Radio România Internațional

Tag: UE

  • Lucărli di amprotusa tru sesiunea parlamentară

    Lucărli di amprotusa tru sesiunea parlamentară



    Senatlu şi Camera-a Deputaţloru di București ahurhiră luni a daua sesiuni parlamentară ordinară a anlui. Ditu arada-a lucărloru di amprotusa s’arădăpsescu, pi ninga borgea ţi prindi s-u llia/ angagimentulu a Guvernului tră ună pachetă legislativă cari mutreaşti alăxeri fiscale şi reforma ali administraţie, un nău nom a pensiilor ică pideapsi cama serti tră şoferlli ţi suntu la volanu şi au biută alcoolu ică cu drogurli:


    Premierlu Marcel Ciolacu, liderlu a PSD: “Ştim că ari multe inechităţ tru veclliulu nomu a pensiilor. Tu aestu kiro, nica avem pensii di 1.500 lei (n.r. 300 euro), ama şi di 30-40.000 lei (n.r. 6 – 8.000 di euro). Amu faptă muabeti cu soţlli a melli şi ti pacheta cari va s’hibă parti ditu nomu, s’clleamă tru nomlu di asumari răspundirea, emu ti combătiarea-a evaziunille, cu reformili ditu administraţia locală, emu cu meatrili ţi voru loari ta s’himu tu mărdziñili a unlui dificitu ma ñicu andicra di atelu di anlu ţi tricu”.



    Di altă parti, primlu ministru eara cabaia cu cilăstăseari, dzălili di ma ninti, anda eara dusu Bruxelles, ta s’căndăsească Comisia Europeană di axia-a executivlui di Bucureşti ta s’tiñisească ună nauă ţintă/ un nău scupo di deficitu bugetaru anlu aestu, cu un procentu ma mari andicra di aţelu ţi ş-lu lo borgi România, di 4,4%, tră s’anvălească agiutorlu pi cari Bucureştiul lu-ari data ali Ucraină şi ali Ripublica Moldova, viţini craturi. Deapoa PNRR și pensiili speţiali eara şi eali tu amprotusa-a muabeţloru ditu păzărăpserli fapti nu di multu kiro.


    Nica şi partenerlli di guvernari a suţialu-democrațloru, liberallii, dimăndară că un nău nomu a pensiilor, cari s’ndreagă inechităţli ditu sistemu, easti lucărlu di amprotusa. Toradioară ama, documentul mutrindalui reforma-a pensiilor speţiali fu declaratu parţial niconstituţionalu di giudicătorlli a Curtillei Constituțională ali Românie, acă alăxerli fapti tu pensiili speţiali suntu ună căftari ditu PNRR.


    Deapoa, opoziția hăbăriseaşti că va s’nkisească cu ună moţiune di cenzură macă pacheta di misuri fiscalu-bugetari va s’hibă adoptată printu angajari, neise aţea-a Guvernului. Liderlu USR, Cătălin Drulă, lugurseaşti că ună creaştiri a taxilor şi a impozitiloru nu easti ună cearei viabilă.



    Cătălin Drulă: “Ciolacu s’ndreadzi s’aangroapă iconomia ali Românie! U ari faptă cu ayălisearea ali creaştiri iconomică, nu alină, ni dipuni, deapoa business-urile s’plângu, numata ari cumendză, scadu vinderli şi vor s’crească taxili şi s’lli-avină investitorlli ditu România. Ca ţi turlie? Tra s’păltească nota di pălteari ti hărgiuerli fără minti, făru di noimă la buget”.


    Marcel Ciolacu deadi, ama, asiguripseri Bruxelles că România easti un parteneru di pistipseari şi responsabilu şi maxus corectu, emu ti Consiliu, emu Comisie, emu ti Parlamentulu Ivrupeanu.


    Experţăllii guvernamentali români ma largu facu muabeti cu ufiţialli europeañi ti păzărăpseari diznău PNRR-lu, cu acăţari tu isapi prinţipiili apufusiti di premieru tu andamasili ţi li avu avu Bruxelles. După ţi Comisia Europeană va s’veadă ţi reformi va s’adară guvernul, ea va s’pripună a Consiliului Europan ună xanapăzărăpseari ti valoarea-a deficitlui bugetar, lucru ţi da izini a Bucureştiului s’aibă, s’amintă un deficitu ma mari. Ună apofasi mutrindalui năulu proţentu poati s’hibă loată pănu tu işita-a anlui.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Priorităţile sesiunii parlamentare

    Priorităţile sesiunii parlamentare

    Senatul şi Camera Deputaţilor de la București au început luni a doua sesiune parlamentară ordinară a anului. Printre priorități se numără, alături de angajarea răspunderii Guvernului pentru un pachet legislativ care vizează modificări fiscale şi reforma administraţiei, o nouă lege a pensiilor sau pedepse mai dure pentru şoferii aflaţi la volan sub influenţa alcoolului sau a drogurilor,

    Premierul Marcel Ciolacu, liderul PSD: Ştim că sunt foarte multe inechităţi în vechea lege a pensiilor. În continuare avem pensii de 1.500 lei (n.r. 300 euro), dar şi de 30-40.000 lei (n.r. 6 – 8.000 de euro). Am vorbit cu colegii şi despre pachetul care o să fie cuprins într-o singură lege, în legea de asumare a răspunderii, atât cu combaterea evaziunii, cu reformele din administraţia locală, cât şi cu măsurile pentru a ne încadra cu un deficit mai mic decât anul trecut.

