Radio România Internațional

Tag: Uniunea Europeana

  • România şi Uniunea Europeană, dupa 10 ani

    România şi Uniunea Europeană, dupa 10 ani

    La începutul acestui an s-a împlinit un deceniu de
    când România a intrat în Uniunea Europeană. Nu a fost un proces spontan, nici
    măcar scurt. Acest pas a fost pregătit intens, de ani şi chiar decenii, în care
    România a parcurs drumul de la stadiul de autarhie comunistă la cel de
    democraţie cu o economie de piaţă. Aderarea la organizaţia ţărilor europene
    dezvoltate a fost nu numai un vis al românilor care au înlăturat dictatura
    Ceauşescu, ci şi un efort susţinut în care responsabili români şi europeni au
    lucrat intens în pregătirea acestei evoluţii complexe. Ultimii paşi dar şi cei
    mai consistenţi au presupus negocierea concretă pe dosare specializate în care
    se regăseşte esenţa şi baza construcţiei europene.

    Iată că au trecut 10 ani de
    la acel moment, de la 1 ianuarie 2007, când acordul de aderare a intrat în
    vigoare cu toate implicaţiile aferente. Este un prilej de bucurie şi mândrie,
    dar, în acelaşi timp, de maximă responsabilitate pentru modul în care proiectăm
    viitorul nostru comun european    , consideră preşedintele României, Klaus
    Iohannis, în cursul unei întâlniri cu responsabili români, inclusiv
    guvernatorul Băncii Naţionale a României, alături de comisarul european pentru
    buget, Günther Oettinger Preşedintele Iohannis a evidenţiat rezultatele deosebite
    înregistrate în diferite domenii ale vieţii sociale, mai ales în economie, în
    cei 10 ani de când actul juridic al aderării a intrat în vigoare. El a
    subliniat că este aproape imposbili să identificăm un domeniu în care sprijinul
    Uniunii nu s-a manifestat. Integrarea europeană merge mult mai în profunzime
    iar statutul de stat membru aduce şi responsabilităţi, nu numai drepturi, şi
    implicare nu numai ajutor.

    După 10 ani, România se concentrează de două aspecte
    care nu şi-au aflat încă finalitatea concretă. Unul este, desigur, problema
    aderării la spaţiul Schengen. Deşi se consideră că este pe al cincilea loc
    într-un top al ţărilor europene care funcţionează conform criteriilor Schengen,
    România nu are încă acest statut pentru că o serie de ţări cu vechime în
    organizaţia europeană se opun. Al doilea dosar, aflat încă în termen, este cel
    intrării în spaţiul monedei unice euro. Din cauza unor efecte ale crizei
    internaţionale, declanşate, în lume, în anul următor aderării României la
    organizaţia comunitară, termenul adoptării monedei euro este încă fluent.
    Iniţial, ziua de 1 ianuarie 2019 era avansată ca moment al intrării României în
    zona euro. Acest termen nu mai este luat în considerare dar 2019 rămâne un an cu
    o agendă extrem de complexă.

    În prima jumătate a acestuia, România va deţine
    pentru prima dată preşedinţia Uniunii
    Europene. Atunci este momentul în care Marea Britanie va ieşi oficial din
    Uniunea Europeană iar organizaţia îşi propune să discute toate aceste aspecte,
    mai ales momentul post Brexit, într-o mare reuniune la nivel înalt pe care
    preşedintele Comisiei Europene,
    Jean-Claude Juncker, a anunţat-o deja pentru 9 mai, la Sibiu. Desigur, este o întâmplare că România va exercita
    preşedinţia rotativă a Uniunii în acel moment, dar asta nu reduce cu nimic
    complexitatea momentului. Să mai amintim şi că, în mai şi iunie 2019, vor avea
    loc şi alegerile pentru Parlamentul European, la sfârşitul mandatului celui
    actual. Iată o perspectivă apropiată care face ca, la numai un an şi jumătate
    de momentul marelui summit european de la Sibiu, România să fie mai preocupată
    de pregătirea preşedinţiei europene decât de a realiza bilanţul celor 10 ani în
    Uniunea Europeană. Bilanţul, de fapt, este realizat de fiecare dată când facem
    comparaţii cu momentele trecute, cu ultimul deceniu sau cu cele aproape 3
    decenii de la revenirea la democraţie şi speranţă în România. Iar bilanţul, o
    spune toată lumea, este dintre cele mai pozitive.

  • Jurnal românesc – 24.10.2017

    Jurnal românesc – 24.10.2017

    Miniştrii Muncii din statele membre ale Uniunii Europene au ajuns, luni seară, la Luxemburg, la un acord asupra unei reforme a directivei privind lucrătorii detaşaţi. Patru ţări – Polonia, Ungaria, Letonia şi Lituania – au votat împotriva acordului ce prevede că muncitorii detaşaţi vor putea lucra cel mult 12 luni în alt stat membru al Uniunii – ceea ce a dorit Franţa -, dar cu menţiunea că durata poate fi prelungită cu încă şase luni la cererea întreprinderii. Potrivit site-ului Euractiv.ro., Romania a votat în favoarea modificărilor. Franţa a mai fost nevoită să cedeze în sectorul transportului rutier, un punct deosebit de delicat, pentru că ţările din grupul de la Vişegrad (Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia), dar şi Spania şi Portugalia, erau îngrijorate de consecinţele negative ale reformei asupra şoferilor lor.



    Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege privind vaccinarea persoanelor în România, din care a fost eliminată data de intrare în vigoare a legii, care iniţial era 1 ianuarie 2018. Proiectul instituie obligaţia vaccinării copiilor cu vaccinurile prevăzute în calendarul naţional de vaccinare, precum şi cu cele administrate în situaţii epidemiologice speciale întregii populaţii sau unor grupuri de populaţie. Astfel, copiii nevaccinaţi nu vor mai fi primiţi în şcoli şi grădiniţe. Proiectul mai prevede că, la înscrierea copiilor, instituţiile de învăţământ au obligaţia să solicite o adeverinţă emisă de medicul de familie, care atestă vaccinările obligatorii împotriva difteriei, a tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, rujeolei, rubeolei, oreionului şi a hepatitei B. De asemenea, potrivit documentului, sancţiunile pentru părinţii care refuză vaccinarea copiilor pot merge de la avertisment, până la amenzi de 10.000 de lei. Senatul a fost prima cameră sesizată în acest caz. Urmează ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.



