Radio România Internațional

Tag: UE

  • Implicații ale sancțiunilor europene asupra rezilienței sistemului financiar rus

    Implicații ale sancțiunilor europene asupra rezilienței sistemului financiar rus

    Romanian Journal of European Affairs, revistă academică editată și
    publicată de Institutul European din România, prezintă celor interesați un
    articol referitor la efectele pe care le au sancțiunile adoptate de Uniunea
    Europeană asupra rezilienței sistemului financiar rus. Cele două autoare, Dorina
    Clichici și Andreea-Emanuela Drăgoi, cercetătoare în cadrul Institutului de
    Economie Mondială (IEM), își propun să evalueze impactul sancțiunilor impuse de
    Uniunea Europeană asupra sistemului financiar rus – în contextul politic de
    după februarie 2022 – și să analizeze răspunsul autorităților ruse pentru
    atenuarea efectelor acestora. Având în vedere relațiile economice importante de
    dinainte de invazie, impunerea sancțiunilor de către Uniunea Europeană cu
    scopul de a diminua capacitatea Rusiei de a finanța acțiunile de război, în
    special în sectorul financiar și în cel energetic, a avut efecte semnificative
    asupra economiei ruse, mai ales în primele luni de implementare. Perioada de
    timp analizată este februarie – decembrie 2022, iar metodologia articolului cuprinde:
    analiza cronologică a sancțiunilor financiare ale Uniunii Europene împotriva
    Rusiei, respectiv analiza principalilor ei
    indicatori din sectorul financiar. Autoarele concluzionează, printre altele, că,
    deși instituțiile financiare ruse s-au adaptat la noul context, efectele
    înghețării activelor lor vor avea repercusiuni pe termen lung, iar sistemul
    financiar rus va fi unul tot mai autarhic și vulnerabil.


    Textul complet al articolul este
    disponibil, în limba engleză aici.


    Mihaela-Adriana Pădureanu,


    Expert, Serviciul Studii Europene





  • Tunisia şi UE semnează un acord pentru limitarea fluxului de migranţi

    Tunisia şi UE semnează un acord pentru limitarea fluxului de migranţi

    Preşedintele tunisian Kais Saied şi preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au semnat un acord de parteneriat strategic care ar urma să ajute la combaterea traficului de fiinţe umane şi la dezvoltarea economică a ţării africane. Alături de şefa Executivului de la Bruxelles, prim-miniştrii olandez Mark Rutte şi italian Giorgia Meloni au făcut parte din delegaţia Uniunii Europene care s-a deplasat în Tunisia, în contextul în care numărul migranţilor proveniţi din această ţară a crescut dramatic în ultimele luni.

    Textul conţine acorduri pentru combaterea modelului de afaceri al contrabandiştilor şi traficanţilor de fiinţe umane, întărind controlul la frontieră şi ameliorând înregistrarea şi returnarea – a precizat, într-o postare pe Twitter, premierul olandez Mark Rutte. Potrivit acestuia, toate sunt măsuri esenţiale pentru stimularea eforturilor de a opri migraţia ilegală. Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a salutat documentul menit să ducă la investiţii pentru o prosperitate împărtăşită. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a apreciat că este vorba despre o nouă etapă importantă pentru a trata criza migraţiei într-un mod integrat.

    În plus, Giorgia Meloni l-a invitat pe preşedintele tunisian Kais Saied să participe duminică, la Roma, la un summit privind migraţia. Conform Giorgiei Meloni, parteneriatul între Tunisia şi Uniunea Europeană poate fi considerat ca un model pentru stabilirea de noi relaţii cu Africa de Nord.

    Documentul prevede un ajutor de 105 milioane de euro pentru a lupta împotriva imigraţiei ilegale şi un ajutor bugetar de 150 de milioane de euro, în condiţiile în care Tunisia este sufocată de o datorie de 80% din PIB-ul său şi duce lipsă de lichidităţi. Cu prilejul primei sale vizite, luna trecută, troica europeană a anunţat o asistenţă macrofinanciară de 900 de milioane de euro, care ar putea fi furnizată Tunisiei sub forma unui împrumut în anii care urmează. Ursula von der Leyen a dat asigurări că Bruxelles-ul este gata să ofere această asistenţă imediat ce condiţiile vor fi îndeplinite. Acest ajutor al Uniunii Europene este condiţionat de un acord între Tunisia şi Fondul Monetar Internaţional pentru un nou credit – un dosar care este în impas de luni de zile.


  • 18.07.2023 (mise à jour)

    18.07.2023 (mise à jour)

    Sommet – Les efforts de la Roumanie de diminuer les effets de la crise alimentaire et humanitaire provoquée par la guerre déclenchée par la Russie contre l’Ukraine ont compté parmi les thèmes évoqués par le président roumain Klaus Iohannis au sommet Union européenne – Communauté des Etats latino-américains et des Caraïbes qui s’est déroulé ces lundi et mardi à Bruxelles. Durant ses interventions dans le cadre de la réunion, le chef de l’Etat a salué l’organisation du sommet en tant que « moment nécessaire de rapprochement de communautés régionales avec des approches et des intérêts qui convergent pour la plupart », selon l’administration présidentielle de Bucarest. Selon Klaus Iohannis, la Roumanie soutient fermement le dialogue et la coopération constructive avec les partenaires de la région et soutient l’organisation périodiquement de sommets entre les deux blocs. Le président Iohannis a également présenté la vision des autorités de Bucarest sur les mesures les plus efficaces de combattre les effets des changements climatiques. Il a soutenu « la concentration de la coopération bi-régionale tant sur la lutte contre les risques provoquées par les changements climatiques que sur la mise en valeur de la transition verte en tant que nouvelle opportunité commune ». Le chef de l’Etat a présenté aussi la perspective de Bucarest sur les effets de la guerre déclenchée par la Russie contre l’Ukraine, le soutien pluridimensionnel accordé et a souligné l’importance de l’action commune pour préserver l’ordre international reposant sur des règles. En marge du Sommet, le chef de l’Etat roumain a rencontré le président de la Communauté des Etats Latino-Américains et des Caraïbes, Ralph Gonsalves, premier ministre de Saint Vincent et Grenadine, sur la consolidation des relations entre la Roumanie et les Etats de la région.