    De altfel, primul ministru a încercat, zilele trecute, la Bruxelles, să convingă Comisia Europeană de capacitatea executivului de la Bucureşti de a respecta o nouă ţintă de deficit bugetar anul acesta, cu un procent mai mare față de cel asumat de România, de 4,4%, pentru a acoperi ajutorul pe care Bucureştiul l-a acordat Ucrainei şi Republicii Moldova, vecine. Iar PNRR și pensiile speciale au fost și ele în centrul recentelor negocieri.

    Şi partenerii de guvernare ai social – democraților, liberalii, au anunțat că o nouă lege a pensiilor, care să rezolve inechităţile din sistem, este o prioritate. Deocamdată însă, documentul privind reforma pensiilor speciale a fost declarat parţial neconstituţional de judecătorii Curții Constituționale a României, chiar dacă modificările aduse pensiilor speciale reprezintă o cerinţă din PNRR.

    Pe de altă parte, opoziția anunţă o moţiune de cenzură dacă pachetul de măsuri fiscal-bugetare va fi adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului. Liderul USR, Cătălin Drulă, consideră că o creştere a taxelor şi a impozitelor nu este o soluţie viabilă.

    Cătălin Drulă: Ciolacu se pregăteşte să îngroape economia României! Deja a frânat creşterea economică, e plată, business-urile se plâng, nu mai există comenzi, scad vânzările şi vor să crească taxele şi să alunge investitorii din România. De ce? Pentru a plăti nota de plată a dezmăţului de la buget.

    Marcel Ciolacu a dat, însă, asigurări la Bruxelles că România este un partener credibil şi responsabil şi mai ales corect, atât al Consiliului, al Comisiei, cât şi al Parlamentului European.

    Experţii guvernamentali români continuă să discute cu oficialii europeni despre renegocierea PNRR, ținând cont de principiile stabilite de premier la întâlnirile pe care le-a avut la Bruxelles. După ce Comisia Europeană va vedea reformele pe care le face guvernul, ea va propune Consiliului European o renegociere a valorii deficitului bugetar, ceea ce va permite Bucureştiului să obţină un deficit mai mare. O decizie privind noul procent ar putea să fie luată până la sfârşitul anului.


  • UE trebuie să fie pregătită să primească noi membri până în 2030

    UE trebuie să fie pregătită să primească noi membri până în 2030

    Cele şase state din Balcanii de Vest – Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia – se află în stadii diferite ale procesului de aderare la blocul comunitar. Anul trecut, Republica Moldova şi Ucraina au primit statutul de candidat, iar acum Georgia aşteaptă să primească acelaşi statut.

    Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a explicat, în cadrul forumului desfăşurat în Slovenia, că, pentru a adera la blocul comunitar, viitoarele state membre vor trebui să implementeze reforme pentru a asigura independenţa sistemului judiciar, pentru a lupta împotriva crimei organizate şi a corupţiei şi pentru a-şi alinia politica externă cu ţările din blocul comunitar. Totodată, el i-a îndemnat pe toţi aspiranţii să-şi rezolve conflictele bilaterale înainte de a adera la Uniunea Europeană. Trebuie să vă asiguraţi că niciunul dintre conflictele din trecut nu este importat în Uniune, a insistat Charles Michel. Potrivit acestuia, Consiliul European va discuta despre extindere la următoarea sa reuniune.

    Totodată, Charles Michel a declarat că pachetul de extindere al Comisiei Europene, care este aşteptat în octombrie, ar putea oferi detalii suplimentare despre integrarea progresivă, care le-ar putea permite viitorilor membri să simtă beneficiile participării depline la unele instituţii şi politici ale Uniunii Europene înainte de a se integra în blocul comunitar.

    În acelaşi timp, Charles Michel a afirmat că Uniunea Europeană va trebui să pună în aplicare, la rândul său, unele reforme pentru a fi pregătită pentru extindere.

    Zilele trecute, şi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj puternic de prietenie, solidaritate și sprijin pentru Republica Moldova, cu ocazia celebrării a 32 de ani de la dobândirea independenței față de Uniunea Sovietică. În mesajul difuzat pe rețeaua de socializare X, Ursula von der Leyen a salutat faptul că moldovenii au ales libertatea și Europa. Un mesaj de susţinere a venit și din partea președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, care a promis că va continua să acorde asistenţă reformelor și drumului Chişinăului în aderarea sa la Uniunea Europeană.


  • Jurnal românesc – 31.08.2023

    Jurnal românesc – 31.08.2023

    Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, miercuri, un mesaj în cadrul
    deschiderii Salonului Internaţional de Carte Bookfest Chişinău. El a apreciat că,
    în contextul actual, ‘în faţa ameninţărilor la adresa democraţiei şi a
    drepturilor fundamentale ale omului, cartea trebuie să fie scutul care ne
    protejează de toxicitatea discursului manipulator, de mirajele şi pericolul
    întoarcerii la trecutul totalitar’. ‘Într-un context în care societatea
    moldovenească se angajează tot mai profund pe calea europeană şi autorităţile
    se străduiesc să contracareze efectele agresiunii Federaţiei Ruse asupra
    Ucrainei, valorile umaniste, pe care cartea şi lectura le promovează, capătă o
    semnificaţie deosebită,     afirmă şeful statului.