    Ambasada României la Madrid continuă, vineri, la sediul său, sesiunile de Networking pentru comunitatea oamenilor de afaceri români din Spania. La eveniment pot participa cetăţenii români care au înfiinţat o companie în Spania sau care fac parte din conducerea unor companii spaniole şi care doresc dezvoltarea unor viitoare relaţii de afaceri. În cadrul întâlnirii va fi lansată baza de date creată special pentru companiile româneşti din Spania şi va fi prezentat ghidul Cum să faci afaceri în Spania?. Vor fi prezenti antreprenori români din Spania din domenii diverse (construcţii, servicii juridice, distribuţie, turism, organizare evenimente, comunicaţii, transporturi, alimentaţie publică, servicii imobiliare, comerţ, etc.). Având în vedere numărul limitat de locuri, prezenţa la eveniment se va face numai pe baza transmiterii unui e-mail de înregistrare (nume şi prenume, denumirea companiei, un număr de telefon de contact), până la data de 24 octombrie, la adresa madrid.economic@mae.ro şi a primirii confirmării de participare din partea ambasadei.



    Poliţia Română a anunţat, marţi, de Ziua Naţiunilor Unite, că participă cu efective la efortul internaţional de stabilizare şi de reconstrucţie în teatrele de operaţii ale misiunilor ONU. În prezent, 18 ofiţeri români fac parte din şase misiuni de menţinere a păcii, sub egida Organizaţiei, de pe trei continente: America, Africa şi Europa. Este vorba de Misiunile ONU din Cipru, RD Congo, Liberia, Sudanul de Sud şi Haiti, precum şi de cea de la Departamentul de Menţinere a Păcii de la New York. În aceste misiuni, poliţiştii români au, în funcţie de mandatul internaţional, atribuţii executive, de monitorizare, îndrumare şi consiliere.

  • Ecouri după Summitul UE

    Ecouri după Summitul UE

    Consiliul European de toamnă, care a reunit la sfârşitul săptămânii trecute, la Bruxelles, liderii comunitari, nu s-a soldat cu constatarea unor progrese suficiente care să deblocheze etapa următoare a negocierilor de ieşire a Marii Britanii din UE, respectiv cea legată de viitorul relaţiilor comerciale cu Londra. Dificultăţile sunt legate, în principal, de suma pe care Londra va trebui să o plătească după plecarea sa din blocul comunitar. Zvonurile despre un blocaj” în negocierea condiţiilor Brexitului sunt exagerate, a apreciat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la finalul summitului.



    Cei 27 de lideri şi-au dat acordul pentru începerea pregătirilor interne în vederea începerii a ceea ce în poziţia de negociere a europenilor este descrisă drept a doua fază a negocierilor cu Londra, adică negocierea relaţiilor viitoare dintre UE şi Marea Britanie după data oficială a Brexitului, 29 martie 2019, în special un acord comercial şi eventual o perioadă de tranziţie.


    Însă ei au amânat pentru summitul din luna decembrie decizia de a-l autoriza pe negociatorul-şef european, Michel Barnier, să angajeze discuţiile privind această a doua fază, invocând faptul că încă nu s-au înregistrat progrese suficiente în cele trei dosare prioritare pentru europeni, respectiv factura” Brexitului, drepturile cetăţenilor comunitari în Marea Britanie şi situaţia frontierei dintre Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord. Premierul britanic Theresa May insistă la rândul ei că aceste trei dosare şi relaţia viitoare dintre Londra şi UE trebuie negociate în paralel.



    Reprezentant al României la summitul de la Bruxelles, la finalul reuniunii preşedintele Klaus Iohannis a sintetizat situaţia, în timpul unei conferinţe de presă: Negocierile au fost intense, s-au făcut progrese, dar nu suficiente. Aşadar, am constatat astăzi că nu s-au făcut suficiente progrese pentru a trece la faza următoare în relaţia cu Marea Britanie, însă acest lucru nu trebuie să creeze un pesimism deosebit. S-a negociat, s-au apropiat oarecum poziţiile, dar nu suficient pentru a merge mai departe. Se va negocia în continuare şi vom încerca să ajungem în situaţia de ok pentru continuare, la următorul consiliu, în decembrie.”



    Liderii europeni au abordat şi tema migraţiei. Preşedintele României a spus că au fost înregistrate rezultate bune pe toate rutele, în sensul diminuării fenomenului. În opinia sa, însă, această chestiune se va afla pe agenda europeană aproape permanent.

  • Tendinţe autonomiste în Europa

    Tendinţe autonomiste în Europa

    Rezultatele referendumurilor organizate, duminică, în nordul Italiei, nu lasă loc multor interpretări optimiste. Inaugurate, anul trecut, odată cu consultarea populară pentru Brexit şi escaladate, în toamna aceasta, de febra secesionistă catalană, tendinţele centrifuge macină unitatea Europei. Pentru a rămâne în Uniunea Europeană, scoţienii par tot mai atraşi de ideea separării de Londra. În Belgia, majoritatea flamandă e tot mai puţin ataşată de francofonii din Valonia şi Bruxelles. Din cele 12 milioane de italieni chemaţi la vot, peste 60% s-au prezentat la urne în regiunea Veneto şi peste 32% în Lombardia, iar mai bine de 90 de procente dintre participanţii la vot au optat pentru o autonomie sporită a celor două provincii.