    Céréales – Le secrétaire général adjoint de l’OTAN, Mircea Geoana a condamné dans un message sur Facebook la décision unilatérale de la Russie de se retirer de l’accord qui garantissait depuis une année déjà les exportations de céréales ukrainiennes via la mer Noire, malgré les démarches de la Turquie et de l’OTAN. L’accord sur l’exportation de céréales ukrainiennes via la mer Noire, conclu en juillet 2022, entre l’Ukraine, la Russie, la Turquie et les Nations Unies a expiré lundi à minuit. Il permettait à Kiev de transporter les céréales de ses ports par le détroit de Bosphore en Turquie. Moscou refuse de prolonger l’accord, dénonçant des difficultés dans le commerce aux produits agricoles russes. Le dernier navire transportant des produits agricoles provenant d’Ukraine par la mer Noire a été inspecté lundi à Istanbul, quelques heures avant la fin de l’accord. Et le représentant de l’UE aux Affaires Intérieures, Josep Borell, a également condamné la Russie pour sa décision de se retirer de cet accord qui a permis malgré la guerre l’exportation de plus de trois millions de tonnes de céréales et de produits agricoles ukrainiens.

    Blanchiment d’argent – Dans un rapport rendu public ce mardi, Moneyval, soit l’organisme du Conseil de l’Europe pour la lutte contre le blanchiment d’argent a demandé aux autorités de Roumanie de renforcer les mesures censées combattre ce phénomène. Par rapport à l’année 2014, date de la précédente évaluation de la Roumanie, le pays a adopté une série d’actions pour renforcer le cadre légal et institutionnel en vue de lutter contre le blanchiment d’argent et le financement du terrorisme. Selon Moneyval, les autorités de Bucarest ont enregistré des résultats modérés dans tous les domaines évaluées, à l’exception de la coopération internationale, où la Roumanie a enregistre un niveau significatif d’efficacité alors que d’autres Etats ont apprécié son assistance constructive. Conformément à l’évaluation, la Roumanie a amélioré sa capacité de geler, séquestrer et confisquer les produits et les instruments des infractions intérieures. Le pays applique activement des mesures de confiscation des profits réalisés suite à des infractions, lit-on également dans le communiqué Moneyval.

    Foot – La Fédération roumaine de foot a annoncé mardi avoir déposé sa candidature pour l’organisation de la finale de l’Europa League en 2026 ou 2027, sur l’Arène nationale de Bucarest. « Après le succès dans l’organisation de matchs de l’Euro 2020 et du Championnat d’Europe des moins de 21 ans, cette année la FRF souhaite continuer à promouvoir la Roumanie en tant que destination d’événements sportifs majeurs. », lit-on dans un communiqué publié sur le site officiel de la Fédération. L’Euro 2020 de foot a produit les investissements publics dans l’infrastructure les plus importants, un héritage solide qui influence le développement du foot roumain. Parallèlement, la Fédération roumaine de foot a démontré avoir développé sa capacité d’organisation pour devenir un partenaire compétitif commun de l’UEFA dans le circuit du foot européen et désormais nous souhaitons avancer dans une nouvelle étape censée marquer le développement du foot roumain », a déclaré le président de la FRF, Răzvan Burleanu. L’Arène nationale de Bucarest avait accueilli une finale de la Ligue Europa en 2012, lorsqu’Atletico Madrid avait battu Athletic Bilbao sur le score de 3 buts à 0.

    Météo – La canicule sévit en Roumanie durant les prochaines 24 heures sur le sud et l’ouest là où l’inconfort thermique demeure très élevé. D’ailleurs l’indicateur Humidex dépassera le seuil des 80 unités. La chaleur est également présente sur les autres régions. Les maximas iront de 25 degrés sur le nord à 39 degrés sur le sud. Pourtant, l’instabilité pourrait revenir, mettent en garde les météorologues, qui annoncent de possibles phénomènes orageux : pluies à verse et tempêtes notamment dans les régions à l’intérieur de l’arc des Carpates, ainsi que sur le relief. La canicule sera et l’inconfort thermique seront présentes aussi à Bucarest ou le mercure des thermomètres grimperont jusqu’à 37 degrés.

  • Uniunea Europeană vrea să reformeze sistemul de azil

    Uniunea Europeană vrea să reformeze sistemul de azil

    Aproape un milion de cereri de azil au fost înregistrate, anul trecut, în Uniunea Europeană, o creștere cu 53% față de 2021. Conform datelor publicate de Agenţia în domeniu, aproximativ 70 % din solicitările depuse în 2022 au vizat cinci țări, respectiv Germania – 244.000, Franța – 156 000, Spania – 118 000, Austria -109 000 și Italia – 84 000 de cereri.

    Ca și în anii precedenți, cei mai mulţi solicitanţi de azil au venit din Siria, Afganistan, Turcia, Venezuela și Columbia. În 2022, țările Uniunii Europene au soluţionat, în primă instanţă, aproximativ 650.000 de decizii privind cererile de azil, cel mai mare număr din 2017. Din cele peste 250.000 de decizii pozitive, aproximativ 60 % au acordat statutul de refugiat, iar restul de 40 de procente au oferit protecție temporară. Rata de recunoaștere a fost de 39%, cea mai mare din 2017, ceea ce înseamnă că aproximativ două din cinci aplicări au avut succes. Conform raportului, luate împreună, Germania, Franța, Spania, Italia, Austria și Grecia au emis peste patru cincimi din toate deciziile.

    În ciuda ritmului crescut de luare a deciziilor în 2022, se arată în documentul Agenţiei Europene pentru Azil, din cauza creșterii numărului de cereri generate de conflicte, instabilitate și insecuritate alimentară în multe regiuni de origine, a crescut şi numărul deciziilor aflate în așteptare, la aproape 900.000. Cu aproape 1 milion de solicitanți de azil și aproximativ 4 milioane de beneficiari de protecție temporară în 2022, țările europene, sprijinite de instituțiile și agențiile Uniunii, au reacționat rapid pentru a face față unei situații dinamice și provocatoare, mai menţionează raportul.