    Klaus Iohannis a subliniat importanţa
    cărţii şi a limbii române în patrimoniul nostru cultural comun şi și-a arătat preţuirea
    faţă de poeţi, scriitori şi publicul cititor. El a subliniat că Bookfest
    Chişinău, organizat de către Asociaţia Editorilor din România şi Universitatea
    de Stat a Republicii Moldova, a devenit, începând din 2016, un ‘reper al vieţii
    editoriale româneşti’. Este un eveniment, spune șeful statului, care readuce periodic cartea în
    centrul atenţiei, transformând-o într-o veritabilă punte de spiritualitate şi
    solidaritate între cele două maluri ale Prutului. În plus, a amintit acesta, Bookfest
    Chişinău 2023 a debutat în ajunul sărbătoririi Zilei Limbii Române, atât în
    România, cât şi în Republica Moldova.


    Ziua Limbii Române – 31 august – a fost sărbătorită împreună de
    Academia Română şi de Academia de Ştiinţe a Moldovei, la Bucureşti şi la
    Chişinău. Membrii celor două foruri au programat sesiuni ştiinţifice desfăşurate
    în format mixt. Ziua Limbii Române a fost aniversată şi în comunitatea
    românească din Transcarpatia, Ucraina, prin desfăşurarea unui program artistic
    şi muzical coregrafic. Ziua Limbii Române a fost stabilită în România la
    aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica
    Moldova, sub numele Limba Noastră, pentru a transmite mesajul că limba română
    este o limba vorbită nu numai între granițele României. La data de 31 august
    1989, Parlamentul de la Chișinău a votat legea care prevedea revenirea în
    Republica Moldova la limba română și la grafia latină.


    Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, l-a primit miercuri
    pe ambasadorul agreat al Regatului Belgiei la Bucureşti, Jean Cornet d’Elzius,
    pentru prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare. Ministrul a evidenţiat
    dinamica ridicată a dialogului politic, coordonarea foarte bună la nivelul UE
    şi NATO, precum şi viziunea comună în ceea ce priveşte provocările de
    securitate actuale. În plan bilateral, Luminița Odobescu a subliniat evoluţia
    pozitivă a schimburilor economice bilaterale şi progresele înregistrate pe
    linie sectorială, cu accent pe domeniile energie nucleară, cercetare şi
    digitalizare, semiconductori, securitate cibernetică şi sănătate. În context,
    oficialul a subliniat aprecierea Bucureştiului pentru participarea trupelor
    belgiene în cadrul Grupului de Luptă NATO din România, care reprezintă o
    contribuţie esenţială la asigurarea posturii de apărare şi descurajare pe
    Flancul Estic. În ceea ce priveşte contextul actual de securitate, a exprimat
    preocupare cu privire la situaţia de securitate la Marea Neagră, precum şi
    determinarea României de a continua sprijinul pentru Ucraina, inclusiv în ceea
    ce priveşte asigurarea tranzitului pentru exporturile de cereale către pieţele
    globale.


    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se
    află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Regatul Unit al Marii
    Britanii în următoarea perioadă că în zilele de 6 şi 13 septembrie sunt
    planificate greve ale operatorilor la sol ai companiei WizzAir din aeroportul
    Luton/Londra. Persoanele care urmează să călătorească acolo în aceste intervale
    pot întâmpina, atenţionează MAE, perturbări ale serviciilor din aeroport şi
    întârzieri ale zborurilor. Ministerul le recomandă acestora să ia legătura cu
    operatorii companiei de transport pentru a obţine informaţii în timp real. Totodată,
    cetăţenii români pot solicita telefonic asistenţă consulară la Consulatul
    General al României la Londra, la Edinburgh sau la Manchester. De asemenea, MAE
    reaminteşte că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la
    dispoziţie aplicaţia ‘Călătoreşte în siguranţă’ care oferă informaţii şi
    sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei
    de informare ‘Un SMS îţi poate salva viaţa!’.


  • Une réunion régionale à Athènes

    Une réunion régionale à Athènes

    Deux décennies après le sommet de Thessalonique où
    l’Europe a convenu de l’intégration graduelle des Balkans occidentaux à l’UE, des
    chefs d’Etat et de gouvernement de plusieurs pays européens ont participé à
    Athènes, à une réunion informelle organisée par le premier ministre Kyriakos Mitsotakis. Censée faire le point
    sur le développement de la coopération régionale entre les pays de l’Europe du
    sud-est et sur les défis à relever suite à la guerre en Ukraine, la réunion
    s’est déroulée en présence des responsables serbe, monténégrin, moldave,
    macédonien, kosovar, roumain, bulgare, croate, bosniaque, et des présidents du
    Conseil européen et de la Commission européenne, Charles Michel et
    respectivement Ursula von der Leyen. Par ailleurs, le leader ukrainien,
    Volodymir Zelenski, s’est également rendu à Athènes pour participer à cette
    rencontre considérée comme un fort message de soutien à Kiev, dans la
    perspective euro-atlantique de toute la région. Il faut faire venir nos amis,
    les futurs membres de l’UE, plus proches de nous et ça, plus vite encore. Nous
    continuerons nos efforts pour détruire les barrières entre nos régions a
    affirmé la cheffe de l’Exécutif européen sur une plateforme en ligne.






    Le sujet de l’élargissement européen mis à part, les
    participants à la réunion d’Athènes ont discuté de la sécurité énergétique et
    des sanctions contre Moscou auxquelles Belgrade n’a pas voulu adhérer.
    D’ailleurs, la position du président serbe, Aleksandar Vučić, a obligé les
    autres dirigeants d’éliminer de leur déclaration finale l’appel à la mise en
    place des sanctions contre la Russie, précise l’agence Sputnik.


