Radio România Internațional

Tag: UE

  • 01.07.2023

    01.07.2023

    Diplomatie – 40 employés de l’ambassade de Russie à Bucarest et leurs familles, quittent la Roumanie à bord d’un avion civil opéré par une compagnie aérienne russe. Selon le ministère des Affaires Etrangères de Bucarest, la décision de la Roumanie de réduire le personnel de la mission diplomatique russe illustre le niveau actuel des relations bilatérales, dans le contexte du déclenchement par la Russie de la guerre d’agression contre l’Ukraine voisine de la Roumanie. Rappelons-le, début juin, la diplomatie roumaine a annoncé la Russie qu’elle devrait réduire le nombre de son personnel en Roumanie de 61%. Enfin ce fut la Russie à faire le choix des postes supprimés et des personnes obligées de quitter la Roumanie.

    Chişinău – Un ressortissant du Tadjikistan a tué par balles deux personnes vendredi sur l’aéroport de Chişinău, après que celui-ci s’est vu refuser l’accès sur le territoire de l’ancienne république soviétique voisine de la Roumanie. Le chef de la police moldave a déclaré qu’aucune preuve ne signalait le fait que l’homme de 43 ans aurait appartenu à des structures militaires ou paramilitaires étrangères. Le procureur en chef par intérim a affirmé que l’incident faisait toutefois l’objet d’une enquête antiterroriste. L’assaillant s’était emparé de l’arme d’un agent de la police aux frontières pour tuer un policier des garde-frontières et un agent de sécurité, avant de se retrancher dans une pièce de l’aéroport. Les forces spéciales ont finalement capturé l’homme, qui a été blessé. Il est actuellement hospitalisé. Les vols et l’activité commerciale sur l’aéroport de Chişinău ont été temporairement suspendus.

    Navire – Les chantiers navals Severnav de Drobeta-Turnu Severin (sud-ouest de la Roumanie) a lancé, vendredi, le premier navire entièrement équipé après une pause de pas moins de 12 ans. Le cargo baptisé « Napoléon » a été construit pour un client roumain. Il s’agit d’un navire doté de technologies et d’équipements de dernière génération, dédié au transport fluvial de produits pétroliers – essence, diesel etc. Ces chantiers riverains du Danube ont une histoire de quelque 170 ans et leur objectif est de relancer la construction de navires. Cette année, Severnav devrait lancer au moins neuf autres navires pour le marché roumain, mais aussi pour des clients d’Europe de l’ouest.

    Paris – La France a adopté des mesures de sécurité extraordinaires. La police a arrêté la nuit dernière plus de 1 300 personnes à travers le pays, sur fond d’émeutes provoquées par la mort mardi à Nanterre de Nahem, un adolescent, tué par la police lors d’un contrôle routier. Les autorités ont déployé des blindés de la Gendarmerie et pas moins de 45 000 policiers et gendarmes. Les transports en commun ont été suspendus pendant la nuit, tout comme la vente de matériaux pyrotechniques et des substances inflammables. Le président Emmanuel Macron a appelé tous les parents a la responsabilité en critiquant l’instrumentalisation de la mort de Nahel et demandant aux réseaux sociaux le retrait de contenus et l’identification de leurs utilisateurs. Le policier de 38 ans, auteur du coup de feu, a été mis en examen pour homicide volontaire et placé en détention provisoire jeudi après-midi.

    Météo – Il fait chaud aujourd’hui en Roumanie. Le ciel est variable, plutôt bleu, mais quelques pluies isolées sont possibles durant l’après-midi en montagne. L’instabilité sera au rendez-vous sur l’ouest, le sud-ouest et le sud, où des pluies et des orages sont possibles. D’ailleurs, les météorologues ont émis une alerte jaune à l’instabilité valable à partir de ce soir et jusqu’à demain matin. Les maxima vont de 26 à 34 degrés.

    Bruxelles – La présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, a déclaré que la gestion et la consolidation des frontières de l’Union comptait parmi les principaux éléments dans la lutte contre la migration illégale. La cheffe de la Commission européenne espère que les projets pilote que déroulent la Bulgarie et la Roumaine puissent servir de modèles de bonnes pratiques pour d’autres frontières extérieures de l’Union. Les leaders européens réunis jeudi et vendredi à Bruxelles ont évoqué la gestion de la migration, sans identifier pourtant un accord. La Pologne et la Hongrie s’opposent au pacte qui prévoit la relocation des demandeurs d’asile conformément au principe de la solidarité.

    Festival – C’est un weekend bien rempli d’événements à Bucarest, qui accueille ces 1 et 2 juillet le festival international du théâtre de rue « B-fit in the street ! » Après une pause de trois ans, l’événement est de retour dans la Capitale, pour transformer les artères centrales en zones piétonnes, où les spectateurs peuvent suivre des spectacles d’acrobatie et des concerts de musique interactifs. N’y manquent pas non plus les installations sonores, les musiciens de rue, les danseurs, ni les ateliers créatifs et les activités sportives.

  • Un soutien européen accordé à Kiev et Chisinau

    Un soutien européen accordé à Kiev et Chisinau

    Les structures européennes et euroatlantiques
    continueront à soutenir l’Ukraine, a déclaré le chef de l’Etat roumain, Klaus
    Iohannis, présent au Conseil européen de Bruxelles. Et le responsable roumain d’ajouter
    que l’appui européen devrait concerner la République de Moldova aussi, un pays
    sévèrement impacté par l’invasion russe de son voisin. Il est vital aussi bien
    pour l’Ukraine, que pour les pays membres de l’UE et de l’OTAN de préserver
    leur unité et leur solidarité. Pour cela, il faut que nous offrions un appui
    permanent et inconditionnel aux Ukrainiens, a affirmé Klaus Iohannis. Je pense
    qu’il est évident pour tout le monde que nous devons unir nos efforts et faire
    de notre mieux pour arrêter la guerre en Russie. Pour aider Kiev, il faut le soutenir
    dans ses efforts d’adhérer à l’UE a ajouté le président roumain, avant de
    conclure qu’il était extrêmement important d’aider tous ceux que cette guerre
    fait souffrir et qui ont besoin d’une nouvelle chance. Je ne pense pas
    seulement au peuple ukrainien, mais aussi à celui moldave qui a besoin de notre
    soutien pour accroître sa résilience et rejoindre la communauté européenne.