    În plus, în 2022 și începutul lui 2023, factorii de decizie europeni s-au apropiat din ce în ce mai mult de a ajunge la un acord asupra reformelor cuprinzătoare propuse în Pactul privind migrația și azilul, inclusiv un acord al statelor membre cu privire la două propuneri legislative importante, luate în luna iunie.


  • 17.07.2023

    17.07.2023


    Ministres – Les députées sociales-démocrates Natalia
    Intotero et Simona Bucura-Oprescu ont été validées aujourd’hui par la direction
    du PSD, qui mène une coalition gouvernementale aux côtés du PNL pour assumer le
    ministère de la Famille et respectivement celui du Travail. Les deux fonctions
    sont vacantes après la démission de Gabrielei Firea de ses
    fonctions de ministre de la Famille et de Marius Budăi de celles de ministre du Travail, sur la toile de
    fond du scandale autour des maisons de retraite du département d’Ilfov,
    limitrophe de Bucarest, où les procureurs poursuivent des groupes criminels
    infractionnels spécialisés dans l’exploitation des personnes vulnérables. Simona
    Bucura-Oprescu este présidente de la commission en charge de l’administration
    publique et de l’aménagement du territoire de la Chambre des Députés. Elle a
    été élue parlementaire d’Arges dans le sud sur les listes du PSD en 2012, puis
    en 2016 et en 2020. Natalia Intotero été ministre en charge des Roumains du
    Monde (2018-2019) et secrétaire d’Etat au ministère des Affaires Etrangères (2012).
    C’est son troisième mandat de parlementaire social démocrate. Depuis décembre
    2020, elle est en charge de la Commission d’enseignement de la Chambre des
    Députés.

    Sommet – Le président roumain, Klaus Iohannis, participe ces lundi et mardi à Bruxelles, au troisième sommet Union européenne – Communauté des Etats latino-américains et des Caraïbes, où sont attendus des chefs d’Etat et de gouvernement des deux régions. Le sommet vise à relancer le partenariat entre l’UE et les Etats de l’Amérique latine, dans le contexte des évolutions géopolitiques internationales, influencées aussi par la guerre de la Russie contre l’Ukraine. Selon l’administration présidentielle de Bucarest, le chef de l’Etat roumain soutiendra l’importance de la coopération des deux régions pour gérer les nouveaux défis mondiaux, les crises complexes auxquelles se confrontent les deux régions, ainsi que des nouvelles opportunités qui pourront être mises à profit par une coopération plus approfondie. Ce qui plus est, le président Iohannis soulignera aussi l’engagement actif de la Roumanie pour la coopération étroite entre les deux zones a été reconfirmé dans le cadre de toutes les réunions qu’il a eues aves ses homologues durant les visites au Brésil, Chili et Argentine au mois d’avril de cette année.

    Fiscalité
    –     Le gouvernement roumain examine un paquet de mesures fiscales qui prévoit des
    majorations de taxes et d’impôts. Il sera appliqué à commencer par le 1er
    septembre, afin de couvrir le déficit budgétaire. Parmi les changements
    figurent l’introduction d’un impôt de 1% pour les immeubles résidentiels dont
    la valeur cumulée dépasse les 500 000 euros. La majoration des impôts aux jeux
    de chance et au tabac est également envisagée. Selon des sources
    gouvernementales, les autorités analysent d’introduire deux taux différents
    pour la TVA : 9% et respectivement 19%. Le taux plus réduit sera appliqué
    uniquement aux denrées, aux médicaments et aux prothèses médicales. Le
    gouvernement analyse aussi la possibilité d’obliger les travailleurs dans
    l’agriculture et le bâtiment de payer la sécurité sociale. A l’heure actuelle
    les deux catégories sont exemptées de ces contributions. Les multinationales
    qui transfèrent leurs profits à l’étranger devront également payer des impôts
    supplémentaires. 85,8% des PMEs ne sont pas d’accord aux éventuelles
    modifications du code fiscal – affirme le président du Conseil des PMEs.































    Culture
    –     Théâtre, arts performatifs, film, expositions et gastronomie figurent au
    programme de cette semaine à Timisoara, Capitale culturelle européenne 2023. Le
    fameux acteur américain John Malkovich se produira sur la scène du Théâtre
    national de la ville dans le cadre de la
    « Comédie infernale », un spectacle construit sous la forme d’un
    dialogue entre la parole et la musique, univers sonore étant soutenu en direct
    par l’Orchestre de l’Académie de Vienne.
    Les trois représentations se déroulent jeudi et vendredi les 20 et 21
    juillet à guichet fermé. Mardi, le musée du mémorial de la Révolution
    inaugurera l’exposition de photographie « Le
    mur du Berlin, une frontière à travers l’Allemagne », qui met au
    premier plan le drame du peuple allemand d’après la Seconde guerre mondiale.
    Mercredi c’est la première projection du documentaire de voyage « My journey to Romania – Letter from
    Timişoara », un film signé par le roumain Florin Iepan, qui raconte
    l’histoire de la ville par les yeux d’un norvégien, Christoffer Johansen.










    Kiev
    –     La soi-disant administration russe de la Crimée occupée a annoncé
    l’interruption du trafic sur le pont qui relie la péninsule de la Russie, à
    cause d’une situation urgente. La presse ukrainienne a rapporté deux explosions
    sur le pont, suite à une attaque exécutée par les forces navales de Kiev et par
    les services de sécurité. Les témoins cités ont entendu les explosions à 3
    heures du matin, dans un intervalle d’un quart d’heure, et les informations
    non-confirmées évoquent le décès de deux personnes, après l’écroulement d’un
    segment de la structure du pont. Le pont a été touché par une explosion en
    octobre dernier et les russes ont accusé à l’époque une attaque ukrainienne,
    que l’Ukraine n’a pas revendiquée. Le nouvel incident se déroule sur le fond
    d’une contre-offensive ukrainienne, qui vise la libération des territoires
    occupés par les russes, y compris la Crimée que Moscou a annexée sans combat en
    2014.
















