeari shi akicăseari ditu un secol a globalizarillei. Nai ma tesu cratu ditu lumi va tra s’aputrusească un altu crat, un altu populu, alti și alti locuri.
Cu arastea că s-umplu un anu di la lăhtăroslu sticu di oară di anda nkisis polimlu nă spuni cât lă fu data a ucrainenilor și duñeauăllei s’băneadză tu un interval scurt di kiro. Vidzumu ună tahinimălăhtăroasă, cu topi ţi luñina ţerlu a unăllei capital iriñeatică ditu Europa, cu diclarațiile ţiniţi a liderlui di Moscova, cari alăxi asigurărli dati a duñeauăllei cu un zboru absurd, “opearațiune specială”, cu askirladz tru ţentralili nucleari I tamam tru cinuşa di la Cernobîl, cu ñilli, dzăt di ñilli di cilimeañi, mlleri și auşi ţi nkisiră arifugarea dinintea a urghipsităllei nkisită di Askerea Aroşe. Aputrusearea lăhtăroasă easti dănăsită, giuneaşti, di ucraineni, Vestul pitreaţi sancțiuni, maxus economiţi, rușii mkisescu anăpăderli, vătămarea a oamiñiloru, ghenocid greu, dovedit, vizibil și ditu spațiu. Rusia va tra ş-facă di capu şi tru Amarea Lae, aspardzi comerțul ucrainean, maxus cu yipturi, vital tră multi state ditu lumea tută.
Ucraina ahurheaşti s’aproaki tut ma multu armament și agiutoru nghneral, ditu partea a văsiliiloru democrate. Rușii s’tragu, alasă dinăpoi oamiñi vătămaţ pi geadei I tu case, clădiri pi cari ngrăpsea mari “Cilimeañi” suntu asparti maxus, easti bombardată ună gară mplină di ţivili cari s’arifuga.
Liderllii ceceni total sumu cumandulu ali Moscovă fac ditu aspărdzearea ali Ucraină ună cauză personală, nai ma puțăn tru filmulețele di vodevil cu cari umplu internetlu. Niţi băserica ortodoxă arusă nu keari ucazea s’hibă cu ufelie și anti-creștină: ndrupaşti aputrusearea, ndrupaşti polimlu di aspărdzeari, lu măreaşti liderlu di la Kremlin, vluyiseaşti armatli ţi aducu moartea și trăñipsearea.
Acă reclamele ditu kirorlu di irini tăxea că dronele va s’aducă pizza și bira ouţido vrea s’earamu, polimlu ditu Ucraina feaţi ditu aesti aftukinati azburătoari armati redutabile. Prota regla tirul ali artilerie, deapoa aminară topili. Yini fănicolu di la Mariupol, deapoa și mercenarllii Wagner, ună askeri arusă ţi s-prifaţi că easti privată. Clădirile civile, blocurile cu multi patomati agiungu ținta arușilor, aprăftăsescu s’li tufikisească ma lişoru. Ahtări bombardamente suntu cu mari hăirlătică, mulță oamiñi suntu vătămaţ, pliguiţ ică alăsaţ fără apanghiu. S’tiñiseaşti difiniția elementară a crimllei di polimu, di ñilli şi ñilli di ori, ama nu s’ntimilleadză niţi un tribunal ică altă instituție internațională cari s’anchetedză fănicolu ţi s’faţi di un an di dzăli.
Un an sândziros, duriros, tru cari Organizația Națiunilor Unite s’veadi că nu ari hăiri ta s’ndreagă ţiva tru planu internațional, maxus tru comataa polimlui di fuvirseari. Tru aestu an, rușii ahurhiră s’veadă şi imaginea pi cari lă u adusi liderul suprem și polimulu di agresiune: când fug di loarea cu zorea tru armata ţi alumtă pi frontu, alti văsilii nu s’ayuñiusescu s’lli-aproaki/ accepte. Șantajlu cu gaze naturale și petrol, arcat tru alumtă ca ună armă imbatabilă a rușilor, eșueadză remarcabil di ayoñea și ghini.
Uniunea Europeană, NATO și văsiliili democratiţi să spunu tut ma multu ligati stogu tra s’ndrupască alumta ali Ucraină tră apărarea ali indipendență. După un an, easti tut ma limbidu că tru Ucraina s’alumtă tră apărarea a lumillei elefterisită dinintea a unlui polimu, ună acțiune ti niakicăseari tru aestă oară di duñeaua tută.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