    Voisine des deux Etats ex soviétiques dont
    elle soutien le parcours européen, la Roumanie a donné un coup de main dès les
    premiers moments de l’invasion russe de l’Ukraine, le 24 février 2022. Plus de
    4,5 millions de réfugiés ukrainiens ont transité depuis le territoire roumain
    pour fuir la guerre. Par ailleurs, sans l’appui de Bucarest, la République de
    Moldova n’aurait jamais pu surmonter sa crise énergétique.

    Selon les sondages
    les plus récents, la plupart des Moldaves se disent en faveur de l’adhésion
    européenne de leur pays. Presque 60% des personnes questionnées voudraient
    rejoindre l’UE, tandis que seulement 37% des répondeurs seraient en faveur d’une
    intégration au sein de l’Union économique eurasiatique contrôlée par Moscou,
    selon une enquête citée par Radio Chisinau. La même source précise que 33,4%
    des Moldaves soutiennent l’adhésion de leur pays à l’OTAN. Par ailleurs, la
    cheffe de l’Etat, la pro-occidentale, Maia Sandu, reste la figure la plus
    populaire dans son pays, tandis que son parti reste en première position dans
    les intentions de vote, si des élections législatives anticipées avaient lieu
    ces jours-ci. Si un scrutin présidentiel avait lieu ce vendredi, Maia Sandu le
    remporterait avec 38% des voix, suivi par l’ancien président, le socialiste et
    philorusse, Igor Dodon, 14,2% et le maire de Chisinau, Ion Ceban, 6,2%.
    Considéré comme le principal vecteur des intérêts russes en République de
    Moldova, Ilan Sor, condamné dans un dossier pénal et actuellement en cavale, ne
    serait crédité que de 2,5% des votes. 43,5% des Moldaves ont affirmé ne faire
    confiance à aucune personnalité politique. En cas de scrutin parlementaire, le
    parti de Maia Sandu, Action et Solidarité remporterait 44,3% des mandats, le
    Bloc des Socialistes et des Communistes pro-Moscou, 21,5% et le parti populiste
    de Sor, récemment dissolu, 13,6%.



  • Comisia Europeană şi-a prezentat strategia de abordare a schimbărilor climatice

    Comisia Europeană şi-a prezentat strategia de abordare a schimbărilor climatice

    Schimbările climatice și degradarea mediului afectează deja securitatea producției alimentare, prin reducerea recoltelor de porumb, orez și grâu în principalele țări producătoare, arată Comisia Europeană.

    De asemenea, producția nesustenabilă de alimente determină degradarea mediului și deficitul de apă. Până în 2050, se estimează că peste un miliard de persoane vor avea un acces insuficient la apă, că degradarea solului ar putea ajunge la 90 %, iar cererea de alimente ar putea crește cu 60 de procente. Aceste fenomene devin deja instrumente în mâna rețelelor de criminalitate organizată, a regimurilor corupte sau autoritare și a altor actori care comit infracțiuni ecologice. Acestea din urmă au devenit, de altfel, al patrulea sector al criminalității la nivel mondial, accelerând și mai mult criza de mediu, inclusiv prin exploatarea incorectă a resurselor naturale.

    Creșterea temperaturilor și a nivelului mării, deșertificarea, deficitul de apă, amenințările asupra biodiversității, poluarea și contaminarea mediului reprezintă o amenințare la adresa sănătății și a bunăstării oamenilor și pot duce la intensificarea strămutărilor a mișcărilor migratorii, a pandemiilor, a revoltelor populației, a instabilității și chiar și a conflictelor. Noile amenințări au determinat executivul comunitar să își actualizeze politicile de combatere a acestor fenomene globale, stabilind patru priorități:

    – Consolidarea planificării, a procesului decizional și a punerii în aplicare, printr-o analiză bazată pe dovezi a legăturii dintre climă și securitate;
    – Operaționalizarea răspunsului Uniunii Europene la provocările de mediu prin integrarea legăturii dintre climă și securitate în analizele conflictelor regionale și naționale;
    – Adaptarea la schimbările climatice și la procesul de atenuare a acestora a operațiunilor și infrastructurii civile și militare ale statelor membre pentru a reduce costurile și amprenta de carbon;
    – Consolidarea parteneriatelor internaționale cu NATO, în conformitate cu agenda europeană privind schimbările climatice și mediul.

    Pentru a concretiza aceste priorități, Uniunea Europeană va pune în aplicare aproximativ 30 de acțiuni, printre care: crearea unui centru de date și de analiză privind securitatea climatică și a mediului; detașarea de consilieri pe probleme de mediu în misiunile și operațiile din cadrul politicii de securitate și apărare comune; crearea de platforme de formare la nivel național și la nivelul Uniunii, efectuarea de analize și studii aprofundate ale politicilor și acțiunilor conexe, în special în zonele geografice vulnerabile, cum ar fi Sahel sau Arctica.


  • 29.06.2023

    29.06.2023

    Conseil – Coup d’envoi aujourd’hui, à Bruxelles, du
    sommet de l’UE. Deux jours durant, les participants se pencheront sur de
    nombreux sujets dont un bilan de la présidence suédoise avant le début de celle
    espagnole. Toujours à l’agenda de la réunion à laquelle participe aussi le
    président roumain, Klaus Iohannis, la situation en Ukraine, le soutien européen
    accordé à Kiev, la sécurité économique et la migration. Selon le correspondant
    Radio Roumanie sur place, le Conseil débutera par une discussion avec le
    secrétaire général de l’Alliance, Jens Stoltenberg, au sujet de l’Ukraine, des
    livraisons d’armement et du prochain sommet de Vilnius. Volodimir Zelenski
    aura, lui aussi, une intervention. D’autres sujets tels la compétitivité, la
    numérisation et la sécurité domineront les pourparlers.