    Météo – L’Administration nationale de météorologie de Roumanie a émis une alerte code jaune à la chaleur et à l’inconfort thermique à travers le pays. Ce qui plus est, une alerte code orange est valable sur le sud et l’ouest, où les maximas iront de 30 à 39 degrés. A Bucarest également les maximas iront jusqu’à 38 degrés. Des pluies sont attendues sur le nord, le nord-ouest et le centre. Conformément à l’Agence nationale de météorologie, cette vague de chaleur persistera durant la semaine prochaine aussi, notamment sur la moitié sud du territoire.

    Foot – Le club de foot champion de Roumanie, Farul Constanţa (sud-est), affronte mardi le Sheriff de Tiraspol en République de Moldova, dans un match décisif du premier tour des préliminaires de la Ligue des Champions. Farul a remporté le premier match sur le score de 1 à 0.

  • Parlamentul European: legislaţie pentru stimularea producţiei de cipuri în UE

    Parlamentul European: legislaţie pentru stimularea producţiei de cipuri în UE

    Cunoscute sub denumirea de circuite integrate, microcipurile electronice sunt elemente esențiale pentru produsele digitale. Sunt folosite, practic, peste tot: la fabricarea computerelor şi a telefoanelor mobile, în aparatura electrocasnică, în educație şi divertisment, la fabricarea autoturismelor, trenurilor şi avioanelor, în serviciile medicale şi în tot ceea ce înseamnă automatizări şi comunicaţii.

    Creşterea foarte mare a cererii la nivel mondial şi factori precum pandemia de coronavirus, războiul comercial dintre Statele Unite şi China sau războiul din Ucraina au aruncat, în ultimii ani, omenirea într-o criză a semiconductorilor, care a afectat puternic producţia şi aprovizionarea cu cipuri, inclusiv în Uniunea Europeană.

    Aproape 80% dintre furnizorii firmelor europene care operează în industria semiconductorilor au sediul în afara Uniunii Europene. Prin adoptarea Actului legislativ privind cipurile, Europa dorește să-și consolideze capacitățile de producție de semiconductori pentru a-și asigura competitivitatea în viitor, pentru a rămâne în avangarda tehnologiei și pentru a-și asigura aprovizionarea.

    Astăzi, ponderea Uniunii Europene în capacitatea globală de producție a cipurilor este mai mică de 10%. Legislația propusă acum urmărește creșterea acestei cote la 20%.

    Prin noua lege, vor fi sprijinite proiecte care sporesc securitatea aprovizionării Uniunii, prin atragerea de investiții și creșterea capacității de producție. Întreprinderile mici și mijlocii vor beneficia de un sprijin sporit. În timpul discuțiilor cu reprezentanții Consiliului, deputații europeni au asigurat 3,3 miliarde de euro pentru cercetare și inovare în domeniul cipurilor. Va fi creată o rețea de centre specializate care vor atrage specialişti în zonele de cercetare, proiectare și producție.

    Se va institui şi un mecanism de răspuns la criză, prin care Comisia va evalua riscurile asupra alimentării Uniunii Europene cu semiconductori şi va putea aplica, la nevoie, unele măsuri de urgență.

    Parlamentul European sprijină, de asemenea, întărirea colaborării cu partenerii strategici internaţionali şi pe tema drepturilor de proprietate intelectuală, pentru a garanta avantaje competitive și protecție pentru sectorul european al cipurilor şi semiconductorilor.

    Legislația a fost adoptată cu 587 de voturi pentru, 10 împotrivă și 38 de abțineri. Pentru a intra în vigoare, va trebui acum să fie avizată de Consiliul Uniunii Europene.


  • Parlamentul European ndrupaşti aprukearea ali Românie tru Spaţiul Schengen

    Parlamentul European ndrupaşti aprukearea ali Românie tru Spaţiul Schengen


    România şi Vărgăria lipseaşti s’hibă integrate tru spaţiul Schengen până tru bitisita a aluştui an, s4 spuni tru ună rezoluţie adoptată, ñiercuri, di Parlamentul European. Documentul, cari lo 526 di voturi “tră”, 57 “contra” şi 42 di abţăneri,sumliniadză că România şi Vărgăria au tiñisită di cabaia kiro căftărli anănghisiti ta s’hibă aprukeati tru spaţiul Schengen şi că exercitarea a ndreptului di veto andicra di aderarea aluştoru hărneaşti sentimentul anti-european şi aduţi zñie ali economie. Eurodeputaţllii s’fac pişmani ti apofasea a Consiliului UE ditu 8 di andreu 2022 ta s’nu aproaki statutlu di membru “fără s’hibă spusă niţi ună justificari di turlie juridică ligată di criteriile di aderare”. Uidisitu cu aestea, cetăţeañilli ali Românie şi Vărgărie suntu discriminaţ, di itia că s’ampulisescu cu amănări, dificultăţ birocratiţi şi hărgiueri suplimentare atumţea căndu călătorescu ică fac emburlăki tru xeani, tru comparaţie cu omologilli a lor ditu spaţiul Schengen. Tutunăoară, textul caftă ali Comisie Europeană s’facă isapi ti chirerli financiare, amintatiţli nirealizate şi zñiili adusi a mediului pi cari România şi Vărgăria li avură ditu cirişaru 2011 di itia ali “apofasi negative şi nintimilleată” adoptate tru ligătură cu aderarea a lor la Schengen şi s’facă isapi ti posibili mecanisme di compensare.