    Les dirigeants européens et des Balkans présents à
    Athènes ont agréé l’importance de poursuivre leur dialogue et de coordonner
    leurs efforts visant la sécurité et la coopération économique régionale. Ils
    ont également réitéré leur solidarité envers l’Ukraine et la République de
    Moldova, tout comme leur appui à la poursuite de l’élargissement européen vers
    les Balkans de l’Ouest et les pays du voisinage oriental. Dans son allocution,
    le premier ministre roumain, Marcel Ciolacu, a présenté en détails le soutien
    que Bucarest accorde à Kiev, avec un accent particulier sur les problèmes
    auxquels sont confrontés les agriculteurs roumains dans le contexte des
    exportations des céréales ukrainiennes. Pour remédier à ce problème, le chef du
    gouvernement de Bucarest a proposé la mise en place d’un mécanisme européen de
    gestion du transport des céréales, parallèlement à une enveloppe supplémentaire
    versée à l’industrie agroalimentaire et à un renforcement de l’infrastructure
    spécifique. Par ailleurs, le responsable roumain a mis en évidence l’importance
    stratégique de l’élargissement de l’Espace de libre circulation que la Roumanie
    devrait intégrer rapidement. Lors des pourparlers qu’il a eus à Athènes avec
    Ursula von der Leyen, M. Ciolacu a demandé un renforcement des efforts communs
    censés permettre l’adhésion de Bucarest à Schengen. Le premier ministre roumain
    a également proposé la mise en oeuvre de plusieurs projets régionaux communs
    dans le domaine de l’énergie, du commerce et de la cybersécurité. Lors des
    débats de la capitale grecque, Marcel Ciolacu a discuté avec son homologue
    d’Athènes, de l’élargissement de la coopération bilatérale régionale. Il a
    également assuré Volodymir Zelenski de la volonté de Bucarest de soutenir
    l’Ukraine jusqu’à l’obtention de la victoire et durant le processus de
    reconstruction.





  • Semnal editorial: Parteneriatul Estic în contextul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei.

    Semnal editorial: Parteneriatul Estic în contextul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei.

    Institutul European din România a publicat o nouă
    cercetare în cadrul colecției de microstudii, având titlul: Parteneriatul Estic în contextul agresiunii
    militare ruse împotriva Ucrainei. Perspective asupra noii geopolitici a Uniunii
    Europene    . Autoarea, Ioana Elena Secu, analizează efectele războiului de
    agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra statelor din Parteneriatul Estic.
    În cadrul lucrării este investigată posibilitatea ca Uniunea Europeană să
    dezvolte o nouă strategie în legătură cu Parteneriatul Estic, cu scopul de a proteja
    statele care împărtășesc și susțin valorile europene. Structurat în cinci
    secțiuni, materialul prezintă rolul Parteneriatului Estic, ca element al
    Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene, respectiv apariția, evoluția și
    actualizarea constantă a acestuia pentru a răspunde noilor provocări apărute în
    ultimii ani în acest spațiu. De asemenea, în cadrul studiului este prezentată
    și poziția României de a susține cât mai eficient apropierea statelor membre
    ale Parteneriatului Estic, în special a Republicii Moldova, de Uniunea
    Europeană.


    Vă invităm să accesați textul integral al
    studiului aici.




    Mihaela-Adriana Pădureanu,


    Expert, Serviciul Studii Europene

  • Dinăpoia a pirdeadzloru cu spectacolu Wagner

    Dinăpoia a pirdeadzloru cu spectacolu Wagner

    Tră Africa daima eara spunearea că easti un continent defavorizat, ișit ditu mărli curente a evoluțillei contemporane. Tutunăoară, ari asparizma nicumtinată că aestă arămâneare năpoi va s’aducă efecte greali tră tut laolu. Cu tuti aestea, mărli puteri democratiţi, SUA și craturli ali Uniuni Europeană, disvărtescu di multu kiro programe uminitare, ghini finanțate, tră s’ñicureadză fenomenili dramatiţi ţi s’făţea tru Africa. Di altă parte, marli continentu s-ampulisi daima, pi ningă sumdezvoltari și foamiti, cu aruşfetea și eșeclu a niscăntoru state mări și cu mulţă bănători. Autoritarismul di mână forte, dictatura militară, cunuscu ună creaștire explozivă tru treilli añi ditu soni, maxus tru Africa di Vest. Easti și zona iu extremismul islamic di turlia ali Al Qaeda ică, ma nău, Daech, ș-mută epicentrul. Apandisea-a autoritățlor s’feaţi şi cu forțili speciale franceze și ditu alti state europene ică baş americane. Tru paralel, Rusia s’minteaşti subversiv tru ndilicata catandisi ditu Africa di Vest, tăxindalui ună acțiune ma hăirlătică andicra di atea ţi eara până tora.