    Votul este strict consultativ şi, subliniază corespondenta Radio România la Roma, s-a desfăşurat în conformitate cu legea italiană. Rezultatul scrutinului ar putea duce la o negociere cu executivul de la Roma, în vederea unor acorduri financiare mai bune. Potrivit analiştilor, însă, nordul peninsulei nu poate păstra mai mult din banii pe care îi produce fără a provoca probleme pentru regiunile mai sărace din sud. Or, este exact ce-şi doresc iniţiatorii referendumului – formaţiunea, calificată drept extremista, Liga Nordului, care, de mai bine de două decenii, acuză că milanezii, torinezii sau genovezii eficienţi şi bogaţi îi duc în spate pe napolitanii şi sicilienii pauperi şi leneşi. Sociologii numesc această fractură în interiorul unor societăţi altfel omogene etnic şovinismul bunăstării”.



    Dublată de orgoliul unei identităţi aparte, aceasta se manifestă şi în Catalonia, cea mai prosperă, dar şi cea mai îndatorată zona a Spaniei. Peste 40% din exporturile de electronice şi maşini ale regiunii provin din Catalonia, care aduce si 12 din cele 60 de miliarde pe care ţara le încasează anual din turism. Pe de alta parte, însă, datoria sa publică, de 44 de miliarde de euro, ar trebui plătită dacă ar ramâne fără garanţia Madridului. Mai mult, notează analiştii, o Catalonie ipotetic independentă ar ieşi şi din zona euro, fiindcă nici măcar n-are o bancă centrală proprie. Şi n-ar mai face parte nici din Uniunea Europeană, iar cetăţenii ar avea nevoie de paşaport pentru a merge la Madrid sau Paris.



    În numele României, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu a reafirmat sprijinul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Spaniei. Orice declaraţie unilaterală de independenţă, în orice formă ar fi făcută, este lipsită de fundament juridic şi nu poate produce niciun fel de consecinţe juridice, a subliniat şeful diplomaţiei de la Bucureşti. Niciun stat membru al Uniunii nu intenţionează, de altfel, să recunoască o Catalonie independentă, iar Bruxellesul a calificat problema catalană drept una de politică internă a Spaniei.

  • În dezbatere, siguranţa alimentară

    În dezbatere, siguranţa alimentară

    Aproximativ 70% dintre bolile românilor sunt provocate de alimente şi de modul de hrănire, iar aditivii alimentari sunt consideraţi pe plan mondial a treia cauză a mortalităţii, după consumul de droguri şi medicamente şi după accidentele de circulaţie. Folosirea aditivilor nu este justificată atunci când doza utilizată pune în pericol săntatea consumatorului, diminuează valoarea nutritivă a produsului alimentar sau maschează anumite defecte majore, ascunse, ale produselor alimentare.



    Majoritatea produselor alimentare conţin aditivi, iar mulţi dintre aceştia s-au dovedit a fi periculoşi pentru om. Este şi motivul pentru care unele ţări din sud-estul Europei au sesizat Comisia Europeană privind standardele duble ale calității unor produse. Ele acuză unele companii occidentale că le furnizează produse de o calitate inferioară, deşi este folosită aceeaşi marcă precum în Vest. Aflat în vizită la Bucureşti, comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis, a afirmat că este cu totul inadmisibil să existe produse alimentare cu dublă calitate, în funcţie de ţara europeană unde sunt vândute.



    El a promis o metodologie comună care să le permită ţărilor membre să facă analizele necesare, dar şi un cadru juridic adecvat. Oficialul european a subliniat că aceste produse alimentare care au o dublă calitate afectează pe termen lung sănătatea consumatorilor, în final însemnând costuri mai ridicate, întrucât au un conţinut mai mare de zaharuri, care consumate pe termen lung creează probleme semnificative, cancer sau boli cronice.



    În România a fost înfiinţat un grup de lucru, format din reprezentaţi ai Ministerului Agriculturii, Autorităţii Sanitar-Veterinare şi Protecţia Consumatorilor, în vederea depistării eventualului dublu standard în privinţa calităţii alimentelor importate din vestul Europei. Rezultatele unui studiu comparativ realizat în această vară pe alimente susceptibile că ar fi de calitate inferioară au arătat diferenţe la 9 din 29 de probe analizate, dar oficialii români susţin că produsele respective nu pun în pericol sănătatea populaţiei.



    Subiectul a fost dezbătut şi la Bratislava, la sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul unui summit unde a fost reprezentată şi România, în încercarea de a combate comercializarea alimentelor de calitate inferioară în ţările intrate mai nou în Uniunea Europeană. Participanţii au stabilit un mod de colaborare, pentru a identifica produsele care ar putea prezenta parametri de calitate diferiţi, în funcţie de piaţa de desfacere. Astfel, experţii români vor lucra împreună cu europarlamentarii pentru reglementarea domeniului.

  • Eforturi de deblocare a negocierilor privind Brexit

    Eforturi de deblocare a negocierilor privind Brexit

    În lunile următoare, eforturile Bruxelles-ului şi Londrei pentru un acord cu privire la Brexit se vor accelera. Este concluzia discuţiilor pe care preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi premierul britanic Theresa May le-au avut, luni, în cadrul unei vizite în Belgia despre care Downing Street spune că a fost planificată cu câteva săptămâni înainte. Agenţiile de presă notează, însă, că sosirea şefei Executivului britanic la Bruxelles a dat o impresie de urgenţă după ultima rundă de discuţii considerată dezamăgitoare cu privire la Brexit. Negocierile, începute la scurt timp după ce britanicii au decis, prin referendum, să părăsească blocul comunitar, sunt în impas din cauza poziţiilor divergente privind suma pe care va trebui să o achite Londra după ce va pleca din Uniune.



    Negociatorul-şef al Comisiei Europene pentru Brexit, Michel Barnier, şi-a exprimat regretul faţă de această situaţie pe care a calificat-o drept extrem de preocupantă”. Am lucrat într-un spirit constructiv, am clarificat anumite puncte, fără însă a fi făcut mari paşi înainte”, a constatat, recent, Barnier, la finalul celei de-a cincea runde de discuţii, într-o conferinţă de presă cu secretarul de stat britanic pentru Brexit, David Davis.