    Tru un interviu tră Radio România, europarlamentarul Victor Negrescu feaţi ama un apel tra s’hibă cu ngătanu tru condiţiile tru cari, până la bitisita-a anlui, ari trei reuniuni a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, iu poati s’hibă loată ună apofasi mutrindalui aderarea, iara Austria, cari ambudyiusi România tru andreu 2022, nu deadi nica niţi un semnu că ş-alăxi minduita. Victor Negrescu: Vrearea a noastră easti să s’facă pănu tu bitisita-a anlui, am ava să spunu că lipseaşti s’avemu ngătanu, tru loc s’adrămu cu s’feaţi anlu ţi tricu, cându zburămu multu di multu ti aderari şi nu s-feaţi, cama ghini anlu aestu volea a noastră easti s’cilăstăsimu pi călliuri diplomatiţi existente s’băgămu niheamă zori, s’cilăstăsimu s’alăximu opinia-a guvernului ditu Austria şi la bitisita-a dzuuăllei s’avemu ună apofasi favorabilă. Toradioară nu agiumsi aclo. Minduescu că anlu aestu easti baş niheamă cama cu zori, di itia că himu tut ma aproapea di alidzerli tră Parlamentul European şi alidzerli ditu Austria, cari pari s’hibă influenţate di aestă temă a migraţiillei, promovată insistentu di canţelarlu austriac.



    Austria ambudyiusi, tru andreu 2022, candidatura a României la Schengen, invocânda că văsilia a noastră ghi taha faţi parte ditu calea balcanică a migraţiillei paranomu. Stepsulu nu fu aprukeatu di administraţia di Bucureşti şi demontată oficial di instituţiile europeani, ntră cari Agenția Europeană tră Poliția di Frontieră și Garda di Coastă – Frontex.



    Tru aestu kiro, ditu aţeali 27 di state membre ali UE, maş România, Vărgăria, Cipru şi Irlanda nu sunt parti ditu Schengen tru condiţiile tru cari aesta includi şi stati di nafoara ali Uniunii, cata cum Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein.



    Autoru: Sorin Iordan


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Parlamentul European susţine admiterea României în Spaţiul Schengen

    Parlamentul European susţine admiterea României în Spaţiul Schengen

    România şi Bulgaria ar trebui să fie integrate în spaţiul Schengen până la sfârşitul acestui an, se arată într-o rezoluţie adoptată, miercuri, de Parlamentul European. Documentul, care a primit 526 de voturi pentru, 57 împotrivă şi 42 de abţineri,subliniază că România şi Bulgaria au îndeplinit deja cerinţele necesare pentru a fi admise în spaţiul Schengen şi că exercitarea dreptului de veto faţă de aderarea acestora alimentează sentimentul anti-european şi dăunează economiei. Eurodeputaţii regretă decizia Consiliului UE din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul de membru fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare. Potrivit acestora, cetăţenii României şi Bulgariei sunt discriminaţi, deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăţi birocratice şi costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparaţie cu omologii lor din spaţiul Schengen. De asemenea, textul solicită Comisiei Europene să estimeze pierderile financiare, câştigurile nerealizate şi daunele aduse mediului pe care România şi Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza deciziei negative şi nejustificate adoptate în privinţa aderării lor la Schengen şi să analizeze posibilele mecanisme de compensare.

    Într-un interviu pentru Radio România, europarlamentarul Victor Negrescu a făcut însă un apel la prudenţă în condiţiile în care, până la finalul anului, există trei reuniuni ale Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, unde se poate lua o decizie privind aderarea, iar Austria, care a blocat România în decembrie 2022, nu a dat încă niciun semn că şi-ar fi revizuit poziţia. Victor Negrescu: Dorinţa noastră este să se întâmple până la finalul anului, însă aş prefera să fim prudenţi, în loc să facem cum s-a întâmplat anul trecut, când am vorbit foarte mult despre aderare şi nu s-a întâmplat, mai degrabă anul acesta dorinţa noastră este să încercăm pe căile diplomatice existente să presăm, să încercăm să schimbăm opinia guvernului din Austria şi la finalul zilei să avem o decizie favorabilă. Însă momentan nu suntem acolo. Cred că anul acesta este chiar mai greu decât anul trecut, pentru că suntem tot mai aproape de alegerile pentru Parlamentul European şi alegerile din Austria, care par să fie influenţate de această temă a migraţiei, promovată insistent de cancelarul austriac.

    Austria a blocat, în decembrie 2022, candidatura României la Schengen, invocând faptul că ţara noastră ar face parte din ruta balcanică a migraţiei ilegale. Acuzaţia a fost respinsă de administraţia de la Bucureşti şi demontată oficial de instituţiile europene, între care Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – Frontex.

    În prezent, din cele 27 de state membre ale UE, doar România, Bulgaria, Cipru şi Irlanda nu sunt cuprinse în Schengen în condiţiile în care acesta include şi state din afara Uniunii, precum Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein.

  • Inițiativa cetățenească europeană “Stop Finning – Stop the trade”

    Inițiativa cetățenească europeană “Stop Finning – Stop the trade”

    Inițiativa cetățenească europeană
    Opriți practica de
    îndepărtare a înotătoarelor rechinilor – Opriți comerțul cu înotătoare de
    rechini, evidențiază o situație îngrijorătoare a rechinilor la nivel global și
    rolul pe care cererea de înotătoare de rechin în Asia îl joacă în acest sens.
    Comisia Europeană este în total acord cu această inițiativă cetățenească
    europeană și, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii Europene, şi-a
    exprimat punctul de vedere în ceea ce priveşte protejarea rechinilor și
    promovarea pescuitului durabil. Despre ce este vorba, aflăm de la Virginijus
    Sinkevičius, comisarul european pentru mediu, oceane şi pescuit.


    Având în vedere
    dimensiunea internațională a comerțului cu înotătoare de rechin, este important
    să existe reguli adecvate atât în cadrul Uniunii Europene, cât și la nivel
    internațional. Practica recoltării înotătoarelor de rechin este deja interzisă
    în toate organizațiile regionale de gestionare a pescuitului. Unele specii de
    rechini necesită protecție prin interzicerea reținerii, în timp ce alte specii
    pot fi pescuite în mod durabil prin măsuri adecvate de conservare și
    gestionare, iar aceste măsuri pot include o captură totală admisibilă limitată.