    Etats-Unis – Les Etats-Unis et la Roumanie ont agi et
    continuent à agir d’une manière censée appuyer l’Ukraine et les autres
    partenaires vulnérables de la région de la mer Noire. C’est ce qu’a déclaré le
    chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, lors d’une réception offerte mercredi
    soir par l’ambassade américaine à Bucarest, à l’occasion de la Fête nationale
    des Etats-Unis. Et Mme. l’ambassadrice, Kathleen Kavalec de déclarer que les
    deux pays partagent des valeurs communes qui renforcent leur partenariat face à
    l’attaque illégale et terrible menée par la Russie en Ukraine.




    Santé – Les responsables des syndicaux de la Santé ont annoncé
    des majorations salariales à partir du 1 août pour toutes les catégories
    salariales du domaine. Lors d’une entrevue mercredi, avec le premier ministre,
    Marcel Ciolacu, les syndicalistes ont décidé du contenu du décret d’urgence au
    terme duquel, les professionnels de la santé se verront majorer les revenus.
    Parallèlement, le gel des embauches dans le domaine sanitaire prendra fin. Par
    conséquent, 4000 nouveaux postes dans le domaine sanitaire seront offerts dans
    un premier temps aux concours de recrutement, suivie par 10000 autres dans les
    mois à venir. Toutes ces nouvelles dispositions seront votées par le
    Gouvernement avant la fin de la semaine. Si les syndicalistes n’obtenaient pas
    une réponse positive à leurs revendications, ils seraient entrés en grève
    générale.












    Hélicoptères – Un centre pour des opérations de révision, maintenance
    et réparation des hélicoptères Black Hawk sera ouvert prochainement à Bacau,
    dans l’est de la Roumanie, suite à un partenariat entre le constructeur
    américain de l’aéronautique et de l’aérospatiale Lockheed Martin et le
    fabriquant roumain Aerostar. Le centre deviendra opérationnel après l’arrivée
    en Roumanie, dans le courant de cette année, de sept hélicoptères S-70 Black
    Hawk. Le vice-président chargé des affaires internationales de la compagnie,
    Ray Piselli a déclaré que le centre de Bacau contribuera à la création de
    nouveaux emplois en Roumanie, tout en permettant une baisse des coûts de
    fabrication.


    Retraite – Les représentants des magistrats de Roumanie se
    réunissent jeudi pour décider s’ils contestent oui ou non auprès de la Cour
    constitutionnelle le projet de réforme des régimes spéciaux de retraite,
    adoptée mercredi par le Parlement. Les magistrats se disent mécontents de se
    voir diminuer la pension et repousser l’âge de départ à la retraite. Le premier
    ministre, Marcel Ciolacu, a annoncé que si des éléments non constitutionnels
    sont dénichés par les juges de la Cour, le Parlement sera convoqué en session
    extraordinaire. La réforme des pensions de retraite figure parmi les jalons du
    Plan national de relance et de résilience.
















    Taxe – A partir de 2026, la taxe pour l’utilisation du réseau
    des routes nationales de Roumanie, appelée rovignette, sera calculée en
    fonction du degré de pollution de la voiture ou, dans le cas des poids lourds,
    en fonction des distances parcourues. Approuvée par la Chambre des députés, la
    nouvelle loi prévoit que les chauffeurs puissent acheter la vignette pour une
    période d’un jour, de dix jours, de trente jours, de soixante jours ou d’un an.
    Les véhicules des Ministères de l’Intérieur et de la Défense, tout comme ceux des
    Services de renseignement et de la Protection seront exonérés du paiement de
    cette taxe. Les personnes handicapées non plus, ne devront pas payer la
    rovignette. La nouvelle méthode de calcul de cette taxe est prévue par le Plan
    National de Relance et de Résilience.


    Examens – Les élèves en Terminale appartenant aux minorités
    nationales de Roumanie passent aujourd’hui l’épreuve de langue et de
    littérature maternelle du Bacalauréat roumain. C’est la dernière épreuve de Bac
    après celles de langue et de littérature roumaine, de Maths et de spécialité.
    Les premiers résultats seront affichés le 3 juillet et ceux finals le 7. Par
    ailleurs, 76% des collégiens roumains ayant passé le Brevet de collège ont
    obtenu des moyennes censées leur assurer l’inscription au lycée.




    Météo – Les
    températures sont à la hausse en ce jeudi, tout en restant inférieures à la
    moyenne saisonnière du mois de juin. Des nuages et de belles éclaircies
    alternent dans le ciel roumain, tandis que des averses tombent sur les régions
    de montagne et sur celles centrales et septentrionales. Le vent souffle
    légèrement sur l’ensemble du territoire et plus fort en altitude et dans les
    régions du nord-est, sud-est et centre. Les températures vont ce jeudi de 20 à
    29 degrés. 23 degrés à midi, à Bucarest.

  • Jurnal românesc – 28.06.2023

    Jurnal românesc – 28.06.2023

    Secretarul de stat
    pentru afaceri globale şi strategii diplomatice Traian Hristea i-a primit,
    marţi, la București, pe deputaţii Katrin Budde şi Thomas Hacker din Parlamentul
    Germaniei. Vizita acestora a evidenţiat interesul părţilor pentru consolidarea
    relaţiilor româno-germane la nivel bilateral şi în cadrul Uniunii Europene şi
    NATO. Convorbirile au reflectat nivelul foarte ridicat al cooperării în plan
    politico-diplomatic, parlamentar, economic și sectorial. Secretarul de stat
    Traian Hristea a evidenţiat legătura puternică pe care comunitatea românească
    din Germania şi comunitatea etnicilor germani din România o creează în
    relaţiile dintre cele două state. Tot marți, deputaţii Katrin Budde şi Thomas
    Hackerau avut o întrevedere
    cu preşedintele Comisiei pentru afaceri europenedin Camera Deputaţilor, Ştefan Muşoiu, în cadrul
    căreia au reiterat sprijinul Germaniei pentru intrarea României în spaţiul Schengen.