    Cara ceareia europeană yinea cu tută responsabilitatea democratică, inclusiv cu autorităț aleapti libir, ahurhindalui cu șeflu a statlui, pripunirea arușilor ş-aduţi ma multu cu ună acțiune di mercenari. Neise, aesta și easti. Cara videmu pisti tut, la atelli ţi ndrupăscu goadili di cratu, hlamburili arusești, askirladzlli nu suntu aţeli ali Armata Aroși. Prezența militară arusă tru Africa nu ari ună umbrelă oficială, moscovită, ama easti nviscută tru uniforma a unăllei parei privat, armătusită, cari s’cumăndusească dupu a llei reguli. Anamea a pareiillei Wagner criscu ntrăoară după declanșarea a polimlui arus contra ali Ucraina, tru cari avu un arolă cabaia mari. Tut tru şcurtu kiro, pareia Wagner, privat ama salami păltită di cratlu arus, agiumsi ună contrapondere di giunami și bună organizari andicra di askerea arusă oficială, cu xiki di hălăţ, apofasi și determinare. Tu idyiulu kiro, liderlu enigmatic ama omniprezentu a pareiillei, Prigojin, cădzu tru veacllea princă a notoritatillei cari ţă u mintea giudicata și feaţi amărtia di lezmajestate media. Dimi, işea tu videală ma multu și ma pozitiv tru media andicra di șeflu absolut di Moscova. A deapoa alathusea faptă di Prigojin fu turnarea-a armatloru cătă autoritățli militati ali Rusie, armata al Putin.


    Mulță s’ntriba cum di armasi nica tu bană liderlu Wagner, ama Rusia ari ună istorie lungă di martiri politiţ, nu-lli lipseaşti nica unu. Ma multu, cara forțile Wagner ditu Ucraina suntu sumu control, scena africană easti tut ahântu cu tăxeari, pi cât easti di imprevizibilă. Incertitudinea mutrindamira al Wagner, nai ma pţănu până s’hibă băgatu sumu controlul efectiv a autorităților aruse, faţi ca pareia di mercenari Wagner s’hibă apărată, tru aistu kiro, di statele africane pi cari lipsea s’li apără. Si tamam tru aestă catandisi cari va s’hibă ridicolă, cara nu va s’aibă accente traghiţi, militarllii ditu Niger lu-avină prezidentulu aleptu dimocratic, avină Franța și s’alavdă cu naua a lor opțiune, dipărtoasa și inerta Rusie. Explicația va s’hibă aestu grup Wagner, prezentat ca ună forță militară cu hăirea a aţiloru ditu filmili di duzină. Maş că, fără ună situație limbidă, aclo, tru patrida-mamă, pareia canda easti abandonată, cu xiki di resurse și ordini limbidz. La nivel oficial, ditu trastul cu nădii, aștiptări și tăxeri lansate la atelu ditu soni summit Africa-Rusia di la Sankt-Petersburg, maş elicopterlu faptu dhoară di prezidentulu arus ti aţelu ditu Zimbabwe pari s’aibă ţiva șansi s’agiungă realitate. Alliumtrea, ateali aproapea 50 di state africane nu aprăftăsiră ici barimu să-lu căndăsească pi partenerul arus s’alasă biriketea ucraineană s’agiungă la eale, s’curmă foamitea. Și cara Rusia nu va s’yină tru Africa, că maş sumu turlia a unăllei parei debusolată di mercenari inutili, niţi Africa nu va s’ducă tru Rusia, că maş sumu turlia a resurselor pi cari idyea parei li ari tu kiniyi.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Culisele spectacolului Wagner

    Culisele spectacolului Wagner

    Despre Africa s-a spus
    mereu că este un continent întreg defavorizat, ieșit din marile curente ale
    evoluției contemporane. De asemenea, există teama permanentă că această
    rămânere în urmă va aduce efecte grave pentru întreaga omenire. Cu toate
    acestea, marile puteri democratice, SUA și țările Uniunii Europene,
    desfășoară de mult timp programe umanitare, bine finanțate, pentru a atenua
    fenomenele dramatice ce se petrec în Africa. Pe de altă parte, marele continent
    s-a confruntat mereu, pe lângă subdezvoltare și foamete, cu corupția și eșecul
    unor state mari și foarte populate. Autoritarismul de mână forte, dictatura
    militară, a cunoscut o creștere explozivă în ultimii trei ani, mai ales în
    Africa de Vest. Este și zona unde extremismul islamic de tip Al Qaeda sau, mai
    nou, Daech, și-a mutat epicentrul. Răspunsul autorităților a implicat și forțe
    speciale franceze și din alte state europene sau chiar americane. În paralel,
    Rusia se amestecă subversiv în complicata situație din Africa de Vest,
    promițând o acțiune mai eficientă decât cea de până acum.

    Dacă soluția
    europeană venea cu toată responsabilitatea democratică, inclusiv cu autorități
    alese liber, începând cu șeful statului, propunerea rușilor seamănă mai mult cu
    o acțiune de mercenari. De fapt, asta și este. Dacă vedem peste tot, la
    susținătorii loviturilor de stat, drapele rusești, soldații nu sunt cei ai
    Armatei Roșii. Prezența militară rusă în Africa nu are o umbrelă oficială,
    moscovită, ci îmbracă uniforma unui grup privat, armat, care se conduce după propriile
    reguli. Celebritatea grupului Wagner a crescut rapid după declanșarea
    războiului rus împotriva Ucrainei, în care i-a revenit un rol semnificativ. Tot
    în scurt timp, grupul Wagner, privat dar serios subvenționat de statul rus, a
    devenit o contrapondere de vitejie și bună organizare la armata rusă oficială,
    lipsită de mijloace, decizie și determinare. In același timp, liderul enigmatic
    dar omniprezent al grupului, Prigojin, a căzut în vechea capcană a notorității
    care îți întunecă judecata și a comis păcatul grav de lezmajestate media.
    Adică, apărea mai mult și mai pozitiv în media decât șeful absolut de la
    Moscova. Iar greșeala fatală comisă de Prigojin a fost întoarcetea armele spre
    autoritățile militate ale Rusiei, armata lui Putin.