    Discuţiile s-au derulat înaintea summitului crucial al UE de pe 19-20 octombrie, unde Londra speră, însă, că liderii europeni vor decide că s-au înregistrat progrese suficiente pentru deschiderea negocierilor privind viitorul relaţiilor comerciale între UE şi Marea Britanie. Conform proiectului de declaraţie a liderilor europeni, consultat de Reuters, Regatului Unit i se va oferi posibilitatea deschiderii în decembrie a negocierilor privind liberul schimb, urmând ca, în contrapartidă, Londra să propună termeni mai buni pentru retragerea din UE.



    Bruxelles-ul consideră prioritare trei capitole de negociere – factura” Brexit-ului, drepturile cetăţenilor UE în Marea Britanie şi situaţia frontierei dintre Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord – şi condiţionează orice discuţii privind viitoarele relaţii cu Londra de o înţelegere prealabilă în aceste privinţe.



    Între timp, în Marea Britanie, ministrul de externe, Boris Johnson a avut o întâlnire informală cu omologii săi din mai multe state europene, la care a participat şi ministrul român Teodor Meleşcanu, care a subliniat că România va menţine şi după ieşirea Marii Britanii din Uniune Parteneriatul Strategic cu această ţară, în deplină coerenţă şi consecvenţă cu deziteratul menţinerii unităţii europene.

  • Retrospectiva săptămânii 24.09 – 30.09.2017

    Retrospectiva săptămânii 24.09 – 30.09.2017

    Proiectul legilor Justiţiei – avizat negativ de CSM


    Consiliul Superior al Magistraturii de la Bucureşti a dat aviz negativ
    proiectului de modificare a legilor Justiţiei. Magistraţii care au votat
    împotriva proiectului susţin că acesta a fost întocmit superficial, fără să
    ţină cont de propunerile instanţelor şi parchetelor. De cealaltă parte, cei
    care au votat pentru au explicat că numai aşa proiectul de lege poate fi
    îmbunătăţit. Dupa avizul negativ dat de Consiliu, ministrul Justiţiei, Tudorel
    Toader, a apreciat că unii nu doresc reformarea sistemului, care, în opinia sa,
    trebuie adus în parametri de constituţionalitate. La rândul său, preşedintele
    României, Klaus Iohannis, a precizat, prin vocea purtătorului său de cuvânt, că
    decizia CSM nu poate fi ignorată de guvern şi parlament, chiar dacă are un rol
    consultativ. Asociaţia Magistraţilor din România consideră că, prin avizul
    negativ dat proiectului, punctele de vedere trimise din ţară Consiliului
    Superior al Magistraturii nu vor mai putea fi susţinute în faţa legiuitorului.
    Printre prevederile care au provocat nemultumire se numara aceea ca
    presedintele tarii sa fie exclus din procedura de numire a sefilor de la DNA,
    DIICOT si Parchetul General. A stârnit controverse, de asemenea, intenţia
    de a trece Inspecţia Judiciară – instituţia care constată eventuale abateri în
    actul de justiţie – din subordinea CSM – un for profesional – în cea a
    ministrului Justiţiei, numit politic.


    Demnitari social democraţi vizati de anchete
    DNA


    Sevil Shaidehh,
    vicepremier si ministru al Dezvoltarii Regionale in Cabinetul de la Bucuresti,
    si Rovana Plumb, ministru delegat pentru
    Fonduri Europene, sunt urmarite penal intr-un dosar de coruptie. Procurorii sustin ca, in urma cu cativa ani, prin două hotărâri de Guvern semnate de
    Sevil Shhaideh în calitate de secretar de stat şi de Rovana Plumb în calitate
    de ministru al mediului, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel, situate în albia Dunării, au
    trecut ilegal din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman (sud),
    fief al actualului lider PSD, Liviu Dragnea. Desi s-a cerut demisia celor doua
    membre ale cabinetului, conducerea PSD a decis să acorde sprijin total celor
    două. Seful statului, Klaus Iohannis, a reactionat, afirmand ca miniştrii
    vizaţi de ancheta DNA, Rovana Plumb şi Sevil Shhaideh, ar fi trebuit să
    demisioneze sau să fie retraşi din funcţie. Doamnele
    ministru trebuiau, în varianta optimală, să demisioneze. A doua variantă
    acceptabilă trebuia să fie retrase. Faptul că PSD face scut în jurul doamnelor
    ministru, nu este de bun augur. Nu ştiu dacă doamnele sunt vinovate sau
    nevinovate, nici nu-i treaba mea şi nu este nici treaba PSD să stabilească
    acest lucru. Vinovăţia se stabileşte de către judecători. Si opozitia a cerut
    demisia ministrilor implicati in achete penale. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a
    subliniat că parlamentarii partidului vor vota în favoarea tuturor cererilor
    formulate de procurori de începere a urmăririi penale.


    Discutii româno – ucrainene la Kiev pe
    tema noii legi a Educaţiei din ţara vecină


    Restrângerea drepturilor unor categorii sociale nu reflectă ambiţiile
    europene ale Ucrainei     – a declarat ministrul roman al Educaţiei, Liviu
    Pop, care s-a aflat, in aceasta saptamana la Kiev, la invitaţia părţii
    ucrainene, în contextul promulgării noii si controversatei legi a
    învăţământului, în ţara vecină. Aceasta prevede că minorităţile pot studia în
    limba maternă doar la grădiniţă şi în ciclul primar. Ministrul
    român al Educaţiei, Liviu Pop, a subliniat, miercuri,
    la Kiev, la întâlnirea cu omologul sau, Lilia Grinevich, necesitatea ca
    drepturile etnicilor români să nu fie afectate prin noua Lege a învăţământului
    din Ucraina. El a amintit, cu acest prilej, ca invăţământul în limba română în
    Ucraina are o tradiţie de peste 200 de ani. Tot miercuri, Ambasada Ucrainei de
    la Bucuresti a precizat, intr-un comunicat, că adoptarea noii Legi a Educaţiei
    nu va duce la închiderea instituţiilor de învăţământ ale minorităţilor
    naţionale din aceasta tara. Potrivit aceleiasi surse, Kievul va trimite legea
    spre expertizare la Consiliul Europei. Cei aproape o jumatate de milion
    de romani din Ucraina formează a doua comunitate etnică din ţară, după cea a
    ruşilor.