    Începând din 2008, legea Uniunii Europene, și anume Directiva-cadru pentru
    strategia maritimă, cere ca populațiile de rechini din apele noastre să fie
    sănătoase și abundente și ca activitățile umane să nu le afecteze negativ. Prin
    propunerea de lege privind refacerea naturii, continuăm eforturile noastre
    pentru refacerea habitatelor speciilor de rechini. Uniunea Europeană lucrează
    în mod activ în cadrul a două convenții internaționale pentru protejarea rechinilor.

    Aceasta este o scurtă prezentare a ceea ce facem deja, atât în interiorul, cât
    și în afara Uniunii Europene, pentru a proteja rechinii și pentru a promova
    pescuitul durabil. Am avut deja privilegiul de a mă întâlni de două ori cu
    organizatorii acestei inițiative cetățenești. Ambele întâlniri și discuții au
    fost o oportunitate binevenită de a înțelege mai bine obiectivele inițiativei
    și de a discuta posibile acțiuni ulterioare pentru a consolida politica Uniunii
    Europene privind protecția rechinilor.


  • Lipsa de personal calificat întârzie tranziția ecologică

    Lipsa de personal calificat întârzie tranziția ecologică

    Banca Europeană de Investiții a publicat constatările sondajului privind municipalitățile din 2022. Acoperind 744 de autorităţi locale din întreaga Uniune Europeană, acest sondaj oferă perspective unice asupra investițiilor trecute și planificate, precum și asupra provocărilor și progreselor municipalităților în tranzițiile lor digitale și ecologice.

    60 % dintre municipalități consideră că investițiile lor în infrastructura pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice din ultimii trei ani sunt insuficiente. 69 % nu au experți cu abilități de evaluare a mediului și a climei, ceea ce reprezintă o problemă serioasă pentru implementarea programelor de investiții locale. Iar aproximativ 80 % spun că lipsa de fonduri, durata proceselor de reglementare și incertitudinea cu privire la reglementări sunt obstacole în calea investițiilor.

    Sondajul evidențiază importanța critică a furnizării de formare necesară forței de muncă actuale și viitoare. Municipalitățile raportează dificultăți în a găsi experți cu abilități legate de mediu și de schimbările climatice, cu know-how în domeniile tehnic și inginerie. Abordarea acestor provocări este esențială pentru implementarea cu succes a planurilor de investiții.

    Atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea și infrastructura digitală joacă un rol central în planurile de investiții ale municipalităților pentru următorii trei ani. Cu toate acestea, mai mult de șase din zece municipalități își exprimă nemulțumirea față de investițiile lor anterioare în atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, în timp ce 40 % raportează nemulțumiri cu privire la investițiile lor în infrastructura digitală.

    Municipalitățile europene sunt mai avansate în transformarea lor digitală decât în tranziția verde. În timp ce regiunile cu venituri ridicate reprezintă o proporție mai mare a autorităţilor locale care investesc activ în ambele tranziții, regiunile mai puțin dezvoltate se confruntă cu provocări în a realiza progrese similare.

    Banca Europeană de Investiții este instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene deținută de statele membre, care pune la dispoziție finanțare pe termen lung pentru investiții solide, cu scopul de a contribui la atingerea obiectivelor politicilor comunitare.


  • Ediția de vară a revistei Romanian Journal of European Affairs este disponibilă online

    Ediția de vară a revistei Romanian Journal of European Affairs este disponibilă online

    Institutul European din România a publicat ediția
    de vară a revistei academice Romanian Journal of
    European Affairs (RJEA). Acest
    număr cuprinde șapte articole și o recenzie de carte. Toate contribuțiile sunt semnate
    de cercetători recunoscuți în domeniul studiilor europene. Temele abordate
    reflectă subiecte actuale și relevante, aflate pe agenda publică europeană, ca
    de exemplu: guvernanța economică în Uniunea Europeană și instituțiile fiscale
    independente, efectele sancțiunilor asupra rezilienței sistemului economic
    rusesc, o analiză comparativă a întreprinderilor nou-înființate active în
    domeniul tehnologiei agricole, impactul bunei guvernări asupra calității infrastructurii,
    asigurarea eficienței energetice în Uniunea Europeană, dinamica regională a
    instrumentelor de sprijin colectiv în cadrul abordării externe a președințiilor
    din cadrul Grupului de la Visegrád, (V4), respectiv studierea comparativă a Inițiativei
    Open Balkan și a Procesului de la Berlin. Cartea recenzată, Piața unică la 30 de ani a fost
    publicată sub coordonarea dr. Eugen Dijmărescu.

    Cu prilejul aceste ediții a
    RJEA, echipa editorială a informat publicul că revista a obținut factorul de impact 0,4 (pentru anul 2022), ca urmare a indexării sale în Web of Science Core Collection ESCI (Emerging Sources Citation Index).


    Pentru mai multe detalii, volumul 23, numărul 1 al Romanian Journal of
    European Affairs este disponibil aici.


    (Mihaela-Adriana
    Pădureanu, expert,
    Serviciul Studii Europene)

  • Comisia vrea mai puține deșeuri textile

    Comisia vrea mai puține deșeuri textile

    Cu toții, mai mult sau mai puțin, ne dorim să fim în pas cu moda, să avem haine în cele mai noi tendințe, evident în funcție de preferințele fiecăruia și de posibiltățile financiare. În ultimii ani este însă tot mai evident un fenomen – așa numita modă de consum sau fast fashion, care se caracterizează prin apariția constantă de stiluri noi la prețuri foarte scăzute.

    Ce nu știm însă noi toți sau nu vrem să știm este că producerea materialelor textile, folosite la fabricarea hainelor, necesită un consum ridicat de apă.

    Potrivit unei analize publicate de Parlamentul European, se estimează că industria textilă și cea de îmbrăcăminte au utilizat la nivel mondial 79 de miliarde de metri cubi de apă numai în 2015, cu doar trei ori mai puțin decât nevoile întregii economii a Uniunii Europene.

    Pentru un singur tricou nou de bumbac sunt folosite 2 mii 700 de litri de apă, necesarul unei persoane timp de doi ani și jumătate.