    Ministrul de Externe,
    Luminiţa Odobescu, a avut o convorbire telefonică cu omologul din Israel, Eli
    Cohen. Acesta i-a adresat felicitări pentru recenta preluare a portofoliului şi
    a exprimat aprecierea sa deosebită pentru relaţia cu România, comunicând
    întreaga deschidere a Statului Israel, dar şi a sa personală pentru
    aprofundarea şi extinderea relaţiei bilaterale. La rândul său, Luminiţa
    Odobescu și-a exprimat întreaga disponibilitate de a lucra cu omologul
    israelian în vederea consolidării parteneriatului româno-israelian, care
    aniversează, în acest an, 75 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte.




    În cadrul unei vizite
    de lucru la finalul săptămânii trecute în Franța, preşedintele Comisiei pentru
    românii de pretutindeni din Senatul României, Claudiu Târziu, a participat la
    Sfânta Liturghie şi s-a întâlnit cu enoriaşii prezenţi la Catedrala Mitropolitană
    Ortodoxă Română din Paris. La finalul slujbei de duminică, senatorul a purtat discuţii
    cu numeroşi credincioşi, interesaţi de noutăţile din societatea românească.
    Preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni s-a mai întâlnit cu
    coordonatoarea Simona Junescu şi cu reprezentanţi ai Secţiei Consulare,
    întrevedere în cadrul căreia au fost abordate chestiuni specifice care îi
    privesc pe românii aflaţi în spaţiul francez, dar şi problema stringentă a
    ‘intermediarilor’ care îi induc în eroare şi profită de buna-credinţă a celor care
    au nevoie de anumite servicii consulare. Cu acest prilej, Claudiu Târziu a
    reafirmat importanţa punerii în aplicare a unei strategii naţionale în
    beneficiul românilor de dincolo de graniţe.




    Vineri, în Aeroportul
    Internaţional ‘Henri Coandă’ din București, va fi inaugurat Salonul ‘MADRIGAL
    60’. Evenimentul va avea loc de la ora 11,00, în zona de legătură dintre
    terminalele Plecări şi Sosiri şi va fi urmat de un recital susţinut de Corul
    Madrigal, dirijat de Anna Ungureanu. Salonul este decorat în maniera unei săli
    de spectacole în miniatură, în stil baroc, unde călătorii aflaţi în tranzit se
    pot delecta cu atmosfera specifică concertelor Corului Madrigal şi se pot
    destinde ascultând muzica interpretată de celebrul ansamblu. Evenimentul se
    înscrie în programul ‘MADRIGAL 60’, care marchează 60 de ani de activitate
    neîntreruptă şi diplomaţie prin cultură ale Corului.


  • Thierry Breton în California – discuţii cu giganţii internetului

    Thierry Breton în California – discuţii cu giganţii internetului

    Trebuie spus înainte de toate că legislația pe care trebuie să o respecte Twitter, alături de toți giganții internetului, este cuprinsă în Regulamentul privind serviciile digitale și va intra în vigoare în Uniunea Europeană din 25 august.

    Noile reguli înlocuiesc o veche directivă europeană și sunt mai aspre în ceea ce privește moderarea conținutului pentru evitarea dezinformării. Mai exact, conform legii privind serviciile digitale, marile companii de tehnologie sunt obligate să pună la punct sisteme solide de moderare a conţinutului pentru a se asigura că pot elimina rapid materialele ilegale, cum ar fi discursurile instigatoare la ură, incitarea la terorism şi abuzul sexual asupra copiilor.

    În lipsa acestor sisteme, firmele pot fi amendate cu până la 6 la sută din veniturile anuale globale.

    În timpul vizitei la San Francisco a comisarului european pentru piață internă, Twitter a fost de acord ca specialiști ai Uniunii să realizeze chiar din sediul său un așa numit test de stres.

    Responsabilii europeni au verificat modul în care rețeaua de socializare monitorizează mesajele de propagandă sau știrile false.

    Thierry Breton a felicitat compania pentru că s-a supus acestor teste. Când vine vorba de infracțiuni online, nu pot fi jumătăți de măsură. Platformele foarte mari trebuie să aibă pregătite măsuri de control intern și resursele necesare pentru a respecta noile reguli europene, a declarat Thierry Breton.

    Dar ce înseamnă platformele foarte mari? Este vorba de acele rețele cu peste 45 de milioane de utilizatori pe lună, care fac obiectul noii legislații care intră în vigoare din 25 august.

    Până în prezent, 44 de companii, printre care Google și Facebook, s-au angajat să respecte un cod de practici pus la dispoziție de Uniune pentru a se pregăti pentru respectarea noii legislații. Însă Twitter renunțase la acest angajament voluntar acum câteva săptămâni.

    Thierry Breton a spus că acceptarea testelor este un semnal pozitiv, dar a ținut să adauge că Twitter mai are de lucrat.

    Verificări vor avea loc luna viitoare și la sediul platformei Tik Tok, care, scrie France Presse, aparține unei companii chineze și despre care se spune că ar fi apropiată de regimul comunist de la Beijing.