    Consolidarea cooperarii energetice în Europa



    Ţările
    Uniunii Europene trebuie să aibă acces la cel puţin trei surse de gaze
    naturale, pentru a evita orice criză, a afirmat vicepreşedintele Comisiei
    Europene Maros Sefcovici, responsabil cu Uniunea Energetică. El a participat,
    la Bucureşti, alături de Miguel Arias Canete, comisarul european pentru
    energie, la reuniunea dedicată interconectării în Sectorul de gaze în Europa
    Centrală şi de sud-est (CESEC). Maros Sefcovici a subliniat că eficienţa
    energetică este cea mai bună măsură în lupta împotriva sărăciei energetice şi
    va duce atât la reducerea facturilor cât şi la protecţia mediului înconjurător.
    La randul sau, Miguel Arias Canete a anunţat semnarea unui memorandum de
    înţelegere prin care aria de cooperare se va extinde şi la sectorul
    electricităţii. Ministrul român al Energiei, Toma Petcu, a arătat, în
    deschiderea reuniunii, că promovarea cooperării regionale va duce la atingerea
    unui grad de stabilitate crescut pentru fiecare ţară implicată în comunitatea
    CESEC. Pe de alta parte, toţi producătorii, transportatorii şi furnizorii de
    gaze şi de energie electrică sunt pregătiţi pentru iarnă, a anuntat ministrul
    roman al Energiei, Toma Petcu. Acesta a mai spus ca România are capacitatea să
    producă şi să asigure energie electrică

  • România – necesitatea absorbţiei fondurilor europene

    România – necesitatea absorbţiei fondurilor europene

    Comisarul european
    pentru Politică Regională, Corina Creţu, prezentă la o întâlnire cu autorităţile
    locale şi regionale organizată la Cluj, a declarat că
    România trebuie să simplifice procedurile de accesare a fondurilor europene şi
    să grăbească atragerea acestora. Comisarul Creţu a reamintit că, la nivel
    naţional, toate autorităţile de management şi de control pentru fondurile
    europene au fost acreditate şi a oferit câteva detalii impactul pe care banii
    comunitari din fostul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene l-au avut în
    economia României.

    Corina Creţu: După multe eforturi, după un start
    destul de lent, am reuşit să ajungem la o absorbţie de aproape 90%. S-au creat
    peste 51 de mii de locuri de muncă în România, datorită fondurilor europene, în
    ultimii 10 ani, dintre care 14 mii în sectorul productiv. Am oferit sprijin
    pentru întreprinderi mici şi mijlocii, care reprezintă coloana vertebrală a
    oricărei economii, pentru 2.700 de întreprinderi mici şi mijlocii care au
    primit sprijin direct    .

    Corina Creţu a atras atenţia că statele
    membre comunitare mai au la dispoziţie doar două luni pentru a îndeplini toate
    condiţiile de acordare a fondurile comunitare, iar, în caz contrar,
    Colegiul Comisiei Europene va discuta despre suspendarea unor linii de
    finanţare.

    Corina Creţu: Condiţionalităţile pe transport rutier,
    feroviar, achiziţii publice, într-adevăr, sunt o mare problemă, pentru că
    achiziţiile publice afectează pe orizontală toate proiectele. Infrastructura în
    cercetare şi inovare – suntem pe punctul de a ridica această condiţionalitate.
    În domeniul deşeurilor – rămâne problemă majoră, la fel ca administraţia
    publică.

    Pe de altă parte, comisarul Creţu a reluat ideea că Executivul
    comunitar descurajează statele membre să suprareglementeze domeniul absorbţiei
    fondurilor europene. Corina Creţu crede că autorităţile române trebuie să facă
    toate eforturile pentru a atrage cat mai mulţi bani comunitari, deoarece
    viitorul exerciţiu financiar al Uniunii Europene va fi sensibil mai mic, după
    retragerea Marii Britanii. În plus, bugetul Uniunii va fi folosit şi pentru a
    face faţă unor noi provocări, precum migraţia, securitatea internă şi cea
    externă, a mai spus reprezentantul României în Executivul comunitar.

    La aceeaşi întâlnire, ministrul delegat pentru Fonduri Europene din
    Guvernul de la Bucureşti, Rovana Plumb, a declarat că România a recuperat o
    parte din întârzierile privind accesarea fondurilor europene. Ministrul Plumb a
    adăugat că s-au făcut paşi importanţi şi în ceea ce priveşte simplificarea
    procedurilor de accesare a banilor comunitari.

  • România – Brexit

    România – Brexit

    În cadrul unei reuniuni a Consiliului
    interministerial pentru Brexit, desfăşurată, miercuri, la Palatul Victoria, vicepremierul Marcel Ciolacu, a declarat
    că România este pregătită să gestioneze împreună cu partenerii europeni orice
    situaţie în contextul Brexit. Cu acest prilej, au fost aprobate axele
    strategice de acţiune ale Guvernului în contextul procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea
    Europeană. El a subliniat interesul României ca acest proces să fie gestionat de o manieră corectă și transparentă, în conformitate
    cu prevederile Tratatelor UE, şi să asigure
    protejarea drepturilor și intereselor cetăţenilor europeni și români care locuiesc şi lucrează pe teritoriul Marii Britanii. România va urmări cu pragmatism și principialitate obiectivele europene în procesul de negociere.     Documentul
    prezintă o serie de modalităţi prin care ţara noastră şi Uniunea Europeană pot transforma această provocare într-o oportunitate. Doresc să generăm și să menţinem un proces de informare și dialog deschis și susținut cu comunitatea românească din Marea Britanie. Trebuie să arătăm cetăţenilor români că beneficiază de tot sprijinul nostru, că statul român acţionează în vederea protejării și garantării drepturilor acestora,     a afirmat Ciolacu.