    Se estimează că industria textilă și cea de încălțăminte sunt responsabile de aproape 20 la sută din poluarea globală a apelor curate din cauza produselor de vopsire și finisare.

    În plus, constată Parlamentul European, s-a schimbat și modul în care oamenii scapă de hainele pe care nu le mai poartă: nu mai sunt donate, ci aruncate la gunoi. Mai puțin de jumătate din hainele folosite sunt colectate pentru refolosire sau reciclare.

    Între 2000 și 2015, producția de haine s-a dublat, mai arată analiza legislativului comunitar, iar durata medie de folosire a unei piese vestimentare este tot mai mică. Adică, să zicem, luăm un tricou nou,îl purtăm câteva luni și… la gunoi cu el.

    Doar într-un singur an, europenii consumă în medie aproape 26 kilograme de textile și aruncă în jur de 11 kilograme.

    De aceea, Comisia Europeană propune norme noi menite să ducă laresponsabilizarea producătorilor pe toată durata de viață a produselor textile și la gestionarea durabilă a deșeurilor în întreaga Uniune. Executivul comunitar le reamintește statelor membre că, potrivit actualei legislații, sunt obligate să treacă la colectare separată atextilelor începând cu 2025, în mai puțin de un an și jumătate.


  • Către o impozitare unitară în UE

    Către o impozitare unitară în UE

    Comisia Europeană
    a propus noi reguli pentru impozitarea investitorilor. Este vorba de procedurile
    de ceea ce se numeşte reținere la sursă, termen ce se referă, de exemplu, la
    situația în care un investitor rezident într-un stat membru al UE este obligat
    să plătească impozit pe dobânzile sau dividendele câștigate într-un alt stat
    membru. Acesta este adesea cazul investitorilor transfrontalieri. Pentru a
    evita dubla impozitare, multe state membre ale UE au semnat tratate de dublă
    impunere, care evită ca aceeași persoană fizică sau societate să fie impozitată
    de două ori. Aceste tratate permit unui investitor transfrontalier să depună o
    cerere de rambursare pentru orice impozit în exces plătit într-un alt stat
    membru.


    Această nouă
    inițiativă a Comisiei Europene va promova o impozitare mai echitabilă, va
    combate frauda fiscală și va sprijini investițiile transfrontaliere în întreaga
    UE. Odată adoptată de statele membre, propunerea ar trebui să intre în vigoare
    la 1 ianuarie 2027.


    Paolo Gentiloni,
    Comisarul European pentru economie a declarat: Este o propunere importantă, ce va face procedurile de
    impozitare mai rapide, fiind mai eficiente pentru investitori, intermediari şi
    administraţiile fiscale. Această propunere are ca scop atingerea unui nou nivel
    de corectitudine şi transparenţă în taxarea din Europa. Şi mai sunt şi dovada
    implicării consecvente a Comisiei în atingerea scopurilor propuse. Vrem să susţinem
    Piaţa Unică, să creăm facilităţi pentru mediul de afaceri, precum şi o mai bună
    colaborare a lor cu autorităţile naţionale.



    Procedurile mai
    bune de reținere la sursă vor stimula investițiile transfrontaliere și vor
    ajuta la combaterea abuzului fiscal. Problema este că aceste proceduri de
    rambursare sunt adesea lungi, costisitoare și greoaie, provocând frustrare
    investitorilor și descurajând investițiile transfrontaliere în UE. În prezent,
    procedurile de reținere la sursă aplicate în fiecare stat membru sunt foarte
    diferite.


    Un certificat de
    rezidență fiscală digitală comună în UE va face ca procedurile de reducere a
    impozitului la sursă să fie mai rapide și mai eficiente. De exemplu,
    investitorii cu un portofoliu diversificat în UE vor avea nevoie de un singur
    certificat digital de rezidență fiscală pentru a recupera mai multe rambursări
    în același an calendaristic. Certificatul digital de rezidență fiscală trebuie
    eliberat în termen de o zi lucrătoare de la depunerea cererii. În prezent,
    majoritatea statelor membre se bazează în continuare pe proceduri pe hârtie.


    Se estimează că aceste
    proceduri standardizate vor economisi investitorilor aproximativ 5,17 miliarde
    EUR pe an.




  • L’Espagne soutient l’adhésion de la Roumanie à Schengen

    L’Espagne soutient l’adhésion de la Roumanie à Schengen

    Le 1 juillet, l’Espagne a pris la présidence de l’UE
    qu’elle assurera jusqu’en décembre 2023. Parmi les priorités de son mandat,
    Madrid a annoncé la finalisation des négociations d’adhésion à Schengen de la
    Roumanie et de la Bulgarie. Avec une forte communauté de ressortissants
    roumains, l’Espagne accorde un soutien particulièrement important à Bucarest
    avec qui, les relations politiques et sociales sont depuis un an et demi sans
    précédent. Le gouvernement de Madrid appuie les efforts que la Roumanie mène
    pour rejoindre l’espace de libre circulation, a affirmé l’ambassadeur espagnol
    à Bucarest, José Antonio Hernández Pérez-Solórzano. Nous pensons que le moment
    est venu pour que la Roumanie voie son objectif s’accomplir. Par conséquent,
    a-t-il ajouté, le commissaire aux Affaires Intérieures, les autorités roumaines
    et les autres partenaires impliqués dans le dossier, cherchent à parvenir à un
    consensus censé permettre à Bucarest d’intégrer la zone de libre circulation.
    La présence de la Roumanie et de la Bulgarie au sein de l’espace Schengen
    représente une garantie pour la sécurité européenne, a encore ajouté son
    Excellence, M. l’ambassadeur.


    Il y a quelques jours, le chef de l’Etat roumain, Klaus
    Iohannis, affirmait que le sujet de l’intégration roumaine à Schengen revenait
    dans des discours informels à plusieurs niveaux. L’Espagne a montré à plusieurs
    reprises sa disponibilité d’inscrire ce sujet à l’agenda de la présidence du
    Conseil, a encore précisé Iohannis. Même si les progrès sont lents, ils
    existent, a conclu le responsable roumain.