  • Indicațiile geografice ale Uniunii Europene pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole

    Indicațiile geografice ale Uniunii Europene pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole

    Indicațiile geografice pot avea
    un rol important în ceea ce privește sustenabilitatea, inclusiv în economia circulară,
    ceea ce le-ar putea spori valoarea de patrimoniu și, astfel, le-ar putea crește
    ponderea în cadrul politicilor naționale și regionale în sensul îndeplinirii
    obiectivelor Pactului verde european. De aceea, în Parlamentul European au fost
    dezbătute mai multe amendamente la Regulamentul Uniunii Europene privind
    indicațiile geografice pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole. Cu
    această ocazie, Janusz Wojciechowski, Comisarul European pentru Agricultură și
    Dezvoltare Rurală, a prezentat punctele de vedere ale Comisiei în legătură cu
    aceste amendamente.


    Aș dori să evidențiez
    trei elemente majore de îngrijorare pentru Comisie. În primul rând,
    amendamentele propuse de Parlament reduc considerabil rolul Oficiului de
    Proprietate Intelectuală a Uniunii Europene, limitându-l la anumite sarcini de
    suport de natură administrativă. În comparație cu situația actuală, acest lucru
    ar putea afecta negativ eficiența procesului de înregistrare. O a doua
    îngrijorare majoră pentru Comisie sunt amendamentele făcute în legătură cu
    sectorul vinicol, care duplică prevederi în două acte normative – Regulamentul
    Indicaţii Geografice și Regulamentul Organizarea Comună a Pieţelor. Acest lucru
    ar submina obiectivul propunerii de a avea un set comun de reguli privind
    procedurile și protecția pentru toate cele trei sectoare: vin, băuturi
    spirtoase și produse agricole. În al treilea rând, și în final, permiteți-mi să
    adaug și o observație critică cu privire la reintroducerea cerinței conform
    căreia Comisia trebuie să efectueze audituri asupra sistemului Indicaţii
    Geografice în vigoare, în statele membre. Acestea sunt în cele din urmă
    responsabilitatea acestora.


    Obiectivul Comisiei Europene este
    să se asigure că poate continua cooperarea în mod eficient cu Oficiul Uniunii Europene
    pentru Proprietate Intelectuală, inclusiv în domenii precum Indicaţiile
    Geografice pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole.


  • Comisia Europeană ia măsuri pentru combaterea abuzurilor fiscale

    Comisia Europeană ia măsuri pentru combaterea abuzurilor fiscale

    Comisia Europeană este decisă să promoveze o impozitare mai echitabilă, să combată frauda fiscală și să sprijine investițiile transfrontaliere în întreaga Uniune. Toate acestea, prin îmbunătățirea procedurilor privind impozitul reținut la sursă.

    Acest tip de impozit se referă la situația în care un investitor rezident într-un stat membru al UE este obligat să plătească impozit pe dobânzile sau dividendele obținute într-un alt stat membru. În această situație se regăsesc, adesea, investitorii transfrontalieri.

    Astfel, mai multe state membre ale Uniunii Europene au semnat convenții care sa evite impozitarea de două ori a aceleiași persoane sau societăți. Datorită acestor convenții, investitorii transfrontalieri pot depune o cerere de rambursare pentru orice impozit excedentar plătit în alt stat membru.

    Măsurile propuse acum două zile vor ușura viața investitorilor, a intermediarilor financiari și a autorităților fiscale naționale.

    Astfel, apare certificatul comun de rezidență fiscală digitală la nivelul întregii Uniuni Europene, careva face ca procedurile de reducere a impozitului reținut la sursă să fie mai rapide și mai eficiente. De exemplu, investitorii vor avea nevoie de un singur certificat pentru a solicita mai multe rambursări în cursul aceluiași an calendaristic.

    Apar și două proceduri accelerate,care completează procedura standard de rambursare existentă.Se estimează că acestea le vor permite investitorilor să economisească aproximativ 5,17 miliarde EUR pe an.

    A treia măsură se referă la obligația de raportare standardizată, care va permite administrațiilor fiscale să detecteze potențialele abuzuri.

    Intermediarii financiari certificați vor avea obligația să raporteze plata dividendelor sau a dobânzilor către administrația fiscală relevantă, astfel încât aceasta să poată urmări tranzacția.

    Marii intermediari financiari din UE vor fi obligați să se înscrie într-un registru național.

    Propunerile vor ajuta la garantarea faptului că investitorii transfrontalieri nu sunt impozitați, oferind astfel un impuls atât de necesar piețelor europene de capital, spune Paolo Gentiloni, comisar pentru economie.


  • UE progresează în negocierile cu SUA legate de Acordul privind minereurile critice

    UE progresează în negocierile cu SUA legate de Acordul privind minereurile critice

    Încheierea unui acord privind minereurile critice între Uniunea Europeană şi Statele Unite va garanta faptul că blocul comunitar va beneficia de un statut similar celui al partenerilor americanilor din cadrul acordurilor de liber schimb conform Legii americane privind reducerea inflaţiei. În acest nou context, firmele europene vor putea să concureze în condiţii echitabile pe piaţa Statelor Unite cu competitorii de acolo şi din ţări terţe, precum Chile, Coreea de Sud şi Japonia. În acelaşi timp, un acord privind minereurile critice va stimula capacităţile de producţie ale Uniunii Europene în sectoarele industriale de importanţă strategică. Stipularea unor dispoziţii solide în materie de mediu şi de forţă de muncă va contribui la asigurarea unei aprovizionări mai bune cu materii prime critice obţinute în mod sustenabil – explică Executivul comunitar într-un comunicat.

    În plus, acordul va contribui la consolidarea propunerii Comisiei referitoare la Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete şi la Actul european privind materiile prime critice, care vizează extinderea producţiei de tehnologii esenţiale neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon.

    Odată ce vor fi adoptate de Consiliu, autorizarea şi directivele însoţitoare vor permite Comisiei să negocieze un acord care să conţină dispoziţii privind facilitarea comerţului, astfel încât materiile prime critice extrase sau prelucrate în Uniunea Europeană să poată fi utilizate în vehicule eligibile pentru subvenţiile sub formă de credite pentru vehicule nepoluante acordate de Statele Unite.