    Pe de altă parte, migraţia netă în Marea Britanie în perioada martie 2016 – martie 2017
    s-a redus cu 81.000, până la 246.000 de
    persoane, mai mult de jumătate din această scădere fiind
    cauzată de o creştere
    a numărului de cetăţeni
    din Uniunea Europeană care părăsesc teritoriul
    britanic și de o reducere a numărului celor care sosesc. Potrivit datelor
    oficiale publicate joi, la Londra, migraţia cetăţenilor UE în Marea Britanie a scăzut cu 51.000, până la cel mai redus nivel începând din decembrie 2013. De la referendumul
    din iunie 2016 privind ieşirea Marii Britanii din UE, diferenţa anualăîntre numărul străinilor care se stabilesc pe
    teritoriul britanic și cel al străinilor care părăsesc ţara insulară a scăzut constant de la un maxim de
    aproape 350.000, potrivit Oficiului de statistică britanic (ONS). Cele mai mari
    scăderi s-au înregistrat în rândul cetăţenilor proveniți din cele zece ţări, printre care Polonia și Ungaria, devenite membre ale
    Uniunii Europene în 2004.

    Londra a anunţat că vizează garantarea drepturilor cetăţenilor UE care trăiesc în Marea Britanie, importanţi în special în sectoare precum construcţiile și HORECA. Devalorizarea lirei sterline constituie motive de
    îngrijorare pentru companii, care se tem că trebuie să plătească salarii
    afectate de inflaţie și se văd
    în imposibilitatea de a acoperi cu lucrători britanici cererea de pe piaţa
    forţei de muncă. Ca urmare, unii dintre cetăţenii UE din Marea Britanie aleg să
    părăsească această ţară. Ministerul de
    Interne britanic a dispus o reanalizare oficială a datelor privind imigraţia în
    Marea Britanie, după ce noile informaţii provenite de la punctele de control al
    trecerii frontierei arată că există mai puţini imigranţi decât s-a crezut
    anterior. Citând surse guvernamentale, presa britanică notează că migraţia netă
    ar putea fi cu câteva zeci de mii mai mică dacă se iau în considerare noile
    controale la ieşirea din ţară. Aceste controale, introduse anul trecut, au
    arătat că 97% dintre studenţii străini – una dintre cele mai mari categorii de
    imigranţi din Marea
    Britanie – au plecat din
    această ţară după finalizarea studiilor.

  • Rimetea

    Rimetea

    O
    destinaţie relativ recentă pe harta turstică a României este localitatea
    Rimetea din judeţul Alba. Aflată la poalele Muntilor Trascău, de unde i se trage şi o mai veche denumire, comuna Rimetea,
    alcătuită din satele Rimetea şi Colţeşti, se remarcă printr-o arhitectură unică a caselor, de secol 19, pe care le
    putem vedea şi acum. După ce, în urmă cu secol şi jumătate, un incendiu
    a distrus aproape toate casele, satul a renăscut, iar noile case au fost ridicate după acelaşi model arhitectonic.
    Sunt case înalte, cu pereţi albi şi cu tocuri de ferestre vopsite în verde, cu porţi înalte, cu grădină
    şi livadă în spate, o parte dintre ele fiind transformate în pensiuni. Pentru
    conservarea valorilor sale arhitecturale,
    Rimetea a primit în anul 1999, din partea Uniunii Europene, premiul Europa Nostra, prin
    programul european de restaurare rurală cu acelaşi nume. De mentionat că
    locuitorii satului Rimetea, în mare parte de naţionalitate maghiară, primesc în fiecare an fonduri din partea unui sector al Budapestei pentru a-şi întreţine
    faţadele caselor şi pentru a le păstra stilul autentic.

    De-a
    lungul timpului, localitatea a avut mai multe denumiri precum Eisenburg,
    Torocko sau Trascău. Mai multe informaţii despre istoria acestei localităţi
    putem obţine dacă vizităm muzeul etnografic aflat în aceeaşi clădire cu primăria.
    Custodele muzeului, Agneta Lassel, ne-a prezentat un scurt istoric al
    localităţii: În satul Rimetea a fost exploataţie de minereu de fier. Din
    secolul al 14-lea până la finele secolului al 19-lea s-a lucrat în minerit. În
    acel timp satul nostru avea statut de oraş, deci din 1666 avea statut de oraş
    până s-au închis minele de fier, până la începutul anilor 1900. Aici, în vremea
    mineritului erau colonizaţi meşteşugari saşi care s-au maghiarizat în timp, dar
    influenţa lor se vede în arhitectură, în pictura pe mobilă şi chiar şi în
    portul tradiţional. Nu numai extracţia de minereu a fost la noi, ci şi toată
    prelucrarea. Erau topitorii, erau ciocane hidraulice şi ateliere meşteşugăreşti
    unde absolut totul s-a făcut şi cu produsele din fier, s-a făcut şi
    comercializare şi troc.


    În
    cele două sate, Rimetea şi Colteşti, sunt astăzi sub 1200 de locuitori, peste
    jumătate dintre ei trăind din turism. Sunt 20 de pensiuni clasificate, altele
    în curs de clasificare, iar în total sunt circa 400 de locuri de cazare. Având
    şi moştenirea culturală săsească, sătenii celebrează în fiecare primavară Fărşangul, un ritual de îngropare a iernii
    care atrage mulţi vizitatori. De doi ani, la sfârşitul lunii iunie – începutul
    lunii iulie, aici este organizat Festivalul Double Rise, care în acest an a
    atras circa 25 de mii de vizitatori. Întradevăr, soarele luminează de două ori
    pe zi casele din Rimetea pentru că după primul răsărit se ascunde după muntele
    Piatra Secuiului pentru ca, mai târziu să-şi trimită din nou razele către
    această aşezare. Puteţi admira acest munte dintr-un loc de panoramă, situat pe
    o colină unde puteţi ajunge după ce veţi merge pe cea mai îngustă stradă a
    satului, care nu este mai largă de un metru, strecurându-vă pe lângă case şi
    grădini. Surprinzător poate părea faptul că străzile din Rimetea nu sunt
    asfaltate, însă acestea trebuie conservate în această stare deoarece
    autorităţile locale fac demersuri pentru ca această localitate, în ansamblul
    ei, să intre pe lista siturilor din patrimoniul cultural mondial UNESCO.