    La Commission pour les pétitions du Parlement européen a
    lancé le 26 juin une résolution pour demander au Conseil européen d’approuver
    l’adhésion à la zone de libre circulation de la Roumanie et de la Bulgarie
    avant la fin de l’année. Les deux pays répondent à tous les critères d’adhésion
    et leur rejet provoque un sentiment antieuropéen et des effets négatifs sur
    l’économie et l’environnement. La décision de laisser ces deux pays en dehors
    de l’espace Schengen a des conséquences sur les économies et les populations,
    affirment les eurodéputés. A force d’élargir la zone de libre circulation et
    supprimer les contrôles aux frontières, l’Europe deviendrait plus forte,
    ajoutent-ils. Les membres de la Commission regrettent la décision du 8 décembre
    dernier quand le Conseil a rejeté les demandes d’adhésion de Bucarest et de
    Sofia, « sans une justification juridique légale ». Rappelons-le, en
    décembre 2022, la Roumanie et la Bulgarie se sont vues bloquer leur demande
    d’adhésion, après que l’Autriche et les Pays Bas s’y sont opposés. Le
    chancelier autrichien, Karl Nehammer, a motivé sa décision en invoquant une crise
    des réfugiés dont la plupart, disait-il, seraient arrivés en Autriche via la
    Roumanie et la Bulgarie. Une information démentie par les autorités roumaines.
    Pour leur part, les Pays-Bas affirment appuyer l’intégration de Bucarest, mais
    s’opposer à celle de Sofia. A l’heure où l’on parle, Vienne n’a annoncé aucun changement
    de position.





  • 01.07.2023 (mise à jour)

    01.07.2023 (mise à jour)

    Diplomatie – 40 employés de l’ambassade de Russie à Bucarest, dont 11 diplomates et 29 membres du personnel technique et administratif et leurs familles, ont quitté la Roumanie samedi en fin d’après-midi, à bord d’un avion civil opéré par une compagnie aérienne russe. Selon le ministère des Affaires Etrangères de Bucarest, la décision de la Roumanie de réduire le personnel de la mission diplomatique russe « illustre le niveau actuel des relations bilatérales, dans le contexte du déclenchement par la Russie de la guerre d’agression contre l’Ukraine voisine de la Roumanie ». Rappelons-le, début juin, la diplomatie roumaine a annoncé la Russie qu’elle devrait réduire le nombre de son personnel en Roumanie de 61%. Enfin ce fut la Russie à faire le choix des postes supprimés et des personnes obligées de quitter la Roumanie.

    Emeutes – Le président Emmanuel Macron a été contraint samedi de reporter sa visite d’Etat en Allemagne au lendemain d’une quatrième nuit d’émeutes en France causées par la mort de Nahel, tué par un policier et inhumé loin des caméras dans sa ville de Nanterre, en banlieue parisienne, selon l’AFP. Même si l’intensité des violences a semblé reculer dans la nuit de vendredi à samedi, les 45.000 policiers et gendarmes mobilisés ont procédé à plus de 1.300 interpellations, selon le bilan du ministère français de l’Intérieur. Saisi par une vidéo amateur venue contredire le récit initial livré par les policiers, le tir a bout portant d’un motard et la mort de Nahel, 17 ans, lors d’un contrôle routier ont choqué jusqu’au sommet de l’Etat et embrasé tout le pays. Les transports en commun ont été suspendus pendant la nuit, tout comme la vente de matériaux pyrotechniques et des substances inflammables. Les émeutes les plus violentes ont eu lieu à Marseille, Lyon, Grenoble et à Paris. Le président Emmanuel Macron a accusé les protestataires d’exploiter la mort de l’adolescent et a appelé tous les parents à la responsabilité.

    Bruxelles – La présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, a déclaré que la gestion et la consolidation des frontières de l’Union comptait parmi les principaux éléments dans la lutte contre la migration illégale. La cheffe de la Commission européenne espère que les projets pilote que déroulent la Bulgarie et la Roumaine puissent servir de modèles de bonnes pratiques pour d’autres frontières extérieures de l’Union. Les leaders européens réunis jeudi et vendredi à Bruxelles ont évoqué la gestion de la migration, sans identifier pourtant un accord. La Pologne et la Hongrie s’opposent au pacte qui prévoit la relocation des demandeurs d’asile conformément au principe de la solidarité.

    Ukraine – L’Espagne alloue un nouveau paquet d’aides à l’Ukraine d’une valeur de 55 millions d’euros et promet à Kiev un appui à long terme, annonce le premier ministre espagnol, Pedro Sánchez, dans un discours samedi devant le Législatif ukrainien. Sur ce montant, 51 millions devraient seraient versés à l’Ukraine par le biais de la Banque Mondiale afin de soutenir les PMEs et le reste sera utilisé pour reconstruire les écoles bombardées par la Russie. L’Espagne a assumé ce 1er juillet la présidence de l’Union européenne. Pedro Sánchez a également évoqué l’adhésion de l’Ukraine à l’OTAN, assurant qu’il soutenait la création d’un Conseil Ukraine – OTAN.

    Festival – C’est un weekend bien rempli d’événements à Bucarest, qui accueille ces 1 et 2 juillet le festival international du théâtre de rue « B-fit in the street ! » Après une pause de trois ans, l’événement est de retour dans la Capitale, pour transformer les artères centrales en zones piétonnes, où les spectateurs peuvent suivre des spectacles d’acrobatie et des concerts de musique interactifs. N’y manquent pas non plus les installations sonores, les musiciens de rue, les danseurs, ni les ateliéers créatifs et les activités sportives.

    Météo
    –     Il fait beau ce weekend en Roumanie. Le ciel est variable, plutôt bleu, mais
    quelques pluies isolées sont possibles en montagne. L’instabilité sera au
    rendez-vous sur l’ouest, le sud-ouest et le sud, où des pluies et des orages
    sont possibles. D’ailleurs, les météorologues ont émis une alerte jaune à
    l’instabilité valable à partir de ce soir et jusqu’à demain matin. Les maxima
    dépasseront souvent les 30 degrés.