    Amintim că, anul trecut, Statele Unite au adoptat Legea privind reducerea inflaţiei, introducând creditul pentru vehicule nepoluante. Acesta este o subvenţie acordată sub forma unui credit fiscal pentru achiziţionarea de vehicule pe baterii sau pile de combustie care îndeplinesc anumite condiţii. Pentru a beneficia de subvenţia integrală, un vehicul trebuie, printre altele, să fie echipat cu o baterie care are cel puţin o parte din conţinutul său mineral critic fie reciclat în America de Nord, fie extras şi prelucrat acolo sau într-o ţară cu care Statele Unite au încheiat un acord de liber schimb sau unul privind minereurile critice. Fără un asemenea acord, firmele din Uniunea Europeană riscă să fie excluse din lanţurile de aprovizionare cu maşini din Statele Unite, iar posibilităţile lor de export, reduse.


  • Preşedinta CE, într-un turneu în America Latină pentru a impulsiona legăturile “neglijate”

    Preşedinta CE, într-un turneu în America Latină pentru a impulsiona legăturile “neglijate”

    Brazilia, Argentina, Chile şi Mexic sunt ţările unde şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut programate întrevederi la cel mai înalt nivel. La rândul său, Bruxelles-ul va găzdui peste 30 de lideri din America Latină şi Caraibe la un summit programat pentru 17 şi 18 iulie şi văzut ca o rampă de lansare pentru noua sa agendă cu această regiune. Săptămâna trecută, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell deplângea faptul că parteneriatul cu ţările din acest colţ al lumii a fost considerat uneori ca de la sine înţeles sau chiar neglijat, necesitând să fie relansat cu parteneri la alegere.

    Acordul încheiat în 2019 cu blocul Mercosur, format din Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay, dar suspendat în mare parte din cauza preocupărilor legate de defrişările din Amazonia, figurează printre priorităţi pe agenda turneului şefei executivului european. De altfel, aceasta a anunţat deja intenţia Uniunii Europene de a contribui cu 20 de milioane de euro la Fondul pentru Amazonia, creat în 2008 pentru a conserva partea braziliană a celei mai mari păduri tropicale din lume.

    Uniunea Europeană se aşteaptă ca Mercosur să răspundă în curând la propunerea sa de a include în acord angajamente privind sustenabilitatea şi schimbările climatice. Însă, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a afirmat că neîncrederea nu poate ghida acordul comercial dintre Uniune şi ţările Mercosur şi a deplâns exigenţele privind mediul ale europenilor. Între parteneri strategici trebuie să existe încredere reciprocă, şi nu neîncredere şi sancţiuni – a declarat Lula da Silva într-o conferinţă de presă comună cu Ursula von der Leyen. De altfel, aceasta a încercat să promoveze şi o actualizare a pactului comercial Uniunea Europeană-Mexic, pe care cele două părţi l-au convenit în 2018.

    Un alt accent a fost pus pe dorinţa Uniunea Europeană de a stabili parteneriate cu o serie de ţări din regiune în ceea ce priveşte materiile prime esenţiale. Uniunea are un acord comercial cu Chile, care ar putea oferi companiilor europene un acces mai bun la litiul şi la cuprul din această ţară. Iar în Argentina a fost avansată o propunere vizând explorarea rezervelor de petrol şi gaze de şist din Vaca Muerta de către investitorii europeni.


  • Organismul de etică al UE: CE propune crearea unor standarde de etică comune

    Organismul de etică al UE: CE propune crearea unor standarde de etică comune

    Standardele pe care organismal european de etică le va impune vor viza mai multe categorii de situaţii precum:


    -acceptarea de cadouri, servicii din domeniul ospitalității și călătorii oferite de terți standardele se vor aplica, de asemenea, în cazul acceptării de trofee, decorații, premii sau onorarii

    -măsuri de condiționalitate și transparență, în special pentru reuniunile cu reprezentanți ai unor grupuri de interese

    -dobânzile și activele care trebuie declarate, cu stabilirea categoriilor, precum și procedurile aplicate pentru verificarea respectivelor declarații

    -activitățile auxiliare sau externe, pentru a se garanta faptul că nu sunt compromise disponibilitatea și independența membrilor

    -activitățile pe care foștii membri le desfășoară după încheierea mandatului, stabilindu-se condițiile și asigurarea transparenței

    -fiecare instituție va trebui să facă public modul în care aplică standardele.

    Noul organism va urmări să elaborareze standarde comune minime aplicabile membrilor instituțiilor și organismelor UE, dar fiecare instituție va rămâne liberă să introducă norme interne și mai stricte, dacă va considera necesar, precizează Comisia Europeană.

    Instituţia care va veghea la respectarea normelor de etică în instituţiile europene nu se va ocupa de investigații specifice și nici nu se va implica în cele ale organismelor existente recunoscute. În temeiul tratatelor, aceasta este responsabilitatea Parchetului European, precum și a autorităților polițienești și judiciare naționale, în ceea ce privește cauzele penale care afectează interesele financiare ale Uniunii. Iar Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) este responsabil pentru nereguli și încălcări ale obligațiilor profesionale. Comisia va invita toate instituțiile și organismele consultative să se reunească la Bruxelles, pe 3 iulie, pentru a începe dialogul și negocierile interinstituționale.