  • Agenţia Europeană a Medicamentului, la Bucureşti

    Agenţia Europeană a Medicamentului, la Bucureşti

    O minidelegaţie guvernamentală română a fost, luni, la Londra, pentru a pleda cauza relocării la Bucureşti a Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA), după ce Marea Britanie va fi părăsit Uniunea Europeană. Autorităţile române sunt în grafic cu demersurile în acest sens – a declarat, pentru Radio România, ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu. El a precizat că dosarul Bucureştiului este pregătit şi va fi depus, conform cerinţelor Comisiei Europene, până la sfârşitul acestei luni. Însoţit de ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, şi de preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Nicolae Fotin, Negrescu a prezentat responsabililor EMA oferta românească de relocare.



    Victor Negrescu: Dosarul nostru este unul complet. Corespunde tuturor criteriilor stabilite de Comisia Europeană, că vorbim de capacitatea de a continua activitatea încă din prima zi a transferării Agenţiei, până la argumente de ordin logistic, că vorbim de sediu, că vorbim de educarea şi formarea personalului care urmează să vină în România, până la aspectele legate de găzduirea unor evenimente de mare amplitudine în domeniul acesta, al sănătăţii publice.”



    Ministrul delegat a răspuns şi scepticismului din spaţiul public privind capacitatea autorităţilor de a oferi un sediu adecvat pentru Agenţie şi de a asigura transportul rapid al angajaţilor acesteia. Victor Negrescu (TRACK): Am rezolvat şi problema transportului. Avem o soluţie şi pentru partea de cazare. Avem o soluţie inclusiv pentru a oferi un sediu viabil, care există, care are tot felul de soluţii tehnice care permit o conectivitate foarte mare la internet, aşa cum era cerut în Caietul de Sarcini. Deci, în consecinţă, din punct de vedere logistic, stăm bine şi sunt convins că nu avem niciun motiv să credem că dosarul nostru este mai puţin viabil decât alte proiecte, prezentate de alte ţări.”



    Pentru găzduirea Agenţiei mai concurează Franţa, Suedia, Danemarca, Ungaria şi Bulgaria – ţări care, deja, şi-au înaintat propriile oferte. În plus, Londra însăşi doreşte să rămână gazda Agenţiei, chiar şi după ieşirea din blocul comunitar. Miza nu e doar de prestigiu, ci şi pragmatică. EMA este un organism descentralizat al Uniunii Europene. Principala sa responsabilitate este protecţia şi promovarea sănătăţii publice, prin evaluarea şi supravegherea medicamentelor destinate uzului uman şi veterinar. Are aproape 900 de angajaţi şi găzduieşte anual evenimente ce reunesc peste 35 de mii de persoane.



    Comisia Europeană va examina proiectele ţărilor care-şi doresc să găzduiască EMA şi va face propria evaluare până pe 15 septembrie, urmând ca hotărârea finală să fie luată în marja Consiliului Afacerilor Generale din noiembrie.

  • Iniţiativa Celor Trei Mări

    Iniţiativa Celor Trei Mări

    Preşedintele american, Donald Trump, a fost nu doar invitatul special, ci şi vedeta incontestabilă a summitului aşa-numitei Iniţiative a celor Trei Mări (Baltică – Adriatică – Neagră), de joi, la Varşovia. Nu doar pentru că liderul de la Casa Albă nu apare în fiecare zi printre omologii săi din statele membre ale Iniţiativei – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Ci şi fiindcă declaraţiile lui Trump au fost exact ceea ce voiau să audă central şi est-europenii.



    Infirmând temerile, copios alimentate de adversarii săi, privind o dezonorantă idilă între America şi Rusia lui Vladimir Putin, Trump a păstrat tonul predecesorilor săi şi a reiterat angajamentul Statelor Unite faţă de NATO. De asemenea, el a cerut Moscovei să-şi înceteze acţiunile destabilizatoare din Ucraina şi din alte regiuni ale lumii. Într-un discurs în aer liber, Trump a mulţumit miilor de polonezi veniţi să-l ovaţioneze pentru rezistenţa opusă de poporul lor oricăror forme de opresiune, de la nazism la comunism. La 100 de ani după intrarea forţelor americane în Primul Război Mondial, legătura transatlantică, dintre Statele Unite şi Europa, este la fel de puternică cum a fost întotdeauna şi, poate, chiar mai puternică” — a conchis Donald Trump.



    În numele României, preşedintele Klaus Iohannis a apreciat drept foarte bun discursul omologului său şi a salutat evocarea de către acesta a Articolului 5 din Carta NATO, care garantează sprijinul tuturor ţarilor membre pentru un aliat ameninţat. Bucureştiul, a adăugat el, va continua să fie un susţinător activ al legăturii transatlantice, care este vitală, fiindcă reprezintă coloana vertebrală a civilizaţiei occidentale. Iniţiativa Celor Trei Mări urmăreşte să ofere susţinere politică pentru cooperarea şi interconectarea membrilor săi în domenii precum energie, transporturi, telecomunicaţii sau protecţia mediului.



    Toate aceste dosare s-au aflat şi pe agenda discuţiilor de la Varşovia, iar preşedintele Iohannis a salutat oferta Statelor Unite de gaz natural lichefiat, ca alternativă la dependenţa de gazul rusesc: Discuţia este mai veche în Uniunea Europeană. Că depinde Uniunea Europeană, nu România neapărat, ci o mare parte din Uniunea Europeană depinde foarte mult de gazul rusesc. Or, dacă această dependenţă ar scădea printr-o altă ofertă, dacă e bună, atunci sigur toată lumea are de câştigat. Cu cât mai multe oferte, cu atât mai avantajat este consumatorul.”



    Ca o recunoaştere a locului şi rolului pe care-l joacă România în securitatea şi cooperarea regională, toţi participanţii la reuniune au fost de acord ca, anul viitor, summitul Iniţiativei celor Trei Mări să aibă loc la Bucureşti.