    Mulți se întreabă cum de
    mai este liderul Wagner în viață, dar Rusia are o istorie lungă de martiri
    politici, nu-i mai trebuie unul. In plus, dacă forțele Wagner din Ucraina sunt
    sub control, scena africană este tot atât de promițătoare, pe cât este de
    imprevizibilă. Incertitudinea privind soarta Wagner, cel puțin până la punerea
    sa sub controlul efectiv al autorităților ruse, face ca grupul de mercenari
    Wagner să fie apărat, în prezent, de statele africane pe care trebuia să le
    apere. Si tocmai în această situație care ar fi ridicolă, dacă nu ar avea
    accente tragice, militarii din Niger înlătură președintele ales democratic,
    alungă Franța și se laudă cu noua lor opțiune, îndepărtata și inerta Rusie.
    Explicația ar fi acest grup Wagner, prezentat ca o forță militară de eficiența
    celor din filmele de duzină. Numai că, fără o situație clară, acolo, în
    patria-mamă, grupul pare a fi abandonat, lipsit de resurse și ordine clare. La
    nivel oficial, din sacul de speranțe, așteptări și promisiuni lansate la
    recentul summit Africa-Rusia de la Sankt-Petersburg, doar elicopterul dăruit de
    președintele rus celui din Zimbabwe pare a avea ceva șanse să devină realitate.
    In schimb, cele aproape 50 de state africane nu au reușit nici măcar să îl
    înduplece pe partenerul rus să lase grânele ucrainene să ajungă la ele, să
    combată foametea. Și dacă Rusia nu va veni în Africa, decât sub forma unui grup
    debusolat de mercenari inutili, nici Africa nu va merge în Rusia, decât sub
    forma resurselor pe care același grup le vânează.

  • Guvernanța economică europeană și rolul instituțiilor fiscale naționale independente

    Guvernanța economică europeană și rolul instituțiilor fiscale naționale independente

    În ediția sa de vară, Romanian Journal of European Affairs (RJEA), revistă academică editată și publicată de Institutul
    European din România (IER), aduce în atenția cititorilor săi un alt subiect de
    actualitate, de data aceasta din sfera economică. Astfel, într-un articol
    publicat în RJEA, prof. univ. dr. Daniel
    Dăianu analizează guvernanța economică și rolul instituțiilor fiscale naționale
    independente (IFI) în asigurarea unei structuri eficiente a economiei europene.
    Articolul argumentează necesitatea adaptării cadrului bugetar al UE la
    structura generală a guvernanței economice în Uniune.


    Pornind de la efectele crizei
    financiare asupra zonei euro, autorul atrage atenția că, de mai bine de un
    deceniu, există dezbateri între numeroși experți cu privire la modul în care
    poate fi revizuită guvernanța economică, respectiv cadrul fiscal al UE.
    Contextul economic de după 2021, în special inflația ridicată, a readus în
    atenție necesitatea unor astfel de discuții. Comunicarea Comisiei Europene din
    noiembrie 2022, actualizată la începutul anului curent, demonstrează acest
    lucru. Autorul atrage atenția asupra evaluării corecte a propunerii ca IFI și
    EFB (Consiliul bugetar european) să aibă un rol mai proeminent în guvernanța
    economică a Uniunii Europene.


    Textul complet al articolul este
    disponibil în limba engleză aici.


    Mihaela-Adriana Pădureanu,


    Expert, Serviciul Studii Europene

  • De la încălzirea globală la „fierberea” globală

    De la încălzirea globală la „fierberea” globală

    Secretarul
    general al Națiunilor Unite, portughezul Antonio Guterres, pledează pentru o
    acțiune radicală imediată împotriva schimbărilor climatice. El spune că temperaturile
    record din iulie dovedesc că Terra a trecut dintr-o fază de încălzire într-o
    eră a fierberii globale. Într-adevăr, valul de caniculă care a lovit emisfera
    nordică, deopotrivă în Asia, Europa și America, a transformat, de pildă, Marea
    Mediterană într-un cazan care fierbe la focurile incendiilor de vegetaţie. E o
    vară crudă – spune şeful ONU, iar pentru întreaga planetă, este un dezastru
    şi, în lipsa unei mini-epoci de gheață în următoarele zile, iulie 2023 va
    doborî recordurile la nivel general. Impactul extrem al schimbărilor climatice
    e în concordanță cu predicțiile și avertismentele repetate ale oamenilor de
    știință – afirmă Guterres, adăugând că singura surpriză este viteza
    schimbării. În fața consecințelor tragice, el și-a repetat apelul pentru
    acțiuni rapide și de anvergură, precum renunţarea la combustibilii fosili. Schimbarea
    climatică este aici. Este terifiant. Și este doar începutul. Era încălzirii
    globale s-a încheiat; era fierberii globale a sosit     – conchide Gutteres.

    Potrivit datelor furnizate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice,
    finanțat de Uniunea Europeană, primele trei săptămâni din iulie au fost cele
    mai calde perioade de trei săptămâni, iar luna este pe cale să fie cea mai
    caldă iulie și cea mai călduroasă lună înregistrată vreodată. Datele complete
    pentru iulie vor fi disponibile și publicate pe 8 august. În Statele Unite, președintele
    Joe Biden a numit creșterea temperaturilor din cauza schimbărilor climatice o
    amenințare existențială. Pentru Biden, canicula este ucigașul numărul unu
    legat de vreme, care, în ţara lui, provoacă 600 de decese în fiecare an. În
    România, unde, săptămâna aceasta, temperaturi de peste 40 de grade Celsius au
    fost dublate de furtuni care-au ucis oameni, preşedintele Klaus Iohannis afirmă
    că sistemele de avertizare timpurie cu privire la fenomenele meteo extreme
    trebuie dezvoltate continuu. Este deosebit de important să se ţină cont de avertizările
    meteorologice, pentru a se evita tragedii – mai spune şeful statului român.