  • Zona Euro, tru recesiune tehnică

    Zona Euro, tru recesiune tehnică



    Economia zonăllei euro s-apridună emu tru primul trimestru ditu 2023 emu şi tru sonea di trimestru ditu 2022, dimăndă, gioi, Oficiul european di statistică, Eurostat. Tehnic, aesta nsimneadză intrarea tru recesiune tră economiile a statelor ditu UE cari au adoptată moneda unică. Iniţial, Eurostat avea dimăndată ună dănăseari tru sonea di trimestru ditu 2022 comparativ cu trimestrul precedentu şi ună creaştire di 0,1% tru primlu trimestru ditu 2023. Li revizui, ama, ţifrele, iar aestea spunu scăderi ale PIB-ului zonei Euro cu 0,1% tru dauli trimestre. Di altă parte, economia Uniunii şi a zonei euro nregistrară ună creaştire di 1% tru primul trimestru ditu 2023, comparativ cu idyea perioada ditu 2022. Pi protili locuri tru ti mutreasti avansul Produsului Intern Brut suntu Spania, Cipru si Malta, tuti cu pisti 3 procente, deapoa yini România, cu 2,8%. Diclinuri cabaia mari avură Estonia, Lituania şi Ungaria. Pi baza a datelor ajustate sezonier, PIB-ul UE şi a zonăllei euro eara cu 2,9% şi, respectiv, cu 2,2% pisti nivelu nregistrat tru trimestrul patru ditu 2019, atelu ditu soni ninti di pandimie.


    Dimi, economia zonei euro intră tru recesiune tru protlli trei mesi a alustui an, kiro tu cari UE u evită recesiunea. Tru UE, nai ma marea creastire economică tru primul trimestru ditu 2023, comparativ cu treilli meşlli di ma ninti, s-nregistră tru Polonia, Luxemburg şi Portugalia, iara nai ma semnificativ diclin tru Irlanda, Lituania şi Ţările di Nghiosu. România nregistră ună creaştire di 0,1% tru primul trimestru ditu 2023, comparativ cu precedentele trei meşi, cându PIB-ul avu un avans di 1%. Revizuirea semnificativă operată di Eurostat s’exighiseasti prota pritu năili date mutrinda evoluţia ali Germanie, motorlu economic principal ali Europă, cari spuni că aesta intră tu arada a llei tru recesiune la ahurhita anlui 2023, di itia a dificultăţilor nregistrate di sectorul industrial. Suntu seamni di ntribari şi tu ligătură cu perspectivele tră tut anlu 2023. La giumitatea a meslui mai, Comisia Europeană miza pi ună creştere di 1,1% tru 2023, tră ateali 20 di state cari fac parti ditu zona euro. Tora, ama, aestă ţifră pare una optimistă, lugursi economistul a unei importante bănţă di pe continent, cari prognozeadză ună creştere di maş 0,5% tră tut anlu.


    Uidisitu cu Charlotte di Montpellier, economia europeană easti tru ună fază di stagnare şi tricu cu greu iarna di itia a şoclui energetic. Acă cotaţiile la gaze şi petrol scădzură tru meslli ditu soni, explozia di anul tricut a păhadzloru avu un impact important ti pistipsearea a nicukiratiloru, cari ş-ñicurară consumul. Economia europeană easti zñiipsită şi di creastirea a tocurloru di referinţă di către Banca Centrală Europeană, misură cari ñîcureadză căftarea di mpărmuturi şi dănăsescu investiţiile, maxus tru sectorul imobiliar, antrenânda ună scădeari a activitatillei tru construcţii. Dănăsearea economică constatată tru SUA şi revenirea sum aştiptări tru China zñiipsescu şi eale, exporturli europene.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Pactul pentru competenţe al Uniunii se bucură de succes

    Pactul pentru competenţe al Uniunii se bucură de succes

    Pactul pentru competenţe al Uniunii Europene este o poveste de succes, crede executivul comunitar. În cei mai bine de doi ani şi jumătate de la lansare, două milioane de persoane au beneficiat de activități de perfecționare și recalificare profesională.



    În Irlanda există o Academie de leadership. La Lisabona, în Portugalia, este în plină desfăşurare proiectul unui aşa numit pașaport al competențelor digitale”. În Cipru, un centru cultural găzduieşte în afara orelor de program o serie de proiecte care le oferă oportunități de dezvoltare grupurilor vulnerabile, cum ar fi migranţii, persoanele în vârstă sau cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Federația europeană a asociațiilor de ghizi turistici organizează ateliere de lucru pentru toţi cei vor să facă această meserie. Sunt doar câteva exemple de proiecte începute graţie Pactului pentru Competențe, lansat de Comisia Europeană în noiembrie 2020.



    Totul pleacă de la o realitate descrisă de statisticile oficiale: mai bine de trei sferturi din întreprinderile din spaţiul comunitar au probleme în a găsi muncitori calificaţi, iar Uniunea are nevoie de 20 de milioane de noi specialiști IT până în 2030.



    “În Europa avem în momentul de faţă una dintre cele mai puternice pieţe ale muncii din ultimele decenii. Cu toate acestea ducem lipsă de specialişti”, a atras atenţia anul trecut preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Şi tot ea a spus:



    “Sunt antreprenori care au proiecte şi vise măreţe. Sunt companii care au programe ambiţioase de eliminare a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar care pur şi simplu nu găsesc profesionişti cu care să le pună în aplicare”.



    Pactul pentru competențe este, de altfel, o modalitate prin care Comisia Europeană vrea să ajute întreprinderile şi muncitorii să se pregătească pentru tranziția către o economie verde şi digitală. Prin crearea unui forum în care toți partenerii să poată discuta despre nevoile actuale şi viitoare de competenţe şi să poată stabili parteneriate, pactul îşi propune să contribuie la corelarea ofertei şi a cererii de talente din Europa.



    Ţinta este ca, până în 2030, peste 60 la sută din adulții din Uniune să participe la cursuri de calificare în diverse meserii în fiecare an. Statele membre pot utiliza fondurile comunitare pentru a investi în recalificarea și perfecționarea forței de muncă, pe lângă educația și formarea profesională inițială. Mai trebuie spus că 2023 este chiar Anul European al Competenţelor, iar până acum, în cadrul Pactului, au avut loc peste 15 mii de programe de formare şi au fost investite 160 de milioane de euro în inițiative legate de competențe.