  • Liderii europeni şi lupta împotriva terorismului

    Liderii europeni şi lupta împotriva terorismului

    Liderii statelor din blocul comunitar s-au reunit la Bruxelles, pentru tradiţionalul Consiliu European de vară. Tema principală a zilei de joi a fost lupta împotriva terorismului, fenomen ce a căpătat, în anii din urmă, o amploare fără precedent pe Bătrânul Continent. Consiliul European şi-a impus să coopereze mai strâns cu industria on-line, făcând un apel, prin preşedintele său, Donald Tusk, la companiile care deţin reţele de socializare să acţioneze pentru prevenirea răspândirii incitărilor la terorism. Tusk a explicat că este vorba despre crearea de noi instrumente pentru detectarea şi îndepărtarea automată de pe internet a conţinutului care promovează terorismul. El a precizat că, în cazul în care marii actori din mediul virtual continuă să nu-şi asume responsabilităţi în lupta împotriva terorismului, Uniunea este pregătită să adopte o legislaţie dură în domeniu.



    Pentru că, a atras atenţia Consiliul, accesul efectiv la dovezile electronice este esenţial pentru combaterea terorismului. De asemenea, Consiliul vrea un schimb de informaţii rapid şi cu ţinte bine definite între forţele de ordine europene, dar şi cu parteneri din afara Uniunii. Pe de altă parte, potrivit corespondentului Radio România, cei prezenţi la summit s-au înţeles asupra unui mecanism permanent de cooperare europeană pentru apărare, care presupune o mai mare integrare a statelor membre.



    În plus, Consiliul a invitat, din nou, Banca Europeană de Investiţii să găsească modalităţi prin care să sprijine cercetarea pentru apărare şi dezvoltarea de activităţi în domeniu. Aceasta, în condiţiile în care Consiliul cere şi statelor membre să iniţieze proiecte de capabilităţi care să fie finanţate din Fondul European pentru Apărare şi pentru Programul European de Dezvoltare a Industriei de Apărare.



    Prezent la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a explicat că România este foarte interesată de aşa-numita colaborare structurată pe securitate şi apărare externă. Klaus Iohannis: “România este foarte interesată, fiindcă dorim să existe o colaborare strânsă între toate statele membre ale Uniunii şi noi o să ne aducem contributia aici. Dar, evident, cu aceeaşi menţiune pe care am făcut-o şi cu altă ocazie: nu vrem să dezvoltăm un paralelism cu NATO şi vrem să dezvoltăm structuri care, pe de o parte, satisfac nevoile Uniunii, pe de altă parte, se completează şi nu fac concurenta structurilor Alianţei”.



    Până vor fi puse la punct detaliile după acest acord de principiu al liderilor europeni, mesajul Consiliului este că toate statele membre sunt invitate să participe la mecanismul comun de apărare.

  • Jurnal românesc – 21.06.2017

    Jurnal românesc – 21.06.2017

    O expoziţie fotografică şi de documentare
    dedicată aniversărilor din 2017 a relaţiilor bilaterale româno-germane – 50-25-10
    România – Germania – Uniunea Europeană. Trei repere într-o istorie comună – a
    fost vernisată, marţi seara, la sediul Ambasadei României la Berlin.
    Evenimentul a avut loc în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, a
    ambasadorului României în Germania, Emil Hurezeanu, a ambasadorului Germaniei
    la Bucureşti, Cord Meier-Klodt, a reprezentanţilor diasporei române şi germane
    şi ai corpului diplomatic. La eveniment au mai fost prezenţi reprezentanţii
    Asociaţiei internaţionale a saşilor transilvăneni din Germania si ai Asociaţiei
    şvabilor bănăţeni din Germania şi ai altor foruri. Klaus Iohannis a afirmat că
    un element esenţial în arhitectura relaţiei bilaterale îl constituie
    minoritatea germană, un adevărat catalizator al dialogului constant dintre cele
    două ţări. El a adaugat ca la crearea acestei punţi de legătură umane între
    România şi Germania contribuie nemijlocit şi comunitatea românească din
    Germania, bine integrată şi cu contribuţii substanţiale la dezvoltarea
    societăţii germane.




    România trebuie să creeze un mediu care să
    încurajeze diaspora să investească acasă, într-un mediu lipsit de corupţie,
    competitiv, a declarat, marţi, adjunctul şefului de misiune al Ambasadei SUA la
    Bucureşti, Dean Thompson. Acesta a vorbit la
    Banca Naţională a României în cadrul evenimentului Profit
    Growth.forum. El s-a referit la progresele pe care România le-a făcut de
    la aderarea la Uniunea Europeană în domeniile democraţiei, statului de drept,
    al respectului pentru drepturile omului şi libertăţilor
    fundamentale. În contextul menţionării preşedinţiei Consiliului UE, pe
    care România o va deţine în 2019, Thompson l-a parafrazat pe John F. Kennedy,
    spunând: Nu vă întrebaţi ce poate face Uniunea Europeană pentru România,
    întrebaţi-vă ce poate face România pentru Uniunea Europeană!. Oficialul
    american a spus că este încrezător în dezvoltarea infrastructurii române, ce va
    permite ţării să fie lider în ecuaţia europeană a energiei.




    23 de
    delegaţi de la 17 companii dintr-o diversitate de sectoare din România au
    călătorit la Washington DC pentru a participa, în perioada 18-20 iunie, la
    Summitul de Investiţii Select USA, a anunţat ambasadorul Statelor Unite ale
    Americii în România, Hans Klemm. Potrivit unui comunicat al misiunii
    diplomatice la Bucureşti transmis marţi, summitul este cel mai cunoscut
    eveniment care pune în legătură companii din întreaga lume cu organizaţii
    pentru dezvoltare economică din Statele Unite pentru a facilita investiţiile în
    această ţară. Delegaţii din România provin din sectoarele minier, tehnologia
    informaţiei şi comunicare, inginerie şi industrial. Cele trei ediţii anterioare
    ale Summitului au reunit mii de investitori străini.