    La
    Bruxelles, Comisia Europeană anunţă că va
    achiziţiona încă 12 avioane echipate pentru stingerea incediilor şi îşi va
    înfiinţa propria flotă pentru a răspunde mai bine fenomenului. Avioanele vor fi
    poziţionate în ţările europene din bazinul Mării Mediterane, acolo unde au loc
    cele mai multe incendii, cum se întâmplă şi în acest an. Actualmente,
    Mecanismul Civil European acţionează cu o flotă de tranziţie, ce cuprinde avioane
    din statele membre ale Uniunii şi doar două ale Comisiei.


  • Cum au evoluat prețurile locuințelor

    Cum au evoluat prețurile locuințelor


    Preţurile locuinţelor în Uniunea Europeană au scăzut cu 0,7% în primul trimestru din 2023, comparativ cu trimestrul patru din 2022, în timp ce chiriile au crescut cu 0,9%. Sunt ultimele date publicate de Oficiul European pentru Statistică, Eurostat. Este a doua scădere trimestrială și consecutivă a prețurilor locuințelor, după un declin de 1,4% în trimestrul patru din 2022.



    În toate cele 27 de state ale Uniunii Europene, atât prețurile cât și chiriile locuințelor au crescut cu 0,8% și respectiv 2,9%, comparativ cu primul trimestru din 2022.



    Între 2010 și trimestrul al doilea din 2011, prețurile și chiriile s-au păstrat la același nivel, dar lucrurile au început să se schimbe începând cu a doua jumătate a lui 2011, în sensul că, dacă chiriile au început să crească simțitor, prețurile locuinţelor au fluctuat considerabil. Când comparăm primul trimestru din 2023 cu anul 2010, preţurile locuinţelor au crescut mai mult decât chiriile în 18 state membre UE.



    În această perioadă, preţurile locuinţelor au crescut în 24 state membre UE şi au scăzut în trei: Grecia (minus 14%), Italia (minus 9%) şi Cipru (minus 2%). Preţurile locuinţelor au crescut mai mult decât dublu în Estonia (200%), Ungaria (180%), Lituania (146%), Letonia (132%), Luxemburg (126%), Cehia (123%) şi Austria (122%). În România, creşterea a fost de aproape 25%.



    În cazul chiriilor, preţurile au crescut în 26 state membre UE şi au scăzut în Grecia (minus 22%). Cele mai mari creşteri au fost în Estonia (212%) şi Lituania (165%). În România, creşterea a fost de peste 25%.



    Focalizând pe România, creditele ipotecare au scăzut, pe fondul scumpirii locuințelor în marile orașe ale ţării. Astfel, raportat la ultimele luni, preţurile medii la apartamente au «explodat» în Ilfov (sud) cu majorări de peste 24%, până la aproape 1.600 de euro pe metrul pătrat, şi Cluj-Napoca (nord-vest), cu 17,5%, până la aproape 2.000 de euro pe metrul pătrat. Cele mai mici preţuri medii la apartamente în raport cu salariile se găsesc în Timişoara (vest), au aproape 1.400 de euro pe metrul pătrat şi Bucureşti, cu aproape 1.700 de euro pe metrul pătrat..



    Orașele cu cel mai puțin accesibile apartamente în urmă cu 9 luni erau Oradea și Constanța. Acum acestea înregistrează singurele scăderi ale prețurilor medii, cu 4% Oradea (la puţin peste 1.500 de euro pe metrul pătrat, respectiv cu 7% Constanţa, până la aproape 1.350 de euro pe metrul pătrat. Pentru perioada următoare, specialiștii nu întrevăd schimbări majore.


  • Politica UE în domeniul concurenței – Raportul anual pe 2022

    Politica UE în domeniul concurenței – Raportul anual pe 2022

    Politica Uniunii Europene în
    domeniul concurenței protejează structurile de piață împotriva practicilor
    anticoncurențiale, promovând structuri de piață eficiente și bunăstarea
    consumatorilor, dar și bunăstarea generală. În Parlamentul European a fost
    dezbătut, luna trecută, raportul pe anul 2022 al Comisiei Europene, privind
    Politica Uniunii Europene în domeniul concurenței. Cu această ocazie, eurodeputatul
    Eugen Tomac a adus în discuţie libera circulaţie a bunurilor din Uniunea
    Europeană şi faptul că România nu poate beneficia încă de această libertate, de
    care beneficiază statele membre care fac parte din spațiul Schengen.


    Consider că acest
    raport, de altfel foarte cuprinzător, în care se dezbate o chestiune esențială
    ce ține de prezentul și viitorul tuturor cetățenilor europeni, precum
    competitivitatea, mi se pare o temă extrem de importantă. Însă, cu alte
    cuvinte, întreprinderile din toate statele membre trebuie să aibă șansa de a concura
    pe picior de egalitate. Însă, piața unică europeană, care
    definește libertatea de circulație a cetățenilor, libertatea de circulație a
    bunurilor, a serviciilor, a capitalului, poate funcționa și poate fructifica în
    deplina ei valoare toate aceste oportunități, atât timp cât nu toate statele
    membre pot avea parte de aceste libertăți? Și aici mă refer la țara mea,
    România, care nu poate beneficia de competitivitate și de concurență loială pe
    piața unică europeană, atât timp cât de 12 ani suntem ținuți în afara
    frontierelor Uniunii Europene și nu ne putem bucura de libertatea de circulație
    a bunurilor. România pierde anual peste 10 miliarde de euro și este obligația
    Comisiei ca, împreună cu Consiliul, să deblocheze această nedreptate, pentru că
    și noi ne dorim să fim parte a proiectului european și companiile noastre să se
    bucure de același tratament ca și restul companiilor europene.