  • Zona Euro, în recesiune tehnică

    Zona Euro, în recesiune tehnică

    Economia zonei
    euro s-a contractat atât în primul trimestru din 2023 cât şi în ultimul
    trimestru din 2022, a informat, joi, Oficiul european de statistică, Eurostat.
    Tehnic, aceasta înseamnă intrarea în recesiune pentru economiile statelor din
    UE care au adoptat moneda unică. Iniţial, Eurostat anunţase o stagnare în
    ultimul trimestru din 2022 comparativ cu trimestrul precedent şi o creştere de
    0,1% în primul trimestru din 2023. A revizuit, însă, cifrele, iar acestea
    indică scăderi ale PIB-ului zonei Euro cu 0,1% în ambele trimestre. Pe de altă
    parte, economia Uniunii şi a zonei euro au înregistrat o creştere de 1% în
    primul trimestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022. Pe primele
    locuri în ce priveşte avansul Produsului Intern Brut sunt Spania, Cipru si Malta,
    toate cu peste 3 procente, urmate de România, cu 2,8%. Declinuri semnificative
    au înregistrat Estonia, Lituania şi Ungaria. Pe baza datelor ajustate sezonier,
    PIB-ul UE şi al zonei euro era cu 2,9% şi, respectiv, cu 2,2% peste nivelul
    înregistrat în trimestrul patru din 2019, ultimul înaintea pandemiei.

    Aşadar, economia
    zonei euro a intrat în recesiune în primele trei luni ale acestui an, în timp
    ce UE a evitat recesiunea. În UE, cea mai mare creştere economică în primul
    trimestru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, s-a înregistrat în
    Polonia, Luxemburg şi Portugalia, iar cel mai semnificativ declin în Irlanda, Lituania
    şi Ţările de Jos. România a înregistrat o creştere de 0,1% în primul trimestru
    din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, când PIB-ul a avut un avans de
    1%. Revizuirea semnificativă operată de Eurostat se explică în primul rând prin
    noile date referitoare la evoluţia Germaniei, motorul economic principal al Europei,
    care arată că aceasta a intrat la rândul său în recesiune la începutul lui
    2023, din cauza dificultăţilor înregistrate de sectorul industrial. Sunt semne
    de întrebare şi cu privire la perspectivele pentru întregul an 2023. La
    mijlocul lunii mai, Comisia Europeană miza pe o creştere de 1,1% în 2023,
    pentru cele 20 de state care fac parte din zona euro. Acum însă, această cifră
    pare una ‘optimistă’, a apreciat economistul unei importante bănci de pe
    continent, care prognozează o creştere de doar 0,5% pentru întregul an.

    Potrivit lui Charlotte de Montpellier, economia europeană este într-o fază de
    stagnare şi a trecut cu greu iarna din cauza şocului energetic. Chiar dacă
    cotaţiile la gaze şi petrol au scăzut în ultimele luni, explozia de anul trecut
    a preţurilor a avut un impact important asupra încrederii gospodăriilor, care
    şi-au redus consumul. Economia europeană este afectată şi de creşterea
    dobânzilor de referinţă de către Banca Centrală Europeană, măsură care reduce
    cererea de credite şi frânează investiţiile, în special în sectorul imobiliar,
    antrenând o scădere a activităţii în construcţii. Încetinirea economică
    constatată în SUA şi revenirea sub aşteptări în China afectează, şi ele, exporturile
    europene.


  • Necesitatea unei legislații comune în domeniul sănătății la nivelul UE

    Necesitatea unei legislații comune în domeniul sănătății la nivelul UE

    Statele membre ale UE sunt responsabile de organizarea și de furnizarea serviciilor de sănătate și a asistenței medicale. Prin urmare, rolul UE în ceea ce privește politica în domeniul sănătății vine în complementarea politicilor naționale.



    În domeniul sănătății, UE adoptă acte legislative și recomandări pentru a proteja cetățenii. Acestea se referă, printre altele, la produsele medicale și drepturile pacienților.



    De la începutul pandemiei, UE a colaborat cu statele membre pentru a consolida sistemele de sănătate naționale și a limita răspândirea virusului. UE a desfășurat o acțiune de coordonare la nivelul său pe baza celor mai bune cunoștințe științifice disponibile și a oferit recomandări țărilor membre ale UE cu privire la măsurile de sănătate publică.



    Recent, în plenul Parlamentului European, europarlamentarul Vlad Botoș a declarat că este nevoie de o o uniune și în domeniul sănătății, precizând că în acest fel s-ar putea stabili standarde minime pentru spitale și unități medicale, proceduri comune pentru diferite situații, o legislație mai apropiată în ce privește aprobarea medicamentelor și dispozitivelor medicale noi.



    “Pandemia ne-a arătat că sănătatea nu mai poate fi tratată ca o problemă regională sau națională, nu poate fi tratată nici ca o problemă doar a unei entități politice mari, pentru că sănătatea și mai ales pandemiile nu țin cont de granițe.



    Uniunea Europeană a fost un factor major în găsirea soluțiilor la începutul pandemiei și apoi în asigurarea dozelor necesare de vaccin atât în statele noastre, cât și în țările terțe care aveau nevoie de ajutor. Însă, nu a fost destul pentru a reduce numărul sutelor de mii de victime. Sistemele de sănătate nu au fost suficient de pregătite, iar multe state nu-și permit să prioritizeze sănătatea nici acum. Din păcate, chiar în interiorul Uniunii Europene există diferențe majore în sisteme de sănătate. Pentru că Uniunea Europeană să fie un factor esențial pentru îmbunătățirea sănătății la nivel mondial, trebuie să creăm o unitate, un mod de lucru, proceduri comune în interiorul uniunii noastre. O strategie viabilă trebuie să țină cont de acest lucru.”