  • Exploatarea prin muncă a copiilor, interzisă în UE

    Exploatarea prin muncă a copiilor, interzisă în UE

    În 2020, 160 de milioane de copii munceau în întreaga
    lume, iar jumătate dintre ei erau puși la munci periculoase, trage un semnal de
    alarmă Uniunea Europeană, care se angajează ca până în 2025 să pună capăt
    exploatării copiilor prin muncă. Parlamentul European lucrează la reguli care să
    interzică vânzarea produselor realizate ca rezultat al exploatării prin muncă a
    copiilor. Reguli separate vor determina întreprinderile să monitorizeze
    operațiunile furnizorilor și distribuitorilor pentru a combate o eventuală
    exploatare a copiilor.

    Anna Cavazzini, europarlamentar din Grupul Verzilor /
    Alianța Liberă Europeană:

    Anual, mărfuri importate în valoare de 50 de miliarde de Euro
    sunt realizate din munca copiilor. Și se estimează că 160 de milioane de copii
    sunt angajați în muncă. Este vorba de copii precum Nina, o tânără de 13 ani
    care lucrează de mică în minele din Madagascar pentru produsele noastre
    cosmetice și electronice. Sau de copii precum Sandy care lucrează în
    agricultură în culturile de cartofi, ceapă și salată în Republica Dominicană.
    Pentru a îmbunătăți condițiile, a schimba circumstanțele și pentru a scoate
    familiile Ninei și lui Sandy din sărăcie, avem nevoie de sprijin și cooperare
    pentru dezvoltare. Munca copiilor și în special munca forțată a copiilor
    contribuie și la dumping-ul social. De aceea trebuie să creștem costurile
    economice ale companiilor care îi exploatează pe cei mai vulnerabili. Răspunsul
    este o interdicție puternică și eficientă a importului de produse fabricate prin
    muncă forțată. Este păcat că Partidul Popular European face echipă cu partidele
    de dreapta pentru a bloca și a amâna această propunere foarte importantă.


    Uniunea Europeană atenționează că milioane de copii riscă, din cauza
    consecințelor crizei economice, să rămână angrenați în muncă, numărul lor fiind
    în creștere. Strategia Uniunii Europene vizează consolidarea legislației și
    intensificarea controalelor efectuate de inspectorii de muncă. Totodată,
    protecția copiilor joacă un rol-cheie în noua strategie a UE 2021-2025 privind
    combaterea traficului de ființe umane, deoarece victimele exploatării prin
    muncă sunt copii care sunt și victime ale traficului de persoane.

    Combaterea exploatării copiilor prin muncă
    se poate face prin cooperare, dialog politic, politici sociale, umanitare și
    comerciale adecvate, arată UE. De asemenea, sunt necesare măsuri de sprijin
    social și economic pentru familiile acestora, pentru a le ajuta să iasă din
    sărăcie și pentru ca accesul la educație să fie asigurat. Un raport comun al
    OIM (Organizația Internațională a Muncii) şi UNICEF estimează că jumătate din
    cei 60 de milioane de copii care erau obligaţi să muncească în 2020, aveau vârsta
    cuprinsă între 5 şi 11 ani.




  • Consiliul a dat votul final asupra legii privind cipurile

    Consiliul a dat votul final asupra legii privind cipurile

    Actul privind cipurile urmărește să creeze condițiile pentru dezvoltarea unei baze industriale europene în domeniul semiconductorilor, să atragă investiții, să promoveze cercetarea și inovarea și să pregătească Europa pentru eventuale crize în aprovizionarea cu cipuri, așa cum a fost și cea din timpul pandemiei de Covid 19. Programul își propune să mobilizeze investiții publice și private în valoare de peste 40 de miliarde de euro, obiectivul fiind acela de a reduce dependența externă și de a dubla cota de piață globală a Uniunii Europene în domeniul semiconductorilor, de la 10 % în prezent la cel puțin 20 % până în 2030. Actul legislativ urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare în a treia zi de la data publicării. Consiliul Uniunii Europene a adoptat și o modificare a regulamentului privind acțiunile comune cuprinse în programul Orizont Europa, modificare ce va permite inițiative comune pentru cipuri, similare cu cele privind tehnologiile digitale esențiale.

    Contextul în care blocul comunitar a decis să reglementeze mai clar această industrie este acela că, în prezent, Europa depinde în prea mare măsură de cipurile produse în străinătate. Acest lucru afectează industria și alte sectoare strategice, precum sănătatea, apărarea sau energia. De aceea, Actul privind cipurile își propune să reducă vulnerabilitățile și dependențele UE de actorii străini, să consolideze baza industrială pentru semiconductori și să încurajeze afacerile în domeniu. Cipurile sunt dispozitive mici, compuse din semiconductori, materiale capabile să permită sau să blocheze fluxul de energie electrică, să stocheze cantități mari de informații sau să efectueze operații matematice și logice. Ele sunt esențiale pentru o gamă largă de produse, de la carduri bancare până la autoturisme sau telefoane inteligente.